Accept Refuse

EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52012AE1057

Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: „Abordarea globală în materie de migrație și mobilitate” COM(2011) 743 final

OJ C 191, 29.6.2012, p. 134–141 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

29.6.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 191/134


Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: „Abordarea globală în materie de migrație și mobilitate”

COM(2011) 743 final

2012/C 191/23

Raportor: dl Luis Miguel PARIZA CASTAÑOS

Coraportor: dna Brenda KING

La 18 noiembrie 2011, în conformitate cu articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia a hotărât să consulte Comitetul Economic și Social European cu privire la

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: „Abordarea globală în materie de migrație și mobilitate”

COM(2011) 743 final.

Secțiunea pentru relații externe, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 4 aprilie 2012.

În cea de-a 480-a sesiune plenară, care a avut loc la 25 și 26 aprilie 2012 (ședința din 25 aprilie), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 125 de voturi pentru, 1 vot împotrivă și 7 abțineri.

1.   Concluzii

1.1   CESE întâmpină pozitiv această abordare globală în materie de migrație și mobilitate (AGMM), care unește strâns politicile în domeniul migrației și al azilului cu politica externă a UE.

1.2   CESE dorește ca politica externă a UE să se angajeze pe deplin pentru promovarea unei guvernanțe globale a migrațiilor internaționale în cadrul Organizației Națiunilor Unite, în temeiul unor instrumente juridice internaționale aplicabile, cum ar fi, printre altele, Declarația universală a drepturilor omului, Convenția internațională a ONU privind protecția drepturilor tuturor lucrătorilor migranți și a membrilor familiilor acestora (Comitetul a propus (1) Uniunii Europene ratificarea acesteia), Pactul privind drepturile civile și politice, Pactul privind drepturile economice, sociale și culturale și convențiile OIM.

1.3   Comitetul solicită Comisiei Europene să elaboreze un raport privind situația dezbaterilor din cadrul UE în legătură cu Convenția ONU. Comisia trebuie să pregătească condițiile pentru ratificarea acesteia, CESE fiind în măsură să colaboreze prin elaborarea unui nou aviz din proprie inițiativă.

1.4   Comitetul propune ca UE să joace un rol foarte activ în desfășurarea Dialogului la nivel înalt al Națiunilor Unite privind migrația internațională și dezvoltarea.

1.5   Dialogurile privind migrația și mobilitatea dintre UE și țările terțe trebuie să aibă ca obiectiv principal o migrație legală și ordonată, să garanteze respectarea legislației internaționale în materie de azil, să reducă imigrația ilegală și să promoveze lupta împotriva rețelelor criminale care se ocupă cu traficul de ființe umane.

1.6   Parteneriatele pentru mobilitate (PM), care au caracter de declarații politice comune, trebuie să devină acorduri internaționale. CESE consideră că UE poate aduce o mare valoare adăugată în negocierile cu țările terțe.

1.7   Comitetul subliniază importanța promovării dialogului cu organismele regionale, extinzându-se conținutul acordurilor actuale, pentru a cuprinde și mobilitatea și migrațiile.

1.8   Comitetul consideră că PM trebuie să includă cei patru piloni ai abordării globale: facilitarea și organizarea migrației legale și a mobilității, prevenirea și reducerea migrației ilegale și a traficului de persoane, promovarea protecției internaționale și stimularea dimensiunii externe a politicii în domeniul azilului, precum și maximizarea impactului migrației și mobilității asupra dezvoltării.

1.9   Cea mai importantă provocare constă în participarea necesară a partenerilor sociali, atât europeni, cât și din țările terțe, la acordurile de migrație profesională. Comitetul sprijină „Principiile și liniile directoare neobligatorii pentru o abordare a migrațiilor profesionale” ale OIM (2), și propune să se țină seama de acestea în cadrul PM.

1.10   Comitetul propune includerea perspectivei de gen în PM, deoarece, uneori situația femeilor migrante este mai vulnerabilă și, adesea, acestea sunt victime ale abuzurilor, discriminărilor și exploatării extreme. De asemenea, este foarte important rolul femeilor migrante în dezvoltarea economică și socială a țărilor de origine (3).

1.11   Pentru a evita ca migrația să aibă consecințe negative asupra dezvoltării economice și sociale a țărilor de origine, Uniunea Europeană trebuie să acorde o atenție deosebită efectelor negative ale exportului de materie cenușie și să creeze mecanisme de compensare.

1.12   UE trebuie să sprijine organizațiile diasporei; prin urmare, CESE propune înființarea unui serviciu de sprijinire a organizațiilor diasporei.

1.13   Controlul frontierelor și prevenirea imigrației ilegale trebuie să respecte protecția drepturilor omului. FRONTEX trebuie să dispună de mai multe resurse, iar activitățile sale trebuie să facă obiectul unor evaluări din partea Agenției pentru Drepturi Fundamentale (FRA) și al controlului democratic din partea Parlamentului European.

1.14   UE trebuie să practice o politică deschisă față de admisia imigranților, pe baza unei abordări pe termen mediu, dincolo de criza economică actuală și ținând seama de situația demografică. Procedurile pentru imigrația profesională trebuie să fie legale și transparente, și trebuie să faciliteze cooperarea partenerilor sociali în UE și în țările de origine.

1.15   CESE consideră că legislația europeană și cea națională în domeniul imigrației trebuie să garanteze respectarea principiului egalității de tratament în ce privește drepturile profesionale și sociale. Sistemele de imigrație circulară nu vor putea fi utilizate în mod discriminatoriu pentru a se limita egalitatea de tratament.

1.16   În cadrul parteneriatelor pentru mobilitate se va prevedea utilizarea prioritară, în cadrul procedurilor de returnare, a întoarcerii voluntare, însoțită de sisteme de sprijin (4). În cazurile excepționale în care se vor iniția procedurile de returnare forțată, se vor respecta pe deplin drepturile omului, în conformitate cu recomandările Consiliului Europei (5).

1.17   CESE dorește ca UE să înființeze un sistem comun de azil care să se bazeze pe un nivel înalt de armonizare legislativă. El sprijină, de asemenea, colaborarea UE cu țările terțe, pentru a le permite acestora să-și îmbunătățească sistemele de azil și aplicarea normelor internaționale. Acordurile dintre UE și țările terțe trebuie să includă proceduri care să garanteze respectarea efectivă a dreptului la protecție internațională a persoanelor care o vor solicita.

1.18   Țările terțe cu care se vor încheia parteneriate pentru mobilitate trebuie să fie părți ale Convenției de la Geneva privind refugiații, să dispună de sisteme de azil adecvate și să prezinte siguranță în ce privește respectarea drepturilor omului. De asemenea, aceste țări trebuie să fi ratificat Convenția Națiunilor Unite privind criminalitatea organizată transfrontalieră și protocoalele aferente privind traficul de ființe umane și traficul de imigranți (6).

1.19   UE trebuie să întărească politicile de integrare, precum și lupta împotriva rasismului, a xenofobiei și a discriminării împotriva imigranților și a minorităților. Comitetul recomandă ca instituțiile UE să fie foarte active în lupta împotriva xenofobiei, a rasismului și a discriminării, în special atunci când aceste comportamente sunt încurajate de guvernanții și de legiuitorii din statele membre (7).

1.20   În colaborare cu Comisia Europeană, CESE va continua să promoveze activitățile Forumului european pentru integrare, întrucât consideră că, în următorii ani, integrarea va reprezenta o provocare strategică în interesul Europei, al persoanelor de origine imigrantă și al tuturor cetățenilor.

2.   Observații generale

2.1   Comunicarea reprezintă o nouă inițiativă a Comisiei Europene menită să confere politicii în domeniul migrației o abordare mai cuprinzătoare și mai coerentă cu alte politici ale UE, în special cu politica externă.

2.2   CESE apreciază pozitiv această abordare, care ține seama de propunerile Comitetului elaborate în ultimii ani. Există mai multe avize care tratează tema comunicării supuse examinării (8).

2.3   Comitetul a semnalat că UE ar trebui să dispună de o politică comună în domeniul azilului cu o legislație armonizată, și de o politică comună în domeniul imigrației, cu o legislație care să permită imigrația legală prin proceduri comune și transparente și care să țină seama atât de interesele Europei cât și de cele ale țărilor de origine, precum și de respectarea drepturilor fundamentale.

2.4   Din anul 2006, se conturează o nouă abordare internațională în ceea ce privește gestionarea migrațiilor, în special prin organizarea Dialogului la nivel înalt al Organizației Națiunilor Unite privind migrația internațională și dezvoltarea (9). CESE a participat la conferințele interguvernamentale ale Forumului global privind migrația și dezvoltarea, la care participă și diverse organizații ale societății civile (10). Comitetul propune ca UE să aibă un rol foarte activ în desfășurarea Dialogului la nivel înalt al Organizației Națiunilor Unite.

2.5   Este surprinzător că statele membre ale UE nu au ratificat încă Convenția internațională privind protecția drepturilor tuturor lucrătorilor migranți și a membrilor familiilor acestora, adoptată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite în cadrul Rezoluției sale 45/158 din 18 decembrie 1990, în vigoare de la 1 iulie 2003. CESE a propus deja într-un aviz (11) din proprie inițiativă ca UE și statele sale membre să ratifice această convenție. Comitetul solicită Comisiei să elaboreze un raport în legătură cu situația dezbaterilor și cu poziția statelor membre, în pregătirea condițiilor pentru ratificare.

2.6   CESE propune Comisiei, Parlamentului și Consiliului UE să promoveze, în cadrul politicii externe, un cadru legislativ internațional pentru migrație, pe baza legislației aplicabile, în special a Declarației Universale a Drepturilor Omului, a Convenției internaționale a ONU privind protecția drepturilor tuturor lucrătorilor migranți și a membrilor familiilor acestora, a Pactului privind drepturile civile și politice și a Pactului privind drepturile economice, sociale și culturale. Acest cadru legislativ internațional trebuie să includă, de asemenea:

Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei;

Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială;

Convenția privind drepturile copilului;

convențiile OIM privind lucrătorii migranți (C 97 și C 143);

Convenția C100 privind egalitatea de remunerație între femei și bărbați;

Convenția C189 privind lucrătoarele casnice;

Declarația OIM privind principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă;

Cadrul multilateral al OIM privind migrația forței de muncă;

Declarația de la Durban și programul de acțiune al Conferinței Mondiale a ONU din 2001 împotriva rasismului.

2.7   Politica comună în domeniul imigrației și al azilului a Uniunii Europene s-a dezvoltat în ultimii ani, dar instrumentele legislative și politice continuă să fie insuficiente. Statele membre au propriile lor politici, care adesea intră în contradicție cu abordările și acordurile comunitare. CESE îndeamnă toate statele membre să se angajeze față de politica comună, așa cum este aceasta definită în tratat și în Programul de la Stockholm.

2.8   Este nevoie de o abordare pe termen mediu, întrucât, în pofida crizei economice actuale și a creșterii șomajului, UE necesită o politică mai deschisă pentru admisia de noi lucrători imigranți, așa cum a constatat CESE în avizul său exploratoriu (12)„Rolul imigrației legale în contextul provocării demografice”, solicitat de Președinția belgiană a UE. În comunicarea sa, Comisia Europeană consideră, la rândul său, că va fi necesară integrarea unor noi imigranți, având în vedere situația demografică și piețele forței de muncă.

2.9   CESE consideră că UE nu poate face față acestei noi etape cu politicile în domeniul migrației restrictive și incoerente pe care statele membre le-au aplicat în trecut. Politica europeană în domeniul imigrației trebuie să depășească restricțiile din trecut și să se adapteze la necesitățile prezentului.

2.10   Comunicarea Comisiei Europene propune o abordare globală în materie de imigrație și mobilitate (AGMM) care să corespundă unei politici mai ample și mai coerente, și care trebuie pusă în aplicare în cooperare cu țările de origine ale imigranților, precum și cu țările de tranzit.

2.11   Axa centrală și valoarea adăugată a acestei comunicări sunt parteneriatele pentru mobilitate dintre Uniunea Europeană și țări terțe sau grupuri de țări în anumite regiuni, cum ar fi regiunea din sudul Mediteranei, Europa de Est, țările ACP, America Latină etc., cu care UE întreține relații de vecinătate și parteneriat.

2.12   În alt aviz (13), Comitetul a formulat deja câteva propuneri care trebuie avute în vedere de parteneriatele pentru mobilitate (PM), în chestiuni cum ar fi flexibilitatea acordării de vize, o legislație mai deschisă pentru admisie, recunoașterea calificărilor profesionale, evitarea exportului de materie cenușie și drepturile în materie de securitate socială.

2.13   CESE sprijină această abordare globală, întrucât consideră necesară crearea unei legături mai puternice între dimensiunea internă și cea externă ale politicii în domeniul migrației și mobilității. În plus, printre prioritățile operative ale abordării globale se află coerența dintre politicile în domeniul imigrației și azilului ale Uniunii și cele în domeniul cooperării pentru dezvoltare.

2.14   Migrația și mobilitatea sunt două concepte diferite. Mobilitatea resortisanților din țările terțe, în ce privește trecerea frontierelor exterioare ale Uniunii Europene, nu implică imigrație pe motive profesionale. Majoritatea persoanelor trec aceste frontiere pentru a vizita, a face turism sau afaceri, adică pentru șederi scurte care nu implică intenția de a imigra. Imigrația din motive economice implică accesul la piața forței de muncă.

2.15   Comitetul este de acord cu întărirea dialogurilor privind vizele în cadrul AGMM. Dialogul privind vizele dintre UE și țările terțe, precum și politica comună în domeniul vizelor a UE, se referă atât la șederile de scurtă durată, cât și la migrații.

2.16   Până în prezent, acordurile privind vizele de scurtă durată au fost mai lesne de încheiat, fiind însă mai dificil de încheiat cele privind vizele pentru imigrație (rezidență și muncă), care sunt în continuare de competența statelor membre. De curând a fost încheiat un acord în cadrul Consiliului și al Parlamentului în legătură cu Directiva privind „permisul unic”, care va implica o anumită armonizare legislativă a procedurilor de admisie. De asemenea, sunt în curs de elaborare acte legislative privind unele categorii specifice de migranți (temporari, detașați).

2.17   Dacă persistă situația din trecut, va fi dificil să se avanseze către o abordare globală. Există riscul ca parteneriatele pentru mobilitate să servească doar la îmbunătățirea formalităților legate de șederile scurte, și să nu îmbunătățească în schimb aproape deloc procedurile pentru migrația pe motive profesionale.

2.18   Acordurile bilaterale care există deja cu țări terțe în materie de migrație (care includ admisia lucrătorilor, prevenirea imigrației fără forme legale, readmisia etc.) sunt acorduri încheiate între guvernele statelor membre și țările de origine. UE a lansat, de asemenea, o serie de proiecte-pilot. CESE speră ca dezvoltarea abordării globale să aducă cu sine progrese pe calea unor cadre bilaterale între UE și țările terțe.

2.19   CESE consideră că dimensiunea regională este fundamentală, motiv pentru care propune ca la AGMM să participe și organismele regionale existente, în special cele cu care UE a încheiat acorduri de parteneriat și cooperare. Unele din organismele regionale din America de Sud, Asia sau Africa încheie acorduri pe plan intern în favoarea libertății de circulație, a imigrației și a mobilității, care pot facilita și coordonarea migrațiilor din Europa.

2.20   Comitetul sprijină Comisia în ce privește prioritățile geografice și este de acord ca dialogurile regionale să se bazeze pe politica de vecinătate a UE, în special pe Parteneriatul cu țările din sudul Mediteranei și Parteneriatul estic. De asemenea, trebuie să se acorde prioritate parteneriatului UE-Africa și parteneriatelor cu cele nouăsprezece țări din Procesul de la Praga. Relația cu cele 27 de țări din Procesul de la Rabat este, la rândul său, prioritară, precum și cea cu țările din Cornul Africii.

2.21   CESE propune să se consolideze dialogul cu țările ACP în chestiunile legate de migrație și mobilitate și, de asemenea, să se lanseze și alte dialoguri cu țările din America Centrală și de Sud.

Trebuie consolidate dialogurile bilaterale cu țările candidate - Turcia și țările din Balcani -, precum și cu Rusia, India și China.

Dialogul cu Statele Unite, Canada și Australia are trăsături speciale.

2.22   Cei patru piloni pe care se bazează abordarea globală în comunicarea Comisiei sunt următorii:

organizarea și facilitarea migrației legale și mobilității;

prevenirea și reducerea migrației ilegale și a traficului de persoane;

promovarea protecției internaționale și consolidarea dimensiunii externe a politicii în domeniul azilului;

maximizarea impactului migrației și mobilității asupra dezvoltării.

2.23   CESE este de acord cu Comisia în alegerea celor patru piloni pe care trebuie să se dezvolte o abordare globală care să fie coerentă cu alte politici: protecția drepturilor omului, politica în domeniul azilului, cooperarea pentru dezvoltare, combaterea traficului de persoane etc.

3.   Organizarea și facilitarea migrației legale și a mobilității

3.1   Parteneriatele pentru mobilitate cu țările terțe trebuie să aibă ca obiectiv principal facilitarea unei migrații legale și coordonate. Oferta în materie de migrație a UE trebuie să fie verosimilă, iar formalitățile trebuie să fie transparente, astfel încât în țările de origine să se inculce ideea că migrația legală este posibilă și că trebuie respinse procedurile ilegale.

3.2   La ora actuală, dialogurile cu țările terțe se confruntă cu multe restricții, întrucât competențele pentru admisia de noi imigranți le revin statelor membre. Comitetul propune ca statele membre și Consiliul să acorde Comisiei Europene o mai mare marjă de manevră în aceste chestiuni, întrucât UE aduce o mare valoare adăugată.

3.3   Admisia lucrătorilor din țările terțe este, în prezent, foarte limitată de legislațiile naționale. Legislația europeană se elaborează cu multe dificultăți de ordin politic; directivele adoptate trebuie transpuse în legislațiile naționale, în timp ce altele se află încă în curs de negociere între Consiliu și Parlament.

3.4   În alt aviz (14), CESE a conchis că, având în vedere anumite diferențe la nivel național, UE necesită o legislație deschisă care să permită imigrația forței de muncă pe căi legale și transparente, atât pentru lucrătorii cu o înaltă calificare, cât și pentru activitățile cu un nivel de calificare mai redus. Mulți imigranți vor obține permise de largă durată, iar alții permise temporare, lucru de care vor trebui să țină seama parteneriatele pentru mobilitate.

3.5   Trebuie să se creeze sisteme de „însoțire” a imigranților, din momentul în care pleacă din țara de origine până la încadrarea în câmpul muncii și integrarea în societatea din țara de destinație. Sistemele de însoțire vor putea fi create atât de autoritățile publice, cât și de sindicate, organizații antreprenoriale, organizații ale diasporei și alte organizații ale societății civile și vor include informații și asistență pe tot parcursul procesului de migrare, precum și învățarea limbii, a condițiilor profesionale și sociale, a legilor și a obiceiurilor.

3.6   CESE își reiterează propunerea din alte avize referitoare la îmbunătățirea sistemelor de recunoaștere a calificărilor lucrătorilor imigranți și de omologare a diplomelor și a competențelor, care trebuie prevăzute de PM.

3.7   Așa cum a propus Comitetul în avize anterioare, trebuie garantată în mod eficient transferabilitatea drepturilor în materie de securitate socială ale imigranților în interiorul UE și în țările de origine, motiv pentru care trebuie incluse în parteneriatele pentru mobilitate chestiunile legate de securitatea socială. Cu toate că legislațiile europene în domeniul imigrației limitează drepturile în materie de securitate socială, prin asemenea acorduri s-ar putea rezolva multe dintre aceste probleme, motiv în plus pentru ca PM să devină instrumente juridice cu caracter obligatoriu.

3.8   CESE dorește să sublinieze importanța politicilor de integrare. Comitetul și-a asumat un puternic angajament de a promova integrarea și rolul organizațiilor societății civile. Forumul european pentru integrare, care se reunește o dată pe semestru, la sediul CESE, reprezintă un instrument extrem de important pentru instituțiile UE. Fondul pentru integrare reprezintă un instrument financiar fundamental care trebuie extins.

3.9   Politicile de integrare îi implică atât pe imigranți, cât și societățile-gazdă, promovează egalitatea de drepturi și obligații, dialogul intercultural, interetnic și interreligios, și sunt legate de protecția drepturilor fundamentale și de combaterea rasismului, xenofobiei și a discriminării. Comitetul dorește să sublinieze că legislația europeană în materie de imigrație trebuie să garanteze tratamentul egal în mediul profesional și social pentru lucrătorii imigranți (15).

3.10   Prin intermediul avizelor sale, CESE a propus ca legislația europeană să includă drepturile profesionale și sociale ale lucrătorilor imigranți, pentru a garanta condiții de lucru demne și pentru a împiedica exploatarea lucrătorilor.

3.11   Condițiile sunt deosebit de dificile pentru imigranții „fără acte”. Inspecția Muncii trebuie să vegheze la îndeplinirea normelor profesionale, în colaborare cu partenerii sociali. CESE atrage atenția asupra raportului Agenției de la Viena (FRA) în legătură cu situația lucrătorilor imigranți fără forme legale în UE (16).

3.12   Comitetul a propus modificarea Directivei privind reîntregirea familiei, aceasta fiind insuficientă. Comisia a elaborat o Carte verde, care face în prezent obiectul unui aviz al Comitetului (17).

3.13   În ultimii ani au avut loc evenimente, s-au emis declarații și s-au luat decizii politice pe care Comitetul le analizează cu mare îngrijorare, dat fiind că se răspândește din nou prin Europa o veche și cunoscută boală a europenilor: xenofobia și naționalismul exclusiv. Minoritățile și imigranții fac obiectul injuriilor, al insultelor și al politicilor agresive și discriminatorii.

3.14   În trecut, xenofobia și populismul erau ațâțate doar de sectoare politice extremiste și minoritare. În prezent, aceste politici sunt pe agenda și programele anumitor guverne, care utilizează politicile împotriva imigranților și minorităților ca armă electorală. CESE propune instituțiilor europene să împiedice contaminarea agendei europene cu xenofobie și populism.

4.   Prevenirea și reducerea migrației ilegale și a traficului de persoane

4.1   CESE împărtășește opinia Comisiei cu privire la importanța prevenirii imigrației ilegale.

4.2   Este necesar să se combată munca la negru și să se transpună în mod eficient în legislațiile naționale directiva privind sancțiunile la adresa angajatorilor care angajează resortisanți din țări terțe cu ședere ilegală (18). Imigranții cu ședere ilegală sunt foarte vulnerabili la exploatarea profesională și trebuie considerați ca fiind victime. Partenerii sociali trebuie să își aducă contribuția la reducerea muncii fără forme legale și a exploatării lucrătorilor, în colaborare cu Inspecția Muncii.

4.3   Comitetul a afirmat (19) că Uniunea Europeană are nevoie de o politică a frontierelor externe credibilă, eficientă, legitimă și care să facă obiectul unor controale democratice și al unor evaluări independente. Statele membre trebuie să acorde Agenției FRONTEX mai multe competențe operaționale și mai multă autonomie în ce privește activitățile și resursele acesteia (echipament tehnic).

4.4   Cu toate acestea, efectuarea operațiunilor comune coordonate de agenție, precum și incidența acestora asupra respectării drepturilor fundamentale și a garanțiilor administrative prevăzute în Codul Frontierelor, trebuie să facă obiectul unui control democratic din partea Parlamentului European și a Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA). Acest control trebuie să fie însoțit de o evaluare constantă, în special în ce privește activitățile și acordurile Frontex cu țări terțe, eficiența operațiunilor comune și calitatea analizelor de risc ale agenției.

4.5   CESE consideră esențial ca FRONTEX să-și îndeplinească obligațiile legate de accesul la protecție internațională al solicitanților de azil și de principiul nereturnării.

4.6   În comunicarea sa, Comisia semnalează că „fără un control eficient la frontieră și o reducere a nivelului migrației ilegale (…), UE nu va putea oferi mai multe posibilități de migrație legală și de mobilitate” (20). Cu toate acestea, CESE semnalează că este vorba de situații foarte strâns legate.

4.7   CESE a semnalat deja în mai multe avize (21) că există o legătură clară între imigrația legală și cea ilegală, pentru că imigrația ilegală sporește atunci când nu există canale adecvate, transparente și flexibile pentru imigrația legală.

4.8   Cu toate că majoritatea persoanelor care se află în Europa fără forme legale au intrat pe cale legală, altele sunt victime ale rețelelor criminale. În parteneriatele pentru mobilitate, UE va trebui să includă lupta împotriva rețelelor criminale de trafic ilegal de persoane. Trebuie, totodată, garantată protecția victimelor.

4.9   În aceste dialoguri trebuie incluse și procedurile de returnare și de readmisie, la baza cărora trebuie întotdeauna să stea respectarea drepturilor omului. Comitetul ar dori ca Agenția pentru drepturi fundamentale (FRA) să elaboreze un cod etic de conduită pentru returnările forțate, pe baza celor 20 de principii pentru returnarea forțată elaborate de Comitetul de miniștri al Consiliului Europei (22).

4.10   În ce privește detenția și reținerea imigranților fără forme legale, Comitetul împărtășește opinia Comisiei potrivit căreia „ar trebui luate măsuri pentru asigurarea unor condiții de viață decente pentru migranți în centrele de primire și pentru evitarea detenției arbitrare sau pe perioade nedeterminate” (23). CESE consideră că persoanele care se află într-o situație administrativă nereglementată nu sunt infractori și regretă faptul că, în unele cazuri, statele membre utilizează în mod abuziv Directiva privind returnarea, care, în opinia Comitetului, trebuie modificată, pentru a proteja cum se cuvine drepturile fundamentale.

4.11   CESE combate în special posibilitatea ca minorii să fie instalați în centrele de reținere pentru adulți, întrucât minorii trebuie să trăiască în medii sociale deschise și, ori de câte ori este posibil, cu familiile lor.

4.12   Trebuie combătut în mod prioritar traficul de persoane, iar acest lucru trebuie inclus în toate dialogurile. Trebuie să se solicite ca, înaintea încheierii unui parteneriat pentru mobilitate cu UE, țările respective să fi ratificat și transpus în legislația națională Convenția Națiunilor Unite privind criminalitatea organizată transnațională și protocoalele aferente privind traficul de ființe umane și traficul de imigranți.

4.13   CESE solicită ca autoritățile să intensifice lupta împotriva organizațiilor criminale care se ocupă de traficul de persoane și traficul ilegal de imigranți. Persoanele care sunt prinse în aceste rețele trebuie considerate victime și trebuie protejate.

5.   Promovarea protecției internaționale și consolidarea dimensiunii externe a politicii în domeniul azilului

5.1   Foarte adesea, solicitanții de azil nu reușesc să prezinte solicitarea pe teritoriul european deoarece controalele impuse pentru combaterea imigrației ilegale nu le permit să intre în Europa. Este vorba de o contradicție flagrantă între măsurile adoptate pentru a combate imigrația ilegală și dreptul la azil.

5.2   Trebuie garantată respectarea principiului nereturnării la frontieră, precum și posibilitatea, pentru orice persoană care are nevoie de protecție internațională, de a-și prezenta solicitarea în UE, aceasta urmând să fie gestionată de autoritățile naționale competente.

5.3   Comitetul sprijină lucrările Comisiei menite să îmbunătățească legislația europeană în domeniul azilului (24), care trebuie să ajungă la un nivel înalt de armonizare legislativă și să dispună de un statut uniform și de proceduri transparente și eficiente. Persoanele care se află în UE sub protecție sau sunt solicitanți de azil trebuie să aibă posibilitatea de a se încadra în câmpul muncii, în condiții de egalitate de tratament.

5.4   CESE sprijină, de asemenea, colaborarea cu țările terțe pentru a le permite acestora să-și consolideze sistemele de azil și aplicarea normelor internaționale.

5.5   Pe de altă parte, țările terțe cu care se vor încheia parteneriate pentru mobilitate trebuie să fie părți ale Convenției de la Geneva privind refugiații, să dispună de sisteme de azil și să prezinte siguranță în ce privește respectarea drepturilor omului. UE trebuie să colaboreze cu aceste țări pentru îmbunătățirea sistemelor lor de azil.

5.6   CESE sprijină dezvoltarea programelor regionale de protecție și consideră că îmbunătățirea structurilor de azil ale țărilor terțe nu trebuie să-i împiedice pe solicitanții de azil să-și prezinte cererea într-o țară europeană.

5.7   În cadrul parteneriatelor pentru mobilitate, țările partenere nu trebuie să-și asume toate costurile procedurilor de azil pentru persoanele care se află în tranzit pe teritoriul lor, iar UE trebuie să colaboreze în acest sens, prin fondurile sale destinate azilului.

5.8   UE trebuie să continue să fie un spațiu de găzduire și de azil, și trebuie întărită solidaritatea între statele membre și sporite programele de reinstalare.

6.   Maximizarea impactului migrației și mobilității asupra dezvoltării

6.1   UE trebuie să colaboreze pentru ca țările de origine a migrațiilor să dispună de oportunități de muncă decentă pentru toate persoanele și, astfel, să se poată facilita migrația voluntară, întrucât, în acest moment, pentru majoritatea persoanelor, imigrația nu este o alegere voluntară. Comitetul sprijină lucrările OIM pentru promovarea muncii decente.

6.2   CESE salută faptul că Comisia a stabilit o conexiune clară între politica de admisie a lucrătorilor cu înaltă calificare și politica de cooperare pentru dezvoltare, prin care se dorește, printre altele, evitarea exportului de materie cenușie și pierderea capitalului uman în țările de origine.

6.3   Însă Comitetul dorește ca acest angajament să fie mai mare. Comisia semnalează necesitatea de a se realiza „eforturi de atenuare a exportului de materie cenușie”, dar, în cadrul politicii de admisie a lucrătorilor, subliniază necesitatea „de a depune eforturi speciale pentru a atrage migranți cu înalte calificări în condițiile unei concurențe globale pentru câștigarea talentelor”; aceste două obiective intră adesea în contradicție, însă comunicarea nu definește limitele captării „talentelor” pentru a îndeplini obiectivul atenuării exportului de materie cenușie. Există o singură referință la această dilemă atunci când se menționează personalul sanitar: se promovează codul de practici al OMS și migrația circulară a lucrătorilor din domeniul sănătății.

6.4   Însă exportul de materie cenușie nu se produce doar în domeniul sănătății și, prin urmare, este necesar un cod de practici mai amplu, care să limiteze recrutarea lucrătorilor cu înaltă calificare în unele țări și în anumite meserii. CESE propune să se limiteze, în cadrul PM, exportul de materie cenușie, astfel încât procesele migratorii să fie pozitive pentru ambele părți.

6.5   UE trebuie să creeze sisteme de compensare în favoarea țărilor care, din cauza imigrației către Europa, înregistrează pierderi de capital uman. Această compensare trebuie să includă, printre alte măsuri, sprijinirea sistemelor educative din țările respective, precum și a dezvoltării organismelor profesionale pentru crearea de locuri de muncă și îmbunătățirea condițiilor de lucru.

6.6   Comitetul a propus să se flexibilizeze dispozițiile Directivei privind statutul de rezident pe termen lung, pentru a permite mobilitatea circulară a multor lucrători între UE și țările de origine, fără pierderea dreptului de rezidență permanentă și, astfel, pentru a se menține și îmbunătăți legăturile, care pot fi foarte utile pentru dezvoltare.

6.7   În prezent, sistemele de migrație circulară presupun pierderea de capital uman în țările de origine, având în vedere că majoritatea proceselor de imigrație circulară au loc în mod dezorganizat. CESE consideră că se poate îmbunătăți capitalul uman, prin proceduri bine structurate, care să îmbine formarea, diplomele, drepturile sociale și munca.

6.8   Comitetul împărtășește îngrijorarea OIM în ce privește riscul care există de a se utiliza imigrația circulară pentru limitarea drepturilor profesionale și sociale și pentru a se evita acordarea rezidenței permanente. Din acest motiv, CESE propune să se garanteze imigranților temporari respectarea principiului egalității de tratament în ce privește remunerația și condițiile de lucru.

6.9   CESE a semnalat deja în avizele sale anterioare (25) importanța organizațiilor diasporei și rolul acestora în dezvoltare. UE trebuie să sprijine activitățile diasporei.

6.10   De asemenea, trebuie continuate inițiativele menite să scadă costurile transferurilor de bani și utilizarea acestora în folosul dezvoltării. CESE sprijină înființarea unui forum anual privind transferurile de bani și crearea unui portal comun.

6.11   CESE propune înființarea unui Serviciu de sprijinire a organizațiilor diasporei, care să faciliteze coordonarea tuturor organizațiilor care acționează în folosul dezvoltării într-o țară sau regiune, precum și coordonarea acestuia cu organizațiile internaționale de cooperare pentru dezvoltare. Acest serviciu va trebui să canalizeze resursele către proiectele puse în practică. UE trebuie să sprijine organizațiile diasporei și să faciliteze crearea de platforme de reprezentare.

7.   Finanțare și evaluare

7.1   Viitoarea programare a instrumentelor financiare trebuie să faciliteze punerea în aplicare a abordării globale. Comitetul elaborează în prezent avizul solicitat de Comisie.

7.2   CESE propune să se realizeze un studiu independent privind eficiența și impactul parteneriatelor pentru mobilitate care sunt operative în prezent. CESE sprijină inițiativa Comisiei menită să asigure parteneriatelor pentru mobilitate un mecanism eficient de evaluare.

7.3   Acordurile bilaterale încheiate până în prezent indică faptul că parteneriatele se utilizează pentru acordarea vizelor de scurtă durată și pentru acordurile de readmisie, în timp ce celelalte aspecte care fac parte din abordarea globală rămân pe un plan secundar. Evaluarea parteneriatelor pentru mobilitate trebuie să țină seama de cei patru piloni ai abordării globale.

7.4   Pe de altă parte, parteneriatele pentru mobilitate, care reprezintă declarații politice comune, nu au caracter obligatoriu din punct de vedere juridic pentru statele participante, motiv pentru care CESE propune ca acestea să capete forma unor acorduri internaționale cu caracter obligatoriu din punct de vedere juridic.

Bruxelles, 25 aprilie 2012

Președintele Comitetului Economic și Social European

Staffan NILSSON


(1)  Avizul din proprie inițiativă al CESE din 30 iunie 2004 privind Convenția internațională privind lucrătorii migranți; raportor: dl PARIZA CASTAÑOS, JO C 302, 7.12.2004.

(2)  OIM: Cadrul multilateral pentru migrațiile profesionale, 2007.

(3)  Avizul exploratoriu al CESE privind sănătatea și migrația, JO 2007/C 256/22, 27.10.2007.

(4)  În colaborare cu Organizația Internațională pentru Migrație.

(5)  A se vedea orientările privind returnarea forțată, COM(2005) 40.

(6)  Protocoalele de la Palermo din 2000.

(7)  În temeiul Convenției europene a drepturilor omului și al Cartei drepturilor fundamentale.

(8)  JO C 248, 25.8.2011, p. 135-137, 15 iunie 2011, Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor: Comunicare privind migrația, COM(2011) 248 final; raportor general: dl PARIZA CASTAÑOS.

JO C 120, 16.5.2008, p. 82-88, 12 decembrie 2007 Avizul Comitetului Economic și Social European privind migrația și dezvoltarea: șanse și provocări (aviz din proprie inițiativă); raportor: dl SHARMA.

JO C 48, 15.2.2011, p. 6-13, 15 septembrie 2010, Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Rolul imigrației legale în contextul provocării demografice” (aviz din proprie inițiativă); raportor: dl PARIZA CASTAÑOS.

JO C 44, 16.2.2008, p. 91-102, 25 octombrie 2007, Avizul Comitetului Economic și Social European privind politica comunitară în domeniul imigrației și al cooperării cu țările de origine pentru promovarea dezvoltării (aviz din proprie inițiativă); raportor: dl PARIZA CASTAÑOS.

JO C 128, 18.5.2010, p. 29-35, 4 noiembrie 2009, Avizul Comitetului Economic și Social European privind respectarea drepturilor fundamentale în legislația și politicile europene în materie de imigrație (aviz din proprie inițiativă); raportor: dl PARIZA CASTAÑOS.

(9)  14 și 15 septembrie 2006.

(10)  Conferințele de la Bruxelles, Manila și Atena.

(11)  Avizul din proprie inițiativă al CESE din 30 iunie 2004 privind Convenția internațională privind lucrătorii migranți; raportor: dl PARIZA CASTAÑOS, JO C 302, 7.12.2004.

(12)  JO C 48, 15.2.2011, p. 6-13.

(13)  JO C 120, 16.5.2008, p. 82-88.

(14)  JO C 48, 15.2.2011, p. 6-13.

(15)  Avizul CESE privind propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind Anul european al dialogului intercultural, JO 2006/C 185/09, 8.8.2006.

(16)  Raportul Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) „Migranții aflați în situație de ședere ilegală care prestează servicii de menaj la domiciliu: provocările în materie de drepturi fundamentale pentru Uniunea Europeană și statele sale membre” (iulie 2011) www.fra.europa.eu

(17)  Cartea verde privind dreptul la reîntregirea familiei pentru resortisanții țărilor terțe cu reședința în Uniunea Europeană (Directiva 2003/86/CE) și Avizul CESE privind Cartea verde privind dreptul la reîntregirea familiei pentru resortisanții țărilor terțe cu reședința în Uniunea Europeană (Directiva 2003/86/CE) – nepublicat încă în JO.

(18)  Directiva 2009/52/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 iunie 2009 de stabilire a standardelor minime privind sancțiunile și măsurile la adresa angajatorilor de resortisanți din țări terțe aflați în situație de ședere ilegală, JO L 168/24, 30.6.2009.

(19)  JO C 248, 25.8.2011, p. 135-137.

(20)  Comunicarea COM(2011) 743 final, pagina 6.

(21)  JO C 157, 28.6.2005, p. 86-91.

(22)  A se vedea orientările privind returnarea forțată, COM(2005) 40.

(23)  Comunicarea COM(2011) 743 final, pagina 17.

(24)  Avizul CESE privind Cartea verde cu privire la viitorul sistem european comun de azil, JO 2008/C 204/17, 9.8.2008.

Avizul exploratoriu al CESE privind valoarea adăugată a unui regim european comun de azil, atât pentru solicitanții de azil, cât și pentru statele membre ale Uniunii Europene, JO C 044, 11.2.2011.

Avizul CESE privind Propunerea modificată de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a standardelor minime pentru primirea solicitanților de azil (reformare), JO C 024, 28.1.2012.

(25)  JO C 120, 16.5.2008, p. 82-88 și JO C 44 16.2.2008, p. 91-102.


Top