Accept Refuse

EUR-Lex Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52011PC0896

Propunere de DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI privind achizițiile publice

/* COM/2011/0896 final - 2011/0438 (COD) */

52011PC0896

Propunere de DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI privind achizițiile publice /* COM/2011/0896 final - 2011/0438 (COD) */


EXPUNERE DE MOTIVE

1. Contextul propunerii

· Motivele și obiectivele propunerii

Strategia Europa 2020 pentru creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii [COM(2010) 2020] are la bază trei priorități interdependente și care se susțin reciproc: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare; promovarea unei economii competitive, cu emisii scăzute de dioxid de carbon și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor; și promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forței de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială.

Achizițiile publice joacă un rol cheie în Strategia Europa 2020, reprezentând unul dintre instrumentele de piață care trebuie utilizate pentru a atinge aceste obiective prin îmbunătățirea mediului de afaceri și a condițiilor care le permit întreprinderilor să inoveze și prin încurajarea unei utilizări mai extinse a achizițiilor publice ecologice, sprijinind tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon și eficientă în ceea ce privește utilizarea resurselor. În același timp, Strategia Europa 2020 subliniază că politica de achiziții publice trebuie să asigure utilizarea cât mai eficientă a fondurilor publice, iar piețele de achiziții trebuie menținute deschise la nivelul întregii Uniuni.

În fața acestor provocări, legislația în vigoare privind achizițiile publice trebuie revizuită și modernizată pentru a fi mai adecvată la evoluția contextului politic, social și economic.

În comunicarea sa din 13 aprilie 2011 intitulată „Actul privind piața unică: Douăsprezece pârghii pentru stimularea creșterii și întărirea încrederii”, Comisia a inclus printre cele douăsprezece acțiuni prioritare esențiale care trebuie adoptate de instituțiile UE înainte de sfârșitul anului 2012 revizuirea și modernizarea cadrului legislativ aplicabil achizițiilor publice pentru a spori flexibilitatea atribuirii contractelor și a permite ca acestea să fie mai bine utilizate în sprijinul altor politici.

Propunerea de față are două obiective complementare:

· Creșterea eficienței cheltuielilor publice pentru a garanta cele mai bune rezultate din punctul de vedere al raportului preț-calitate. Acest lucru implică în mod concret simplificarea și flexibilizarea normelor existente în materie de achiziții publice. Raționalizarea și eficientizarea procedurilor vor aduce beneficii tuturor operatorilor economici și vor facilita participarea IMM-urilor și a ofertanților transfrontalieri.

· Facilitarea utilizării achizițiilor publice de către autoritățile contractante în sprijinul unor obiective comune ale societății, precum protecția mediului, creșterea eficienței resurselor și a energiei, combaterea schimbărilor climatice, promovarea inovării, a ocupării forței de muncă și a incluziunii sociale, precum și asigurarea celor mai bune condiții posibile pentru furnizarea de servicii sociale de înaltă calitate.

· Contextul general

Achizițiile publice joacă un rol important în performanța economică globală a Uniunii Europene. Autoritățile publice europene cheltuie în jur de 18 % din PIB pentru bunuri, servicii și lucrări. Având în vedere volumul achizițiilor, contractele de achiziții publice pot fi utilizate ca o pârghie puternică pentru realizarea unei piețe unice care să încurajeze o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.

Generația actuală de directive privind achizițiile publice, și anume Directivele 2004/17/CE[1] și 2004/18/CE[2], reprezintă produsul unui îndelungat proces de evoluție început în 1971 cu adoptarea Directivei 71/305/CEE. Prin faptul că garantează proceduri transparente și nediscriminatorii, aceste directive au ca principal obiectiv ca operatorii economici din întreaga piață unică să beneficieze pe deplin de libertățile fundamentale atunci când concurează pentru contracte de achiziții publice.

O evaluare economică cuprinzătoare a arătat că directivele privind achizițiile publice au atins obiectivele într-o măsură considerabilă. Ele au condus la creșterea transparenței și a nivelului de concurență, permițând în același timp realizarea unor economii simțitoare datorită scăderii prețurilor.

Părți interesate au solicitat însă reexaminarea directivelor privind achizițiile publice pentru a simplifica normele, a spori eficiența și eficacitatea acestora și a le face mai adecvate la evoluția contextului politic, social și economic. Existența unor proceduri raționalizate și mai eficiente va oferi mai multă flexibilitate autorităților contractante, va fi în beneficiul tuturor operatorilor economici și va facilita participarea IMM-urilor și a ofertanților transfrontalieri. Îmbunătățirea normelor privind achizițiile publice le va permite, de asemenea, autorităților contractante să exploateze mai bine posibilitățile oferite de achizițiile publice în sprijinul unor obiective comune ale societății, precum protecția mediului, creșterea eficienței energetice, utilizarea rațională a resurselor, combaterea schimbărilor climatice, promovarea inovării și a incluziunii sociale și asigurarea celor mai bune condiții pentru furnizarea de servicii sociale de înaltă calitate. Aceste linii directoare au fost confirmate de rezultatele unei consultări a părților interesate realizate de Comisie în primăvara anului 2011, în cadrul căreia o mare majoritate a părților interesate a sprijinit propunerea de a revizui directivele privind achizițiile publice pentru a le adapta mai bine noilor provocări cu care se confruntă achizitorii publici și operatorii economici.

· Dispoziții în vigoare în domeniul propunerii

Împreună cu noua propunere de directivă privind utilitățile publice, propunerea va înlocui Directivele 2004/17/CE și 2004/18/CE ca elemente fundamentale ale cadrului legislativ al Uniunii Europene privind achizițiile publice.

Directiva va fi completată de celelalte elemente ale cadrului legislativ respectiv:

· Directiva 2009/81/CE[3] stabilește norme specifice pentru atribuirea anumitor contracte în domeniul securității și apărării,

· Directiva 89/665/CEE[4] stabilește standarde comune pentru procedurile naționale de contestare pentru a asigura disponibilitatea unor căi de atac rapide și eficiente în toate țările UE în cazul în care ofertanții consideră că un contract a fost atribuit în mod incorect.

· Coerența cu celelalte politici și obiective ale Uniunii

Această inițiativă implementează Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii [COM(2010) 2020] și inițiativele emblematice din cadrul acesteia intitulate „O Agendă digitală pentru Europa” [COM(2010) 245], „O Uniune a inovării” [COM(2010) 546], „O politică industrială integrată adaptată erei globalizării” [COM(2010) 614], „Energie 2020” [COM(2010) 639] și „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” [COM(2011) 21]. Ea implementează totodată Actul privind piața unică [COM(2011) 206], în special cea de-a douăsprezecea acțiune-cheie: un cadru legislativ revizuit și modernizat pentru achizițiile publice. Este o inițiativă strategică înscrisă în programul de lucru al Comisiei pentru 2011.

2. Consultarea părților interesate și evaluarea impactului

· Consultarea părților interesate

Metodele de consultare, principalele sectoare vizate și profilul general al respondenților

Comisia a publicat, la 27 ianuarie 2011, o Carte verde privind modernizarea politicii UE în domeniul achizițiilor publice – către o piață europeană a achizițiilor publice mai performantă[5], lansând o amplă consultare publică cu privire la opțiunile posibile în materie de modificări legislative menite să simplifice și să flexibilizeze atribuirea contractelor de achiziții publice și să permită o mai bună utilizare a acestora în sprijinul altor politici. Scopul Cărții verzi era de a identifica o serie de domenii cheie care trebuie reformate și de a solicita opiniile părților interesate cu privire la opțiunile concrete în materie de modificări legislative. Printre aspectele acoperite se numără nevoia de simplificare și flexibilizare a procedurilor, utilizarea strategică a achizițiilor publice pentru promovarea altor obiective de politică, îmbunătățirea accesului IMM-urilor la contractele de achiziții publice și combaterea favoritismului, a corupției și a conflictelor de interese.

Consultarea publică s-a încheiat la 18 aprilie 2011 și a suscitat numeroase răspunsuri. În total, au fost primite 623 de răspunsuri, provenind de la o mare varietate de părți interesate, printre care autorități centrale ale statelor membre, achizitori publici locali și regionali și asociațiile lor, întreprinderi, asociații industriale, cadre universitare, organizații ale societății civile (inclusiv sindicate) și cetățeni. Majoritatea răspunsurilor au provenit din Regatul Unit, Germania, Franța și, într-o mai mică măsură, Belgia, Italia, Țările de Jos, Austria, Suedia, Spania și Danemarca.

Rezultatele consultării au fost rezumate într-un document de sinteză[6] și prezentate și discutate la o conferință publică la 30 iunie 2011[7].

Sinteza răspunsurilor și modul în care acestea au fost luate în considerare

O mare majoritate a părților interesate a apreciat inițiativa Comisiei de revizuire a politicii actuale privind achizițiile publice. Printre diferitele subiecte discutate în Cartea verde, părțile interesate au pus un accent deosebit pe necesitatea de a simplifica și de a flexibiliza procedurile. De exemplu, o majoritate clară a tuturor grupurilor de părți interesate a susținut ideea de a permite utilizarea mai largă a unei proceduri competitive cu negociere. A existat, de asemenea, un sprijin puternic în favoarea unor măsuri de reducere a sarcinilor administrative legate de alegerea ofertantului.

În ceea ce privește utilizarea strategică a achizițiilor publice pentru realizarea obiectivelor societale ale Strategiei Europa 2020, opiniile părților interesate au fost variate. Numeroase părți interesate, în special din rândul întreprinderilor, au manifestat o reticență generală la ideea de a utiliza achizițiile publice în sprijinul altor obiective strategice. Alte părți interesate, în special organizații ale societății civile, s-au pronunțat ferm în favoarea acestei utilizări strategice și au promovat efectuarea unor modificări profunde ale principiilor politicii de achiziții publice a Uniunii Europene.

· Obținerea și utilizarea expertizei

Pe lângă consultarea prin intermediul Cărții verzi, Comisia a realizat în 2010/2011 o evaluare cuprinzătoare a impactului și a eficacității legislației UE privind achizițiile publice, pe baza unui număr mare de dovezi și a unor noi cercetări independente. Studiile au evaluat, în principal, costul și eficiența procedurilor de achiziții publice, probleme legate de achizițiile transfrontaliere, accesul IMM-urilor la piețele de achiziții publice și utilizarea strategică a achizițiilor publice în Europa.

Concluziile acestei evaluări au arătat clar că Directivele 2004/17/CE și 2004/18/CE privind achizițiile publice au contribuit la crearea unei culturi a transparenței și a achizițiilor orientate spre rezultate, generând economii și îmbunătățiri ale calității rezultatelor achizițiilor publice care depășesc cu mult costurile suportate de achizitorii publici și de furnizori pentru organizarea acestor proceduri. Evaluarea a constatat, de asemenea, că diferențele de implementare și de aplicare a directivelor au condus la rezultate diferite în statele membre. Timpul necesar pentru finalizarea procedurilor și costul pentru achizitorii publici variază foarte mult de la un stat membru la altul.

· Evaluarea impactului

Evaluarea impactului și rezumatul acesteia trec în revistă diferitele opțiuni pentru fiecare dintre cele cinci grupuri de probleme de bază (organizare administrativă, domeniu de aplicare, proceduri, achiziții strategice și accesul la piețele de achiziții). Pe baza unei analize a avantajelor și a dezavantajelor diferitelor opțiuni, a fost identificat un pachet de opțiuni care ar trebui să optimizeze sinergiile dintre diferitele soluții, permițând ca economiile datorate unui tip de acțiune să neutralizeze costurile generate de o altă acțiune (de exemplu, multiplicarea posibilă a cerințelor procedurale cauzată de măsurile de achiziționare strategică ar putea fi parțial neutralizată de economiile generate de conceperea îmbunătățită a procedurilor de achiziții publice). Aceste opțiuni preferate constituie baza prezentei propuneri.

Proiectul de raport de evaluare a impactului a fost analizat de Comitetul de evaluare a impactului, care a solicitat modificări în ceea ce privește identificarea elementelor specifice ale cadrului legislativ care trebuie abordate, descrierea opțiunilor avute în vedere, o analiză cost-beneficiu aprofundată a acțiunilor principale și integrarea sistematică a punctelor de vedere ale părților interesate, atât în definirea problemei, cât și pentru a completa evaluarea impactului. Aceste recomandări de îmbunătățire au fost integrate în raportul final. Avizele Comitetului de evaluare a impactului asupra raportului sunt publicate împreună cu prezenta propunere, la fel ca raportul final de evaluare a impactului și rezumatul acestuia.

3. Elementele juridice ale propunerii

· Temeiul juridic

Propunerea se întemeiază pe articolul 53 alineatul (1), articolul 62 și articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

· Principiul subsidiarității

Principiul subsidiarității se aplică, întrucât propunerea nu intră în sfera competenței exclusive a UE.

Obiectivele propunerii nu pot fi realizate într-o măsură suficientă de statele membre din următoarele motive:

Coordonarea procedurilor de achiziții publice pentru contractele care depășesc anumite praguri s-a dovedit a fi un instrument important pentru realizarea pieței interne în domeniul achizițiilor publice prin asigurarea unui acces efectiv și egal la contractele de achiziții publice pentru operatorii economici din întreaga piață unică. Experiența aplicării Directivelor 2004/17/CE și 2004/18/CE și a generațiilor anterioare de directive privind achizițiile publice a arătat că existența unor proceduri de achiziție la nivel european oferă transparență și obiectivitate în materie de achiziții publice, ceea ce are ca rezultat economii considerabile și îmbunătățirea rezultatelor, în beneficiul autorităților statelor membre și, în final, al contribuabililor europeni.

Acest obiectiv nu poate fi realizat în mod satisfăcător prin acțiunea statelor membre, deoarece această abordare ar duce în mod inevitabil la cerințe divergente și eventual la conflicte între regimurile procedurale, sporind astfel complexitatea juridică și creând obstacole nejustificate pentru activitățile transfrontaliere.

Prin urmare, propunerea respectă principiul subsidiarității.

· Principiul proporționalității

Propunerea este conformă cu principiul proporționalității deoarece nu depășește ceea ce este necesar în vederea atingerii obiectivului de a garanta buna funcționare a pieței interne prin intermediul unui set de proceduri de achiziții publice coordonate la nivel european. În plus, propunerea se bazează pe o abordare de tip „set de instrumente”, care permite fiecărui stat membru o maximă flexibilitate pentru a adapta procedurile și instrumentele la situația sa specifică.

În comparație cu actualele directive privind achizițiile publice, propunerea va reduce considerabil sarcina administrativă legată de desfășurarea procedurii, atât pentru autoritățile contractante, cât și pentru operatorii economici; atunci când sunt prevăzute noi cerințe (de exemplu, în contextul achizițiilor strategice), acestea vor fi compensate de eliminarea constrângerilor în alte domenii.

· Alegerea instrumentelor

Deoarece propunerea se bazează pe articolul 53 alineatul (1), articolul 62 și articolul 114 din TFUE, utilizarea unui regulament pentru prevederile aplicabile atât achizițiilor de bunuri, cât și achizițiilor de servicii nu ar fi permisă de tratat. Prin urmare, instrumentul propus este o directivă.

Pe parcursul procesului de evaluare a impactului, opțiunile nelegislative au fost respinse din motivele prezentate în detaliu în evaluarea impactului.

4. Implicații bugetare

Propunerea nu are implicații bugetare.

5. Informații suplimentare

· Abrogarea legislației în vigoare

Adoptarea propunerii va conduce la abrogarea unor dispoziții legislative existente (Directiva 2004/18/CEE).

· Clauza de reexaminare / revizuire / încetare de drept a efectelor juridice

Propunerea include o clauză de reexaminare cu privire la consecințele economice ale pragurilor.

· Măsuri de transpunere și documente explicative

Propunerea se referă la un domeniu în care legislația Uniunii are un scop de coordonare, având un impact semnificativ asupra unei game largi de sectoare din legislațiile naționale. În pofida acestui scop de coordonare, numeroase prevederi reprezintă o armonizare totală, iar propunerea include un număr mare de obligații legale. Statele membre completează normele Uniunii cu prevederi naționale suplimentare, pentru ca întregul sistem să devină operațional.

În acest context, Comisia a identificat o serie de factori care determină necesitatea unor explicații ale statelor membre atât pentru o înțelegere corectă a măsurilor de transpunere, cât și pentru funcționarea întregului ansamblu de norme în materie de achiziții la nivel național:

– măsurile de transpunere și de implementare sunt adoptate la niveluri instituționale diferite (național/federal, regional, local);

– pe lângă diferitele niveluri ale legislației, în multe state membre sunt prevăzute norme și în funcție de sectorul implicat sau de tipul de achiziție publică;

– măsurile administrative cu caracter general sau specific completează și în unele cazuri se suprapun peste cadrul legal principal.

Numai statele membre sunt în măsură să explice modul în care măsurile pe care le iau transpun directivele Uniunii din sectorul achizițiilor publice și modul în care aceste măsuri interacționează între ele.

Din aceste motive, odată cu comunicarea măsurilor de transpunere, este necesar să fie transmise și documente care să explice relația dintre părțile prezentei directive și părțile corespondente din măsurile naționale de transpunere, în special tabele de corespondență, care constituie un instrument operațional pentru analizarea măsurilor naționale.

· Spațiul Economic European

Actul propus se referă la un subiect de interes pentru Spațiul Economic European și trebuie, prin urmare, extins la acesta.

· Explicarea detaliată a propunerii

1) Simplificarea și flexibilizarea procedurilor de achiziție

Propunerea de directivă prevede o simplificare și o flexibilizare a regimului procedural prevăzut în cadrul directivelor actuale privind achizițiile publice. În acest scop, propunerea conține următoarele măsuri:

Clarificarea domeniului de aplicare: Conceptul de bază de „achiziții publice” care apare și în titlul directivei propuse a fost introdus pentru a determina mai bine domeniul de aplicare și scopul legislației privind achizițiile publice și pentru a facilita aplicarea pragurilor. Definițiile anumitor noțiuni cheie care determină domeniul de aplicare al directivei (cum ar fi organism de drept public, contracte de achiziții publice de lucrări și de servicii, contracte mixte) au fost revizuite în lumina jurisprudenței Curții de Justiție. În același timp, propunerea încearcă să păstreze continuitatea utilizării noțiunilor și a conceptelor care au fost dezvoltate de-a lungul anilor prin jurisprudența Curții și sunt bine cunoscute de către profesioniști. În acest context, trebuie remarcat că abaterile minore de la formularea și prezentarea din directivele anterioare nu implică în mod necesar o modificare de substanță, ci pot fi datorate simplificării textelor.

Distincția tradițională dintre serviciile prioritare și neprioritare (serviciile „A” și „B”) va fi eliminată. Rezultatele evaluării au demonstrat că nu se mai justifică limitarea aplicării depline a legislației privind achizițiile publice la un grup restrâns de servicii. Cu toate acestea, a reieșit cu claritate faptul că regimul general de achiziții nu este adaptat la serviciile sociale, care au nevoie de un set specific de norme (a se vedea mai jos).

Abordare de tip „set de instrumente”: Sistemele statelor membre vor prevedea două forme de proceduri de bază: deschisă și restrânsă. Ele pot prevedea totodată, sub rezerva anumitor condiții, procedura competitivă cu negociere, dialogul competitiv și/sau parteneriatul pentru inovare, o nouă formă de procedură pentru achiziții inovatoare (a se vedea mai jos).

Autoritățile contractante vor avea în plus la dispoziție un set de șase tehnici și instrumente specifice de achiziții publice destinate achizițiilor agregate și electronice: acorduri-cadru, sisteme dinamice de achiziții, licitații electronice, cataloage electronice, organisme centrale de achiziție și achiziții comune. În comparație cu directiva actuală, aceste instrumente au fost îmbunătățite și clarificate în vederea facilitării achizițiilor electronice.

Un regim mai puțin sever pentru autoritățile contractante regionale și locale: În conformitate cu Acordul privind achizițiile publice al OMC, propunerea prevede un regim al achizițiilor simplificat care se aplică tuturor autorităților contractante de la un nivel inferior administrației publice centrale, cum ar fi autoritățile locale și regionale. Acești cumpărători pot utiliza un anunț de intenție ca mijloc de invitație la procedura concurențială de ofertare. În cazul în care folosesc această posibilitate, ei nu sunt obligați să publice un anunț de participare separat înainte de lansarea procedurii de achiziție. De asemenea, aceștia pot fixa anumite termene cu mai multă flexibilitate, de comun acord cu participanții.

Promovarea achizițiilor publice electronice: Utilizarea mijloacelor electronice de comunicare și de procesare a tranzacțiilor de către achizitorii publici poate produce economii semnificative și rezultate îmbunătățite, reducând în același timp deșeurile și erorile. Propunerea are scopul de a ajuta statele membre să realizeze tranziția la achizițiile electronice, care permit furnizorilor să participe la proceduri de achiziții online în întreaga piață internă. În acest scop, directiva propusă prevede obligativitatea transmiterii anunțurilor în format electronic, obligativitatea disponibilității în format electronic a documentelor achiziției și impune trecerea în întregime la comunicații electronice, în mod concret depunerea electronică a documentelor, pentru toate procedurile de achiziții într-o perioadă de tranziție de doi ani. Directiva raționalizează și îmbunătățește sistemele dinamice de achiziții și cataloagele electronice, instrumente de achiziție integral electronice care sunt adaptate cu precădere pentru achizițiile publice foarte agregate efectuate de organismele centrale de achiziție. Instrumentul achizițiilor electronice le va permite totodată autorităților contractante să prevină, să depisteze și să corecteze erorile datorate în general unei înțelegeri sau interpretări greșite a normelor privind achizițiile publice.

Modernizarea procedurilor: Propunerea prevede o abordare mai flexibilă și mai accesibilă pentru anumite caracteristici importante ale procedurilor de achiziție. Termenele pentru participare și pentru depunerea ofertelor au fost reduse, permițând efectuarea unor proceduri de achiziție mai rapide și mai raționalizate. Distincția între selectarea ofertanților și atribuirea contractului, care este adesea o sursă de erori și neînțelegeri, a fost flexibilizată, pentru a le permite autorităților contractante să decidă care este cea mai practică ordine a etapelor, examinând criteriile de atribuire înainte de criteriile de selecție, și să ia în considerare organizarea și calitatea personalului desemnat să execute contractul ca un criteriu de atribuire.

Motivele de excludere a candidaților și a ofertanților au fost analizate și clarificate. Autoritățile contractante vor avea dreptul de a exclude operatorii economici care au demonstrat deficiențe semnificative sau persistente la executarea contractelor anterioare. Propunerea prevede de asemenea posibilitatea „autocorectării”: autoritățile contractante pot accepta candidații sau ofertanții în ciuda existenței unui motiv de excludere în cazul în care aceștia au luat măsuri adecvate pentru a remedia consecințele unui comportament ilicit și a preveni în mod eficient repetarea acestui comportament.

Modificarea contractelor aflate în curs de derulare a devenit un aspect din ce în ce mai problematic și relevant pentru practicieni. O dispoziție specifică privind modificarea contractelor preia soluțiile de bază care se regăsesc în jurisprudență și oferă o soluție pragmatică pentru situații neprevăzute care necesită o adaptare a unui contract de achiziție publică în perioada sa de valabilitate.

2) Utilizarea strategică a achizițiilor publice în contextul noilor provocări

Directiva propusă are la bază o abordare de responsabilizare care le oferă autorităților contractante instrumentele necesare pentru a contribui la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 utilizând puterea lor de cumpărare pentru a achiziționa bunuri și servicii care promovează inovarea, protecția mediului și lupta împotriva schimbărilor climatice, îmbunătățind în același timp ocuparea forței de muncă, sănătatea publică și condițiile sociale.

Calcularea costurilor pe ciclu de viață: Propunerea oferă achizitorilor publici posibilitatea să-și bazeze deciziile de atribuire pe costul pe ciclu de viață al produselor, serviciilor sau lucrărilor care urmează să fie achiziționate. Ciclul de viață acoperă toate etapele existenței unui produs, a unor lucrări sau a unei prestări de servicii, de la achiziția materiilor prime sau generarea resurselor până la eliminare, curățarea amplasamentului și finalizare. Costurile care trebuie luate în considerare cuprind nu doar cheltuielile monetare directe, ci și costurile externe de mediu, dacă acestea pot fi cuantificate și verificate. În cazul în care este elaborată o metodologie comună a Uniunii Europene pentru calcularea costurilor pe ciclu de viață, autoritățile contractante trebuie să o utilizeze.

Procesul de producție: Autoritățile contractante pot face trimitere la toți factorii legați direct de procesul de producție în specificațiile tehnice și în criteriile de atribuire, cu condiția să se refere la aspecte ale procesului de producție care sunt strâns legate de producția specifică sau de furnizarea bunurilor sau a serviciilor achiziționate. Sunt excluse așadar cerințele care nu au legătură cu procesul de producție a produselor, lucrărilor sau serviciilor care fac obiectul achiziției, cum ar fi cerințele generale de responsabilitate socială a întreprinderilor, care acoperă ansamblul operațiunilor contractantului.

Etichete: Autoritățile contractante pot solicita ca lucrările, bunurile sau serviciile să poarte etichete specifice care să certifice caracteristicile ecologice, sociale sau de altă natură, cu condiția să accepte și etichete echivalente. Acest lucru se aplică, de exemplu, etichetelor ecologice europene sau (multi)naționale sau etichetelor care atestă că un produs este fabricat fără exploatarea copiilor prin muncă. Sistemele de certificare în cauză trebuie să se refere la caracteristici legate de obiectul contractului și să fie elaborate pe baza unor informații științifice, stabilite în cadrul unei proceduri deschise și transparente și accesibile tuturor părților interesate.

Sancționarea încălcărilor legislației sociale, a muncii și de mediu: Potrivit directivei propuse, o autoritate contractantă poate exclude operatorii economici din procedură dacă constată încălcări ale obligațiilor stabilite de legislația Uniunii în domeniul social, al muncii sau al mediului sau ale dispozițiilor dreptului internațional al muncii. Mai mult, autoritățile contractante vor fi obligate să respingă ofertele dacă constată că acestea sunt anormal de scăzute din cauza încălcării legislației Uniunii în domeniul social, al muncii sau al mediului.

Servicii sociale: Evaluarea impactului și a eficacității legislației UE în materie de achiziții publice a arătat că serviciile sociale, de sănătate și de educație au caracteristici specifice care le fac inadecvate pentru aplicarea procedurilor normale de atribuire a contractelor de achiziții publice de servicii. Aceste servicii sunt în mod normal furnizate într-un context specific care variază foarte mult între statele membre, din cauza circumstanțelor culturale, administrative și organizaționale diferite. Serviciile au, prin însăși natura lor, o dimensiune transfrontalieră foarte redusă. Statele membre ar trebui, prin urmare, să aibă o largă putere de apreciere pentru a organiza alegerea furnizorilor de servicii. Propunerea ține cont de acest lucru prevăzând un regim specific pentru contractele de achiziții publice referitoare la aceste servicii, stabilind un prag mai mare, de 500 000 EUR, și impunând numai respectarea principiilor fundamentale ale transparenței și egalității de tratament. O analiză cantitativă a valorii contractelor pentru achiziționarea serviciilor de acest tip atribuite operatorilor economici din străinătate a arătat că, de regulă, contractele sub această valoare nu prezintă interes transfrontalier.

Inovare: Cercetarea și inovarea joacă un rol central în Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Achizitorii publici ar trebui să aibă posibilitatea de a cumpăra produse și servicii inovatoare, care promovează creșterea viitoare și îmbunătățesc eficiența și calitatea serviciilor publice. Propunerea prevede în acest scop parteneriatul pentru inovare, o nouă procedură specială pentru dezvoltarea și achiziționarea ulterioară de produse, lucrări și servicii noi și inovatoare, cu condiția ca acestea să poată fi livrate la nivelurile de performanță și costurile convenite. În plus, propunerea îmbunătățește și simplifică procedura dialogului competitiv și facilitează achizițiile transfrontaliere comune, care reprezintă un instrument important pentru achizițiile inovatoare.

3) Un acces mai bun la piață pentru IMM-uri și societăți nou-înființate

Întreprinderile mici și mijlocii (IMM) au un potențial imens de creare de locuri de muncă, de creștere și inovare. Facilitarea accesului la piețele de achiziții publice le poate ajuta să exploateze acest potențial, permițând în același timp autorităților contractante să lărgească baza de furnizori, lucru care are ca efect pozitiv creșterea concurenței pentru contractele de achiziții publice. Pentru ca contractele de achiziții publice să fie cât mai accesibile pentru IMM-uri, Comisia a publicat în 2008 „Codul european al celor mai bune practici care facilitează accesul IMM-urilor la contractele de achiziții publice”[8]. Propunerea se bazează pe această lucrare și prevede măsuri concrete pentru eliminarea barierelor din calea accesului la piață al IMM-urilor.

Simplificarea obligațiilor de informare: Simplificarea generală a obligațiilor de informare în cadrul procedurilor de achiziții publice va crea avantaje considerabile pentru IMM-uri. Propunerea prevede obligativitatea acceptării declarațiilor pe proprie răspundere ca dovezi prima facie în scopul selecției. Prezentarea efectivă a dovezilor documentare va fi facilitată printr-un document standardizat, pașaportul european pentru achiziții publice, care reprezintă un mijloc de a dovedi absența motivelor de excludere.

Împărțirea pe loturi: Autoritățile contractante vor fi invitate să împartă contractele de achiziții publice în loturi omogene sau eterogene, pentru a le face mai accesibile pentru IMM‑uri. În cazul în care decid să nu facă acest lucru, ele vor fi obligate să furnizeze o explicație specifică.

Limitarea condițiilor de participare: Pentru a evita barierele nejustificate din calea participării IMM-urilor, directiva propusă conține o listă exhaustivă de condiții posibile pentru participarea la procedurile de achiziții publice și precizează în mod explicit că aceste condiții trebuie limitate la „cele care sunt adecvate pentru a garanta că un candidat sau ofertant are capacitatea […] și competențele […] necesare pentru a executa contractul care urmează să fie atribuit”. Cerințele privind cifra de afaceri, care sunt adesea un enorm obstacol în calea accesului IMM‑urilor, sunt limitate în mod explicit la de trei ori valoarea estimată a contractului, cu excepția cazurilor bine justificate. În fine, orice condiții pentru participarea grupurilor de operatori economici – un instrument deosebit de pertinent pentru IMM-uri – trebuie să fie justificate de motive obiective și să fie proporționate.

Plata directă a subcontractanților: În plus, statele membre pot prevedea posibilitatea subcontractanților de a solicita plata directă de către autoritatea contractantă pentru bunurile, lucrările și serviciile furnizate contractantului principal în cadrul executării contractului. Subcontractanții, care în multe cazuri sunt IMM-uri, dispun astfel de o modalitate eficientă de a-și proteja interesul de a fi plătiți.

4) Proceduri riguroase

Interesele financiare aflate în joc și interacțiunea strânsă între sectorul public și cel privat fac ca achizițiile publice să fie un domeniu expus practicilor comerciale neloiale, cum sunt conflictul de interese, favoritismul și corupția. Propunerea îmbunătățește măsurile existente de protecție împotriva acestor riscuri și prevede o protecție suplimentară.

Conflicte de interese: Propunerea conține o dispoziție specifică privind conflictele de interese care acoperă conflictele de interese reale, potențiale sau aparente care îi afectează pe membrii personalului autorității contractante sau al furnizorilor de servicii de achiziție care intervin în procedură și pe membrii conducerii autorității contractante care pot influența rezultatul unei proceduri de achiziție, chiar dacă nu participă la aceasta în mod oficial.

Comportamente ilicite: Propunerea conține o dispoziție specifică împotriva comportamentelor ilicite ale candidaților și ofertanților, cum ar fi ca încercările de a influența în mod nepermis procesul decizional sau de a încheia acorduri cu alți participanți pentru a manipula rezultatul procedurii să conducă la excluderea din procedură. Astfel de activități ilicite încalcă principiile de bază ale Uniunii Europene și pot duce la denaturarea gravă a concurenței.

Avantaje neloiale: Consultările pieței sunt un instrument util cu ajutorul căruia autoritățile contractante obțin informații privind structura, abilitățile și capacitatea unei piețe, informând în același timp actorii de pe piață cu privire la proiectele și cerințele în materie de achiziții publice ale achizitorilor publici. Cu toate acestea, contactele preliminare cu participanții la piață nu trebuie să conducă la avantaje neloiale și la denaturarea concurenței. Propunerea include prin urmare o dispoziție specifică privind măsurile de protecție împotriva preferinței nejustificate acordate participanților care au oferit consultanță autorității contractante sau care au fost implicați în pregătirea procedurii.

5) Guvernanță

Organisme naționale de supraveghere: Evaluarea a arătat că nu toate statele membre monitorizează în mod consecvent și sistematic implementarea și funcționarea normelor privind achizițiile publice. Acest lucru compromite aplicarea eficientă și uniformă a dreptului Uniunii Europene. Propunerea prevede, așadar, că statele membre trebuie să desemneze o autoritate națională unică responsabilă de monitorizarea, implementarea și controlul legislației în domeniul achizițiilor publice. Numai un organism unic cu sarcini globale va asigura o privire de ansamblu asupra principalelor dificultăți de implementare și va fi în măsură să propună soluții adecvate pentru problemele structurale. El va fi în măsură să ofere un feedback imediat privind funcționarea politicii și potențialele deficiențe ale legislației și practicii naționale, contribuind astfel la identificarea rapidă a soluțiilor și la îmbunătățirea procedurilor de achiziție.

Centre de cunoștințe: Adesea, autoritățile contractante nu au expertiza internă necesară pentru a gestiona proiecte de achiziții publice complexe. Un sprijin profesional adecvat și independent din partea unor structuri administrative ar putea îmbunătăți semnificativ rezultatele achizițiilor publice prin extinderea bazei de cunoștințe a achizitorilor publici și profesionalizarea acestora și prin oferirea unei asistențe pentru întreprinderi, în special pentru IMM-uri. Propunerea obligă așadar statele membre să instituie structuri de sprijin care să ofere consultanță, îndrumare, formare profesională și asistență juridică și economică pentru pregătirea și desfășurarea procedurilor de achiziție. La nivel național există deja structuri sau mecanisme de sprijin, deși organizate în moduri foarte diferite și acoperind diferite domenii de interes pentru autoritățile contractante. Statele membre vor putea așadar să utilizeze aceste mecanisme, să valorifice expertiza lor și să promoveze serviciile oferite ca instrument modern capabil să furnizeze un sprijin adecvat autorităților contractante și operatorilor economici.

Pentru a intensifica lupta împotriva corupției și a favoritismului, autoritățile competente vor avea obligația de a transmite textul contractelor încheiate organismului de supraveghere, care va putea astfel să verifice dacă aceste contracte sunt caracterizate de anumite tipare suspecte, și de a oferi acces la aceste documente persoanelor interesate, în măsura în care interesele legitime publice sau private nu sunt periclitate. În plus, trebuie să se evite crearea unei sarcini administrative disproporționate; astfel, obligația de a transmite textul integral al contractelor încheiate trebuie să rămână limitată la contractele cu o valoare relativ ridicată. Pragurile propuse ar conduce la un echilibru adecvat între creșterea sarcinii administrative și asigurarea unei mai mari transparențe: cu un prag de 1 000 000 EUR pentru bunuri și servicii și respectiv 10 000 000 EUR pentru lucrări, această obligație s-ar aplica pentru 10 - 20 % dintre toate achizițiile publicate în Jurnalul Oficial.

Nu se preconizează că cerințele privind organismele de supraveghere și centrele de cunoștințe vor genera o sarcină financiară suplimentară pentru statele membre. Deși se anticipează unele costuri pentru reorganizarea sau perfecționarea activităților mecanismelor sau structurilor existente, acestea vor fi neutralizate prin reducerea cheltuielilor de judecată (atât pentru autoritățile contractante, cât și pentru întreprinderi), a costurilor legate de întârzierile în acordarea contractelor, rezultate din aplicarea incorectă a normelor privind achizițiile publice sau din pregătirea deficitară a procedurilor de atribuire, precum și a costurilor care decurg din fragmentarea și ineficiența actuală a consultanței acordate autorităților contractante.

Cooperare administrativă: Propunerea prevede de asemenea o cooperare eficientă care să le permită organismelor de supraveghere naționale să facă schimb de informații și de bune practici și să coopereze prin sistemul de informare al pieței interne (IMI).

2011/0438 (COD)

Propunere de

DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI

privind achizițiile publice

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 53 alineatul (1), articolul 62 și articolul 114,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale[9],

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European[10],

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor[11],

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1) Atribuirea contractelor de achiziții publice de către sau în numele autorităților statelor membre trebuie să respecte principiile Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, mai exact libera circulație a mărfurilor, libertatea de stabilire și libertatea de a presta servicii, precum și principiile care derivă din acestea, cum ar fi egalitatea de tratament, nediscriminarea, recunoașterea reciprocă, proporționalitatea și transparența. Cu toate acestea, pentru contractele de achiziții publice care depășesc o anumită valoare, trebuie elaborate dispoziții pentru coordonarea procedurilor de achiziții publice naționale, pentru ca aceste principii să fie transpuse în practică și achizițiile publice să fie deschise concurenței.

(2) Achizițiile publice joacă un rol cheie în Strategia Europa 2020[12], reprezentând unul dintre instrumentele de piață care trebuie utilizate pentru realizarea unei creșteri inteligente, durabile și favorabile incluziunii, asigurând în același timp o utilizare cât mai eficientă a fondurilor publice. În acest scop, normele actuale în materie de achiziții publice adoptate prin Directiva 2004/17/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 de coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale[13] și Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii[14] trebuie revizuite și modernizate pentru a crește eficiența cheltuielilor publice, a facilita participarea întreprinderilor mici și mijlocii la achizițiile publice și a permite achizitorilor să utilizeze mai eficient achizițiile publice în sprijinul unor obiective societale comune. Totodată, anumite noțiuni și concepte de bază trebuie clarificate pentru îmbunătățirea certitudinii juridice și încorporarea unor aspecte ale jurisprudenței constante a Curții de Justiție a Uniunii Europene în acest domeniu.

(3) Formele tot mai diverse ale acțiunii publice au făcut necesară definirea mai clară a noțiunii de achiziție publică însăși. Normele Uniunii privind achizițiile publice nu sunt menite să acopere toate formele de plăți din bani publici, ci numai pe cele care vizează dobândirea de lucrări, de bunuri sau de servicii cu titlu oneros. Noțiunea de achiziție trebuie interpretată în sens larg, ca obținerea beneficiilor lucrărilor, ale bunurilor sau ale serviciilor în cauză, fără a implica în mod necesar un transfer de proprietate către autoritățile contractante. Mai mult, simpla finanțare a unei activități, care este adesea legată de obligația de a rambursa sumele primite în cazul în care acestea nu sunt utilizate în scopurile cărora le sunt destinate, nu este reglementată, de obicei, de normele în materie de achiziții publice.

(4) În plus, s-a dovedit necesar să se clarifice înțelesul achiziției unice, în sensul că trebuie luată în considerare valoarea agregată a tuturor contractelor încheiate pentru această achiziție, în raport cu pragurile prevăzute în prezenta directivă, și că achiziția trebuie anunțată ca un tot, eventual împărțit în loturi. Conceptul de achiziție unică include toate bunurile, lucrările și serviciile necesare pentru realizarea unui anumit proiect, de exemplu un proiect de lucrări sau un ansamblu de lucrări, produse și/sau servicii. Indiciile existenței unui singur proiect pot include, de exemplu, planificarea și conceperea prealabile globale de către autoritatea contractantă, faptul că diferitele elemente achiziționate îndeplinesc o funcție tehnică și economică unică sau că sunt legate logic în alt mod și desfășurate într-un interval scurt de timp.

(5) În conformitate cu articolul 11 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în definirea și aplicarea politicilor și activităților Uniunii trebuie integrate cerințe de protecție a mediului, în special pentru a promova dezvoltarea durabilă. Prezenta directivă clarifică modul în care autoritățile contractante pot contribui la protecția mediului și la promovarea unei dezvoltări durabile, garantându-le totodată posibilitatea de a obține cel mai bun raport calitate/preț pentru contractele lor.

(6) Chiar dacă nu conduc în mod necesar la acte de corupție, conflictele de interese reale, potențiale sau percepute au un potențial ridicat de a influența în mod nepermis deciziile de achiziții publice, ceea ce duce la denaturarea concurenței și afectează tratamentul egal al ofertanților. Prin urmare, trebuie înființate mecanisme eficiente pentru a preveni, identifica și remedia conflictele de interese.

(7) Comportamentele ilicite ale participanților la o procedură de achiziție, cum sunt încercările de a influența în mod nepermis procesul de luare a deciziilor sau de a încheia acorduri cu alți candidați pentru a manipula rezultatul procedurii, pot duce la încălcări ale principiilor de bază din legislația Uniunii și la denaturarea gravă a concurenței. Operatorii economici trebuie, prin urmare, să aibă obligația de a prezenta o declarație pe propria răspundere că nu se angajează în asemenea activități ilicite și să fie excluși în cazul în care această declarație se dovedește a fi falsă.

(8) Prin Decizia 94/800/CE a Consiliului din 22 decembrie 1994 privind încheierea, în numele Comunității Europene, referitor la domeniile de competența sa, a acordurilor obținute în cadrul negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay (1986‑1994)[15] a fost aprobat Acordul privind achizițiile publice al Organizației Mondiale a Comerțului, denumit în continuare „acordul”. Obiectivul acordului este de a institui un cadru multilateral de drepturi și obligații echilibrate referitoare la contractele de achiziții publice în scopul de a realiza liberalizarea și expansiunea comerțului mondial. Pentru contractele reglementate de acord, precum și de alte acorduri internaționale pertinente obligatorii pentru Uniune, autoritățile contractante își îndeplinesc obligațiile care le revin în temeiul acestor acorduri prin aplicarea prezentei directive operatorilor economici din țările terțe care sunt semnatare ale acordurilor.

(9) Acordul se aplică contractelor care depășesc anumite praguri, stabilite în acord și exprimate în drepturi speciale de tragere. Pragurile stabilite prin prezenta directivă trebuie adaptate pentru a corespunde echivalentului în euro al pragurilor fixate în acord. De asemenea, trebuie să se prevadă și o revizuire periodică a pragurilor exprimate în euro, pentru a le adapta, prin intermediul unei operațiuni pur matematice, la eventualele variații ale valorii monedei euro în raport cu dreptul special de tragere.

(10) Rezultatele evaluării impactului și a eficacității legislației UE privind achizițiile publice[16] au demonstrat că excluderea anumitor servicii de la aplicarea integrală a directivei trebuie revizuită. În consecință, aplicarea integrală a prezentei directive este extinsă la o serie de servicii (cum ar fi serviciile hoteliere și serviciile juridice, care înregistrează un nivel foarte ridicat al comerțului transfrontalier).

(11) Alte categorii de servicii, mai exact așa-numitele servicii către persoane, cum sunt unele servicii sociale, de sănătate și educaționale, continuă, prin însăși natura lor, să aibă o dimensiune transfrontalieră limitată. Aceste servicii sunt furnizate într-un context specific, care variază foarte mult între statele membre, datorită tradițiilor culturale diferite. Este necesar așadar să se instituie un regim specific pentru contractele de achiziții publice care au ca obiect aceste servicii, cu un prag mai ridicat, de 500 000 EUR. Serviciile către persoane cu valori situate sub acest prag nu prezintă în mod normal interes pentru prestatorii din alte state membre, cu excepția cazului în care există indicii contrare concrete, de exemplu o finanțare din partea Uniunii pentru proiecte transnaționale. Contractele de servicii către persoane care depășesc acest prag trebuie să fie supuse obligațiilor de transparență la nivelul întregii Uniuni. Având în vedere importanța contextului cultural și sensibilitatea acestor servicii, statele membre trebuie să dispună de o largă putere de apreciere pentru a organiza alegerea prestatorilor de servicii în modul pe care îl consideră cel mai adecvat. Normele prezentei directive țin cont de acest imperativ, impunând numai respectarea principiilor fundamentale de transparență și de egalitate de tratament și garantând că autoritățile contractante sunt în măsură să aplice criterii de calitate specifice pentru alegerea prestatorilor de servicii, cum ar fi criteriile prevăzute în Cadrul european de calitate pentru servicii sociale al Comitetului pentru protecție socială al Uniunii Europene[17]. Statele membre și/sau autoritățile publice au în continuare posibilitatea de a furniza ele însele aceste servicii sau de a le organiza într-un mod care nu implică încheierea de contracte de achiziții publice, de exemplu prin simpla finanțare a acestor servicii sau prin acordarea de licențe sau autorizații pentru toți operatorii economici care îndeplinesc condițiile stabilite în prealabil de autoritatea contractantă, fără limite sau cote, cu condiția ca un astfel de sistem să asigure un nivel suficient de publicitate și să respecte principiile transparenței și nediscriminării.

(12) Contractele de achiziții publice atribuite de autoritățile contractante care își desfășoară activitatea în sectorul apei, al energiei, al transporturilor și al serviciilor poștale și care se înscriu în cadrul acestor activități sunt reglementate de Directiva […] a Parlamentului European și a Consiliului din […] privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale[18]. Contractele atribuite de autorități contractante în cadrul activității lor de operare a serviciilor de transport maritim, de coastă sau fluvial intră în sfera de aplicare a prezentei directive.

(13) Întrucât se adresează statelor membre, prezenta directivă nu se aplică achizițiilor efectuate de organizații internaționale în nume și pe cont propriu. Este necesar însă să se precizeze în ce măsură ea se aplică achizițiilor publice reglementate de norme internaționale specifice.

(14) Există un nivel considerabil de incertitudine juridică cu privire la măsura în care cooperarea între autoritățile publice trebuie să facă obiectul normelor privind achizițiile publice. Jurisprudența relevantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene face obiectul unor interpretări divergente între statele membre și chiar între autoritățile contractante. Prin urmare, este necesar să se clarifice cazurile în care contractele încheiate între autorități contractante nu sunt supuse aplicării normelor privind achizițiile publice. Această clarificare trebuie să fie ghidată de principiile stabilite în jurisprudența relevantă a Curții de Justiție. Simplul fapt că părțile la un acord sunt autorități contractante nu exclude în sine aplicarea normelor privind achizițiile publice. Aplicarea acestor norme nu trebuie însă să interfereze cu libertatea autorităților publice de a decide cu privire la organizarea modului în care își îndeplinesc misiunea de serviciu public. Contractele atribuite unor entități controlate sau cooperarea pentru realizarea în comun a misiunilor de serviciu public ale autorităților contractante participante trebuie scutite așadar de la aplicarea normelor dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute în prezenta directivă. Prezenta directivă trebuie să aibă obiectivul de a garanta că situațiile de cooperare public-public scutite nu cauzează o denaturare a concurenței în raport cu operatorii economici privați. În mod similar, nici participarea unei autorități contractante în calitate de ofertant la o procedură de atribuire a unui contract de achiziție publică nu trebuie să producă o denaturare a concurenței.

(15) Există o necesitate generalizată de sporire a flexibilității și, mai concret, de extindere a accesului la o procedură de achiziție care să prevadă negocieri, așa cum se precizează în mod explicit în acord, care permite negocierea pentru toate procedurile. Cu excepția cazului în care legislația statului membru în cauză conține prevederi contrare, autoritățile contractante trebuie să poată utiliza o procedură competitivă cu negociere, așa cum este prevăzută în prezenta directivă, în diverse situații în care procedurile deschise sau restrânse fără negociere nu pot duce la rezultate satisfăcătoare. Această procedură trebuie să fie însoțită de măsuri de protecție adecvate care să asigure respectarea principiilor egalității de tratament și transparenței. În acest fel, autoritățile contractante vor dispune de o marjă mai mare de manevră pentru achiziționarea de lucrări, produse și servicii adaptate perfect la nevoile lor specifice. În același timp, acest lucru ar trebui să contribuie și la sporirea activităților comerciale transfrontaliere, dat fiind că, potrivit evaluării, contractele atribuite prin procedura negociată cu publicare prealabilă sunt câștigate într-un număr foarte mare de cazuri de oferte transfrontaliere.

(16) Din aceleași motive, autoritățile contractante trebuie să aibă libertatea de a recurge la dialogul competitiv. Utilizarea acestei proceduri a crescut semnificativ din punctul de vedere al valorii contractelor în ultimii ani. Procedura s-a dovedit utilă în cazurile în care autoritățile contractante sunt în imposibilitatea de a defini mijloacele ideale pentru a-și satisface necesitățile sau pentru a evalua soluțiile pe care le poate oferi piața pe plan tehnic, financiar sau juridic. Această situație poate apărea în special în cazul proiectelor inovatoare, al implementării proiectelor majore de infrastructuri integrate de transport, al marilor rețele informatice sau al proiectelor care implică o finanțare complexă și structurată.

(17) Cercetarea și inovarea, inclusiv ecoinovarea și inovarea socială, sunt printre principalele motoare ale creșterii viitoare și au fost înscrise în centrul Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Autoritățile publice trebuie să dea achizițiilor publice o utilizare strategică optimă pentru a stimula inovarea. Achiziționarea de bunuri și servicii inovatoare joacă un rol esențial pentru îmbunătățirea eficienței și a calității serviciilor publice, ținând cont în același timp de provocările societale majore. Aceasta contribuie la obținerea unei rentabilități maxime a banilor publici, dar și a unor beneficii economice, societale și de mediu mai ample prin generarea unor idei noi, transpunerea lor în produse și servicii inovatoare și promovarea unei creșteri economice sustenabile. Prezenta directivă trebuie să contribuie la facilitarea achizițiilor publice de inovații și să ajute statele membre în îndeplinirea obiectivelor inițiativei „O Uniune a inovării”. În consecință, trebuie prevăzută o procedură specifică de achiziție care să le permită autorităților contractante să creeze un parteneriat pentru inovare pe termen lung pentru dezvoltarea și achiziționarea ulterioară de produse, servicii sau lucrări noi și inovatoare, cu condiția ca acestea să poată fi livrate la nivelurile de performanță și costurile convenite. Parteneriatul trebuie să fie structurat astfel încât să poată asigura un nivel al cererii din partea pieței (market pull) care să stimuleze dezvoltarea unei soluții inovatoare fără a îngrădi accesul pe piață.

(18) Având în vedere efectele negative asupra concurenței, procedurile negociate fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare trebuie utilizate doar în circumstanțe excepționale. Excepțiile trebuie să se limiteze la cazurile în care publicarea este imposibilă, din motive de forță majoră în conformitate cu jurisprudența constantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene, sau în care este clar de la început că publicarea nu ar duce la creșterea concurenței, mai ales dacă există în mod obiectiv numai un singur operator economic care poate executa contractul. Utilizarea procedurii negociate fără publicare poate fi justificată numai de o situație de exclusivitate obiectivă, în care exclusivitatea nu a fost creată de către autoritatea contractantă însăși în vederea viitoarei proceduri de achiziție și în care se constată, în urma unei evaluări riguroase, că nu există înlocuitori adecvați.

(19) Mijloacele electronice de informare și comunicare pot simplifica foarte mult publicarea contractelor și pot spori eficiența și transparența procedurilor de achiziție. Acestea trebuie să devină mijloacele standard de comunicare și schimb de informații în cadrul procedurilor de achiziții publice. Utilizarea mijloacelor electronice duce totodată și la economii de timp. Prin urmare, trebuie prevăzute reduceri ale perioadelor minime atunci când se utilizează mijloacele electronice, cu condiția ca acestea să fie însă compatibile cu modalitățile de transmitere specifice prevăzute la nivelul Uniunii. În plus, utilizarea unor mijloace electronice de informare și comunicare care includ funcții adecvate le poate permite autorităților contractante să prevină, să depisteze și să corecteze erorile care apar în cursul procedurilor de achiziție.

(20) Există o puternică tendință pe piețele de achiziții publice din Uniune către agregarea cererii din partea achizitorilor publici, cu scopul de a obține economii de scară, de exemplu scăderea prețurilor și a costurilor tranzacțiilor, și de a îmbunătăți și profesionaliza gestionarea achizițiilor. Acest obiectiv poate fi atins prin concentrarea achizițiilor fie în funcție de numărul de autorități contractante implicate, fie în funcție de volum și valoare în timp a achizițiilor. Cu toate acestea, agregarea și centralizarea achizițiilor trebuie monitorizate cu atenție, pentru a se evita concentrarea excesivă a puterii de cumpărare și înțelegerile anticoncurențiale și pentru a menține transparența și concurența, precum și posibilitățile de acces la piață pentru întreprinderile mici și mijlocii.

(21) Acordurile-cadru au fost folosite pe scară largă și sunt considerate o tehnică eficientă de achiziție în întreaga Europă. Așadar, acest instrument trebuie menținut în linii mari în forma actuală. Cu toate acestea, anumite concepte trebuie clarificate, mai exact condițiile de utilizare a unui acord-cadru de către autorități contractante care nu sunt ele însele parte la acord.

(22) Având în vedere experiența dobândită, este, de asemenea, necesar să se adapteze normele care reglementează sistemele dinamice de achiziții pentru a le permite autorităților contractante să profite pe deplin de posibilitățile oferite de acest instrument. Sistemele trebuie simplificate, în special prin utilizarea lor sub forma unei proceduri restrânse, eliminând astfel necesitatea ofertelor orientative, care au fost identificate ca reprezentând una dintre principalele dificultăți asociate cu aceste sisteme. În acest fel, orice operator economic care prezintă o cerere de participare și satisface criteriile de selecție trebuie autorizat să participe la procedurile de achiziții publice desfășurate prin sistemul dinamic de achiziții. Această tehnică de achiziție le permite autorităților contractante să dispună de o gamă deosebit de largă de oferte și să asigure astfel o utilizare optimă a fondurilor publice printr-o concurență extinsă.

(23) În plus, în permanență sunt dezvoltate noi tehnici electronice de achiziție, cum sunt cataloagele electronice. Acestea contribuie la sporirea concurenței și la raționalizarea achizițiilor publice, în special datorită economiilor de timp și de bani. Cu toate acestea, este necesar să se prevadă anumite norme pentru ca utilizarea noilor tehnici să respecte dispozițiile prezentei directive și principiile egalității de tratament, nediscriminării și transparenței. Mai exact, în cazul reluării competiției în baza unui acord-cadru sau în cazul în care se utilizează un sistem dinamic de achiziții și sunt oferite garanții suficiente în ceea ce privește asigurarea trasabilității, a egalității de tratament și a previzibilității, trebuie să li se permită autorităților contractante să genereze oferte cu privire la anumite achiziții pe baza unor cataloage electronice transmise în prealabil. În conformitate cu normele aplicabile mijloacelor electronice de comunicare, autoritățile contractante trebuie să evite obstacolele nejustificate din calea accesului operatorilor economici la procedurile de achiziții publice în care ofertele trebuie prezentate sub forma cataloagelor electronice și care garantează respectarea principiilor generale de nediscriminare și de egalitate de tratament.

(24) Tehnicile de achiziție centralizată sunt din ce în ce mai utilizate în majoritatea statelor membre. Organismele centrale de achiziție sunt însărcinate cu efectuarea de achiziții sau atribuirea de contracte de achiziții publice/acorduri-cadru pentru alte autorități contractante. Având în vedere volumele mari de achiziții, aceste tehnici contribuie la creșterea concurenței și la profesionalizarea achizițiilor publice. Prin urmare, este necesar să se prevadă la nivelul Uniunii o definiție a organismelor centrale de achiziție în serviciul autorităților contractante, fără a împiedica continuarea formelor mai puțin sistematice și instituționalizate de achiziții comune sau practica stabilită de a recurge la prestatori de servicii pentru pregătirea și gestionarea procedurilor de achiziții publice în numele și în contul unei autorități contractante. Totodată, trebuie prevăzute norme de alocare a responsabilității pentru respectarea obligațiilor prevăzute în prezenta directivă, inclusiv în cazul măsurilor de remediere, între organismul central de achiziție și autoritățile contractante care achiziționează de la sau prin intermediul acestuia. În cazul în care organismului central de achiziție îi revine întreaga responsabilitate pentru derularea procedurilor de achiziție, el trebuie să fie totodată exclusiv și direct responsabil de legalitatea procedurilor. În cazul în care o autoritate contractantă desfășoară anumite părți ale procedurii, de exemplu reluarea competiției în baza unui acord-cadru sau atribuirea de contracte individuale pe baza unui sistem dinamic de achiziții, aceasta trebuie să fie în continuare responsabilă pentru etapele pe care le desfășoară.

(25) Mijloacele de comunicare electronice sunt deosebit de bine adaptate pentru practicile și instrumentele de centralizare a achizițiilor, deoarece oferă posibilitatea reutilizării și procesării automate a datelor și a reducerii la minimum a costurilor de informare și de tranzacționare. Utilizarea acestor mijloace electronice de comunicare trebuie așadar, într-o primă etapă, să devină obligatorie pentru organismele centrale de achiziție, facilitând în același timp convergența practicilor în întreaga Uniune. Ulterior trebuie prevăzută o obligație generală de a utiliza mijloace electronice de comunicare pentru toate procedurile de achiziție, după o perioadă de tranziție de doi ani.

(26) Atribuirea în comun a contractelor de achiziții publice de către autorități contractante din state membre diferite se confruntă în prezent cu probleme juridice specifice, în special conflicte între legile naționale. În ciuda faptului că Directiva 2004/18/CE permite în mod implicit achizițiile publice comune transfrontaliere, în practică, în mai multe sisteme juridice naționale acestea sunt, în mod explicit sau implicit, incerte sau imposibile din punct de vedere juridic. Autoritățile contractante din state membre diferite pot fi interesate să coopereze și să atribuie în comun contracte de achiziții publice pentru a obține beneficii maxime din potențialul pieței interne în termeni de economii de scară și împărțire a riscurilor și beneficiilor, în special pentru proiectele inovatoare care implică un risc mai mare decât riscul care poate fi asumat în mod rezonabil de către o singură autoritate contractantă. Prin urmare, trebuie prevăzute noi norme privind achizițiile comune transfrontaliere care să precizeze legea aplicabilă, pentru a facilita cooperarea între autoritățile contractante în cadrul pieței unice. În plus, autoritățile contractate din state membre diferite pot înființa organisme juridice comune în temeiul legislației naționale sau al legislației Uniunii. Trebuie să se stabilească reguli specifice pentru această formă de achiziții comune.

(27) Specificațiile tehnice stabilite de achizitorii publici trebuie să permită deschiderea către concurență a achizițiilor publice. În acest scop, trebuie să fie posibilă prezentarea unor oferte care să reflecte diversitatea soluțiilor tehnice, astfel încât să se obțină un nivel de concurență suficient. Prin urmare, specificațiile tehnice trebuie elaborate în așa fel încât să se evite restrângerea în mod artificial a concurenței prin cerințe care favorizează un anumit operator economic, în sensul că preiau caracteristicile esențiale ale bunurilor, serviciilor sau lucrărilor oferite în mod obișnuit de acel operator economic. Elaborarea specificațiilor tehnice în termeni de cerințe de performanță și funcționale permite, în general, îndeplinirea acestui obiectiv în cel mai bun mod posibil și favorizează inovarea. Atunci când se face trimitere la un standard european sau, în absența acestuia, la un standard național, ofertele care au la bază soluții echivalente trebuie să fie luate în considerare de către autoritățile contractante. Pentru a demonstra echivalența, ofertanților li se poate cere să ofere dovezi verificate de către terți; cu toate acestea, trebuie permise și alte mijloace de probă adecvate, cum ar fi un dosar tehnic al producătorului, în cazul în care operatorul economic nu are acces la certificate sau rapoarte de încercare, și nici posibilitatea de a le obține în termenele stabilite.

(28) Autoritățile contractante care doresc să achiziționeze lucrări, bunuri sau servicii cu caracteristici specifice de mediu, sociale sau de altă natură trebuie să poată face trimitere la anumite etichete, cum ar fi eticheta ecologică europeană, etichete ecologice (multi)naționale sau oricare altă etichetă, cu condiția ca cerințele etichetei, cum ar fi descrierea și prezentarea produsului, inclusiv cerințele referitoare la ambalare, să aibă legătură cu obiectul contractului. Este de asemenea esențial ca aceste cerințe să fie elaborate și adoptate pe baza unor criterii verificabile în mod obiectiv, printr-o procedură la care pot participa toate părțile interesate, precum organismele guvernamentale, consumatorii, producătorii, distribuitorii și organizațiile de mediu, și ca eticheta să fie accesibilă și la dispoziția tuturor părților interesate.

(29) Pentru toate achizițiile destinate utilizării de către persoane, fie că este vorba de publicul larg sau de personalul autorității contractante, autoritățile contractante trebuie să elaboreze specificațiile tehnice astfel încât să ia în considerare criterii de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități sau proiectarea pentru toți utilizatorii, cu excepția cazurilor bine justificate.

(30) Pentru a încuraja participarea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) la piața achizițiilor publice, autoritățile contractante trebuie să fie încurajate să împartă contractele pe loturi și să fie obligate să ofere justificări atunci când nu procedează astfel. În cazul în care contractele sunt împărțite pe loturi, autoritățile contractante pot, de exemplu pentru a menține concurența sau pentru a garanta securitatea aprovizionării, să limiteze numărul de loturi pentru care un operator economic poate depune oferte; ele pot, de asemenea, să limiteze numărul de loturi care pot fi atribuite aceluiași ofertant.

(31) Cerințele prea stricte privind capacitatea economică și financiară constituie adesea un obstacol nejustificat în calea participării IMM-urilor la procedurile de achiziții publice. Prin urmare, este necesar ca autoritățile contractante să nu le poată impune operatorilor economici să aibă o cifră de afaceri minimă care să depășească de trei ori valoarea estimată a contractului. Cu toate acestea, în cazuri bine justificate, pot fi aplicate cerințe mai stricte. Aceste circumstanțe se pot referi la riscurile ridicate aferente executării contractului sau la faptul că executarea corectă și la timp a acestuia este esențială, de exemplu pentru că este necesară pentru executarea altor contracte.

(32) Numeroși operatori economici, și cu precădere IMM-urile, constată că un obstacol major în calea participării lor la achizițiile publice îl reprezintă sarcinile administrative care decurg din necesitatea de a produce un număr semnificativ de certificate sau alte documente legate de criteriile de excludere și de selecție. Limitarea acestor cerințe, de exemplu prin acceptarea declarațiilor pe propria răspundere, poate duce la o simplificare considerabilă în beneficiul atât al autorităților contractante, cât și al operatorilor economici. Ofertantul căruia s-a decis să-i fie atribuit contractul trebuie însă să fie obligat să furnizeze dovezile pertinente, iar autoritățile contractante nu trebuie să încheie contracte cu ofertanții care nu sunt în măsură să facă acest lucru. O simplificare suplimentară poate fi obținută prin intermediul documentelor standardizate, cum ar fi pașaportul european pentru achiziții publice, care trebuie să fie recunoscute de toate autoritățile contractante și promovate în rândul tuturor operatorilor economici, în special al IMM-urilor, ale căror sarcini administrative pot fi reduse semnificativ.

(33) Comisia furnizează și gestionează un sistem electronic – e-Certis, care este actualizat și verificat în mod voluntar de către autoritățile naționale. Scopul e-Certis este de a facilita schimbul de certificate și alte documente justificative cerute frecvent de autoritățile contractante. Experiența acumulată până în prezent indică faptul că actualizarea și verificarea voluntare nu sunt suficiente pentru ca e-Certis să poată funcționa la întregul său potențial de simplificare și facilitare a schimburilor de documente, în special în beneficiul întreprinderilor mici și mijlocii. Menținerea sistemului trebuie așadar să devină obligatorie într-o prima etapă; utilizarea e-Certis va deveni obligatorie într-o etapă ulterioară.

(34) Este necesar să nu fie atribuite contracte de achiziții publice operatorilor economici care au participat la o organizație criminală sau care au fost găsiți vinovați de corupție, de fraudă în detrimentul intereselor financiare ale Uniunii sau de spălare de bani. Neplata taxelor și impozitelor și a contribuțiilor la asigurările sociale trebuie, de asemenea, să fie sancționată prin excluderea obligatorie la nivelul Uniunii. În afară de aceasta, autorităților contractante trebuie să li se acorde posibilitatea de a exclude candidați sau ofertanți pentru încălcări ale obligațiilor sociale sau de mediu, inclusiv ale normelor de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități, sau pentru alte forme de abatere profesională gravă, cum ar fi încălcarea regulilor de concurență sau a drepturilor de proprietate intelectuală.

(35) Cu toate acestea, trebuie să se prevadă posibilitatea ca operatorii economici să adopte măsuri de conformare pentru remedierea consecințelor infracțiunilor penale sau ale abaterilor și prevenirea în mod eficient a repetării acestora. Aceste măsuri pot fi, în mod concret, măsuri legate de personal sau de organizare, cum ar fi ruperea legăturilor cu persoanele sau organizațiile implicate în comportamentul ilicit, măsuri adecvate de reorganizare a personalului, implementarea unor sisteme de raportare și de control, crearea unei structuri interne de audit care să monitorizeze respectarea legislației și adoptarea unor norme interne de responsabilizare și de compensare. În cazul în care aceste măsuri oferă garanții suficiente, operatorul economic în cauză nu mai trebuie să fie exclus din aceste motive. Operatorii economici trebuie să aibă posibilitatea de a solicita ca autoritățile contractante să examineze măsurile de conformare luate în vederea unei posibile admiteri la procedura de achiziții publice.

(36) Autoritățile contractante pot solicita ca în timpul executării unui contract de achiziție publică să fie aplicate măsuri sau sisteme de management de mediu. Sistemele de management de mediu, înregistrate sau nu conform unor instrumente ale Uniunii, cum este Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS)[19], pot demonstra că operatorul economic are capacitatea tehnică de a executa contactul. Este necesar să se accepte o descriere a măsurilor aplicate de operatorul economic pentru asigurarea aceluiași nivel de protecție a mediului, ca mijloc de probă alternativ la sistemele de management de mediu înregistrate, în cazul în care operatorul economic nu are acces la astfel de sisteme sau nu are posibilitatea de a le obține în termenul stabilit.

(37) Atribuirea contractelor trebuie realizată pe baza unor criterii obiective care să asigure respectarea principiilor de transparență, nediscriminare și egalitate de tratament. Aceste criterii trebuie să garanteze că ofertele sunt evaluate în condiții de concurență efectivă, inclusiv atunci când autoritățile contractante solicită lucrări, bunuri și servicii de înaltă calitate care să fie cât mai adaptate la nevoile lor, de exemplu atunci când criteriile de atribuire alese includ factori legați de procesul de producție. Prin urmare, autorităților contractante trebuie să li se permită să adopte drept criteriu de atribuire fie „cea mai avantajoasă ofertă din punct de vedere economic”, fie „costul cel mai scăzut”, ținând cont de faptul că, în acest din urmă caz, ele sunt libere să stabilească standarde de calitate corespunzătoare în cadrul specificațiilor tehnice sau al condițiilor de executare a contractului.

(38) Atunci când autoritățile contractante decid să atribuie un contract ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, ele trebuie să determine criteriile de atribuire pe baza cărora evaluează ofertele pentru a stabili care dintre ele prezintă cel mai bun raport calitate-preț. Determinarea acestor criterii depinde de obiectul contractului, întrucât ele trebuie să permită evaluarea nivelului de performanță al fiecărei oferte în raport cu obiectul contractului, așa cum este definit în cerințele tehnice, precum și măsurarea raportului calitate-preț pentru fiecare ofertă. În plus, criteriile de atribuire alese nu trebuie să confere autorității contractante o libertate nelimitată de alegere, trebuie să asigure posibilitatea unei concurențe efective și să fie însoțite de cerințe care să permită verificarea efectivă a informațiilor furnizate de către ofertanți.

(39) Este extrem de important să se exploateze pe deplin potențialul achizițiilor publice pentru a realiza obiectivele Strategiei Europa 2020 pentru creștere durabilă. Având în vedere însă diferențele importante dintre diversele sectoare și piețe, nu este oportun să se stabilească cerințe obligatorii generale pentru achizițiile care țin cont de aspecte ecologice, sociale și de inovare. Legislativul Uniunii a stabilit deja cerințe obligatorii în materie de achiziții pentru atingerea unor obiective specifice în sectorul vehiculelor de transport rutier (Directiva 2009/33/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic[20]) și al echipamentelor de birou [Regulamentul (CE) nr. 106/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind un program comunitar de etichetare referitoare la eficiența energetică a echipamentelor de birou[21]]. De altfel, s-au înregistrat progrese importante în ceea ce privește definirea unor metodologii comune pentru calcularea costurilor pe ciclu de viață. Pare oportun să se continue pe această cale, lăsând în sarcina legislației sectoriale stabilirea obiectivelor și a țintelor obligatorii în funcție de politicile și condițiile specifice predominante din sectorul relevant și promovarea elaborării și utilizării unor abordări europene privind calcularea costurilor pe ciclu de viață ca stimulent suplimentar pentru utilizarea achizițiilor publice în sprijinul creșterii durabile.

(40) Aceste măsuri sectoriale trebuie să fie completate de o adaptare a directivelor privind achizițiile publice pentru a abilita autoritățile contractante să includă obiectivele Strategiei Europa 2020 în strategiile lor de cumpărare. Trebuie așadar precizat că autoritățile contractante pot stabili cea mai avantajoasă ofertă din punct de vedere economic și cel mai scăzut cost folosind o abordare bazată pe calcularea costurilor pe ciclu de viață, cu condiția ca metodologia care urmează să fie utilizată să fie stabilită într-un mod obiectiv și nediscriminatoriu și să fie accesibilă tuturor părților interesate. Noțiunea de calculare a costurilor pe ciclu de viață cuprinde toate costurile pe durata ciclului de viață al lucrărilor, bunurilor și serviciilor, atât cele interne (cum ar fi costurile de dezvoltare, producție, utilizare, întreținere și costuri de eliminare la sfârșitul ciclului de viață), cât și cele externe, cu condiția ca acestea să poată fi cuantificate și monitorizate. Este necesar să se elaboreze metodologii comune la nivelul Uniunii pentru calcularea costurilor pe ciclu de viață pentru anumite categorii de bunuri sau servicii; ori de câte ori este elaborată o astfel de metodologie, utilizarea acesteia trebuie să fie obligatorie.

(41) În plus, în cadrul specificațiilor tehnice și al criteriilor de atribuire, autorităților contractante trebuie să li se permită să se refere la un anumit proces de producție, un anumit mod de prestare a serviciilor sau un proces specific pentru orice alt stadiu al ciclului de viață al unui produs sau serviciu, cu condiția să aibă legătură cu obiectul contractului de achiziție publică. Pentru a integra mai bine considerentele sociale în achizițiile publice, achizitorilor li se poate permite de asemenea să includă, în criteriul de atribuire al celei mai avantajoase oferte din punct de vedere economic, caracteristici legate de condițiile de lucru ale persoanelor care participă direct la procesul de producție sau la prestarea în cauză.        Aceste caracteristici pot să vizeze doar protejarea sănătății personalului implicat în procesul de producție sau înlesnirea integrării sociale a persoanelor defavorizate ori a membrilor grupurilor vulnerabile dintre persoanele desemnate să execute contractul, inclusiv accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilități. Orice criteriu de atribuire care include aceste caracteristici trebuie, în orice caz, să rămână limitat la caracteristicile care au consecințe imediate asupra membrilor personalului în mediul lor de lucru. Acestea trebuie să se aplice în conformitate cu Directiva 96/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii[22] și într-un mod care nu discriminează direct sau indirect operatorii economici din alte state membre sau din țări terțe care sunt parte la acord sau la acordurile de liber schimb la care Uniunea este de asemenea parte. Pentru contractele de achiziții de servicii și contractele care implică proiectarea de lucrări, autoritățile contractante trebuie să aibă, de asemenea, posibilitatea de a utiliza drept criteriu de atribuire organizarea, calificarea și experiența personalului desemnat să execute contractul în cauză, deoarece acestea pot afecta calitatea executării contractului și, prin urmare, valoarea economică a ofertei.

(42) Ofertele care par anormal de scăzute în raport cu lucrările, bunurile sau serviciile ar putea să se bazeze pe ipoteze sau practici necorespunzătoare din punct de vedere tehnic, economic sau juridic. Pentru a preveni posibilele inconveniente în timpul executării contractului, autoritățile contractante trebuie să aibă obligația de a cere o explicație pentru prețul perceput, în cazul în care prețul unei oferte este mult inferior prețurilor solicitate de alți ofertanți. Dacă ofertantul nu poate furniza o explicație suficientă, autoritatea contractantă trebuie să aibă dreptul de a refuza oferta. Respingerea trebuie să fie obligatorie în cazurile în care autoritatea contractantă a stabilit că nivelul anormal de scăzut al prețurilor rezultă din nerespectarea legislației obligatorii a Uniunii în domeniul social, al muncii și al mediului sau a dispozițiilor internaționale în materie de dreptul muncii.

(43) Condițiile de executare a unui contract sunt compatibile cu prezenta directivă cu condiția să nu aibă, direct sau indirect, un caracter discriminatoriu, să fie legate de obiectul contractului și să fie precizate în anunțul de participare, în anunțul de intenție utilizat ca mijloc de invitație la procedura concurențială de ofertare sau în documentele achiziției. Ele pot avea ca obiectiv, în mod concret, să favorizeze formarea profesională la locul de muncă, încadrarea în muncă a persoanelor cu dificultăți speciale de integrare, lupta împotriva șomajului, protecția mediului sau bunăstarea animalelor. De exemplu, pot fi menționate obligațiile, aplicabile pe perioada de executare a contractului, de a recruta șomeri de lungă durată sau de a pune în practică acțiuni de formare a șomerilor sau a tinerilor, de a respecta pe fond convențiile fundamentale ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM), chiar și atunci când acestea nu au fost implementate în dreptul intern, sau de a recruta un număr mai mare de persoane defavorizate decât cel impus de legislația națională.

(44) Legile, reglementările și convențiile colective, atât cele de la nivel național, cât și cele de la nivelul Uniunii, care sunt în vigoare în domeniul condițiilor de muncă și al securității muncii, se aplică pe perioada de executare a unui contract de achiziție publică, cu condiția ca normele respective și aplicarea lor să fie conforme cu dreptul Uniunii. În situațiile transfrontaliere, în care lucrătorii unui stat membru prestează servicii într-un alt stat membru în cadrul unui contract de achiziție publică, Directiva 96/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii[23] prevede condițiile minime care trebuie respectate în țara gazdă în ceea ce privește lucrătorii detașați. În cazul în care dreptul intern conține dispoziții în acest sens, nerespectarea acestor obligații poate fi considerată o abatere gravă din partea operatorului economic, care poate duce la excluderea acestuia din procedura de atribuire a unui contract de achiziție publică.

(45) Este necesar să se precizeze condițiile în care modificarea unui contract pe perioada derulării sale necesită o nouă procedură de achiziție, ținând cont de jurisprudența relevantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Este obligatoriu să se desfășoare o nouă procedură de achiziție atunci când sunt aduse modificări semnificative contractului inițial, în special cu privire la domeniul de aplicare și conținutul drepturilor și obligațiilor reciproce ale părților, inclusiv la distribuirea drepturilor de proprietate intelectuală. Modificările de acest tip demonstrează intenția părților de a renegocia clauze sau condiții esențiale ale contractului respectiv. Acest lucru este valabil cu precădere în cazul în care condițiile modificate ar fi avut o influență asupra rezultatului procedurii, dacă ar fi fost incluse în procedura inițială.

(46) Autoritățile contractante se pot confrunta cu situații externe pe care nu le puteau prevedea atunci când au atribuit contractul. În acest caz, trebuie să existe un anumit grad de flexibilitate pentru adaptarea contractului la circumstanțele respective fără a desfășura o nouă procedură de achiziție. Noțiunea de circumstanțe neprevăzute se referă la situațiile care nu puteau fi anticipate în ciuda pregătirii cu o diligență rezonabilă a procedurii inițiale de către autoritatea contractantă, luând în considerare mijloacele disponibile, natura și caracteristicile proiectului concret, bunele practici din sectorul în cauză și necesitatea de a asigura o relație corespunzătoare între resursele cheltuite pentru pregătirea procedurii de atribuire și valoarea previzibilă a contractului. Acest lucru nu se aplică însă în cazul în care o modificare conduce la o transformare a naturii achiziției globale, de exemplu prin înlocuirea lucrărilor, a bunurilor sau a serviciilor care urmează să fie achiziționate cu altele diferite sau prin modificarea fundamentală a tipului de achiziție, întrucât, în această situație, se poate presupune că modificarea respectivă va influența rezultatul.

(47) În conformitate cu principiile egalității de tratament și transparenței, ofertantul câștigător nu trebuie înlocuit de un alt operator economic fără reluarea competiției pentru contractul respectiv. Cu toate acestea, ofertantul câștigător care execută contractul poate suferi schimbări structurale în cursul perioadei de executare a contractului, cum ar fi reorganizări interne, fuziuni și achiziții sau declararea insolvenței. Aceste modificări structurale nu trebuie să necesite în mod automat noi proceduri de achiziție pentru toate contractele de achiziții publice executate de entitatea respectivă.

(48) Autoritățile contractante trebuie să aibă posibilitatea, în cadrul fiecărui contract, de a prevedea modificarea contractului prin intermediul unor clauze de revizuire, dar aceste clauze nu trebuie să le ofere o marjă nelimitată de acțiune. Prezenta directivă trebuie așadar să stabilească în ce măsură pot fi prevăzute modificări în contractul inițial.

(49) Evaluarea a arătat că statele membre nu monitorizează în mod consecvent și sistematic punerea în aplicare și funcționarea normelor privind achizițiile publice. Acest lucru are un impact negativ asupra implementării corecte a dispozițiilor care decurg din aceste directive, ceea ce reprezintă o sursă majoră de costuri și de incertitudine. Mai multe state membre au desemnat un organism central național care se ocupă de chestiuni legate de achiziții publice, dar sarcinile încredințate acestor organisme variază considerabil de la un stat membru la altul. Existența unor mecanisme de monitorizare și control mai clare, mai coerente și mai constrângătoare ar permite o cunoaștere mai aprofundată a funcționării normelor în materie de achiziții publice, ar îmbunătăți certitudinea juridică pentru întreprinderi și pentru autoritățile contractante și ar contribui la crearea unor condiții de concurență echitabile. Aceste mecanisme ar putea servi ca instrumente pentru depistarea și soluționarea timpurie a problemelor, cu precădere în cazul proiectelor cofinanțate de Uniune, și pentru identificarea deficiențelor structurale. În mod concret, este esențial ca aceste mecanisme să fie coordonate pentru a asigura aplicarea, controlul și monitorizarea coerentă a politicii de achiziții publice și evaluarea sistematică a rezultatelor sale în întreaga Uniune.

(50) Statele membre trebuie să desemneze o autoritate națională unică responsabilă de monitorizarea, implementarea și controlul legislației din domeniul achizițiilor publice. Acest organism central trebuie să dispună de informații directe și oportune, în special cu privire la diferitele probleme care afectează aplicarea legislației privind achizițiile publice. El trebuie să fie în măsură să furnizeze un feedback imediat privind funcționarea politicii și potențialele deficiențe ale legislației și practicii naționale și să contribuie la identificarea rapidă a soluțiilor. Pentru a combate în mod eficient corupția și frauda, acest organism central și publicul larg trebuie să aibă totodată posibilitatea de a inspecta textele contractelor încheiate. Contractele de mare valoare trebuie așadar transmise organismului de supraveghere, persoanele interesate având posibilitatea de a avea acces la aceste documente, în măsura în care nu se aduce atingere intereselor publice sau private legitime.

(51) Este posibil ca nu toate autoritățile contractante să dispună de expertiza internă necesară pentru a gestiona contracte complexe din punct de vedere tehnic sau economic. În aceste circumstanțe, un sprijin profesionist adecvat ar fi o completare eficientă a activităților de monitorizare și control. Pe de o parte, acest obiectiv poate fi atins prin intermediul instrumentelor de schimb de cunoștințe (centre de cunoștințe) care oferă asistență tehnică autorităților contractante; pe de altă parte, întreprinderile, în special IMM-urile, ar trebui să beneficieze de asistență administrativă, cu precădere atunci când participă la proceduri de achiziție la nivel transfrontalier.

(52) La nivel național există deja structuri sau mecanisme de monitorizare, supraveghere și sprijin, acestea putând fi utilizate pentru a asigura monitorizarea, implementarea și controlul aplicării legislației din domeniul achizițiilor publice și pentru a furniza sprijinul necesar autorităților contractante și operatorilor economici.

(53) Este necesară o cooperare eficientă pentru a asigura coerența consultanței și a practicilor în fiecare stat membru și la nivelul Uniunii. Organismele desemnate pentru monitorizare, implementare, control și asistență tehnică trebuie să fie în măsură să facă schimb de informații și să coopereze; în acest context, autoritatea națională desemnată de fiecare stat membru trebuie să fie punctul de contact preferat cu serviciile Comisiei pentru colectarea de date, schimbul de informații și monitorizarea punerii în aplicare a legislației Uniunii privind achizițiile publice.

(54) În vederea adaptării la evoluțiile rapide de ordin tehnic, economic și normativ, este necesar să se delege Comisiei competența de a adopta acte, în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, cu privire la o serie de elemente neesențiale din prezenta directivă. Concret, datorită necesității de a respecta acordurile internaționale, Comisia trebuie să fie împuternicită să modifice procedurile tehnice aferente metodelor de calculare a pragurilor, să revizuiască periodic pragurile și să adapteze anexele V și XI; listele de autorități guvernamentale centrale sunt supuse modificărilor cauzate de schimbările administrative de la nivel național. Ele sunt notificate Comisiei, care trebuie să fie împuternicită să adapteze anexa I; trimiterile la nomenclatura CPV pot face obiectul unor modificări normative la nivelul UE și este necesar ca aceste modificări să se reflecte în textul prezentei directive; detaliile și caracteristicile tehnice ale dispozitivelor de recepție electronică trebuie actualizate în funcție de evoluția tehnologică și necesitățile administrative; totodată, Comisia trebuie abilitată să impună standarde tehnice de comunicare electronică pentru a se asigura interoperabilitatea formatelor tehnice, a procedurilor și a mesajelor transmise în cadrul procedurilor de achiziție desfășurate prin mijloace electronice de comunicare, luând în considerare evoluțiile tehnologice și nevoile administrative și să modifice conținutul pașaportului european pentru achiziții publice pentru a reflecta necesitățile administrative și modificările legislative de la nivel național și de la nivelul UE; lista actelor legislative ale Uniunii care stabilesc metodologii comune pentru calcularea costurilor pe ciclu de viață trebuie adaptată rapid pentru a integra măsurile adoptate la nivel sectorial. Pentru a răspunde acestor necesități, Comisia trebuie împuternicită să actualizeze lista actelor legislative care includ metodologii de calculare a costurilor pe ciclu de viață.

(55) Este deosebit de important ca, în cadrul activității sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia trebuie să asigure transmiterea simultană, în timp util și adecvată a documentelor pertinente către Parlamentul European și Consiliu.

(56) Pentru garantarea unor condiții uniforme pentru aplicarea prezentei directive, în ceea ce privește elaborarea formularelor standard pentru publicarea anunțurilor, a formularului standard pentru pașaportul european pentru achiziții publice și a modelului comun care trebuie utilizat de către organismele de supraveghere pentru întocmirea raportului de aplicare și statistic, este necesar să se confere Comisiei competențe de executare. Aceste competențe trebuie exercitate în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie[24]. Este necesar să se utilizeze procedura de consultare pentru adoptarea acestor acte de punere în aplicare, care nu au niciun impact din punct de vedere financiar sau asupra naturii și a sferei de aplicare a obligațiilor care decurg din prezenta directivă. Dimpotrivă, aceste acte sunt de natură strict administrativă și au scopul de a facilita aplicarea normelor stabilite de prezenta directivă.

(57) Deoarece obiectivul prezentei directive, și anume coordonarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre aplicabile anumitor proceduri de achiziții publice, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre și, prin urmare, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității prevăzut la același articol, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului respectiv.

(58) Directiva 2004/18/CE trebuie așadar abrogată.

(59) Potrivit Declarației politice comune a statelor membre și a Comisiei cu privire la documentele explicative din [data], statele membre și-au luat angajamentul de a adăuga, în cazuri justificate, la notificarea măsurilor de transpunere, unul sau mai multe documente care să explice relația dintre componentele unei directive și părțile corespondente din instrumentele de transpunere naționale. În ceea ce privește prezenta directivă, legiuitorul consideră că transmiterea unor asemenea documente este justificată,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

TITLUL I: DOMENIU DE APLICARE, DEFINIȚII ȘI PRINCIPII GENERALE

CAPITOLUL I: Domeniu de aplicare și definiții

SECȚIUNEA 1: Obiect și definiții

Articolul 1: Obiect

Articolul 2: Definiții

Articolul 3: Achiziții mixte

SECȚIUNEA 2: Praguri

Articolul 4: Valorile pragurilor

Articolul 5: Metode de calculare a valorii estimate a achizițiilor

Articolul 6: Revizuirea pragurilor

SECȚIUNEA 3: Excluderi

Articolul 7: Contracte din sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale

Articolul 8: Excluderi specifice în domeniul comunicațiilor electronice

Articolul 9: Contracte atribuite și concursuri de proiecte organizate conform unor norme internaționale

Articolul 10: Excluderi specifice pentru contractele de servicii

Articolul 11: Relațiile dintre autoritățile publice

SECȚIUNEA 4: SITUAȚII SPECIALE

Articolul 12: Contracte subvenționate de autoritățile contractante

Articolul 13: Servicii de cercetare și de dezvoltare

Articolul 14: Apărare și securitate

CAPITOLUL II: Reguli generale

Articolul 15: Principii aplicabile achizițiilor

Articolul 16: Operatori economici

Articolul 17: Contracte rezervate

Articolul 18: Confidențialitate

Articolul 19: Reguli aplicabile comunicărilor

Articolul 20: Nomenclaturi

Articolul 21: Conflicte de interese

Articolul 22: Comportamente ilicite

TITLUL II NORME APLICABILE CONTRACTELOR DE ACHIZIȚII PUBLICE

CAPITOLUL I: Proceduri

Articolul 23: Condiții referitoare la Acordul privind achizițiile publice și la alte acorduri internaționale

Articolul 24: Alegerea procedurilor

Articolul 25: Procedura deschisă

Articolul 26: Procedura restrânsă

Articolul 27: Procedura competitivă cu negociere

Articolul 28: Dialogul competitiv

Articolul 29: Parteneriatul pentru inovare

Articolul 30: Utilizarea procedurii negociate fără publicare prealabilă

CAPITOLUL II: Tehnici și instrumente pentru achizițiile publice electronice și agregate

Articolul 31: Acorduri-cadru

Articolul 32: Sistemele dinamice de achiziții

Articolul 33: Licitații electronice

Articolul 34: Cataloage electronice

Articolul 35: Activități de achiziție centralizate și organisme centrale de achiziție

Articolul 36: Activități de achiziție auxiliare

Articolul 37: Achiziții comune ocazionale

Articolul 38: Achiziții comune realizate de autorități contractante din state membre diferite

CAPITOLUL III: Desfășurarea procedurii

SECȚIUNEA 1 PREGĂTIRE

Articolul 39: Consultări preliminare ale pieței

Articolul 40: Specificații tehnice

Articolul 41: Etichete

Articolul 42: Rapoarte de încercare, certificare și alte mijloace de probă

Articolul 43: Variante

Articolul 44: Împărțirea contractelor pe loturi

Articolul 45: Stabilirea termenelor

Secțiunea 2: Publicare și transparență

Articolul 46: Anunțurile de intenție

Articolul 47: Anunțurile de participare

Articolul 48: Anunțurile de atribuire a contractelor

Articolul 49: Forma și modalitățile de publicare a anunțurilor

Articolul 50: Publicarea la nivel național

Articolul 51: Disponibilitatea în format electronic a documentelor achiziției

Articolul 52: Invitații pentru prezentarea ofertelor sau participarea la dialog; invitații pentru confirmarea interesului

Articolul 53: Informarea candidaților și a ofertanților

SECȚIUNEA 3: SELECȚIA PARTICIPANȚILOR ȘI ATRIBUIREA CONTRACTELOR

Articolul 54: Principii generale

Subsecțiunea 1: Criterii de selecție calitativă

Articolul 55: Motive de excludere

Articolul 56: Criterii de selecție

Articolul 57: Declarații pe propria răspundere și alte mijloace de probă

Articolul 58: Arhiva de certificate online (e-Certis)

Articolul 59: Pașaportul european pentru achiziții publice

Articolul 60: Certificate

Articolul 61: Standarde de asigurare a calității și standarde de management de mediu

Articolul 62: Utilizarea capacităților altor entități

Articolul 63: Liste oficiale ale operatorilor economici agreați și certificarea de către organismele de drept public sau privat

Subsecțiunea 2: Reducerea numărului de candidați, de oferte și de soluții

Articolul 64: Reducerea numărului de candidați calificați invitați să participe

Articolul 65: Reducerea numărului de oferte și soluții

Subsecțiunea 3: Atribuirea contractului

Articolul 66: Criterii de atribuire a contractelor

Articolul 67: Calcularea costurilor pe ciclu de viață

Articolul 68: Factori care împiedică atribuirea contractelor

Articolul 69: Oferte anormal de scăzute

CAPITOLUL IV: Executarea contractului

Articolul 70: Condiții de executare a contractului

Articolul 71: Subcontractarea

Articolul 72: Modificarea contractului în cursul perioadei sale de valabilitate

Articolul 73: Rezilierea contractului

TITLUL III REGIMURI SPECIALE DE ACHIZIȚII

CAPITOLUL I: Servicii sociale și alte servicii specifice

Articolul 74: Atribuirea contractelor care au ca obiect servicii sociale și alte servicii specifice

Articolul 75: Publicarea anunțurilor

Articolul 76: Principii de atribuire a contractelor

Capitolul II: Norme aplicabile concursurilor de proiecte

Articolul 77: Dispoziții generale

Articolul 78: Domeniul de aplicare

Articolul 79: Anunțuri

Articolul 80: Norme privind organizarea concursurilor de proiecte și selecția participanților

Articolul 81: Componența juriului

Articolul 82: Deciziile juriului

TITLUL IV: GUVERNANȚĂ

Articolul 83: Asigurarea punerii în aplicare

Articolul 84: Supravegherea publică

Articolul 85: Rapoarte individuale privind procedurile de atribuire a contractelor

Articolul 86: Raportarea națională și lista autorităților contractante

Articolul 87: Asistență pentru autoritățile contractante și pentru întreprinderi

Articolul 88: Cooperare administrativă

TITLUL V: COMPETENȚE DELEGATE, COMPETENȚE DE EXECUTARE ȘI DISPOZIȚII FINALE

Articolul 89: Exercitarea delegării de competențe

Articolul 90: Procedura de urgență

Articolul 91: Procedura comitetului

Articolul 92: Transpunere

Articolul 93: Abrogări

Articolul 94: Revizuire

Articolul 95: Intrare în vigoare

Articolul 96: Destinatari

ANEXE

ANEXA I        AUTORITĂȚI GUVERNAMENTALE CENTRALE

ANEXA II       LISTA ACTIVITĂȚILOR MENȚIONATE LA ARTICOLUL 2 PUNCTUL (8) LITERA (a)

ANEXA III      LISTA PRODUSELOR MENȚIONATE LA ARTICOLUL 4 LITERA (b), ÎN CEEA CE PRIVEȘTE CONTRACTELE ATRIBUITE DE CĂTRE AUTORITĂȚILE CONTRACTANTE ÎN DOMENIUL APĂRĂRII

ANEXA IV      CERINȚELE PRIVIND DISPOZITIVELE DE RECEPȚIE ELECTRONICĂ A OFERTELOR, A CERERILOR DE PARTICIPARE SAU A PLANURILOR ȘI PROIECTELOR, ÎN CAZUL CONCURSURILOR

ANEXA V       LISTA ACORDURILOR INTERNAȚIONALE MENȚIONATE LA ARTICOLUL 23

ANEXA VI      INFORMAȚII CARE TREBUIE INCLUSE ÎN ANUNȚURI

ANEXA VII    INFORMAȚIILE CARE TREBUIE INCLUSE ÎN CAIETUL DE SARCINI ÎN CAZUL LICITAȚIILOR ELECTRONICE [ARTICOLUL 33 ALINEATUL (4)]

ANEXA VIII   DEFINIȚII PRIVIND ANUMITE SPECIFICAȚII TEHNICE

ANEXA IX      DETALII PRIVIND PUBLICAREA

ANEXA X       CONȚINUTUL INVITAȚIILOR PENTRU PREZENTAREA OFERTELOR, PARTICIPAREA LA DIALOG SAU AL INVITAȚIILOR PENTRU CONFIRMAREA INTERESULUI PREVĂZUTE LA ARTICOLUL 52

ANEXA XI      LISTA CONVENȚIILOR INTERNAȚIONALE ÎN DOMENIUL SOCIAL ȘI AL MEDIULUI MENȚIONATE LA ARTICOLUL 54 ALINEATUL (2), LA ARTICOLUL 55 ALINEATUL (3) LITERA (a) ȘI LA ARTICOLUL 69 ALINEATUL (4)

ANEXA XII    REGISTRE

ANEXA XIII   CONȚINUTUL PAȘAPORTULUI EUROPEAN PENTRU ACHIZIȚII PUBLICE

Anexa XIV   Mijloace de DOVEDIRE a ÎNDEPLINIRII criteriilor de selecție

ANEXA XV    LISTA ACTELOR LEGISLATIVE ALE UNIUNII EUROPENE MENȚIONATE LA ARTICOLUL 67 ALINEATUL (3)

ANEXA XVI   SERVICII MENȚIONATE LA ARTICOLUL 74

ANEXA XVII  TABEL DE CORESPONDENȚĂ

TITLUL I DOMENIU DE APLICARE, DEFINIȚII ȘI PRINCIPII GENERALE

CAPITOLUL I Domeniu de aplicare și definiții

Secțiunea 1 Obiect și definiții

Articolul 1 Obiectul și domeniul de aplicare

1. Prezenta directivă instituie norme aplicabile procedurilor de achiziție utilizate de către autoritățile contractante în legătură cu contractele de achiziții publice și concursurile de proiecte a căror valoare este estimată ca fiind cel puțin egală cu pragurile prevăzute la articolul 4.

2. În sensul prezentei directive, achizițiile publice înseamnă cumpărarea sau alte forme de achiziționare de lucrări, de bunuri sau de servicii de către una sau mai multe autorități contractante de la operatori economici aleși de aceste autorități contractante, indiferent dacă lucrările, bunurile sau serviciile sunt destinate sau nu unor scopuri publice.

Un ansamblu de lucrări, bunuri și/sau servicii, chiar dacă sunt cumpărate prin contracte diferite, constituie o achiziție unică în sensul prezentei directive, în cazul în care contractele sunt părți ale unui singur proiect.

Articolul 2 Definiții

În sensul prezentei directive, se aplică următoarele definiții:

(1) „autorități contractante” înseamnă statul, autoritățile regionale sau locale, organismele de drept public și asociațiile formate de una sau mai multe astfel de autorități sau de unul sau mai multe astfel de organisme de drept public;

(2) „autorități guvernamentale centrale” înseamnă autoritățile contractante enumerate în anexa I și, în măsura în care sunt operate corecții sau modificări la nivel național, entitățile care le succed acestora;

(3) „autorități contractante regionale sau locale” înseamnă toate autoritățile contractante care nu sunt autorități guvernamentale centrale;

(4) „autoritățile regionale” includ toate autoritățile din unitățile administrative de la nivelurile NUTS 1 și 2, prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului[25];

(5) „autoritățile locale” includ toate autoritățile din unitățile administrative de la nivelul NUTS 3 și unitățile administrative mai mici, prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1059/2003;

(6) „organisme de drept public” înseamnă organismele care au toate caracteristicile următoare:

(a) sunt create cu obiectivul specific sau au obiectivul specific de a răspunde unor necesități de interes general, fără caracter industrial sau comercial; în acest scop, un organism care funcționează în condiții normale de piață, își propune să realizeze un profit și suportă pierderile aferente desfășurării activității sale nu are scopul de a răspunde unor nevoi de interes general, fără caracter industrial sau comercial;

(b) au personalitate juridică;

(c) sunt finanțate, în cea mai mare parte, de către stat, autorități regionale sau locale sau alte organisme de drept public sau administrarea lor face obiectul supravegherii de către organismele respective sau au un consiliu de administrație, de conducere sau de supraveghere alcătuit din membri desemnați în proporție de peste 50 % de către stat, de autorități regionale sau locale sau de alte organisme de drept public.

(7) „contracte de achiziții publice” înseamnă contracte cu titlu oneros, încheiate în scris între unul sau mai mulți operatori economici și una sau mai multe autorități contractante și care au ca obiect execuția de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii în sensul prezentei directive;

(8) „contracte de achiziții publice de lucrări” înseamnă contracte de achiziții publice care au ca obiect:

(a) execuția, sau atât proiectarea, cât și execuția de lucrări legate de una dintre activitățile menționate în anexa II;

(b) execuția, sau atât proiectarea, cât și execuția unei lucrări;

(c) realizarea, prin orice mijloace, a unei lucrări care corespunde cerințelor precizate de autoritatea contractantă care exercită o influență decisivă asupra tipului sau proiectului lucrării;

(9) „lucrare” înseamnă rezultatul unui ansamblu de lucrări de construcții de clădiri sau lucrări de geniu civil, destinat să îndeplinească prin el însuși o funcție economică sau tehnică;

(10) „contracte de achiziții publice de bunuri” înseamnă contractele care au ca obiect achiziționarea, leasingul, închirierea sau cumpărarea în rate, cu sau fără opțiune de cumpărare, de produse. Un contract de achiziție publică de bunuri poate include, cu titlu accesoriu, lucrări de amplasare și de instalare;

(11) „contracte de achiziții publice de servicii” înseamnă contracte de achiziții publice care au ca obiect prestarea de servicii, altele decât cele menționate la punctul (8);

(12) „operator economic” înseamnă orice persoană fizică sau juridică sau entitate publică sau grup de astfel de persoane și/sau entități care oferă pe piață execuția de lucrări și/sau de construcții, furnizarea de produse sau prestarea de servicii;

(13) „ofertant” înseamnă un operator economic care a depus o ofertă;

(14) „candidat” înseamnă un operator economic care a solicitat o invitație sau a fost invitat să participe la o procedură restrânsă, la o procedură competitivă cu negociere sau la o procedură negociată fără publicare prealabilă, la un dialog competitiv sau la un parteneriat pentru inovare;

(15) „documentele achiziției” sunt toate documentele produse de autoritatea contractantă sau la care aceasta face trimitere pentru a descrie sau a defini elementele achiziției sau ale procedurii, inclusiv anunțul de participare, anunțul de intenție, atunci când este utilizat ca invitație la o procedură concurențială de ofertare, specificațiile tehnice, documentul descriptiv, condițiile contractuale propuse, formatele pentru prezentarea documentelor de către candidați și ofertanți, informațiile privind obligațiile general aplicabile și orice alte documente adiționale;

(16) „activități de achiziție centralizate” înseamnă activități desfășurate în mod permanent, în una dintre următoarele forme:

(a) achiziționarea de bunuri și/sau servicii destinate autorităților contractante,

(b) atribuirea de contracte de achiziții publice sau încheierea de acorduri-cadru pentru lucrări, bunuri sau servicii destinate autorităților contractante;

(17) „activități de achiziție auxiliare” înseamnă activități care constau în furnizarea unui sprijin pentru activitățile de achiziție, mai exact în formele următoare:

(a) infrastructura tehnică care să le permită autorităților contractante să atribuie contracte de achiziții publice sau să încheie acorduri-cadru pentru lucrări, bunuri sau servicii;

(b) consiliere cu privire la derularea sau conceperea procedurilor de achiziții publice;

(c) pregătirea și administrarea procedurilor de achiziții publice în numele și în contul autorității contractante în cauză;

(18) „organism central de achiziție” înseamnă o autoritate contractantă care oferă activități de achiziție centralizate și, eventual, activități de achiziție auxiliare;

(19) „furnizor de servicii de achiziție” înseamnă o entitate publică sau privată care oferă pe piață activități de achiziție auxiliare;

(20) „scris(ă)” sau „în scris” înseamnă orice ansamblu de cuvinte sau cifre care poate fi citit, reprodus și apoi comunicat, inclusiv informațiile transmise și stocate prin mijloace electronice;

(21) „mijloace electronice” înseamnă echipamente electronice de procesare (inclusiv compresie digitală) și stocare a datelor care sunt difuzate, transmise și recepționate prin cablu, radio, mijloace optice sau prin alte mijloace electromagnetice;

(22) „ciclu de viață” înseamnă toate stadiile consecutive și/sau interconectate, inclusiv producția, transportul, utilizarea și întreținerea, ale existenței unui produs sau a unor lucrări sau servicii, de la achiziția materiilor prime sau generarea resurselor până la eliminare, curățarea amplasamentului și finalizare;

(23) „concursuri de proiecte” înseamnă procedurile care permit autorității contractante să achiziționeze, în special în domeniul amenajării teritoriului, al urbanismului, al arhitecturii și ingineriei sau al prelucrării datelor, un plan sau un proiect selectat de un juriu pe baze concurențiale, cu sau fără acordarea de premii.

Articolul 3 Achiziții mixte

1. Contractele care au ca obiect două sau mai multe tipuri de achiziții (de lucrări, servicii sau bunuri) se atribuie în conformitate cu dispozițiile aplicabile pentru tipul de achiziție care caracterizează obiectul principal al contractului în cauză.

În cazul contractelor mixte care au ca obiect servicii în sensul capitolului I din titlul III și alte servicii sau servicii și bunuri, obiectul principal se determină prin compararea valorilor serviciilor sau bunurilor respective.

2. În cazul contractelor care au ca obiect achiziții reglementate de prezenta directivă și achiziții sau alte elemente care nu sunt reglementate de aceasta sau de Directivele [directiva care înlocuiește Directiva 2004/17/CE] sau 2009/81/CE[26], partea din contract care reprezintă achiziții reglementate de prezenta directivă se atribuie în conformitate cu dispozițiile acesteia.

În cazul contractelor mixte care conțin elemente de contracte de achiziții publice și de concesiuni, partea din contract care constituie un contract de achiziție publică reglementat de prezenta directivă se atribuie în conformitate cu dispozițiile acesteia.

Dacă diferitele părți ale contractului în cauză nu pot fi separate în mod obiectiv, aplicarea prezentei directive se determină pe baza obiectului principal al contractului.

Secțiunea 2 Praguri

Articolul 4 Valorile pragurilor

Prezenta directivă se aplică achizițiilor publice a căror valoare estimată fără taxa pe valoarea adăugată (TVA) este egală sau mai mare decât următoarele praguri:

(a) 5 000 000 EUR, pentru contractele de achiziții publice de lucrări;

(b) 130 000 EUR, pentru contractele de achiziții publice de bunuri și de servicii atribuite de autoritățile guvernamentale centrale și concursurile de proiecte organizate de aceste autorități; atunci când sunt atribuite contracte de achiziții publice de bunuri de către autorități contractante care își desfășoară activitatea în domeniul apărării, acest prag se aplică numai pentru contractele care au ca obiect produsele menționate în anexa III;

(c) 200 000 EUR, pentru contractele de achiziții publice de bunuri și de servicii atribuite de autoritățile contractante regionale și locale și concursurile de proiecte organizate de aceste autorități;

(d) 500 000 EUR pentru contractele de achiziții publice de servicii sociale și alte servicii specifice enumerate în anexa XVI.

Articolul 5 Metode de calculare a valorii estimate a achizițiilor

1. Calcularea valorii estimate a unei achiziții se bazează pe valoarea totală de plată, fără TVA, estimată de autoritatea contractantă, inclusiv eventualele opțiuni și reînnoiri ale contractului.

În cazul în care prevede prime sau plăți în beneficiul candidaților sau al ofertanților, autoritatea contractantă ține seama de acestea la calcularea valorii estimate a contractului.

2. Alegerea metodei de calculare a valorii estimate a unei achiziții nu poate fi efectuată cu intenția de a exclude achiziția respectivă de la aplicarea prezentei directive. O achiziție unică nu poate fi așadar subdivizată dacă acest lucru are ca efect excluderea ei de sub incidența prezentei directive, cu excepția cazurilor justificate de motive obiective.

3. Estimarea trebuie să fie valabilă în momentul trimiterii invitației la procedura concurențială de ofertare sau, în cazurile în care nu este prevăzută o asemenea invitație, în momentul în care autoritatea contractantă inițiază procedura de achiziție, în mod concret prin definirea caracteristicilor esențiale ale achiziției avute în vedere.

4. În cazul acordurilor-cadru și al sistemelor dinamice de achiziții, valoarea care trebuie luată în considerare este valoarea maximă estimată, fără TVA, a tuturor contractelor preconizate pentru perioada totală de aplicare a acordului-cadru sau a sistemului dinamic de achiziții.

5. În cazul parteneriatelor pentru inovare, valoarea care trebuie luată în considerare este valoarea maximă estimată, fără TVA, a activităților de cercetare și dezvoltare care urmează să aibă loc pe durata tuturor etapelor parteneriatului avut în vedere, precum și a bunurilor, serviciilor sau lucrărilor care urmează să fie elaborate și achiziționate la sfârșitul parteneriatului respectiv.

6. În ceea ce privește contractele de achiziții publice de lucrări, la calcularea valorii estimate se ține cont atât de costul lucrărilor, cât și de valoarea totală estimată a bunurilor și a serviciilor care sunt puse la dispoziția contractantului de către autoritatea contractantă, cu condiția ca acestea să fie necesare pentru execuția lucrărilor.

7. În cazul în care o lucrare preconizată sau un proiect de achiziții de servicii poate duce la atribuirea simultană a contractelor sub formă de loturi separate, se ține seama de valoarea globală estimată a totalității respectivelor loturi.

În cazul în care valoarea cumulată a loturilor este egală sau mai mare decât pragul prevăzut la articolul 4, prezenta directivă se aplică la atribuirea fiecărui lot.

8. În cazul în care un proiect de achiziții de bunuri similare poate duce la atribuirea simultană a contractelor sub formă de loturi separate, se ține seama de valoarea estimată a tuturor loturilor pentru aplicarea articolului 4 literele (b) și (c).

În cazul în care valoarea cumulată a loturilor este egală sau mai mare decât pragul prevăzut la articolul 4, prezenta directivă se aplică la atribuirea fiecărui lot.

9. Autoritățile contractante pot atribui contracte pentru loturi individuale fără a aplica procedurile prevăzute în prezenta directivă, cu condiția ca valoarea estimată, fără TVA, a lotului în cauză să fie mai mică de 80 000 EUR pentru bunuri sau servicii și de 1 milion EUR pentru lucrări. Cu toate acestea, valoarea cumulată a loturilor astfel atribuite fără aplicarea prezentei directive nu trebuie să depășească 20% din valoarea cumulată a tuturor loturilor în care au fost împărțite lucrările propuse, achiziția propusă a unor bunuri similare sau achiziția propusă de servicii.

10. În cazul contractelor de achiziții publice de bunuri sau de servicii caracterizate prin regularitate sau destinate să fie reînnoite în decursul unei anumite perioade, se consideră ca bază de calcul a valorii estimate a contractului:

(a) fie valoarea reală globală a contractelor succesive analoge atribuite în decursul celor 12 luni anterioare sau în exercițiul anterior, corectată, dacă este posibil, pentru a ține seama de modificările de cantitate sau de valoare care pot apărea în decursul celor 12 luni de după contractul inițial;

(b) fie valoarea estimată globală a contractelor succesive atribuite în decursul celor 12 luni de la prima livrare sau în cursul exercițiului, dacă acesta depășește 12 luni.

11. Pentru contractele de achiziții publice de bunuri care au ca obiect leasingul, închirierea sau cumpărarea cu plata în rate de produse, valoarea care trebuie luată în considerare ca bază de calcul a valorii estimate a contractului este următoarea:

(a) în cazul contractelor de achiziții publice pe perioadă determinată, dacă perioada respectivă este egală sau mai mică de 12 luni, valoarea totală estimată pentru întreaga durată a contractului sau, dacă durata contractului este mai mare de 12 luni, valoarea totală, inclusiv valoarea reziduală estimată;

(b) în cazul contractelor de achiziții publice pe perioadă nedeterminată sau a căror durată nu poate fi determinată, valoarea lunară, înmulțită cu 48.

12. Pentru contractele de achiziții publice de servicii, baza de calcul a valorii estimate a contractului este, după caz, următoarea:

(a) servicii de asigurări: prima plătibilă și celelalte metode de remunerare;

(b) servicii bancare și alte servicii financiare: onorariile, comisioanele, dobânzile și alte forme de remunerare;

(c) contracte de proiectare: onorarii, comisioane plătibile și alte forme de remunerare.

13. Pentru contractele de achiziții publice de servicii care nu indică un preț total, baza de calcul a valorii estimate a contractului este următoarea:

(a) în cazul unor contracte pe perioadă determinată, dacă aceasta este egală sau mai mică de 48 de luni: valoarea totală pentru întreaga durată a contractelor;

(b) în cazul contractelor pe perioadă nedeterminată sau mai mare de 48 de luni: valoarea lunară înmulțită cu 48.

Articolul 6 Revizuirea pragurilor

1. Din doi în doi ani, începând de la data de 30 iunie 2014, Comisia verifică dacă pragurile prevăzute la articolul 4 literele (a), (b) și (c) corespund pragurilor fixate în Acordul privind achizițiile publice și, dacă este necesar, le revizuiește.

În conformitate cu metoda de calcul prevăzută în Acordul privind achizițiile publice, Comisia calculează valoarea acestor praguri pe baza valorii zilnice medii a monedei euro exprimată în drepturi speciale de tragere (DST) în decursul unei perioade de 24 de luni care se încheie în ultima zi din luna august anterioară revizuirii care intră în vigoare de la 1 ianuarie. Valoarea pragurilor astfel revizuite se rotunjește, dacă este necesar, la mia de euro inferioară cifrei care rezultă din acest calcul, pentru a se asigura respectarea pragurilor în vigoare prevăzute de acord și exprimate în DST.

2. Cu ocazia revizuirii prevăzute la alineatul (1) de la acest articol, Comisia revizuiește, de asemenea:

(a) pragul prevăzut la articolul 12 primul paragraf litera (a), aliniindu-l la pragul revizuit aplicabil contractelor de achiziții publice de lucrări;

(b) pragul prevăzut la articolul 12 primul paragraf litera (b), aliniindu-l la pragul revizuit aplicabil contractelor de achiziții publice de servicii atribuite de autorități contractante regionale sau locale.

3. Din doi în doi ani, începând de la data de 1 ianuarie 2014, Comisia stabilește valorile, în monedele naționale ale statelor membre care nu participă la uniunea monetară, ale pragurilor menționate la articolul 4 literele (a), (b) și (c), revizuite în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol.

În același timp, Comisia stabilește valoarea, în monedele naționale ale statelor membre care nu participă la uniunea monetară, a pragului menționat la articolul 4 litera (d).

În conformitate cu metoda de calcul prevăzută în Acordul privind achizițiile publice, stabilirea acestei valori se bazează pe valorile zilnice medii ale monedelor respective corespunzătoare pragului aplicabil exprimat în euro din decursul unei perioade de 24 de luni care se încheie în ultima zi din luna august anterioară revizuirii care intră în vigoare de la 1 ianuarie.

4. Comisia publică pragurile revizuite menționate la alineatul (1) și contravaloarea acestora în monedele naționale menționate la alineatul (3) în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la începutul lunii noiembrie de după revizuire.

5. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 89 pentru a adapta metodologia prevăzută la alineatul (1) al doilea paragraf la eventualele modificări ale metodologiei prevăzute în Acordul privind achizițiile publice pentru revizuirea pragurilor menționate la articolul 4 literele (a), (b) și (c) și pentru stabilirea pragurilor în monedele naționale ale statelor membre care nu participă la uniunea monetară, așa cum se prevede la alineatul (3) al prezentului articol.

Comisia este de asemenea împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 89 pentru a revizui pragurile menționate la articolul 4 literele (a), (b) și (c) în conformitate cu alineatul (1) al prezentului articol. Comisia este împuternicită totodată să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 89 pentru a revizui pragurile menționate la articolul 12 primul paragraf literele (a) și (b) în conformitate cu alineatul (2) al prezentului articol.

6. Atunci când este necesară revizuirea pragurilor menționate la articolul 4 literele (a), (b) și (c) și a pragurilor menționate la articolul 12 primul paragraf literele (a) și (b) și din cauza constrângerilor temporale nu poate fi utilizată procedura prevăzută la articolul 89 și există așadar motive imperative de urgență, se aplică procedura prevăzută la articolul 90 actelor delegate adoptate în conformitate cu alineatul (5) al doilea paragraf al prezentului articol.

Secțiunea 3 Excluderi

Articolul 7 Contracte din sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale

Prezenta directivă nu se aplică contractelor de achiziții publice și concursurilor de proiecte care, în conformitate cu [directiva care înlocuiește Directiva 2004/17/CE], sunt atribuite sau organizate de autorități contractante care desfășoară una sau mai multe din activitățile menționate la articolele [5–11] din directiva respectivă și sunt atribuite pentru desfășurarea acestor activități, și nici contractelor de achiziții publice excluse din domeniul de aplicare al respectivei directive în conformitate cu [articolele 15, 20 și 27].

Articolul 8 Excluderi specifice în domeniul comunicațiilor electronice

Prezenta directivă nu se aplică contractelor de achiziții publice și concursurilor de proiecte care au ca scop principal să le permită autorităților contractante să pună la dispoziție sau să exploateze rețele publice de comunicații sau să furnizeze publicului unul sau mai multe servicii de comunicații electronice.

În sensul prezentului articol:

(a) „rețea publică de comunicații” înseamnă o rețea de comunicații electronice utilizată în întregime sau în principal pentru furnizarea de servicii de comunicații electronice destinate publicului, permițând transmiterea de informații între puncte terminale ale rețelei;

(b) „rețea de comunicații electronice” înseamnă sistemele de transmisie și, acolo unde este cazul, echipamentele de comutare sau rutare și alte resurse, inclusiv elemente ale rețelei care nu sunt active, care permit transportul semnalelor prin cablu, pe cale radio, prin mijloace optice sau alte mijloace electromagnetice, incluzând rețelele de comunicații prin satelit, rețelele terestre fixe (cu comutare de circuite și cu comutare de pachete, inclusiv internet) și mobile, rețelele electrice, în măsura în care sunt utilizate pentru transmiterea de semnale, rețelele utilizate pentru difuzarea serviciilor de programe audiovizuale și rețelele de televiziune prin cablu, indiferent de tipul de informație transmisă;

(c) „punct terminal al rețelei” (NTP) înseamnă punctul fizic la care unui abonat i se furnizează accesul la o rețea publică de comunicații; în cazul rețelelor care utilizează comutarea sau rutarea, punctul terminal este identificat prin intermediul unei adrese specifice de rețea, care poate fi asociată numărului sau numelui unui abonat;

(d) „serviciu de comunicații electronice” înseamnă un serviciu, furnizat de regulă cu titlu oneros, care constă, în întregime sau în principal, în transportul semnalelor prin rețelele de comunicații electronice, incluzând serviciile de telecomunicații și serviciile de transmisie prin rețelele utilizate pentru difuzarea serviciilor de programe audiovizuale, dar fără a include serviciile prin care se furnizează conținutul informației transmise prin intermediul rețelelor sau serviciilor de comunicații electronice sau se exercită controlul editorial asupra acestui conținut; nu se includ serviciile societății informaționale, definite la articolul 1 din Directiva 98/34/CE, care nu constau, în întregime sau în principal, în transportul semnalelor prin rețelele de comunicații electronice.

Articolul 9 Contracte atribuite și concursuri de proiecte organizate conform unor norme internaționale

Prezenta directivă nu se aplică contractelor de achiziții publice și concursurilor de proiecte pe care autoritatea contractantă este obligată să le atribuie sau să le organizeze conform unor proceduri de achiziție diferite de cele prevăzute în prezenta directivă, instituite prin:

(a) un acord internațional încheiat în conformitate cu tratatul între un stat membru și una sau mai multe țări terțe, pentru lucrări, bunuri sau servicii destinate implementării sau exploatării în comun a unui proiect de către statele semnatare;

(b) un acord internațional referitor la staționarea trupelor și privind întreprinderile unui stat membru sau ale unei țări terțe;

(c) o procedură specifică a unei organizații internaționale;

(d) normele în materie de achiziții publice prevăzute de o organizație internațională sau de o instituție financiară internațională pentru contractele de achiziții și concursurile de proiecte finanțate integral de organizația sau instituția respectivă; în cazul contractelor de achiziții publice și al concursurilor de proiecte cofinanțate într-o măsură considerabilă de o organizație internațională sau de o instituție financiară internațională, părțile decid asupra procedurilor de achiziție aplicabile, care trebuie să fie conforme cu dispozițiile tratatului.

Toate acordurile menționate la primul paragraf litera (a) sunt comunicate Comisiei, care poate consulta Comitetul consultativ pentru contractele de achiziții publice menționat la articolul 91.

Articolul 10 Excluderi specifice pentru contractele de servicii

Prezenta directivă nu se aplică contractelor de achiziții publice de servicii care au ca obiect:

(a) cumpărarea sau închirierea, prin orice mijloace financiare, de terenuri, clădiri existente sau alte bunuri imobile sau a drepturilor asupra acestora; cu toate acestea, contractele de servicii financiare încheiate în același timp, înainte sau după contractul de achiziție sau închiriere, în orice formă, intră sub incidența prezentei directive;

(b) cumpărarea, dezvoltarea, producția sau coproducția de programe destinate serviciilor media audiovizuale atribuite de instituțiile de radiodifuziune și televiziune, și nici contractelor pentru spațiu de emisie atribuite furnizorilor de servicii media audiovizuale;

(c) servicii de arbitraj și de conciliere;

(d) servicii financiare referitoare la emisiunea, vânzarea, achiziționarea sau transferul de valori mobiliare sau alte instrumente financiare în sensul Directivei 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului[27], servicii furnizate de băncile centrale și operațiuni efectuate cu Fondul european de stabilitate financiară;

(e) contracte de muncă;

(f) servicii publice de transport de călători pe calea ferată sau cu metroul.

Serviciile media audiovizuale menționate la litera (b) de la primul paragraf includ transmisia și distribuția prin intermediul oricărei forme de rețele electronice.

Articolul 11 Relațiile dintre autoritățile publice

1. Un contract atribuit de o autoritate contractantă unei alte persoane juridice nu intră în domeniul de aplicare al prezentei directive în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții cumulative:

(a) autoritatea contractantă exercită asupra persoanei juridice în cauză un control similar celui pe care îl exercită asupra propriilor servicii;

(b) cel puțin 90% din activitățile acelei persoane juridice sunt efectuate pentru autoritatea contractantă care o controlează sau pentru alte persoane juridice controlate de respectiva autoritate contractantă;

(c) nu există participare privată la capitalul persoanei juridice controlate.

Se consideră că o autoritate contractantă exercită asupra unei persoane juridice un control similar celui pe care îl exercită asupra propriilor servicii, în sensul literei (a) de la primul paragraf, atunci când exercită o influență decisivă atât asupra obiectivelor strategice, cât și asupra deciziilor importante ale persoanei juridice controlate.

2. Alineatul (1) se aplică și în cazul în care o entitate controlată care este o autoritate contractantă atribuie un contract entității care o controlează sau unei alte persoane juridice controlate de către aceeași autoritate contractantă, cu condiția să nu existe participare privată la capitalul persoanei juridice căreia îi este atribuit contractul de achiziție publică.

3. O autoritate contractantă care nu exercită asupra unei persoane juridice un control în sensul alineatului (1) poate să atribuie un contract de achiziție publică, fără a aplica prezenta directivă, unei persoane juridice pe care o controlează în comun cu alte autorități contractante, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a) autoritățile contractante exercită în comun asupra persoanei juridice un control similar celui pe care îl exercită asupra propriilor servicii;

(b) cel puțin 90% din activitățile acelei persoane juridice sunt efectuate pentru autoritățile contractante care o controlează sau pentru alte persoane juridice controlate de aceleași autorități contractante;

(c) nu există participare privată la capitalul persoanei juridice controlate.

În sensul literei (a), se consideră că autoritățile contractante controlează în comun o persoană juridică dacă sunt îndeplinite următoarele condiții cumulative:

(a) organele de decizie ale persoanei juridice controlate sunt compuse din reprezentanți ai tuturor autorităților contractante participante;

(b) autoritățile contractante sunt în măsură să exercite în comun o influență decisivă asupra obiectivelor strategice și a deciziilor importante ale persoanei juridice controlate;

(c) persoana juridică controlată nu urmărește interese care diferă de cele ale autorităților publice care îi sunt afiliate;

(d) persoana juridică controlată nu obține alte câștiguri decât rambursarea costurilor efective din contractele de achiziții publice încheiate cu autoritățile contractante.

4. Un acord încheiat între două sau mai multe autorități contractante nu se consideră a fi un contract de achiziție publică în sensul articolului 2 alineatul (6) al prezentei directive în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții cumulative:

(a) acordul stabilește o cooperare veritabilă între autoritățile contractante participante, care vizează desfășurarea în comun a sarcinilor lor de serviciu public și implică drepturi și obligații reciproce ale părților;

(b) acordul este guvernat doar de considerente legate de interesul public;

(c) autoritățile contractante participante nu desfășoară pe piața deschisă mai mult de 10 %, în termeni de cifră de afaceri, din activitățile care sunt relevante în contextul acordului;

(d) acordul nu implică transferuri financiare între autoritățile contractante participante, altele decât cele care corespund rambursării costurilor efective ale lucrărilor, serviciilor sau bunurilor;

(e) nu există participare privată la capitalul niciuneia dintre autoritățile contractante implicate.

5. Absența participării private menționată la alineatele (1) - (4) se verifică în momentul atribuirii contractului sau al încheierii acordului.

Excluderile prevăzute la alineatele (1)-(4) nu se mai aplică din momentul în care există o participare privată, ca atare contractele în curs de desfășurare trebuie deschise concurenței prin intermediul procedurilor normale de achiziție.

Secțiunea 4 Situații speciale

Articolul 12 Contracte subvenționate de autoritățile contractante

Prezenta directivă se aplică atribuirii următoarelor contracte:

(a) contracte de lucrări subvenționate direct cu peste 50 % de autoritățile contractante și a căror valoare estimată, fără TVA, este egală sau mai mare de 5 000 000 EUR, dacă aceste contracte includ una dintre următoarele activități:

(i)      activități de geniu civil în sensul anexei II,

(ii)     lucrări de construcție pentru spitale, instalații destinate activităților sportive, recreative și de agrement, clădiri școlare și universitare și clădiri de uz administrativ;

(b) contracte de servicii subvenționate direct cu peste 50 % de autoritățile contractante și a căror valoare estimată, fără TVA, este egală sau mai mare de 200 000 EUR și care au legătură cu un contract de lucrări în sensul literei (a).

Autoritățile contractante care furnizează subvențiile menționate la literele (a) și (b) de la primul paragraf trebuie să asigure respectarea prezentei directive atunci când nu acordă ele însele contractele subvenționate sau când le acordă în numele și pentru alte entități.

Articolul 13 Servicii de cercetare și de dezvoltare

1. Prezenta directivă se aplică contractelor de achiziții publice de servicii de cercetare și dezvoltare cu numerele de referință CPV cuprinse între 73000000-2 și 73436000-7, cu excepția 73200000-4, 73210000-7 sau 73220000-0, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

(a) rezultatele sunt destinate, în mod exclusiv, autorității contractante, pentru uz propriu în exercitarea propriei activități,

(b) serviciul prestat este integral remunerat de către autoritatea contractantă.

Prezenta directivă nu se aplică contractelor de achiziții publice de servicii de cercetare și dezvoltare cu numerele de referință CPV cuprinse între 73000000-2 și 73436000-7, cu excepția 73200000-4, 73210000-7 sau 73220000-0, dacă una dintre condițiile menționate la primul paragraf literele (a) și (b) nu este îndeplinită.

2. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 89 pentru a modifica numerele de referință CPV menționate la alineatul (1) pentru a ține seama de modificările apărute în nomenclatura CPV, cu condiția ca aceste modificări să nu implice o modificare a domeniului de aplicare al prezentei directive.

Articolul 14 Apărare și securitate

1. Sub rezerva articolului 346 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, prezenta directivă se aplică contractelor de achiziții publice atribuite și concursurilor de proiecte organizate în domeniile apărării și securității, cu excepția următoarelor contracte:

(a) contractele care intră sub incidența Directivei 2009/81/CE;

(b) contractele cărora Directiva 2009/81/CE nu li se aplică în temeiul articolelor 8, 12 și 13 din aceasta.

2. Prezenta directivă nu se aplică contractelor de achiziții publice și concursurilor de proiecte, altele decât cele menționate la alineatul (1), dacă protecția intereselor esențiale de securitate ale unui stat membru nu poate fi garantată în cadrul unei proceduri de achiziție prevăzute în prezenta directivă.

CAPITOLUL II Reguli generale

Articolul 15 Principii aplicabile achizițiilor

Autoritățile contractante îi tratează pe operatorii economici în mod egal și fără discriminare și acționează într-o manieră transparentă și proporționată.

Modul în care este concepută achiziția nu poate avea ca obiectiv excluderea acesteia din domeniul de aplicare al prezentei directive sau restrângerea artificială a concurenței.

Articolul 16 Operatori economici

1. Operatorii economici care, în temeiul legislației statului membru în care sunt stabiliți, au dreptul să presteze serviciul în cauză nu pot fi respinși numai pe motiv că, în temeiul legislației statului membru în care se atribuie contractul, sunt obligați să fie persoane fizice sau persoane juridice.

Cu toate acestea, pentru contractele de achiziții publice de servicii și de lucrări, precum și pentru contractele de achiziții publice de bunuri care implică, în plus, servicii sau lucrări de amplasare și de instalare, persoanele juridice pot fi obligate să indice, în cadrul ofertelor sau cererilor lor de participare, numele și calificările profesionale pertinente ale persoanelor responsabile cu executarea contractului în cauză.

2. Grupurile de operatori economici pot depune oferte sau se pot prezenta în calitate de candidați. Autoritățile contractante nu pot stabili, pentru participarea acestor grupuri la procedurile de achiziție, condiții specifice care nu sunt impuse candidaților individuali. Pentru depunerea unei oferte sau a unei cereri de participare, autoritățile contractante nu pot impune acestor grupuri să adopte o formă juridică specifică.

Autoritățile contractante pot stabili condiții specifice pentru executarea unui contract de către un grup, dacă aceste condiții sunt justificate de motive obiective și sunt proporționate. Aceste condiții pot impune unui grup să adopte o formă juridică specifică, odată ce i-a fost atribuit contractul, în măsura în care această schimbare este necesară pentru executarea în mod satisfăcător a contractului.

Articolul 17 Contracte rezervate

Statele membre pot rezerva dreptul de participare la procedurile de achiziții publice unor ateliere protejate și unor operatori economici al căror scop principal este integrarea socială și profesională a lucrătorilor cu dizabilități și defavorizați sau pot prevedea ca astfel de contracte să fie executate în contextul programelor de angajare protejată, dacă peste 30 % dintre angajații atelierelor, operatorilor economici sau programelor în cauză sunt lucrători cu dizabilități sau defavorizați.

Invitația la procedura concurențială de ofertare trebuie să facă trimitere la această dispoziție.

Articolul 18 Confidențialitate

1. Cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezenta directivă sau în legislația națională privind accesul la informații și fără a aduce atingere obligațiilor legate de publicitatea contractelor atribuite și de informațiile pentru candidați și ofertanți prevăzute la articolele 48 și 53 din prezenta directivă, autoritatea contractantă nu trebuie să dezvăluie informațiile transmise de către operatorii economici și desemnate de aceștia ca fiind confidențiale, inclusiv, fără a se limita la acestea, secrete tehnice sau comerciale și aspectele confidențiale ale ofertelor.

2. Autoritățile contractante pot impune operatorilor economici cerințe care vizează protejarea naturii confidențiale a informațiilor pe care autoritățile contractante le pun la dispoziție pe durata întregii proceduri de achiziție.

Articolul 19 Reguli aplicabile comunicărilor

1. Cu excepția cazului în care utilizarea mijloacelor electronice este obligatorie în conformitate cu articolele 32, 33, 34, 35 alineatul (4), 49 alineatul (2) sau 51 din prezenta directivă, autoritățile contractante pot alege între următoarele mijloace de comunicare pentru toate comunicările și schimburile de informații:

(a) mijloace electronice, conform alineatelor (3), (4) și (5);

(b) poștă sau fax;

(c) telefon, în cazurile și împrejurările menționate la alineatul (6);

(d) o combinație a acestor mijloace.

Statele membre pot să impună obligativitatea utilizării mijloacelor electronice de comunicare în alte situații decât cele prevăzute la articolele 32, 33, 34, 35 alineatul (2), 49 alineatul (2) sau 51 din prezenta directivă.

2. Mijloacele de comunicare alese trebuie să aibă disponibilitate generală și să nu restricționeze accesul operatorilor economici la procedura de achiziție.

În toate operațiunile de comunicare, schimb și stocare de informații, autoritățile contractante trebuie să asigure menținerea integrității datelor și protejarea confidențialității ofertelor și a cererilor de participare. Ele examinează conținutul ofertelor și al cererilor de participare numai după expirarea termenului fixat pentru depunerea acestora.

3. Instrumentele utilizate pentru comunicarea prin mijloace electronice, precum și caracteristicile lor tehnice, trebuie să fie nediscriminatorii, disponibile în general și interoperabile cu tehnologiile informației și comunicațiilor de uz general și nu trebuie să limiteze accesul operatorilor economici la procedura de achiziție. Detaliile și caracteristicile tehnice ale dispozitivelor de recepție electronică considerate conforme cu primul paragraf din prezentul alineat sunt prezentate în anexa IV.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 89 pentru a modifica detaliile și caracteristicile tehnice stabilite în anexa IV în funcție de progresul tehnic sau din motive de ordin administrativ.

Pentru a asigura interoperabilitatea formatelor tehnice și a standardelor în materie de proceduri și mesaje, în special în context transfrontalier, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 89 pentru a stabili utilizarea obligatorie a anumitor standarde tehnice, cel puțin cu privire la utilizarea depunerii electronice, a cataloagelor electronice și a mijloacele de autentificare electronică.

4. Autoritățile contractante pot, dacă este necesar, să impună utilizarea unor instrumente care nu sunt în general disponibile, cu condiția să ofere mijloace alternative de acces.

Se consideră că autoritățile contractante oferă mijloace alternative adecvate de acces în oricare dintre următoarele situații:

(a) oferă acces direct, liber și complet, pe cale electronică, la aceste instrumente de la data publicării anunțului în conformitate cu anexa IX sau de la data trimiterii invitației pentru confirmarea interesului; textul anunțului sau al invitației pentru confirmarea interesului trebuie să specifice adresa de internet la care sunt disponibile aceste instrumente;

(b) se asigură că ofertanții stabiliți în alte state membre decât autoritatea contractantă pot avea acces la procedura de achiziții publice prin utilizarea unor dispozitive (tokens) provizorii puse la dispoziție pe internet fără costuri suplimentare;

(c) asigură disponibilitatea unei metode alternative pentru depunerea electronică a ofertelor.

5. Următoarele norme se aplică dispozitivelor de transmisie și recepție electronică a ofertelor și dispozitivelor de recepție electronică a cererilor de participare:

(a) informațiile privind specificațiile pentru prezentarea electronică a ofertelor și a cererilor de participare, inclusiv criptarea și marcarea temporală (time-stamping), trebuie să fie puse la dispoziția părților interesate;

(b) dispozitivele, metodele de autentificare și semnăturile electronice trebuie să respecte cerințele prevăzute în anexa IV;

(c) autoritățile contractante trebuie să specifice nivelul de securitate necesar pentru mijloacele de comunicare electronice în diversele etape ale procedurii de achiziție în cauză; nivelul trebuie să fie proporțional cu riscurile asociate;

(d) atunci când sunt necesare semnături electronice avansate, așa cum sunt definite în Directiva 1999/93/CE a Parlamentului European și a Consiliului[28], autoritățile contractante trebuie, cu condiția ca semnătura să fie valabilă, să accepte semnături bazate pe un certificat electronic calificat menționat în lista sigură prevăzută în Decizia 2009/767/CE a Comisiei[29], create cu sau fără un dispozitiv securizat de creare a semnăturii, sub rezerva respectării următoarelor condiții:

(i)      trebuie să stabilească formatul semnăturii avansate pe baza formatelor stabilite în Decizia 2011/130/UE a Comisiei[30] și să introducă măsurile necesare pentru a putea procesa tehnic aceste formate;

(ii)      în cazul în care o ofertă este semnată pe baza unui certificat calificat care este inclus pe lista sigură, autoritățile nu trebuie să impună obligații suplimentare care pot împiedica utilizarea semnăturilor respective de către ofertanți.

6. Următoarele norme se aplică transmiterii cererilor de participare:

(a) cererile de participare la procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice pot fi făcute în scris sau telefonic; în cazul din urmă, trebuie trimisă o confirmare scrisă înainte de expirarea termenului stabilit pentru primirea lor;

(b) autoritățile contractante pot impune, dacă este necesar în vederea asigurării unor dovezi legale, ca cererile de participare trimise prin fax să fie confirmate prin poștă sau pe cale electronică.

În aplicarea literei (b), autoritatea contractantă indică în anunțul de participare sau în invitația pentru confirmarea interesului că solicită ca cererile de participare făcute prin fax să fie confirmate prin poștă sau prin mijloace electronice, precum și termenul pentru trimiterea unor astfel de confirmări.

7. Statele membre se asigură că, în termen de cel mult 2 ani de la data prevăzută la articolul 92 alineatul (1), toate procedurile de achiziție care intră sub incidența prezentei directive sunt efectuate prin mijloace electronice de comunicare, în special prin depunerea electronică, în conformitate cu dispozițiile prezentului articol.

Această obligație nu se aplică în cazul în care utilizarea mijloacelor electronice ar necesita instrumente specializate sau formate de fișiere care nu sunt în general disponibile în toate statele membre, în sensul alineatului (3). Autoritățile contractante care utilizează alte mijloace de comunicare pentru depunerea ofertelor trebuie să demonstreze, în documentele achiziției, că, din cauza naturii specifice a informațiilor care trebuie schimbate cu operatorii economici, utilizarea mijloacelor electronice ar presupune instrumente specializate sau formate de fișiere care nu sunt în general disponibile în toate statele membre.

Se consideră că autoritățile contractante au motive justificate de a nu impune utilizarea mijloacelor electronice de comunicare în cursul procesului de depunere a ofertelor în situațiile următoare:

(a) din cauza naturii specializate a achiziției, descrierea specificațiilor tehnice nu poate fi făcută utilizând formate de fișiere care funcționează de regulă cu aplicații uzuale;

(b) aplicațiile care suportă formatele de fișiere adecvate pentru descrierea specificațiilor tehnice fac obiectul unui regim de licențe limitate de drepturi de proprietate intelectuală, iar autoritatea contractantă nu le poate pune la dispoziție pentru descărcare sau pentru utilizare la distanță;

(c) aplicațiile care suportă formatele de fișiere adecvate pentru descrierea specificațiilor tehnice utilizează formate de fișiere care nu pot fi manipulate de nicio altă aplicație deschisă sau care poate fi descărcată.

8. Autoritățile contractante pot utiliza datele procesate electronic în cadrul procedurilor de achiziții publice pentru a preveni, detecta și corecta erorile care se produc în fiecare etapă, prin dezvoltarea unor instrumente adecvate.

Articolul 20 Nomenclaturi

1. Orice trimiteri la nomenclaturi în contextul achizițiilor publice se efectuează cu ajutorul „Vocabularului comun privind achizițiile publice” (Common Procurement Vocabulary, CPV), adoptat prin Regulamentul (CE) nr. 2195/2002[31].

2. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 89 pentru a adapta numerele de referință utilizate în anexele II și XVI, ori de câte ori modificările nomenclaturii CPV trebuie să se reflecte în prezenta directivă și nu implică o modificare a domeniului de aplicare al prezentei directive.

Articolul 21 Conflicte de interese

1. Statele membre prevăd norme pentru a preveni, identifica și remedia imediat conflictele de interese apărute în desfășurarea procedurilor de achiziție care intră sub incidența prezentei directive, inclusiv în fazele de concepere și pregătire a procedurii, de întocmire a documentelor achiziției, de selecție a candidaților și a ofertanților și de atribuire a contractului, astfel încât să se evite orice denaturare a concurenței și să se asigure un tratament egal pentru toți ofertanții.

Noțiunea de conflict de interese trebuie să acopere cel puțin orice situație în care categoriile de persoane menționate la alineatul (2) au, în mod direct sau indirect, un interes privat în rezultatul procedurii de achiziție, care poate fi perceput ca element care afectează îndeplinirea imparțială și obiectivă a îndatoririlor lor.

În aplicarea prezentului articol, „interese private” înseamnă orice interese familiale, afective, economice, politice sau alte interese comune cu candidații sau ofertanții, inclusiv interese profesionale conflictuale.

2. Normele menționate la alineatul (1) se aplică în ceea ce privește conflictele de interese care implică cel puțin următoarele categorii de persoane:

(a) membrii personalului autorității contractante, al furnizorilor de servicii de achiziție sau membrii personalului altor furnizori de servicii care sunt implicați în desfășurarea procedurii de achiziție;

(b) președintele autorității contractante și membrii organelor decizionale ale autorității contractante care, fără a fi în mod necesar implicați în desfășurarea procedurii de achiziție, pot totuși să influențeze rezultatul acesteia.

3. Statele membre se asigură că:

(a) membrii personalului menționați la alineatul (2) litera (a) sunt obligați să divulge orice conflict de interese în legătură cu oricare dintre candidați sau ofertanți, de îndată ce iau cunoștință despre astfel de conflicte, pentru a permite autorității contractante să ia măsuri de remediere;

(b) candidații și ofertanții sunt obligați să prezinte la începutul procedurii de achiziție o declarație cu privire la existența oricăror legături privilegiate cu persoanele menționate la alineatul (2) litera (b) care sunt de natură să le pună pe aceste persoane într-o situație de conflict de interese; autoritatea contractantă precizează în raportul individual menționat la articolul 85 dacă vreunul dintre candidați sau ofertanți a depus o declarație.

În cazul unui conflict de interese, autoritatea contractantă trebuie să ia măsurile care se impun. Aceste măsuri pot include interzicerea participării membrului personalului în cauză la procedura de achiziție respectivă sau realocarea sarcinilor și responsabilităților acestuia. Dacă un conflict de interese nu poate fi remediat în mod eficace prin alte mijloace, candidatul sau ofertantul în cauză trebuie exclus din procedură.

În cazul în care sunt identificate legături privilegiate, autoritatea contractantă trebuie să informeze imediat organismul de supraveghere desemnat în conformitate cu articolul 84 și să ia măsurile care se impun pentru a evita orice influență abuzivă asupra procedurii de atribuire și a asigura tratamentul egal al candidaților și al ofertanților. Dacă conflictul de interese nu poate fi remediat în mod eficace prin alte mijloace, candidatul sau ofertantul în cauză trebuie exclus din procedură.

4. Toate măsurile luate în temeiul prezentului articol trebuie consemnate în raportul individual menționat la articolul 85.

Articolul 22 Comportamente ilicite

Candidații trebuie să furnizeze, la începutul procedurii, o declarație pe propria răspundere că nu au făcut și nu vor face demersuri:

(a) pentru a influența în mod abuziv procesul decizional al autorității contractante sau a obține informații confidențiale care le pot conferi avantaje necuvenite în procedura de achiziție;

(b) pentru a încheia acorduri cu alți candidați și ofertanți care vizează denaturarea concurenței;

(c) pentru a furniza în mod deliberat informații false care pot avea o influență semnificativă asupra deciziilor cu privire la excludere, selecție și atribuire.

TITLUL II NORME APLICABILE CONTRACTELOR DE ACHIZIȚII PUBLICE

CAPITOLUL I Proceduri

Articolul 23 Condiții referitoare la Acordul privind achizițiile publice și la alte acorduri internaționale

1. În măsura în care intră sub incidența anexelor I, II, IV și V și a notelor generale la apendicele 1 al Uniunii Europene la Acordul privind achizițiile publice și a celorlalte acorduri internaționale care prevăd obligații în sarcina Uniunii, enumerate în anexa V la prezenta directivă, autoritățile contractante acordă lucrărilor, bunurilor, serviciilor și operatorilor economici ai semnatarilor acestor acorduri un tratament nu mai puțin favorabil decât tratamentul acordat lucrărilor, bunurilor, serviciilor și operatorilor economici din Uniune. Atunci când aplică prezenta directivă operatorilor economici ai semnatarilor acordurilor respective, autoritățile contractante respectă aceste acorduri.

2. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 89 pentru a modifica lista din anexa V, în cazul în care acest lucru este necesar ca urmare a încheierii unor noi acorduri internaționale sau a modificării acordurilor internaționale existente.

Articolul 24 Alegerea procedurilor

1. La atribuirea contractelor de achiziții publice, autoritățile contractante aplică proceduri naționale adaptate pentru a fi în conformitate cu prezenta directivă, cu condiția ca, fără a aduce atingere articolului 30, să fi fost publicată o invitație la o procedură concurențială de ofertare în conformitate cu prezenta directivă.

Statele membre prevăd posibilitatea ca autoritățile contractante să aplice proceduri deschise sau restrânse prevăzute în prezenta directivă.

Statele membre pot prevedea că autoritățile contractante pot aplica parteneriate pentru inovare, după cum se prevede în prezenta directivă.

Ele pot prevedea totodată posibilitatea ca autoritățile contractante să utilizeze o procedură competitivă cu negociere sau un dialog competitiv în cazurile următoare:

(a) în cazul lucrărilor, atunci când contractul de lucrări are ca obiect atât proiectarea, cât și execuția unor lucrări în sensul articolului 2 punctul (8), sau când sunt necesare negocieri pentru a stabili structura juridică sau financiară a proiectului;

(b) în cazul contractelor de achiziții publice de lucrări, pentru lucrările care sunt realizate exclusiv în vederea cercetării sau inovării, experimentării sau dezvoltării, și nu pentru a asigura un profit sau pentru a recupera costurile de cercetare și de dezvoltare;

(c) în cazul serviciilor sau al furnizării de bunuri, atunci când specificațiile tehnice nu pot fi definite cu suficientă precizie prin trimitere la un standard, un agrement tehnic european, o specificație tehnică comună sau o referință tehnică în sensul anexei VIII punctele 2-5;

(d) în cazul prezentării unor oferte neconforme sau inacceptabile în sensul articolului 30 alineatul (2) litera (a) ca răspuns la o procedură deschisă sau restrânsă;

(e) dacă, din cauza circumstanțelor specifice legate de natura sau de complexitatea lucrărilor, a bunurilor sau a serviciilor sau de riscurile aferente acestora, contractul nu poate fi atribuit fără negocieri prealabile.

Statele membre pot decide să nu transpună în legislația lor națională procedura competitivă cu negociere, procedura dialogului competitiv și procedura parteneriatului pentru inovare.

2. Invitația la procedura concurențială de ofertare se poate face prin unul dintre următoarele mijloace:

(a) un anunț de participare, conform articolului 47,

(b) în cazul în care contractul este atribuit prin procedura restrânsă sau procedura competitivă cu negociere de către o autoritate contractantă regională sau locală, prin intermediul unui anunț de intenție, în conformitate cu articolul 46 alineatul (2).

În cazul menționat la litera (b), operatorii economici care și-au manifestat interesul în urma publicării anunțului de intenție vor fi invitați ulterior să își confirme interesul în scris prin intermediul unei „invitații pentru confirmarea interesului”, în conformitate cu articolul 52.

3. Statele membre pot prevedea că autoritățile contractante pot recurge la o procedură negociată fără publicare prealabilă numai în cazurile și situațiile prevăzute în mod expres la articolul 30.

Articolul 25 Procedura deschisă

1. În cadrul procedurilor deschise, orice operator economic interesat poate depune o ofertă ca răspuns la o invitație la o procedură concurențială de ofertare.

Termenul minim de primire a ofertelor este de 40 de zile de la data la care s-a trimis anunțul de participare.

Oferta trebuie să fie însoțită de informațiile cerute pentru selecția calitativă.

2. Dacă autoritățile contractante au publicat un anunț de intenție care nu este utilizat ca mijloc de invitație la procedura concurențială de ofertare, termenul minim de primire a ofertelor prevăzut la alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul articol poate fi redus la 20 de zile, sub rezerva îndeplinirii următoarelor două condiții:

(a) anunțul de intenție a inclus toate informațiile necesare pentru anunțul de participare prevăzute în anexa VI partea B secțiunea I, în măsura în care informațiile respective sunt disponibile în momentul publicării anunțului de intenție;

(b) anunțul a fost trimis spre publicare cu o perioadă cuprinsă între 45 de zile și 12 luni înainte de data trimiterii anunțului de participare.

3. În cazul în care o stare de urgență demonstrată în mod corespunzător de către autoritățile contractante face imposibil de respectat termenul prevăzut la al doilea paragraf de la alineatul (1), acestea pot stabili un termen care nu poate fi mai mic de 20 zile de la data la care s-a trimis anunțul de participare.

4. Autoritatea contractantă poate reduce cu cinci zile termenul pentru primirea ofertelor prevăzut la alineatul (1) al doilea paragraf, în cazul în care acceptă ca ofertele să fie depuse prin mijloace electronice, în conformitate cu articolul 19 alineatele (3), (4) și (5).

Articolul 26 Procedura restrânsă

1. În cazul procedurilor restrânse, orice operator economic poate depune o cerere de participare ca răspuns la o invitație la o procedură concurențială de ofertare, furnizând informațiile cerute pentru selecția calitativă.

Termenul minim de primire a cererilor de participare este de 30 de zile de la data trimiterii anunțului de participare sau, dacă se utilizează un anunț de intenție ca mijloc de invitație la procedura concurențială de ofertare, a invitației pentru confirmarea interesului.

2. Numai operatorii economici invitați de autoritatea contractantă după evaluarea informațiilor solicitate pot depune o ofertă. Autoritățile contractante pot limita numărul candidaților corespunzători pentru a fi invitați să participe la procedură în conformitate cu articolul 64.

Termenul minim de primire a ofertelor este de 35 de zile de la data la care s-a trimis invitația de participare la procedura de ofertare.

3. Dacă autoritățile contractante au publicat un anunț de intenție care nu este utilizat ca mijloc de invitație la procedura concurențială de ofertare, termenul minim de primire a ofertelor prevăzut la alineatul (2) al doilea paragraf din prezentul articol poate fi redus la 15 zile, sub rezerva îndeplinirii cumulative a următoarelor condiții:

(a) anunțul de intenție a inclus toate informațiile necesare pentru anunțul de participare prevăzute în anexa VI partea B secțiunea I, în măsura în care informațiile respective sunt disponibile în momentul publicării anunțului de intenție;

(b) anunțul a fost trimis spre publicare cu o perioadă cuprinsă între 45 de zile și 12 luni înainte de data trimiterii anunțului de participare.

4. Autoritățile contractante regionale și locale pot stabili termenul pentru primirea ofertelor de comun acord între autoritatea contractantă și candidații selectați, cu condiția ca toți candidații să aibă la dispoziție același termen pentru pregătirea și transmiterea ofertelor. În cazul în care nu este posibil să se ajungă la un acord cu privire la termenul pentru primirea ofertelor, autoritatea contractantă stabilește un termen care este de cel puțin 10 zile de la data trimiterii invitației de participare la procedura de ofertare.

5. Termenul de primire a ofertelor prevăzut la alineatul (2) poate fi redus cu cinci zile în cazul în care autoritatea contractantă acceptă ca ofertele să fie depuse prin mijloace electronice, în conformitate cu articolul 19 alineatele (3), (4) și (5).

6. În cazul în care o stare de urgență demonstrată în mod corespunzător de autoritățile contractante face imposibil de respectat termenele prevăzute în prezentul articol, acestea pot stabili:

(a) un termen pentru primirea cererilor de participare, care nu poate fi mai mic de 15 zile de la data la care a fost transmis anunțul de participare;

(b) un termen pentru primirea ofertelor, care nu poate fi mai mic de 10 zile de la data la care a fost transmisă invitația de participare la procedura de ofertare.

Articolul 27 Procedura competitivă cu negociere

1. În cazul procedurilor competitive cu negociere, orice operator economic poate depune o cerere de participare ca răspuns la o invitație la o procedură concurențială de ofertare, furnizând informațiile cerute pentru selecția calitativă.

În anunțul de participare sau în invitația pentru confirmarea interesului, autoritățile contractante descriu achiziția și cerințele minime care trebuie îndeplinite și precizează criteriile de atribuire, pentru ca operatorii economici să poată identifica natura și sfera de aplicare a achiziției și să decidă dacă să depună o cerere de participare la negocieri. În cadrul specificațiilor tehnice, autoritățile contractante precizează care dintre părțile acestora definesc cerințele minime.

Termenul minim de primire a cererilor de participare este de 30 de zile de la data trimiterii anunțului de participare sau, dacă se utilizează un anunț de intenție ca mijloc de invitație la procedura concurențială de ofertare, a invitației pentru confirmarea interesului; termenul minim de primire a ofertelor este de 30 de zile de la data la care s-a trimis invitația. Se aplică articolul 26 alineatele (3) - (6).

2. Numai operatorii economici invitați de autoritatea contractantă după evaluarea informațiilor solicitate pot depune o ofertă scrisă, care va constitui baza pentru negocierile ulterioare. Autoritățile contractante pot limita numărul candidaților corespunzători pentru a fi invitați să participe la procedură în conformitate cu articolul 64.

3. Autoritățile contractante negociază cu ofertanții ofertele depuse de aceștia în vederea îmbunătățirii conținutului, pentru a corespunde mai bine criteriilor de atribuire și cerințelor minime menționate la alineatul (1) al doilea paragraf.

Următoarele elemente nu pot fi modificate în cursul negocierilor:

(a) descrierea achiziției;

(b) secțiunea din cadrul specificațiilor tehnice care definește cerințele minime;

(c) criteriile de atribuire a contractului.

4. În cursul negocierilor, autoritățile contractante asigură egalitatea de tratament pentru toți ofertanții. În acest scop, autoritățile contractante nu furnizează, în mod discriminatoriu, informații care îi pot avantaja pe anumiți ofertanți în raport cu ceilalți. Ele se asigură în special că toți ofertanții ale căror oferte nu au fost eliminate în conformitate cu alineatul (5) sunt informați în scris în legătură cu orice modificări ale specificațiilor tehnice, altele decât cele care stabilesc cerințele minime, în timp util pentru a le permite acestora să își modifice ofertele și să depună ofertele revizuite ca urmare a acestor modificări, dacă este cazul.

Autoritățile contractante nu pot dezvălui celorlalți participanți soluțiile propuse sau alte informații confidențiale comunicate de un candidat care participă la negocieri, fără acordul acestuia. Acest acord nu poate lua forma unei renunțări generale, ci trebuie dat cu referire la comunicarea preconizată a soluțiilor specifice sau a altor informații confidențiale.

5. Procedurile competitive cu negociere se pot desfășura în faze succesive, în scopul reducerii numărului de oferte care urmează să fie negociate, aplicând criteriile de atribuire menționate în anunțul de participare, în invitația pentru confirmarea interesului sau în documentele achiziției. În anunțul de participare, în invitația pentru confirmarea interesului sau în documentele achiziției, autoritatea contractantă indică dacă va recurge la această opțiune.

6. Dacă autoritatea contractantă intenționează să încheie negocierile, aceasta îi informează pe ofertanții rămași și stabilește un termen comun pentru depunerea eventualelor oferte noi sau revizuite. Autoritățile contractante evaluează ofertele negociate pe baza criteriilor de atribuire indicate inițial și atribuie contractul în conformitate cu dispozițiile articolelor 66-69.

Articolul 28 Dialogul competitiv

1. În cazul dialogurilor competitive, orice operator economic poate depune o cerere de participare ca răspuns la o invitație la o procedură concurențială de ofertare, furnizând informațiile cerute pentru selecția calitativă.

Termenul minim de primire a cererilor de participare este de 30 de zile de la data trimiterii anunțului de participare.

Numai operatorii economici invitați de autoritatea contractantă după evaluarea informațiilor solicitate pot participa la dialog. Autoritățile contractante pot limita numărul candidaților corespunzători pentru a fi invitați să participe la procedură în conformitate cu articolul 64. Contractul se atribuie exclusiv pe baza criteriului ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, în conformitate cu articolul 66 alineatul (1) litera (a).

2. Autoritățile contractante își fac cunoscute necesitățile și cerințele în anunțul de participare și le definesc în acesta și/sau într-un document descriptiv. În același timp și în aceleași documente, ele fac cunoscute și definesc și criteriile de atribuire alese.

3. Autoritățile contractante deschid, cu candidații selectați în conformitate cu dispozițiile aplicabile prevăzute la articolele 54-65, un dialog al cărui obiectiv este de a identifica și defini mijloacele cele mai potrivite pentru a răspunde necesităților lor. În decursul acestui dialog, autoritățile pot discuta cu candidații selectați toate aspectele contractului.

În cadrul dialogului, autoritățile contractante asigură egalitatea de tratament pentru toți ofertanții. În acest scop, autoritățile contractante nu furnizează, în mod discriminatoriu, informații care îi pot avantaja pe anumiți ofertanți în raport cu ceilalți.

Autoritățile contractante nu pot dezvălui celorlalți participanți soluțiile propuse sau alte informații confidențiale comunicate de un candidat care participă la dialog, fără acordul acestuia. Acest acord nu poate lua forma unei renunțări generale, ci trebuie dat cu referire la comunicarea preconizată a soluțiilor specifice sau a altor informații confidențiale specifice.

4. Dialogurile competitive se pot desfășura în etape succesive, pentru a reduce numărul de soluții care urmează să fie discutate în etapa de dialog, aplicând criteriile de atribuire definite în anunțul de participare sau în documentul descriptiv. În anunțul de participare sau în documentul descriptiv, autoritatea contractantă trebuie să precizeze dacă va recurge la această opțiune.

5. Autoritatea contractantă continuă dialogul până când este în măsură să identifice soluția sau soluțiile care pot răspunde necesităților sale.

6. După declararea încheierii dialogului și informarea corespunzătoare a participanților, autoritățile contractante îi invită pe aceștia să prezinte ofertele finale pe baza soluției sau soluțiilor prezentate și specificate în cursul dialogului. Ofertele respective trebuie să cuprindă toate elementele solicitate și necesare pentru realizarea proiectului.

7. Autoritățile contractante evaluează ofertele primite pe baza criteriilor de atribuire prevăzute în anunțul de participare sau în documentul descriptiv.

Dacă este necesar, pentru a finaliza angajamentele financiare sau alte condiții ale contractului, autoritatea contractantă poate negocia clauzele finale ale contractului cu ofertantul a cărui ofertă a fost identificată ca fiind cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, în conformitate cu articolul 66 alineatul (1) litera (a), cu condiția ca aceste negocieri să nu aibă ca efect modificarea aspectelor esențiale ale ofertei sau ale achiziției publice, inclusiv a necesităților și cerințelor prevăzute în anunțul de participare sau în documentul descriptiv și să nu riște să denatureze concurența sau să ducă la discriminare.

8. Autoritățile contractante pot prevedea prime sau plăți pentru participanții la dialog.

Articolul 29 Parteneriatul pentru inovare

1. În cazul parteneriatelor pentru inovare, orice operator economic poate depune o cerere de participare ca răspuns la un anunț de participare, în vederea instituirii unui parteneriat structurat pentru dezvoltarea de produse, servicii sau lucrări inovatoare și achiziționarea ulterioară a produselor, serviciilor sau lucrărilor rezultate în urma parteneriatului, cu condiția ca acestea să corespundă nivelurilor de performanță și costurilor convenite.

2. Parteneriatul trebuie să fie structurat în etape succesive, urmând succesiunea etapelor din procesul de cercetare și de inovare, eventual până la fabricarea bunurilor sau la prestarea serviciilor. Acesta trebuie să prevadă obiective intermediare care trebuie atinse de către partener și plata remunerației în tranșe adecvate. Pe baza obiectivelor respective, autoritatea contractantă poate hotărî după fiecare etapă să pună capăt parteneriatului și să lanseze o nouă procedură de achiziție pentru celelalte etape, cu condiția să fi dobândit drepturile de proprietate intelectuală pertinente.

3. Contractul se atribuie în conformitate cu normele aplicabile procedurii competitive cu negociere prevăzute la articolul 27.

La selectarea candidaților, autoritățile contractante acordă o atenție deosebită criteriilor legate de capacitatea și experiența ofertanților în domeniul cercetării și dezvoltării și al elaborării de soluții inovatoare. Ele pot limita numărul candidaților corespunzători pentru a fi invitați să participe la procedură în conformitate cu articolul 64.

Numai operatorii economici invitați de autoritatea contractantă după evaluarea informațiilor solicitate pot prezenta proiecte de cercetare și inovare având ca obiectiv satisfacerea necesităților identificate de autoritatea contractantă care nu pot fi acoperite de soluțiile existente. Contractul se atribuie exclusiv pe baza criteriului ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, în conformitate cu articolul 66 alineatul (1) litera (a).

4. Structura parteneriatului și, în mod concret, durata și valoarea diferitelor etape trebuie să reflecte gradul de inovație al soluției propuse și succesiunea activităților de cercetare și inovare necesare pentru dezvoltarea unei soluții inovatoare care nu este încă disponibilă pe piață. Valoarea și durata unui contract pentru achiziționarea bunurilor, a serviciilor sau a lucrărilor care rezultă în urma parteneriatului trebuie să rămână în limite adecvate, luând în considerare necesitatea de a recupera costurile, inclusiv pe cele suportate pentru dezvoltarea soluției inovatoare, și de a realiza un profit corespunzător.

Autoritățile contractante nu pot utiliza parteneriatele pentru inovare într-un mod care împiedică, restrânge sau denaturează concurența.

Articolul 30 Utilizarea procedurii negociate fără publicare prealabilă

1. Statele membre pot prevedea că autoritățile contractante pot atribui contracte de achiziții publice printr-o procedură negociată fără publicare prealabilă numai în cazurile prevăzute la alineatele (2)-(5).

2. Procedura negociată fără publicare prealabilă poate fi prevăzută pentru contractele de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii în oricare dintre următoarele cazuri:

(a) dacă nu a fost depusă nicio ofertă sau nicio ofertă adecvată sau nicio cerere de participare ca răspuns la o procedură deschisă sau restrânsă, atât timp cât condițiile inițiale ale contractului nu sunt modificate în mod substanțial și se transmite un raport Comisiei sau organismului de supraveghere național desemnat în conformitate cu articolul 84, la cererea acestora;

(b) dacă scopul achiziției este crearea sau obținerea unei opere de artă;

(c) dacă lucrările, bunurile sau serviciile pot fi furnizate numai de către un anumit operator economic pentru unul dintre motivele următoare:

(i)      absența concurenței din motive tehnice;

(ii)      protecția brevetelor, a drepturilor de autor sau a altor drepturi de proprietate intelectuală;

(iii)     protecția altor drepturi exclusive.

Această excepție se aplică numai atunci când nu există o alternativă sau un substitut rezonabil, iar absența concurenței nu este rezultatul unei restrângeri artificiale a parametrilor achiziției;

(d) în măsura în care este absolut necesar atunci când, din motive de extremă urgență determinate de un caz de forță majoră, termenele pentru procedura deschisă, restrânsă sau competitivă cu negociere nu pot fi respectate; situațiile invocate pentru a justifica extrema urgență nu trebuie în niciun caz să fie atribuibile autorității contractante;

În aplicarea literei (a), o ofertă este considerată drept neadecvată dacă:

– este neconformă sau inacceptabilă și

– este complet lipsită de relevanță pentru contract, neputând răspunde necesităților autorității contractante indicate în documentele achiziției.

Concret, ofertele sunt considerate neconforme dacă nu respectă documentele achiziției sau dacă prețurile oferite sunt protejate de forțele concurențiale obișnuite.

Mai exact, ofertele sunt considerate inacceptabile în oricare dintre următoarele cazuri:

(a) au fost primite cu întârziere;

(b) au fost prezentate de ofertanți care nu au calificările necesare;

(c) au prețuri care depășesc bugetul autorității contractante, determinat înainte de lansarea procedurii de achiziție; stabilirea prealabilă a bugetului trebuie să fie documentată în scris;

(d) s-a constatat că au prețuri anormal de scăzute, în conformitate cu articolul 69.

3. Procedura negociată fără publicare prealabilă poate fi prevăzută pentru contracte de achiziții publice de bunuri:

(a) dacă bunurile în cauză sunt produse numai în scopul cercetării, experimentării, studiului sau dezvoltării; această dispoziție nu se aplică producției în serie care urmărește să stabilească viabilitatea comercială a produsului sau să amortizeze costurile de cercetare și dezvoltare;

(b) pentru livrările suplimentare efectuate de furnizorul inițial și destinate fie pentru înlocuirea parțială a bunurilor sau instalațiilor de uz curent, fie pentru extinderea bunurilor sau instalațiilor existente, în cazul în care schimbarea furnizorului ar obliga autoritatea contractantă să achiziționeze un material cu caracteristici tehnice diferite care duc la incompatibilitate sau la dificultăți tehnice disproporționate de utilizare și întreținere; ca regulă generală, durata unor astfel de contracte, precum și cea a contractelor reînnoite, nu poate fi mai mare de trei ani;

(c) pentru bunurile cotate și achiziționate pe o bursă de mărfuri sau alte piețe similare, cum ar fi bursele de energie electrică;

(d) pentru cumpărarea de bunuri în condiții deosebit de avantajoase, fie de la un furnizor care își încetează definitiv activitățile comerciale, fie de la lichidatorul dintr-o procedură de insolvență, un concordat preventiv sau o procedură de aceeași natură prevăzută în legislația sau reglementările naționale.

4. Procedura negociată fără publicare prealabilă poate fi prevăzută pentru contractele de achiziții publice de servicii, în cazul în care contractul respectiv este urmarea unui concurs de proiecte organizat în conformitate cu dispozițiile prezentei directive și trebuie, conform normelor aplicabile, să fie atribuit câștigătorului sau unuia dintre câștigătorii concursului de proiecte; în acest din urmă caz, toți câștigătorii trebuie invitați să participe la negocieri.

5. Procedura negociată fără publicare prealabilă poate fi prevăzută pentru lucrări sau servicii noi care constau în repetarea unor lucrări sau servicii similare încredințate operatorului economic căruia aceleași autorități contractante i‑au atribuit contractul inițial, cu condiția ca respectivele lucrări sau servicii să fie conforme cu un proiect de bază care să fi făcut obiectul contractului inițial atribuit printr-o procedură conformă cu articolul 24 alineatul (1). Proiectul de bază indică amploarea eventualelor lucrări sau servicii suplimentare și condițiile în care vor fi atribuite.

Posibilitatea de a se recurge la această procedură este indicată încă de la deschiderea procedurii de ofertare pentru primul proiect, iar autoritățile contractante țin seama de costul total estimat al lucrărilor sau serviciilor ulterioare atunci când aplică articolul 4.

La această procedură se poate recurge numai în termen de trei ani de la încheierea contractului inițial.

CAPITOLUL II Tehnici și instrumente pentru achizițiile publice electronice și agregate

Articolul 31 Acorduri-cadru

1. Autoritățile contractante pot încheia acorduri-cadru, cu condiția să aplice procedurile prevăzute de prezenta directivă.

Un acord-cadru înseamnă un acord încheiat între una sau mai multe autorități contractante și unul sau mai mulți operatori economici cu scopul de a stabili condițiile pentru contractele care urmează să fie atribuite în decursul unei perioade determinate, în special în ceea ce privește prețurile și, dacă este cazul, cantitățile avute în vedere.

Durata unui acord-cadru nu poate fi mai mare de patru ani, cu excepția cazurilor excepționale bine justificate, în special prin obiectul acordului-cadru.

2. Contractele bazate pe un acord-cadru se atribuie în conformitate cu procedurile prevăzute la prezentul alineat și la alineatele (3) și (4).

Aceste proceduri pot fi aplicate numai între autoritățile contractante identificate cu claritate în acest scop în invitația la procedura concurențială de ofertare sau în invitația pentru confirmarea interesului și operatorii economici care au fost inițial părți la acordul-cadru.

Contractele bazate pe un acord-cadru nu pot în niciun caz să aducă modificări substanțiale clauzelor stabilite în respectivul acord-cadru, în special în cazul menționat la alineatul (3).

Autoritățile contractante nu pot recurge la acorduri-cadru în mod abuziv sau în așa fel încât să împiedice, să restrângă sau să denatureze concurența.

3. În cazul în care un acord-cadru este încheiat cu un singur operator economic, contractele bazate pe respectivul acord-cadru sunt atribuite în limitele termenilor stabiliți în acordul-cadru.

Pentru atribuirea unor astfel de contracte, autoritățile contractante pot consulta în scris operatorul economic care este parte la acordul-cadru, solicitându-i să își completeze, dacă este necesar, oferta.

4. În cazul în care un acord-cadru este încheiat cu mai mulți operatori economici, el poate fi executat în unul dintre următoarele două moduri:

(a) în conformitate cu termenii și condițiile din acordul-cadru, fără reluarea competiției, atunci când acesta stabilește toate condițiile care reglementează furnizarea lucrărilor, a serviciilor și a bunurilor în cauză și condițiile obiective pentru a determina care dintre operatorii economici parte la acordul-cadru le va executa; aceste din urmă condiții trebuie indicate în documentele achiziției;

(b) dacă în acordul-cadru nu sunt prevăzute toate condițiile care reglementează furnizarea lucrărilor, a serviciilor și a bunurilor, prin reluarea competiției între operatorii economici care sunt parte la acordul-cadru.

5. Competiția menționată la alineatul (4) litera (b) se bazează pe aceleași condiții ca cele aplicate pentru atribuirea acordului-cadru și, dacă este cazul, pe condiții formulate mai precis și, eventual, pe alte condiții menționate în caietul de sarcini al acordului-cadru, în conformitate cu procedura următoare:

(a) pentru fiecare contract care urmează să fie atribuit, autoritățile contractante consultă în scris operatorii economici care sunt capabili să execute contractul;

(b) autoritățile contractante stabilesc un termen suficient pentru prezentarea ofertelor referitoare la fiecare contract, ținând seama de elemente precum complexitatea obiectului contractului și timpul necesar pentru depunerea ofertelor;

(c) ofertele se depun în scris, iar conținutul lor rămâne confidențial până la expirarea termenului de răspuns prevăzut;

(d) autoritățile contractante atribuie fiecare contract ofertantului care a prezentat cea mai bună ofertă, pe baza criteriilor de atribuire enumerate în caietul de sarcini al acordului-cadru.

Articolul 32 Sistemele dinamice de achiziții

1. Pentru achizițiile de uz curent ale căror caracteristici general disponibile pe piață satisfac nevoile autorităților contractante, autoritățile contractante pot utiliza un sistem dinamic de achiziții. Sistemul dinamic de achiziții funcționează ca un proces în întregime electronic, deschis pe întreaga perioadă de valabilitate oricărui operator economic care îndeplinește criteriile de selecție.

2. Pentru atribuirea contractelor în cadrul unui sistem dinamic de achiziții, autoritățile contractante urmează regulile procedurii restrânse. Toți candidații care îndeplinesc criteriile de selecție sunt admiși în sistem; numărul de candidați care pot fi admiși în sistem nu poate fi limitat în conformitate cu articolul 64. Toate comunicările din cadrul unui sistem dinamic de achiziții se efectuează numai prin mijloace electronice, în conformitate cu articolul 19 alineatele (2) - (6).

3. Pentru atribuirea contractelor în cadrul unui sistem dinamic de achiziții, autoritățile contractante:

(a) publică o invitație la o procedură concurențială de ofertare în care precizează că este vorba de un sistem dinamic de achiziții;

(b) indică în caietul de sarcini cel puțin natura și cantitatea estimată a achizițiilor avute în vedere, precum și toate informațiile necesare privind sistemul de achiziții, echipamentul electronic utilizat și aranjamentele și specificațiile tehnice de conectare;

(c) oferă acces nelimitat, direct și deplin, atât timp cât sistemul este valabil, la caietul de sarcini și la orice alte documente suplimentare, în conformitate cu articolul 51.

4. Autoritățile contractante acordă fiecărui operator economic, pe toată durata sistemului dinamic de achiziții, posibilitatea de a solicita să participe la sistem în condițiile menționate la alineatul (2). Autoritățile contractante finalizează evaluarea acestor cereri în conformitate cu criteriile de selecție în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea lor.

Autoritatea contractantă informează operatorul economic la care se face referire în primul paragraf în cel mai scurt timp posibil dacă a fost admis sau nu în sistemul dinamic de achiziții.

5. Autoritățile contractante îi invită pe toți participanții calificați să depună o ofertă pentru fiecare achiziție specifică în cadrul sistemului dinamic de achiziții, în conformitate cu articolul 52.

Acestea atribuie contractul ofertantului care a prezentat cea mai bună ofertă, pe baza criteriilor de atribuire enunțate în anunțul de participare pentru sistemul dinamic de achiziții sau, dacă se utilizează un anunț de intenție ca mijloc de invitație la o procedură concurențială de ofertare, în invitația pentru confirmarea interesului. Dacă este cazul, aceste criterii pot fi formulate cu mai multă exactitate în invitația de participare la procedura de ofertare.

6. Autoritățile contractante indică durata sistemului dinamic de achiziții în invitația la procedura concurențială de ofertare. Ele informează Comisia cu privire la orice modificare a duratei, folosind următoarele formulare standard:

(a) dacă durata este modificată fără a pune capăt sistemului, formularul utilizat inițial pentru invitația la procedura concurențială de ofertare pentru sistemul dinamic de achiziții;

(b) dacă se pune capăt sistemului, anunțul de atribuire a contractului menționat la articolul 48.

7. Nu se percep taxe de la operatorii economici interesați sau de la participanții la sistemul dinamic de achiziții.

Articolul 33 Licitații electronice

1. Autoritățile contractante pot să utilizeze licitații electronice, în cadrul cărora sunt prezentate noi prețuri, revizuite în sens descrescător și/sau noi valori aferente anumitor elemente ale ofertelor.

În acest scop, autoritățile contractante utilizează un proces electronic repetitiv (licitație electronică), care are loc după o evaluare inițială integrală a ofertelor, permițând clasificarea lor prin metode automate de evaluare.

2. În procedurile deschise, restrânse sau competitive cu negociere, autoritățile contractante pot decide ca atribuirea unui contract de achiziție publică să fie precedată de o licitație electronică, în cazul în care specificațiile contractului pot fi stabilite cu exactitate.

În aceleași condiții, licitația electronică poate fi utilizată cu ocazia reluării competiției între părțile la un acord-cadru, așa cum se prevede la articolul 31 alineatul (4) litera (b), și la deschiderea competiției pentru contractele care urmează să fie atribuite prin sistemul dinamic de achiziții menționat la articolul 32.

3. Licitația electronică se bazează pe unul dintre următoarele criterii:

(a) exclusiv pe prețuri, în cazul în care contractul este atribuit ofertei care prezintă cel mai mic cost;

(b) pe prețuri și/sau pe noile valori ale elementelor ofertelor indicate în caietul de sarcini, în cazul în care contractul se atribuie ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic.

4. Autoritățile contractante care decid să organizeze o licitație electronică precizează acest lucru în anunțul de participare sau în invitația pentru confirmarea interesului. Caietul de sarcini conține cel puțin informațiile prevăzute în anexa VII.

5. Înainte de lansarea unei licitații electronice, autoritățile contractante efectuează o primă evaluare integrală a ofertelor, conform criteriului sau criteriilor de atribuire și ponderilor stabilite ale acestora.

O ofertă este considerată admisibilă dacă a fost depusă de un ofertant calificat și este conformă cu specificațiile tehnice.

Toți ofertanții care au depus oferte admisibile sunt invitați simultan, prin mijloace electronice, să participe la licitația electronică, de la data și ora specificate, utilizând conexiunile în conformitate cu instrucțiunile prevăzute în invitație. Licitația electronică se poate desfășura în mai multe runde succesive. Licitația electronică nu poate începe mai devreme de două zile lucrătoare de la data trimiterii invitațiilor.

6. În cazul în care contractul urmează a fi atribuit ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, invitația trebuie să fie însoțită de rezultatul evaluării integrale a ofertantului în cauză, realizată conform ponderării prevăzute la articolul 66 alineatul (5) primul paragraf.

Invitația precizează, de asemenea, formula matematică care va fi utilizată în cadrul licitației electronice pentru determinarea reclasificărilor automate în funcție de noile prețuri și/sau de noile valori prezentate. Formula respectivă include ponderile tuturor criteriilor stabilite pentru determinarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, așa cum este indicat în anunțul utilizat ca mijloc de invitație la procedura concurențială de ofertare sau în caietul de sarcini. În acest scop, eventualele intervale valorice trebuie exprimate în prealabil printr-o valoare determinată.

În cazul în care sunt permise variante, se furnizează o formulă separată pentru fiecare variantă.

7. În cursul fiecărei runde a unei licitații electronice, autoritățile contractante comunică instantaneu tuturor ofertanților cel puțin informațiile necesare pentru a le permite acestora să își determine, în orice moment, poziția în clasament și pot comunica totodată, dacă acest lucru a fost indicat anterior, și alte informații referitoare la alte prețuri sau valori prezentate, putând anunța de asemenea și numărul de participanți în fiecare rundă specifică a licitației. Cu toate acestea, ele nu pot dezvălui, în nicio situație, identitatea ofertanților în timpul desfășurării rundelor unei licitații electronice.

8. Autoritățile contractante închid licitația electronică în unul sau mai multe dintre următoarele moduri:

(a) la data și ora indicate anterior;

(b) dacă nu mai primesc alte prețuri noi sau alte valori noi care să corespundă cerințelor privind diferențele minime, cu condiția să fi specificat anterior termenul pe care îl vor lăsa să curgă de la primirea ultimei oferte înainte să închidă licitația electronică;

(c) după un număr de runde de licitare indicat în prealabil.

Atunci când autoritățile contractante decid să închidă o licitație electronică în conformitate cu litera (c), eventual în combinație cu dispozițiile prevăzute la litera (b), invitația de participare la licitație trebuie să indice calendarul fiecărei runde de licitare.

9. După ce au încheiat licitația electronică, autoritățile contractante atribuie contractul în conformitate cu articolul 66, în funcție de rezultatele licitației electronice.

Articolul 34 Cataloage electronice

1. În cazul în care autoritățile contractante impun utilizarea mijloacelor electronice de comunicare în conformitate cu articolul 19, ele pot solicita ca ofertele să fie prezentate sub forma unor cataloage electronice.

Statele membre pot să impună obligativitatea utilizării cataloagelor electronice în legătură cu anumite tipuri de achiziții.

Ofertele prezentate sub formă de cataloage electronice pot fi însoțite de alte documente care le completează.

2. Cataloagele electronice sunt elaborate de către candidați sau ofertanți în vederea participării la o anumită procedură de achiziție în conformitate cu specificațiile tehnice și formatul stabilite de autoritatea contractantă.

În plus, cataloagele electronice trebuie să respecte cerințele aplicabile instrumentelor de comunicare electronice, precum și orice cerințe suplimentare stabilite de autoritatea contractantă în conformitate cu articolul 19.

3. Atunci când se acceptă sau se impune prezentarea ofertelor sub formă de cataloage electronice, autoritățile contractante:

(a) precizează acest lucru în anunțul de participare sau în invitația pentru confirmarea interesului, dacă se utilizează un anunț de intenție ca mijloc de invitație la procedura concurențială de ofertare;

(b) indică în caietul de sarcini toate informațiile necesare în conformitate cu articolul 19 alineatul (5) în ceea ce privește formatul, echipamentul electronic utilizat și aranjamentele și specificațiile tehnice de conectare pentru catalog.

4. În cazul în care a fost încheiat un acord-cadru cu mai mulți operatori economici în urma prezentării de oferte sub formă de cataloage electronice, autoritățile contractante pot prevedea că reluarea competiției pentru contracte specifice se realizează pe baza cataloagelor actualizate. În acest caz, autoritățile contractante folosesc una dintre următoarele metode:

(a) îi invită pe ofertanți să își prezinte din nou cataloagele electronice, adaptate la cerințele contractului specific în cauză;

(b) îi informează pe ofertanți că intenționează să colecteze din cataloagele care au fost deja depuse informațiile necesare pentru a constitui oferte adaptate la cerințele contractului specific în cauză (în continuare „selectarea informațiilor”), cu condiția ca utilizarea acestei metode să fi fost anunțată în documentele achiziției pentru acordul-cadru.

5. În cazul în care autoritățile contractante reiau competiția pentru contracte specifice în conformitate cu alineatul (4) litera (b), ele specifică data și ora la care intenționează să colecteze informațiile necesare pentru a constitui oferte adaptate la cerințele contractului specific în cauză și le dau ofertanților posibilitatea de a refuza această colectare de informații.

Autoritățile contractante trebuie să prevadă o perioadă corespunzătoare de timp între notificare și colectarea efectivă a informațiilor.

Înainte de atribuirea contractului, autoritățile contractante prezintă informațiile colectate ofertantului în cauză, pentru a-i da acestuia posibilitatea de a contesta sau confirma corectitudinea ofertei astfel constituite.

6. Autoritățile contractante pot atribui contracte pe baza unui sistem dinamic de achiziții prin selectarea informațiilor, cu condiția ca cererea de participare la sistemul dinamic de achiziții să fie însoțită de un catalog electronic conform cu specificațiile tehnice și formatul stabilite de către autoritatea contractantă. Acest catalog va fi completat ulterior de către candidați, când aceștia sunt informați cu privire la intenția autorității contractante de a constitui oferte prin intermediul selectării informațiilor. Operațiunea de selectare a informațiilor se efectuează în conformitate cu alineatul (4) litera (b) și alineatul (5).

Articolul 35 Activități de achiziție centralizate și organisme centrale de achiziție

1. Autoritățile contractante pot achiziționa lucrări, bunuri și/sau servicii de la un organism central de achiziție sau prin intermediul acestuia.

2. Statele membre prevăd posibilitatea ca autoritățile contractante să recurgă la activitățile de achiziție centralizate oferite de organisme centrale de achiziție stabilite în alt stat membru.

3. O autoritate contractantă își îndeplinește obligațiile care îi revin în temeiul prezentei directive atunci când achiziționează recurgând la activități de achiziție centralizate, dacă procedurile de achiziție în cauză și desfășurarea acestora sunt realizate numai de către organismul central de achiziție în toate etapele, de la publicarea invitației la procedura concurențială de ofertare până la finalizarea executării contractului sau contractelor rezultate în urma procedurii.

Cu toate acestea, în cazul în care anumite etape ale procedurii de achiziție sau ale executării contractelor aferente sunt realizate de către autoritatea contractantă în cauză, aceasta continuă să fie responsabilă de îndeplinirea obligațiilor prevăzute în prezenta directivă în ceea ce privește etapele pe care le realizează.

4. Toate procedurile de achiziție desfășurate de un organism central de achiziție trebuie efectuate folosind mijloace electronice de comunicare, în conformitate cu cerințele de la articolul 19.

5. Autoritățile contractante pot alege, fără a aplica procedurile prevăzute în prezenta directivă, un organism central de achiziție care să furnizeze activități de achiziție centralizate, inclusiv atunci când organismul central de achiziție este remunerat pentru aceste activități.

6. Organismele centrale de achiziție asigură documentarea tuturor operațiunilor realizate în cursul executării contractelor, a acordurilor-cadru sau a sistemelor dinamice de achiziții instituite în cursul activităților lor de achiziție centralizate.

Articolul 36 Activități de achiziție auxiliare

Furnizorii de activități de achiziție auxiliare sunt aleși în conformitate cu procedurile de achiziție prevăzute în prezenta directivă.

Articolul 37 Achiziții comune ocazionale

1. Una sau mai multe autorități contractante pot conveni să efectueze anumite achiziții specifice în comun.

2. Atunci când o singură autoritate contractantă efectuează procedurile de achiziție respective în toate etapele, de la publicarea invitației la procedura concurențială de ofertare până la finalizarea executării contractului sau contractelor rezultate în urma procedurii, autoritatea contractantă respectivă este unica responsabilă de îndeplinirea obligațiilor prevăzute în prezenta directivă.

Cu toate acestea, dacă desfășurarea procedurilor de achiziție și executarea contractelor rezultate sunt realizate de mai multe autorități contractante participante, fiecare continuă să fie responsabilă de îndeplinirea propriilor obligații care decurg din prezenta directivă în ceea ce privește etapele pe care le realizează.

Articolul 38 Achiziții comune realizate de autorități contractante din state membre diferite

1. Fără a aduce atingere dispozițiilor de la articolul 11, autoritățile contractante din state membre diferite pot atribui în comun contracte de achiziții publice prin intermediul unuia dintre mijloacele descrise în prezentul articol.

2. Mai multe autorități contractante pot achiziționa lucrări, bunuri și/sau servicii de la un organism central de achiziție situat în alt stat membru sau prin intermediul acestuia. În acest caz, procedura de achiziție trebuie efectuată în conformitate cu dispozițiile de drept intern ale statului membru în care se află organismul central de achiziție.

3. Mai multe autorități contractante din state membre diferite pot să atribuie în comun un contract de achiziție publică. În acest caz, autoritățile contractante participante încheie un acord care stabilește:

(a) dispozițiile naționale care se aplică procedurii de achiziție;

(b) organizarea internă a procedurii de achiziție, inclusiv gestionarea procedurii, repartizarea responsabilităților, distribuția lucrărilor, bunurilor sau serviciilor care urmează să fie achiziționate și încheierea contractelor.

Pentru stabilirea legislației naționale aplicabile în conformitate cu litera (a), autoritățile contractante pot alege dispozițiile naționale ale oricărui stat membru în care este stabilită cel puțin una dintre autoritățile participante.

4. În cazul în care mai multe autorități contractante din state membre diferite au înființat o entitate juridică comună, inclusiv o grupare europeană de cooperare teritorială în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1082/2006 al Parlamentului European și al Consiliului[32] sau alte entități înființate în temeiul dreptului Uniunii, autoritățile contractante participante convin, printr-o decizie a organismului competent al entității juridice comune, asupra aplicării normelor în materie de achiziții publice ale unuia dintre următoarele state membre:

(a) dispozițiile de drept intern ale statului membru în care entitatea juridică comună își are sediul social;

(b) dispozițiile de drept intern ale statului membru în care entitatea juridică comună își desfășoară activitățile.

Acest acord se poate aplica pe o perioadă nedeterminată, atunci când este integrat în actul constitutiv al entității juridice comune, sau poate fi limitat la o anumită perioadă de timp, la anumite tipuri de contracte sau la una sau mai multe atribuiri de contracte individuale.

5. În absența unui acord care să stabilească legislația aplicabilă în materie de achiziții publice, legislația națională care reglementează atribuirea contractelor se determină în conformitate cu regulile prezentate în continuare:

(a) dacă procedura este efectuată sau gestionată de către o autoritate contractantă participantă în numele celorlalte, se aplică dispozițiile de drept intern din statul membru al acelei autorități contractante;

(b) dacă procedura nu este efectuată sau gestionată de o autoritate contractantă participantă în numele celorlalte și

(i)      se referă la un contract de lucrări, autoritățile contractante aplică dispozițiile de drept intern din statul membru în care sunt situate majoritatea lucrărilor;

(ii)      se referă la un contract de achiziție de servicii sau de bunuri, autoritățile contractante aplică dispozițiile de drept intern ale statului membru în care sunt furnizate cea mai mare parte a serviciilor și bunurilor;

(c) dacă nu este posibil să se determine legislația națională aplicabilă în conformitate cu literele (a) sau (b), autoritățile contractante aplică dispozițiile de drept intern din statul membru al autorității contractante care suportă cea mai mare parte a costurilor.

6. În absența unui acord care determină legislația aplicabilă în materie de achiziții publice în conformitate cu alineatul (4), legislația națională care reglementează procedurile de achiziție desfășurate de entitățile juridice comune instituite de mai multe autorități contractante din state membre diferite se stabilește după următoarele reguli:

(a) dacă procedura este efectuată sau gestionată de organul competent al entității juridice comune, se aplică dispozițiile naționale din statul membru în care entitatea juridică își are sediul social;

(b) dacă procedura este efectuată sau gestionată de către un membru al entității juridice în numele acesteia, se aplică normele prevăzute la alineatul (5) literele (a) și (b);

(c) dacă nu este posibil să se determine legislația națională aplicabilă în conformitate cu alineatul (5) literele (a) sau (b), autoritățile contractante aplică dispozițiile de drept intern din statul membru în care entitatea juridică își are sediul social.

7. Una sau mai multe autorități contractante pot atribui contracte individuale în temeiul unui acord-cadru încheiat de către o autoritate contractantă dintr-un alt stat membru sau în comun cu aceasta, cu condiția ca acordul-cadru să cuprindă dispoziții specifice care să permită autorității sau autorităților contractante respective să atribuie contractele individuale.

8. Deciziile privind atribuirea contractelor în cadrul procedurilor de achiziții publice transfrontaliere sunt supuse mecanismelor de contestare ordinare prevăzute în legislația națională aplicabilă.

9. Pentru a permite funcționarea eficace a mecanismelor de contestare, statele membre se asigură că deciziile organismelor de soluționare a contestațiilor, în sensul Directivei 89/665/CEE a Consiliului[33], cu sediul în alte state membre sunt executate integral în ordinea lor juridică internă, în cazul în care aceste decizii implică autorități contractante stabilite pe teritoriul lor care participă la procedura de achiziție transfrontalieră în cauză.

CAPITOLUL III Desfășurarea procedurii

Secțiunea 1 Pregătire

Articolul 39 Consultări preliminare ale pieței

1. Înainte de a lansa o procedură de achiziție, autoritățile contractante pot desfășura consultări ale pieței pentru a evalua structura, aptitudinile și capacitatea pieței și pentru a informa operatorii economici cu privire la proiectele și cerințele lor în materie de achiziții.

În acest scop, autoritățile contractante pot solicita sau accepta consultanță de la structurile de sprijin administrativ, de la terțe părți sau de la participanți la piață, cu condiția ca această consultanță să nu aibă ca efect împiedicarea concurenței și să nu ducă la o încălcare a principiilor nediscriminării și transparenței.

2. În cazul în care un candidat sau un ofertant sau o entitate legată de un candidat sau de un ofertant a oferit consultanță autorității contractante sau a participat la pregătirea procedurii de achiziție, autoritatea contractantă trebuie să ia măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că participarea respectivului candidat sau ofertant nu denaturează concurența.

Astfel de măsuri includ comunicarea către ceilalți candidați și ofertanți a oricăror informații pertinente care au fost transmise în contextul participării candidatului sau ofertantului la pregătirea procedurii de achiziție sau care decurg din această participare și stabilirea unor termene adecvate pentru primirea ofertelor. Candidatul sau ofertantul în cauză este exclus din cadrul procedurii numai dacă nu există niciun alt mijloc pentru a asigura respectarea principiului egalității de tratament.

Înainte de orice astfel de excludere, candidații sau ofertanții trebuie să fi avut posibilitatea de a demonstra că implicarea lor în pregătirea procedurii de achiziție nu poate denatura concurența. Măsurile adoptate trebuie documentate în raportul individual prevăzut la articolul 85.

Articolul 40 Specificații tehnice

1. Specificațiile tehnice definite la punctul 1 din anexa VIII sunt stabilite în documentele achiziției. Ele definesc caracteristicile pe care trebuie să le întrunească lucrările, serviciile sau bunurile.

Aceste caracteristici se pot referi, de asemenea, la procesul specific de producție sau furnizare a lucrărilor, bunurilor sau serviciilor solicitate sau la oricare altă etapă a ciclului de viață conform articolului 2 punctul (22).

Specificațiile tehnice trebuie să precizeze totodată dacă va fi necesar transferul drepturilor de proprietate intelectuală.

Pentru toate achizițiile al căror obiect este destinat utilizării de către persoane, indiferent dacă este vorba de publicul larg sau de personalul autorității contractante, aceste specificații tehnice trebuie să fie redactate, cu excepția cazurilor bine justificate, astfel încât să ia în considerare criteriile de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități sau proiectarea pentru toate categoriile de utilizatori.

În cazul în care printr-un act legislativ al Uniunii sunt adoptate standarde de accesibilitate obligatorii, specificațiile tehnice trebuie definite, în ceea ce privește criteriile de accesibilitate, prin trimitere la acestea.

2. Specificațiile tehnice trebuie să asigure accesul egal al operatorilor economici la procedura de achiziție și să nu aibă efectul de a crea obstacole nejustificate în calea deschiderii către concurență a achizițiilor publice.

3. Fără a aduce atingere normelor tehnice obligatorii de la nivel național, în măsura în care sunt compatibile cu legislația Uniunii, specificațiile tehnice trebuie formulate în unul dintre următoarele moduri:

(a) în termeni de performanțe sau de cerințe funcționale, incluzând caracteristici de mediu, cu condiția ca parametrii să fie suficient de exacți pentru ca ofertanții să poată stabili obiectul contractului și pentru ca autoritățile contractante să poată atribui contractul;

(b) făcând trimitere la specificații tehnice și, în ordinea preferinței, la standardele naționale care transpun standarde europene, la agremente tehnice europene, specificații tehnice comune, standarde internaționale, alte sisteme de referință tehnice instituite de către organismele de standardizare europene sau – în lipsa acestora – la standarde naționale, la agremente tehnice naționale sau specificații tehnice naționale referitoare la proiectarea, calcularea și execuția lucrărilor și la utilizarea bunurilor; fiecare trimitere trebuie să fie însoțită de mențiunea „sau echivalent”;

(c) în termeni de performanțe sau de cerințe funcționale, prevăzute la litera (a), făcând trimitere la specificațiile menționate la litera (b) ca mijloc de prezumție a conformității cu respectivele performanțe sau cerințe funcționale;

(d) făcând trimitere la specificațiile tehnice menționate la litera (b) pentru unele caracteristici și făcând trimitere la performanțele sau cerințele funcționale menționate la litera (a) pentru alte caracteristici.

4. Cu excepția cazului în care acest lucru este justificat de obiectul contractului, specificațiile tehnice nu pot preciza un anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu, și nici nu se pot referi la o marcă, la un brevet, la un tip, la o origine sau la o producție specifică, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor întreprinderi sau produse. Această mențiune sau trimitere este autorizată, cu titlu excepțional, în cazul în care nu este posibilă o descriere suficient de exactă și de inteligibilă a obiectului contractului în conformitate cu alineatul (3). Mențiunea sau trimiterea respectivă trebuie să fie însoțită de cuvintele „sau echivalent”.

5. În cazul în care o autoritate contractantă utilizează opțiunea de a face trimitere la specificațiile menționate la alineatul (3) litera (b), aceasta nu poate respinge o ofertă pe motiv că lucrările, bunurile și serviciile oferite nu sunt conforme cu specificațiile la care se face trimitere, dacă ofertantul dovedește în oferta sa, prin orice mijloace adecvate, inclusiv prin mijloacele de probă prevăzute la articolul 42, că soluțiile pe care le propune îndeplinesc într-un mod echivalent cerințele definite în specificațiile tehnice.

6. În cazul în care o autoritate contractantă utilizează opțiunea prevăzută la alineatul (3) litera (a) de a formula specificațiile tehnice în termeni de performanțe sau cerințe funcționale, aceasta nu poate respinge o ofertă de lucrări, bunuri sau servicii conforme cu un standard național care transpune un standard european, cu un agrement tehnic european, cu o specificație tehnică comună, cu un standard internațional sau cu un sistem tehnic de referință elaborat de un organism european de standardizare, dacă aceste specificații vizează performanțele sau cerințele funcționale pe care le-a impus autoritatea respectivă.

În oferta sa, ofertantul trebuie să dovedească, prin orice mijloace adecvate, inclusiv cele menționate la articolul 42, că lucrările, bunurile sau serviciile conforme standardului satisfac performanțele sau cerințele funcționale impuse de autoritatea contractantă.

Articolul 41 Etichete

1. În cazul în care autoritățile contractante stabilesc caracteristici de mediu, sociale sau de altă natură ale lucrărilor, serviciilor sau bunurilor în termeni de performanțe sau de cerințe funcționale, așa cum se menționează la articolul 40 alineatul (3) litera (a), ele pot solicita ca aceste lucrări, servicii sau bunuri să poarte o etichetă specifică, dacă toate condițiile de mai jos sunt îndeplinite:

(a) cerințele etichetei se referă numai la caracteristici care sunt legate de obiectul contractului și sunt adecvate pentru a defini caracteristicile lucrărilor, bunurilor sau serviciilor care fac obiectul contractului;

(b) cerințele etichetei sunt elaborate pe baza unor informații științifice sau pe baza altor criterii nediscriminatorii și verificabile în mod obiectiv;

(c) etichetele sunt create printr-o procedură deschisă și transparentă, în cadrul căreia pot participa toate părțile interesate, inclusiv organisme guvernamentale, consumatori, producători, distribuitori și organizații de mediu;

(d) etichetele sunt accesibile tuturor părților interesate;

(e) criteriile etichetei sunt stabilite de o terță parte independentă de operatorul economic care solicită acordarea etichetei.

Autoritățile contractante care impun o etichetă specifică acceptă toate etichetele echivalente care îndeplinesc cerințele etichetei indicate de autoritățile contractante. În cazul produselor care nu poartă eticheta, autoritățile contractante acceptă, de asemenea, un dosar tehnic al producătorului sau alte mijloace de probă adecvate.

2. În cazul în care o etichetă îndeplinește condițiile prevăzute la alineatul (1) literele (b), (c), (d) și (e), dar stabilește și cerințe care nu au legătură cu obiectul contractului, autoritățile contractante pot defini specificațiile tehnice prin referire la specificațiile detaliate ale etichetei respective, sau, dacă este necesar, la părțile acestora care sunt legate de obiectul contractului și sunt adecvate pentru a defini caracteristicile obiectului respectiv.

Articolul 42 Rapoarte de încercare, certificare și alte mijloace de probă

1. Autoritățile contractante pot impune operatorilor economici obligația de a furniza un raport de încercare de la un organism recunoscut sau un certificat eliberat de către un astfel de organism drept mijloc de probă care să ateste conformitatea cu specificațiile tehnice.

Atunci când autoritățile contractante solicită prezentarea unor certificate întocmite de organisme recunoscute care atestă conformitatea cu o anumită specificație tehnică, ele trebuie să accepte și certificatele emise de alte organisme recunoscute echivalente.

2. Autoritățile contractante acceptă și alte mijloace de probă adecvate decât cele menționate la alineatul (1), cum ar fi un dosar tehnic al producătorului, în cazul în care operatorul economic în cauză nu are acces la certificatele sau rapoartele de încercare menționate la alineatul (1) sau nicio posibilitate de a le obține în termenele stabilite.

3. În sensul alineatului (1) din prezentul articol, „organisme recunoscute” înseamnă laboratoarele de testare și de calibrare și organismele de inspecție și de certificare acreditate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului[34].

4. Statele membre pun la dispoziția altor state membre, la cerere, toate informațiile referitoare la probele și documentele înaintate în conformitate cu articolul 40 alineatul (6), articolul 41 și alineatele (1), (2) și (3) din prezentul articol pentru a dovedi conformitatea cu cerințele tehnice. Autoritățile competente din statul membru de stabilire comunică respectivele informații în conformitate cu articolul 88.

Articolul 43 Variante

1. Autoritățile contractante pot autoriza ofertanții să prezinte variante. Ele indică în anunțul de participare sau, dacă se utilizează un anunț de intenție ca mijloc de invitație la procedura concurențială de ofertare, în invitația pentru confirmarea interesului, dacă autorizează sau nu variantele. Variantele nu pot fi autorizate în lipsa acestei mențiuni.

2. Autoritățile contractante care autorizează variantele menționează în documentele achiziției cerințele minime pe care trebuie să le respecte aceste variante, precum și eventualele cerințe specifice pentru prezentarea acestora. Ele se asigură totodată că criteriile de atribuire alese pot fi aplicate atât în cazul variantelor care îndeplinesc aceste cerințe minime, cât și în cazul ofertelor conforme care nu sunt variante.

3. Numai variantele care îndeplinesc cerințele minime impuse de către autoritățile contractante sunt luate în considerare.

În cazul procedurilor de atribuire a unor contracte de achiziții publice de bunuri sau de servicii, autoritățile contractante care au autorizat utilizarea variantelor nu pot respinge o variantă din simplul motiv că ar conduce, dacă ar fi selectată, fie la un contract de achiziții publice de servicii în locul unui contract de achiziții publice de bunuri, fie la un contract de achiziții publice de bunuri în locul unui contract de achiziții publice de servicii.

Articolul 44 Împărțirea contractelor pe loturi

1. Contractele de achiziții publice pot fi împărțite în loturi omogene sau eterogene. Pentru contractele având o valoare, determinată în conformitate cu articolul 5, egală sau mai mare decât pragurile prevăzute la articolul 4, dar nu mai mică de 500 000 EUR, dacă autoritatea contractantă nu consideră că este oportună împărțirea pe loturi, aceasta furnizează o justificare specifică în anunțul de participare sau în invitația pentru confirmarea interesului.

Autoritățile contractante precizează, în anunțul de participare sau în invitația pentru confirmarea interesului, dacă ofertele trebuie să se limiteze la unul sau mai multe loturi.

2. Autoritățile contractante pot, chiar și atunci când a fost indicată posibilitatea de a prezenta oferte pentru toate loturile, să limiteze numărul de loturi care pot fi atribuite aceluiași ofertant, cu condiția ca numărul maxim să fie indicat în anunțul de participare sau în invitația pentru confirmarea interesului. Autoritățile contractante determină și indică în documentele achiziției criteriile sau normele obiective și nediscriminatorii de atribuire a diferitelor loturi, în cazul în care aplicarea criteriilor de atribuire alese ar permite atribuirea către un ofertant a unui număr de loturi mai mare decât numărul maxim.

3. În cazul în care pot fi atribuite mai multe loturi aceluiași ofertant, autoritățile contractante pot prevedea că vor atribui un contract pentru fiecare lot sau unul sau mai multe contracte care acoperă mai multe sau toate loturile.

Autoritățile contractante precizează în documentele achiziției dacă își rezervă dreptul de a face această alegere și, în acest caz, loturile care pot fi grupate într-un singur contract.

Autoritățile contractante determină în primul rând ofertele care îndeplinesc cel mai bine criteriile de atribuire stabilite în conformitate cu articolul 66, pentru fiecare lot. Ele pot atribui un contract pentru mai multe loturi unui ofertant care nu este clasat pe primul loc pentru fiecare lot acoperit de acest contract, cu condiția ca acesta să îndeplinească mai bine criteriile de atribuire stabilite în conformitate cu articolul 66 pentru toate loturile acoperite de contractul respectiv. Autoritățile contractante precizează în documentele achiziției metodele pe care intenționează să le folosească pentru această comparație. Aceste metode trebuie să fie transparente, obiective și nediscriminatorii.

4. Autoritățile contractante pot impune obligația ca toți contractanții să își coordoneze activitățile sub conducerea operatorului economic căruia i-a fost atribuit un lot care implică coordonarea întregului proiect sau a părților relevante ale acestuia.

Articolul 45 Stabilirea termenelor

1. Pentru stabilirea termenelor de primire a ofertelor și a cererilor de participare, autoritățile contractante țin seama de complexitatea contractului și de timpul necesar pentru pregătirea ofertelor, fără a aduce atingere termenelor minime prevăzute la articolele 24-30.

2. Atunci când ofertele pot fi făcute numai după o vizită la fața locului sau după inspectarea la fața locului a documentelor aflate la baza documentelor achiziției, termenele pentru primirea ofertelor trebuie prelungite, astfel încât toți operatorii economici interesați să aibă cunoștință de toate informațiile necesare pentru prezentarea ofertelor.

Secțiunea 2 Publicare și transparență

Articolul 46 Anunțurile de intenție

1.           Autoritățile contractante își pot face cunoscute intențiile cu privire la achizițiile planificate prin publicarea unui anunț de intenție cât mai curând posibil după începerea exercițiului bugetar. Anunțurile respective trebuie să conțină informațiile prevăzute în anexa VI partea B secțiunea I. Ele se publică fie de către Comisie, fie de către autoritățile contractante pe profilul lor de cumpărător, în conformitate cu anexa IX punctul 2(b). Dacă anunțul este publicat de către autoritățile contractante pe profilul lor de cumpărător, ele notifică această publicare în conformitate cu anexa IX punctul 3.

2.           Pentru procedurile restrânse și competitive cu negociere, autoritățile contractante regionale și locale pot utiliza un anunț de intenție ca invitație la o procedură concurențială de ofertare, în conformitate cu articolul 24 alineatul (2), cu condiția ca anunțul să îndeplinească toate condițiile următoare:

(a) să se refere în mod specific la bunurile, lucrările sau serviciile care vor face obiectul contractului ce urmează să fie atribuit;

(b) să menționeze că atribuirea contractului se va face prin procedură restrânsă sau prin procedură competitivă cu negociere, fără publicarea ulterioară a unei invitații la procedura concurențială de ofertare, și să îi invite pe operatorii economici interesați să își exprime interesul în scris;

(c) să conțină, în plus față de informațiile prevăzute în anexa VI partea B secțiunea I, informațiile prevăzute în anexa VI partea B secțiunea II;

(d) să fi fost publicat cu cel mult 12 luni înainte de data trimiterii invitației menționate la articolul 52 alineatul (1).

Aceste anunțuri nu se publică pe profilul de cumpărător.

Articolul 47 Anunțurile de participare

Toate autoritățile contractante pot utiliza un anunț de participare ca mijloc de invitație la procedura concurențială de ofertare pentru toate procedurile. Anunțurile respective conțin informațiile prevăzute în anexa VI partea C și se publică în conformitate cu articolul 49.

Articolul 48 Anunțurile de atribuire a contractelor

1. În termen de cel mult 48 de zile de la atribuirea unui contract sau încheierea unui acord-cadru, autoritățile contractante trimit un anunț de atribuire privind rezultatele procedurii de achiziție.

Anunțurile respective conțin informațiile prevăzute în anexa VI partea D și se publică în conformitate cu articolul 49.

2. În cazul în care invitația la procedura concurențială de ofertare pentru contractul în cauză a fost făcută sub forma unui anunț de intenție și autoritatea contractantă nu intenționează să atribuie alte contracte pe parcursul perioadei de 12 luni vizate de anunțul de intenție, anunțul de atribuire a contractului trebuie să conțină o mențiune specifică în acest sens.

În cazul acordurilor-cadru încheiate în conformitate cu articolul 31, autoritățile contractante nu sunt obligate să trimită un anunț privind rezultatele procedurii de achiziție pentru fiecare contract bazat pe acordul-cadru.

3. Autoritățile contractante trimit un anunț privind rezultatele procedurii de atribuire a contractelor bazate pe un sistem dinamic de achiziții în termen de cel mult 48 de zile de la atribuirea fiecărui contract. Ele pot grupa însă respectivele anunțuri trimestrial. În acest caz, ele trimit anunțurile grupate în termen de 48 de zile de la încheierea fiecărui trimestru.

4. Anumite informații privind atribuirea contractului sau încheierea acordului-cadru pot să nu fie publicate, în cazul în care dezvăluirea lor ar împiedica punerea în aplicare a legislației, ar fi contrară interesului public, ar aduce atingere intereselor comerciale legitime ale operatorilor economici publici sau privați sau ar aduce atingere concurenței loiale între aceștia.

Articolul 49 Forma și modalitățile de publicare a anunțurilor

1. Anunțurile menționate la articolele 46, 47 și 48 trebuie să includă informațiile prevăzute în anexa VI respectând formatul formularelor standard, inclusiv al formularelor de rectificare.

Comisia stabilește aceste formulare standard. Actele de punere în aplicare corespunzătoare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 91.

2. Anunțurile menționate la articolele 46, 47 și 48 se elaborează, se transmit prin mijloace electronice Comisiei și se publică în conformitate cu anexa IX. Anunțurile se publică în termen de cel mult cinci zile de la data trimiterii. Costurile de publicare a anunțurilor de către Comisie sunt suportate de Uniune.

3. Anunțurile menționate la articolul 46 alineatul (2) și la articolul 47 se publică integral în una dintre limbile oficiale ale Uniunii, la alegerea autorității contractante. Această versiune lingvistică este singura autentică. Un rezumat al elementelor importante din fiecare anunț se publică în celelalte limbi oficiale.

4. Comisia se asigură că textul integral și rezumatul anunțurilor de intenție menționate la articolul 46 alineatul (2) și ale invitațiilor la proceduri concurențiale de ofertare care prevăd un sistem dinamic de achiziții, conform articolului 32 alineatul (3) litera (a), continuă să fie publicate:

(a) în cazul anunțurilor de intenție, timp de 12 luni sau până la primirea unui anunț de atribuire a contractului, conform dispozițiilor de la articolul 48, care să indice că nu se vor atribui alte contracte pe parcursul perioadei de 12 luni vizate de invitația la procedura concurențială de ofertare;

(b) în cazul invitațiilor la proceduri concurențiale de ofertare care prevăd instituirea unui sistem dinamic de achiziții, pe durata perioadei de valabilitate a sistemului dinamic de achiziții.

5. Autoritățile contractante trebuie să poată dovedi data trimiterii anunțurilor.

Comisia îi transmite autorității contractante o confirmare a primirii anunțului și a publicării informațiilor trimise, menționând data publicării. Această confirmare constituie dovada publicării.

6. Autoritățile contractante pot publica anunțuri privind contracte de achiziții publice a căror publicare nu este obligatorie în temeiul prezentei directive, cu condiția ca aceste anunțuri să fie transmise Comisiei prin mijloace electronice, în conformitate cu formatul și modalitățile de transmitere indicate în anexa IX.

Articolul 50 Publicarea la nivel național

1. Anunțurile prevăzute la articolele 46, 47 și 48 și informațiile pe care le conțin nu pot fi publicate la nivel național înainte de publicarea în conformitate cu articolul 49.

2. Anunțurile publicate la nivel național nu trebuie să cuprindă alte informații decât cele cuprinse în anunțurile trimise Comisiei sau publicate pe un profil de cumpărător, dar trebuie să menționeze data la care anunțul a fost trimis Comisiei sau data publicării pe profilul cumpărătorului.

3. Anunțurile de intenție nu pot fi publicate pe un profil de cumpărător înainte de transmiterea către Comisie a anunțului privind publicarea lor sub această formă. Ele trebuie să menționeze data acestei trimiteri.

Articolul 51 Disponibilitatea în format electronic a documentelor achiziției

1. Autoritățile contractante oferă acces liber, direct, total și gratuit, prin mijloace electronice, la documentele achiziției de la data publicării anunțului în conformitate cu articolul 49 sau de la data trimiterii invitației pentru confirmarea interesului. Textul anunțului sau al invitației pentru confirmarea interesului trebuie să specifice adresa de internet la care sunt disponibile aceste documente.

2. Autoritățile contractante sau serviciile competente furnizează informații suplimentare privind caietele de sarcini și documente suplimentare, cu condiția ca acestea să fi fost solicitate în timp util, cu cel puțin șase zile înainte de termenul stabilit pentru primirea ofertelor. În cazul unei proceduri accelerate, menționate la articolul 25 alineatul (3) și la articolul 26 alineatul (5), această perioadă este de patru zile.

Articolul 52 Invitații pentru prezentarea ofertelor sau participarea la dialog; invitații pentru confirmarea interesului

1. În cadrul procedurilor restrânse, al procedurilor de dialog competitiv, al parteneriatelor pentru inovare și al procedurilor competitive cu negociere, autoritățile contractante îi invită simultan și în scris pe candidații selectați să își prezinte ofertele sau, în cazul dialogului competitiv, să participe la dialog.

În cazul în care se utilizează un anunț de intenție ca invitație la procedura concurențială de ofertare, în conformitate cu articolul 46 alineatul (2), autoritățile contractante îi invită simultan și în scris pe operatorii economici care și-au exprimat interesul să confirme menținerea în continuare a acestui interes.

2. Invitațiile menționate la alineatul (1) trebuie să includă o trimitere la adresa electronică la care au fost puse la dispoziție direct, prin mijloace electronice, caietul de sarcini sau documentul descriptiv și orice alte documente suplimentare. În plus, ele trebuie să includă informațiile prevăzute în anexa X.

Articolul 53 Informarea candidaților și a ofertanților

1. Autoritățile contractante îl informează în cel mai scurt timp pe fiecare candidat și ofertant cu privire la deciziile luate în ceea ce privește încheierea unui acord-cadru, atribuirea unui contract sau admiterea într-un sistem dinamic de achiziții, inclusiv cu privire la motivele pentru care au decis să nu încheie un acord-cadru, să nu atribuie un contract pentru care lansaseră o invitație la procedura concurențială de ofertare, să reia procedura sau să nu implementeze un sistem dinamic de achiziții.

2. La cererea părții interesate, autoritatea contractantă trebuie, cât mai curând posibil și, în orice caz, în termen de 15 zile de la primirea unei cereri scrise, să comunice:

(a) fiecărui candidat respins, motivele respingerii cererii de participare,

(b) fiecărui ofertant respins, motivele respingerii ofertei sale, inclusiv, în cazurile prevăzute la articolul 40 alineatele (5) și (6), motivele deciziei de neechivalare sau motivele deciziei conform căreia lucrările, bunurile sau serviciile nu corespund performanțelor sau cerințelor funcționale;

(c) fiecărui ofertant care a prezentat o ofertă admisibilă, caracteristicile și avantajele relative ale ofertei selectate, precum și numele ofertantului câștigător sau al părților la acordul-cadru,

(d) fiecărui ofertant care a făcut o ofertă admisibilă, informații referitoare la desfășurarea și progresul negocierilor și al dialogului cu ofertanții.

3. Autoritățile contractante pot decide să nu comunice anumite informații prevăzute la alineatul (1) privind atribuirea contractelor, încheierea acordurilor-cadru sau admiterea într-un sistem dinamic de achiziție, în cazurile în care dezvăluirea respectivelor informații ar împiedica punerea în aplicare a legislației, ar fi contrară interesului public, ar aduce atingere intereselor comerciale legitime ale operatorilor economici publici sau privați sau ar aduce atingere concurenței loiale între aceștia.

Secțiunea 3 Selecția participanților și atribuirea contractelor

Articolul 54 Principii generale

1. Contractele se atribuie pe baza criteriilor prevăzute la articolele 66 - 69, sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiții cumulative:

(a) oferta este conformă cu cerințele, condițiile și criteriile stabilite în anunțul de participare sau în invitația pentru confirmarea interesului și în documentele achiziției, ținând cont de dispozițiile de la articolul 43;

(b) oferta a fost prezentată de un ofertant care nu este exclus în conformitate cu articolele 21 și 55 și care îndeplinește criteriile de selecție prevăzute de autoritatea contractantă în conformitate cu articolul 56 și, dacă este cazul, regulile și criteriile nediscriminatorii menționate la articolul 64.

2. Autoritățile contractante pot decide să nu atribuie un contract ofertantului care a depus cea mai bună ofertă, dacă stabilesc că oferta nu este conformă, cel puțin într-o manieră echivalentă, cu obligațiile prevăzute de legislația Uniunii în domeniul social, al muncii sau al mediului sau cu dispozițiile internaționale în domeniul social și al mediului enumerate în anexa XI.

3. În procedurile deschise, autoritățile contractante pot decide să examineze ofertele înainte de a verifica îndeplinirea criteriilor de selecție, cu condiția respectării dispozițiilor aplicabile din prezenta secțiune, inclusiv a regulii de a nu atribui contractul unui ofertant care ar fi trebuit exclus în conformitate cu articolul 55 sau care nu îndeplinește criteriile de selecție stabilite de autoritatea contractantă, în conformitate cu subsecțiunea 1 din prezenta secțiune.

4. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 89 pentru modificarea listei din anexa XI în cazul în care acest lucru este necesar în urma încheierii unor noi acorduri internaționale sau a modificării acordurilor internaționale existente.

Subsecțiunea 1 Criterii de selecție calitativă

Articolul 55 Motive de excludere

1. Orice candidat sau ofertant care a fost condamnat prin hotărâre definitivă pentru unul dintre motivele enumerate în cele ce urmează este exclus de la participarea la un contract de achiziție publică:

(a) participarea la o organizație criminală, în sensul articolului 2 alineatul (1) din Decizia-cadru 2008/841/JAI a Consiliului[35];

(b) corupție, așa cum este definită la articolul 3 din Convenția privind lupta împotriva corupției care implică funcționari ai Comunităților Europene sau funcționari ai statelor membre ale Uniunii Europene[36] și la articolul 2 din Decizia-cadru 2003/568/JAI a Consiliului[37], sau așa cum este definită în legislația internă a autorității contractante sau a operatorului economic;

(c) fraudă, în sensul articolului 1 din Convenția privind protejarea intereselor financiare ale Comunităților Europene[38];

(d) infracțiuni teroriste sau infracțiuni legate de activitățile teroriste, așa cum sunt definite la articolul 1, respectiv la articolul 3 din Decizia-cadru 2002/475/JAI[39], sau instigare, complicitate sau tentativă de a săvârși o infracțiune, în sensul articolului 4 din respectiva decizie-cadru;

(e) spălare de bani, așa cum este definită la articolul 1 din Directiva 91/308/CEE a Consiliului[40].

Obligația de a exclude un candidat sau ofertant de la participarea la un contract de achiziție publică se aplică și în cazul în care au fost condamnați prin hotărâre definitivă directori ai societății sau alte persoane cu putere de reprezentare, de decizie sau de control în raport cu candidatul sau ofertantul.

2. Un operator economic trebuie exclus de la participarea la un contract de achiziție publică în cazul în care autoritatea contractantă are cunoștință de existența unei hotărâri cu autoritate de lucru judecat conform căreia operatorul nu și-a îndeplinit obligațiile privind plata impozitelor sau a contribuțiilor la asigurările sociale, în conformitate cu dispozițiile legale ale țării în care este stabilit sau ale statului membru al autorității contractante.

3. O autoritate contractantă poate exclude orice operator economic de la participarea la un contract de achiziție publică dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiții:

(a) dacă are cunoștință de o încălcare a obligațiilor prevăzute de legislația Uniunii în domeniul social, al muncii sau al mediului sau de dispozițiile internaționale în domeniul social și al mediului enumerate în anexa XI. Respectarea legislației Uniunii sau a dispozițiilor internaționale include și respectarea într-o manieră echivalentă;

(b) dacă operatorul economic este în situație de insolvență sau de lichidare, de administrare judiciară, de concordat preventiv, de încetare a activității sau în orice altă situație similară care rezultă în urma unei proceduri de aceeași natură prevăzute de legislația și reglementările naționale;

(c) dacă autoritatea contractantă poate demonstra prin orice mijloace că operatorul economic se face vinovat de alte abateri profesionale grave;

(d) dacă operatorul economic a dat dovadă de deficiențe semnificative sau persistente la îndeplinirea unei cerințe de fond prevăzute de un contract sau de contracte anterioare similare încheiate cu aceeași autoritate contractantă.

Pentru a aplica motivul de excludere prevăzut la litera (d) de la primul paragraf, autoritățile contractante trebuie să prevadă o metodă pentru evaluarea executării contractului care să se bazeze pe criterii măsurabile și obiective și să fie aplicată în mod sistematic, coerent și transparent. Orice evaluare a performanței se comunică contractantului în cauză, căruia i se oferă posibilitatea de a o contesta și de a obține protecție judiciară.

4. Orice candidat sau ofertant care se află în una dintre situațiile menționate la alineatele (1), (2) și (3) poate furniza autorității contractante dovezi care să-i demonstreze fiabilitatea, în ciuda existenței motivului de excludere relevant.

În acest scop, candidatul sau ofertantul trebuie să dovedească că a compensat eventualele prejudicii cauzate prin infracțiune sau prin abatere, că a clarificat complet faptele și împrejurările, cooperând activ cu autoritățile însărcinate cu investigația și că a luat măsuri concrete la nivel tehnic, organizațional și în materie de personal, adecvate pentru a preveni orice noi infracțiuni sau abateri. Autoritățile contractante evaluează măsurile luate de către candidați și ofertanți ținând seama de gravitatea și de circumstanțele particulare ale infracțiunii sau ale abaterii. Atunci când autoritatea contractantă consideră că măsurile sunt insuficiente, ea trebuie să precizeze motivele deciziei sale.

5. Statele membre se asigură că autoritățile contractante și operatorii economici pot obține cu ușurință informații și asistență cu privire la aplicarea prezentului articol prin punctul de legătură prevăzut la articolul 88.

6. Statele membre pun la dispoziția altor state membre, la cerere, orice informații referitoare la motivele de excludere enumerate în prezentul articol. Autoritățile competente din statul membru de stabilire comunică respectivele informații în conformitate cu articolul 88.

Articolul 56 Criterii de selecție

1. Autoritățile contractante pot stabili condiții de participare referitoare la:

(a) capacitatea de exercitare a activității profesionale;

(b) situația economică și financiară;

(c) capacitatea tehnică și profesională.

Ele nu sunt obligate să impună toate condițiile enumerate la alineatele (2), (3) și (4), dar nu pot stabili alte cerințe decât cele enumerate.

Autoritățile contractante trebuie să limiteze condițiile de participare la cele care sunt adecvate pentru a garanta că un candidat sau ofertant are capacitatea juridică și financiară și competențele tehnice și comerciale necesare pentru a executa contractul care urmează să fie atribuit. Toate cerințele trebuie să aibă legătură cu obiectul contractului și să fie strict proporționale cu acesta, luând în considerare nevoia de a asigura o concurență reală.

2. În ceea ce privește capacitatea de exercitare a activității profesionale, autoritățile contractante pot impune operatorilor economici obligația de a fi înscriși în unul dintre registrele profesionale sau comerciale din statul membru de stabilire, care figurează în anexa XII.

Pentru procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice de servicii, în cazul în care candidații sau ofertanții au nevoie de o autorizație specială sau trebuie să fie membri ai unei anumite organizații pentru a putea presta serviciile în cauză în țara lor de origine, autoritatea contractantă le poate solicita să demonstreze că dețin o astfel de autorizație sau că aparțin unei astfel de organizații.

3. În ceea ce privește situația economică și financiară, autoritățile contractante pot impune operatorilor economici obligația de a dispune de o capacitate financiară și economică adecvată. În acest scop, ele pot impune ca operatorii economici să aibă o anumită cifră de afaceri anuală minimă, inclusiv o anumită cifră de afaceri minimă în domeniul la care se referă contractul și o asigurare adecvată împotriva riscurilor profesionale.

Cifra de afaceri anuală minimă nu trebuie să depășească de trei ori valoarea estimată a contractului, cu excepția circumstanțelor bine justificate legate de riscurile speciale aferente naturii lucrărilor, a serviciilor sau a bunurilor. Autoritatea contractantă trebuie să indice circumstanțele excepționale respective în documentele achiziției.

Atunci când un contract este împărțit în loturi, prezentul articol se aplică pentru fiecare lot individual. Cu toate acestea, autoritatea contractantă poate stabili cifra de afaceri anuală minimă cu referire la grupuri de loturi, în cazul în care ofertantului câștigător îi sunt atribuite mai multe loturi care trebuie executate în același timp.

În cazul în care urmează să se atribuie contracte bazate pe un acord-cadru în urma reluării competiției, cifra de afaceri anuală maximă menționată la paragraful al doilea al acestui alineat se calculează în funcție de dimensiunea maximă anticipată a contractelor specifice care vor fi executate în același timp sau, dacă aceasta nu este cunoscută, pe baza valorii estimate a acordului-cadru.

4. În ceea ce privește capacitatea tehnică și profesională, autoritățile contractante pot impune ca operatorii economici să posede experiența și resursele umane și tehnice necesare pentru a executa contractul la un standard de calitate corespunzător. Autoritățile contractante pot concluziona că operatorii economici nu vor executa contractul la un standard de calitate corespunzător în cazul în care constată că aceștia se află într-o situație de conflict de interese care ar putea afecta executarea contractului.

În cazul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de bunuri care necesită lucrări de amplasare sau de instalare, prestarea unor servicii sau execuția unor lucrări, capacitatea operatorilor economici de a presta serviciile sau de a executa instalațiile sau lucrările poate fi evaluată în funcție de aptitudinile, eficiența, experiența și fiabilitatea lor.

5. Autoritățile contractante precizează condițiile impuse pentru participare, care pot fi exprimate ca niveluri minime de capacitate, împreună cu mijloacele de probă corespunzătoare, în anunțul de participare sau în invitația pentru confirmarea interesului.

Articolul 57 Declarații pe propria răspundere și alte mijloace de probă

1. Autoritățile contractante acceptă declarațiile pe propria răspundere ca dovezi preliminare ale îndeplinirii de către candidați și ofertanți a oricăreia dintre următoarelor condiții:

(a) nu se află în una dintre situațiile menționate la articolul 55 în care operatorii economici sunt sau pot fi excluși;

(b) îndeplinesc criteriile de selecție care au fost stabilite în conformitate cu articolul 56;

(c) dacă este cazul, respectă regulile și criteriile obiective care au fost stabilite în conformitate cu articolul 64;

(d) sunt în măsură să furnizeze, la cerere și fără întârziere, documentele justificative cerute de autoritățile contractante în conformitate cu dispozițiile articolelor 59, 60 și, atunci când este cazul, ale articolelor 61 și 63.

2. O autoritate contractantă poate solicita unui candidat sau ofertant, în orice moment în cursul procedurii, să prezinte toate sau o parte din documentele necesare, dacă se constată că acest lucru este necesar pentru a se asigura buna desfășurare a procedurii.

Înainte de atribuirea contractului, autoritatea contractantă solicită ofertantului căruia a decis să-i atribuie contractul să depună documentația prevăzută la articolele 59 și 60 și, dacă este cazul, la articolul 61. Autoritatea contractantă poate invita operatorii economici să completeze sau să clarifice certificatele și documentele prezentate în temeiul articolelor 59, 60 și 61.

3. Autoritățile contractante nu solicită alte certificate decât cele menționate la articolele 60 și 61; în ceea ce privește articolul 62, operatorii economici se pot baza pe orice mijloace corespunzătoare pentru a demonstra autorității contractante că vor avea la dispoziție resursele necesare.

Candidaților și ofertanților nu li se poate solicita să prezinte din nou un certificat sau alte documente justificative care au fost deja prezentate aceleiași autorități contractante în ultimii patru ani, în cadrul unei proceduri anterioare, și care sunt încă valabile.

4. Statele membre pun la dispoziția altor state membre, la cerere, în conformitate cu articolul 88, toate informațiile referitoare la motivele de excludere enumerate la articolul 55, la capacitățile financiare, tehnice și de exercitare a activității ale ofertanților descrise la articolul 56 și la conținutul sau natura mijloacelor de probă indicate în prezentul articol.

Articolul 58 Arhiva de certificate online (e-Certis)

1. Pentru a facilita procedurile de ofertare transfrontaliere, statele membre se asigură că informațiile privind certificatele și alte forme de documente justificative introduse în e‑Certis sunt actualizate în permanență.

2. În termen de cel mult doi ani de la data prevăzută la articolul 92 alineatul (1), utilizarea e-Certis devine obligatorie și autoritățile contractante sunt obligate să impună numai tipurile de certificate sau alte forme de documente justificative care sunt disponibile în e-Certis.

Articolul 59 Pașaportul european pentru achiziții publice

1. Autoritățile naționale eliberează, la cererea unui operator economic stabilit în statul membru în cauză și care îndeplinește condițiile necesare, un pașaport european pentru achiziții publice. Pașaportul european pentru achiziții publice trebuie să conțină datele prevăzute în anexa XIII și să fie întocmit pe baza unui formular standard.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 89 pentru a modifica anexa XIII în funcție de progresul tehnic sau din motive de ordin administrativ. Comisia stabilește totodată formularul standard pentru pașaportul european pentru achiziții publice. Actele de punere în aplicare corespunzătoare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 91.

2. În termen de cel mult doi ani de la data prevăzută la articolul 92 alineatul (1), pașaportul se eliberează exclusiv în format electronic.

3. Autoritatea care eliberează pașaportul caută să obțină informațiile relevante direct de la autoritățile competente, cu excepția cazului în care acest lucru este interzis de normele naționale privind protecția datelor cu caracter personal.

4. Pașaportul european pentru achiziții publice este recunoscut de toate autoritățile contractante ca dovadă a îndeplinirii condițiilor de participare pe care le acoperă și nu poate fi contestat fără justificare. O astfel de justificare poate fi legată de faptul că pașaportul a fost eliberat cu mai mult de șase luni înainte.

5. Statele membre pun la dispoziția altor state membre, la cerere, orice informații referitoare la autenticitatea și conținutul pașaportului european pentru achiziții publice. Autoritățile competente din statul membru de stabilire comunică respectivele informații în conformitate cu articolul 88.

Articolul 60 Certificate

1. Autoritățile contractante acceptă ca dovezi suficiente că niciunul dintre cazurile menționate la articolul 55 nu se aplică operatorului economic:

(a) în ceea ce privește alineatul (1) al articolului respectiv, prezentarea unui extras din registrul pertinent, cum ar fi cazierul judiciar sau, în lipsa acestuia, a unui document echivalent eliberat de o autoritate judiciară sau administrativă competentă din țara de origine sau de stabilire a operatorului economic din care să reiasă că aceste cerințe au fost îndeplinite;

(b) în ceea ce privește alineatul (2) și alineatul (3) litera (b) de la articolul respectiv, un certificat eliberat de autoritatea competentă a statului membru în cauză;

(c) dacă țara în cauză nu eliberează astfel de documente sau certificate, sau dacă acestea nu acoperă toate cazurile menționate la alineatele (1), (2) și (3) litera (b) de la articolul respectiv, ele pot fi înlocuite cu o declarație oficială în acest sens dată de punctul de legătură național desemnat în conformitate cu articolul 88.

2. Ca regulă generală, dovada situației economice și financiare a operatorului economic poate fi furnizată prin una sau mai multe dintre referințele enumerate în anexa XIV partea 1.

În cazul în care, din motive întemeiate, operatorul economic nu poate prezenta referințele solicitate de autoritatea contractantă, acesta este autorizat să facă dovada situației sale economice și financiare prin orice alt document pe care autoritatea contractantă îl consideră adecvat.

3. Capacitățile tehnice ale operatorilor economici pot fi dovedite în unul sau mai multe dintre modurile enumerate în anexa XIV partea 2, în funcție de natura, cantitatea sau importanța și de utilizarea lucrărilor, a bunurilor sau a serviciilor.

4. Statele membre pun la dispoziția altor state membre, la cerere, în conformitate cu articolul 88, toate informațiile referitoare la dovezile legate de motivele de excludere, documentele care atestă capacitatea de exercitare a activității profesionale și capacitatea financiară și tehnică a ofertanților și orice alte mijloace de probă menționate la alineatele (1), (2) și (3) ale prezentului articol.

Articolul 61 Standarde de asigurare a calității și standarde de management de mediu

1. În cazul în care solicită prezentarea unor certificate eliberate de organisme independente care să ateste că operatorul economic respectă anumite standarde de asigurare a calității, inclusiv privind accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilități, autoritățile contractante se raportează la sistemele de asigurare a calității bazate pe seriile de standarde europene relevante certificate de organisme acreditate. Autoritățile contractante recunosc certificatele echivalente eliberate de organisme stabilite în alte state membre. Totodată, ele acceptă și alte dovezi ale unor măsuri echivalente de asigurare a calității de la operatorii economici care nu au acces la astfel de certificate sau care nu au nicio posibilitate de a le obține în termenele stabilite.

2. Atunci când autoritățile contractante solicită prezentarea unor certificate întocmite de organisme independente care să ateste că operatorul economic respectă anumite standarde sau sisteme de management de mediu, acestea se raportează la sistemul de management de mediu și audit al Uniunii Europene (EMAS) sau la alte sisteme de management de mediu recunoscute în conformitate cu articolul 45 din Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului[41] sau la alte standarde de management de mediu bazate pe standardele europene sau internaționale pertinente emise de organisme acreditate. Autoritățile contractante recunosc certificatele echivalente eliberate de organisme stabilite în alte state membre. Totodată, ele acceptă și alte dovezi ale unor măsuri echivalente de management de mediu de la operatorii economici care nu au acces la astfel de certificate sau care nu au nicio posibilitate de a le obține în termenele stabilite.

3. Statele membre pun la dispoziția altor state membre, la cerere, în conformitate cu articolul 88, toate informațiile referitoare la documentele prezentate ca dovadă a respectării standardelor de calitate și de mediu menționate la alineatele (1) și (2) ale prezentului articol.

Articolul 62 Utilizarea capacităților altor entități

1. În ceea ce privește criteriile referitoare la situația economică și financiară stabilite în conformitate cu articolul 56 alineatul (3) și criteriile privind capacitatea tehnică și profesională stabilite în conformitate cu articolul 56 alineatul (4), un operator economic poate, dacă este cazul și pentru un anumit contract, să recurgă la capacitățile altor entități, indiferent de natura juridică a legăturilor pe care le are cu acestea. În acest caz, operatorul economic trebuie să dovedească autorității contractante că va dispune de resursele necesare prezentând, de exemplu, angajamentul respectivelor entități în acest sens. În cazul situației economice și financiare, autoritățile contractante pot impune ca operatorul economic și entitățile respective să fie răspunzătoare solidar pentru executarea contractului.

În aceleași condiții, un grup de operatori economici prevăzut la articolul 16 se poate baza pe capacitățile membrilor grupului sau ale altor entități.

2. În cazul contractelor de lucrări, al contractelor de servicii și al lucrărilor de amplasare și de instalare din cadrul unui contract de furnizare de bunuri, entitățile contractante pot impune ca anumite sarcini critice să fie efectuate direct de către ofertantul însuși sau, în cazul unei oferte depuse de un grup de operatori economici prevăzut la articolul 6, de un participant din cadrul grupului.

Articolul 63 Liste oficiale ale operatorilor economici agreați și certificarea de către organismele de drept public sau privat

1. Statele membre pot crea sau menține liste oficiale cu contractanții, furnizorii sau prestatorii de servicii agreați sau pot prevedea certificarea de către organisme care respectă standardele europene de certificare în înțelesul anexei VIII.

Ele informează Comisia și celelalte state membre cu privire la adresa organismului de certificare sau a organismului responsabil de listele oficiale la care trebuie trimise cererile.

2. Statele membre adaptează condițiile de înscriere pe listele menționate la alineatul (1) și de emitere a certificatelor de către organismele de certificare la dispozițiile din prezenta subsecțiune.

De asemenea, statele membre adaptează respectivele condiții la articolul 62 în ceea ce privește cererile de înscriere prezentate de operatorii economici care fac parte dintr-un grup și care utilizează resurse puse la dispoziție de către celelalte societăți din grup. În astfel de cazuri, operatorii respectivi trebuie să dovedească autorității care întocmește lista oficială că vor avea aceste resurse la dispoziție pe întreaga perioadă de valabilitate a certificatului care atestă înscrierea lor pe lista oficială și că, în aceeași perioadă, societățile respective continuă să îndeplinească cerințele de selecție calitativă acoperite de lista oficială sau de certificat și pe care operatorii se bazează în vederea înscrierii.

3. Operatorii economici înscriși pe listele oficiale sau care dețin un certificat pot prezenta autorităților contractante, cu ocazia fiecărui contract, un certificat de înscriere eliberat de autoritatea competentă sau certificatul eliberat de organismul de certificare competent. Certificatele respective indică referințele care au permis înscrierea operatorilor economici pe listă sau certificarea lor, precum și clasificarea pe lista respectivă.

4. Înscrierea pe listele oficiale certificată de organismele competente sau un certificat eliberat de organismul de certificare reprezintă o prezumție de conformitate în ceea ce privește cerințele pentru selecția calitativă acoperite de listă sau de certificat.

5. Informațiile care pot fi deduse din înscrierea pe listele oficiale sau din certificare nu pot fi contestate fără justificare. În ceea ce privește plata contribuțiilor la asigurările sociale și plata impozitelor și taxelor, se poate solicita un certificat suplimentar, de la fiecare operator economic înregistrat, cu ocazia fiecărui contract care urmează să fie atribuit.

Autoritățile contractante din alte state membre aplică alineatul (3) și primul paragraf din prezentul alineat numai în favoarea operatorilor economici stabiliți în statul membru care a întocmit lista oficială.

6. Cerințele în materie de dovezi pentru criteriile de selecție calitativă acoperite de listă sau de certificat trebuie să fie conforme cu dispozițiile articolelor 59, 60 și, dacă este cazul, ale articolului 61. Pentru înscrierea operatorilor economici din alte state membre pe o listă oficială sau pentru certificarea acestora nu pot fi solicitate alte probe sau declarații decât cele cerute din partea operatorilor economici naționali.

Operatorii economici pot solicita în orice moment înscrierea pe o listă oficială sau eliberarea unui certificat. Ei trebuie să fie informați într-un termen rezonabil de scurt cu privire la decizia autorității care întocmește lista sau a organismului de certificare competent.

7. Operatorilor economici din alte state membre nu li se poate impune o astfel de înscriere sau certificare în vederea participării la un contract de achiziție publică. Autoritățile contractante recunosc certificatele echivalente eliberate de organisme stabilite în alte state membre. Ele acceptă și alte mijloace de probă echivalente.

8. Statele membre pun la dispoziția altor state membre, la cerere, în conformitate cu articolul 88, toate informațiile referitoare la documentele prezentate ca dovadă a faptului că operatorii economici îndeplinesc cerințele pentru a fi înscriși pe lista operatorilor economici agreați sau ca dovadă că operatorii economici din alt stat membru dețin o certificare echivalentă. .

Subsecțiunea 2 Reducerea numărului de candidați, de oferte și de soluții

Articolul 64 Reducerea numărului de candidați calificați invitați să participe

1. În procedurile restrânse, procedurile competitive cu negociere, procedurile de dialog competitiv și parteneriatele pentru inovare, autoritățile contractante pot limita numărul de candidați care îndeplinesc criteriile de selecție pe care îi vor invita să prezinte oferte sau să participe la dialog, cu condiția să fie disponibil un număr suficient de candidați calificați.

Autoritățile contractante indică, în anunțul de participare sau în invitația pentru confirmarea interesului, criteriile sau regulile obiective și nediscriminatorii pe care intenționează să le aplice, numărul minim de candidați pe care intenționează să îi invite și, dacă este cazul, numărul maxim.

2. În procedura restrânsă, numărul minim de candidați este cinci. În procedura competitivă cu negociere, în dialogul competitiv și în parteneriatele pentru inovare, numărul minim de candidați este trei. În orice caz, numărul de candidați invitați trebuie să fie suficient pentru a asigura o concurență reală.

Autoritățile contractante invită un număr de candidați cel puțin egal cu numărul minim. În cazul în care numărul de candidați care îndeplinesc criteriile de selecție și nivelurile minime de capacitate menționate la articolul 56 alineatul (5) este mai mic decât numărul minim, autoritatea contractantă poate continua procedura, invitând candidații care au capacitățile solicitate. În cadrul aceleiași proceduri, autoritatea contractantă nu poate include alți operatori economici care nu au depus o cerere de participare sau candidați care nu au capacitățile solicitate.

Articolul 65 Reducerea numărului de oferte și soluții

În cazul în care utilizează opțiunea de a reduce numărul de oferte pe care urmează să le negocieze, în conformitate cu articolul 27 alineatul (5), sau de soluții pe care urmează să le discute, în conformitate cu articolul 28 alineatul (4), autoritățile contractante fac acest lucru aplicând criteriile de atribuire indicate în anunțul de participare, în caietul de sarcini sau în documentul descriptiv. În etapa finală, acest număr trebuie să garanteze o concurență reală, în măsura în care există un număr suficient de soluții sau de candidați calificați.

Subsecțiunea 3 Atribuirea contractului

Articolul 66 Criterii de atribuire a contractelor

1. Fără a aduce atingere actelor cu putere de lege și actelor administrative de drept intern privind remunerarea anumitor servicii, criteriul pe baza căruia autoritățile contractante atribuie contractele de achiziții publice este unul dintre următoarele:

(a) oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic;

(b) costul cel mai scăzut.

Costurile pot fi evaluate, la alegerea autorității contractante, numai pe baza prețului sau aplicând o abordare bazată pe eficacitatea costurilor, de exemplu o abordare pe baza costului ciclului de viață, în condițiile stabilite la articolul 67.

2. Oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic menționată la alineatul (1) litera (a) din perspectiva autorității contractante trebuie identificată pe baza unor criterii legate de obiectul contractului de achiziție publică în cauză. Aceste criterii trebuie să includă, în plus față de prețul sau costurile menționate la alineatul (1) litera (b), alte criterii legate de obiectul contractului de achiziție publică în cauză, cum ar fi:

(a) calitatea, inclusiv caracteristicile tehnice, estetice și funcționale, accesibilitatea, proiectarea pentru toți utilizatorii, caracteristicile ecologice și caracterul inovator;

(b) pentru contractele de achiziții de servicii și contractele care implică proiectarea de lucrări, pot fi luate în considerare organizarea, calificarea și experiența personalului desemnat să execute contractul în cauză, cu consecința că, după atribuirea contractului, aceste persoane pot fi înlocuite doar cu aprobarea autorității contractante, care trebuie să verifice dacă înlocuirile asigură o organizare și o calitate echivalente;

(c) serviciile post-vânzare și asistența tehnică, data livrării și termenul de livrare sau de execuție;

(d) procesul specific de producție sau furnizare a lucrărilor, bunurilor sau serviciilor solicitate sau din oricare altă etapă a ciclului de viață menționată la articolul 2 punctul (22), în măsura în care criteriile respective sunt specificate în conformitate cu alineatul (4) și se referă la factori direct implicați în aceste procese și caracterizează procesul specific de producție sau de furnizare a lucrărilor, bunurilor sau serviciilor solicitate.

3. Statele membre pot impune ca atribuirea anumitor tipuri de contracte să se bazeze pe cea mai avantajoasă ofertă din punct de vedere economic, așa cum se prevede la alineatul (1) litera (a) și la alineatul (2).

4. Criteriile de atribuire nu trebuie să confere autorității contractante o libertate de alegere nelimitată. Ele trebuie să asigure posibilitatea unei concurențe efective și să fie însoțite de cerințe care să permită verificarea efectivă a informațiilor furnizate de ofertanți. Autoritățile contractante trebuie să verifice efectiv, pe baza informațiilor și a dovezilor furnizate de ofertanți, dacă ofertele îndeplinesc criteriile de atribuire.

5. În cazul menționat la alineatul (1) litera (a), autoritatea contractantă precizează în anunțul de participare, în invitația pentru confirmarea interesului, în documentele achiziției sau, în cazul dialogului competitiv, în documentul descriptiv, ponderea relativă pe care o acordă fiecărui criteriu ales pentru determinarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic.

Această pondere poate fi exprimată ca un interval a cărui întindere maximă trebuie să fie corespunzătoare.

Dacă ponderarea nu este posibilă din motive obiective, autoritatea contractantă indică criteriile în ordinea descrescătoare a importanței.

Articolul 67 Calcularea costurilor pe ciclu de viață

1. Calcularea costurilor pe ciclu de viață trebuie să acopere, în măsura în care sunt pertinente, toate costurile următoare pe parcursul ciclului de viață al unui produs, al unui serviciu sau al unei lucrări, în sensul articolului 2 punctul (22):

(a) costurile interne, inclusiv costurile legate de obținere (cum sunt costurile de producție), de utilizare (cum sunt consumul de energie și costurile de întreținere) și de sfârșitul ciclului de viață (cum sunt costurile de colectare și reciclare) și

(b) costurile de mediu externe legate direct de ciclul de viață, cu condiția ca valoarea lor monetară să poată fi determinată și verificată, acestea putând include costul emisiilor de gaze cu efect de seră și al altor emisii poluante și alte costuri de atenuare a efectelor schimbărilor climatice.

2. În cazul în care autoritățile contractante evaluează costurile folosind o abordare pe baza costului ciclului de viață, ele indică în documentele achiziției metodologia utilizată pentru calcularea costurilor generate pe durata ciclului de viață. Metodologia utilizată trebuie să îndeplinească toate condițiile următoare:

(a) să fi fost elaborată pe baza unor informații științifice sau pe baza altor criterii nediscriminatorii și verificabile în mod obiectiv;

(b) să fi fost elaborată în vederea aplicării repetate sau continue;

(c) să fie accesibilă tuturor părților interesate.

Autoritățile contractante permit operatorilor economici, inclusiv operatorilor economici din țări terțe, să aplice o metodologie diferită la stabilirea costurilor pe ciclu de viață pentru oferta lor, cu condiția ca aceștia să dovedească faptul că metodologia în cauză îndeplinește cerințele stabilite la literele (a), (b) și (c) și că este echivalentă cu metodologia indicată de autoritatea contractantă.

3. În toate cazurile în care se adoptă, ca parte a unui act legislativ al Uniunii, inclusiv prin acte delegate în temeiul legislației sectoriale specifice, o metodologie comună pentru calcularea costurilor pe ciclu de viață, aceasta trebuie aplicată atunci când costul pe ciclu de viață este inclus în criteriile de atribuire menționate la articolul 66 alineatul (1).

O listă a acestor acte legislative și acte delegate figurează în anexa XV. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 89 în ceea ce privește actualizarea acestei liste, atunci când, din cauza adoptării unor noi dispoziții legislative, a abrogării sau a modificării legislației, aceste actualizări se dovedesc necesare.

Articolul 68 Factori care împiedică atribuirea contractelor

Autoritățile contractante nu atribuie contractul ofertantului care a depus cea mai bună ofertă, dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiții:

(a) ofertantul nu este în măsură să furnizeze certificatele și documentele necesare în conformitate cu articolele 59, 60 și 61;

(b) declarația furnizată de ofertant în conformitate cu articolul 22 este falsă;

(c) declarația furnizată de ofertant în conformitate cu articolul 21 alineatul (3) litera (b) este falsă.

Articolul 69 Oferte anormal de scăzute

1. Autoritățile contractante solicită operatorilor economici să justifice prețul sau costurile percepute, atunci când sunt îndeplinite toate condițiile de mai jos:

(a) prețul sau costul perceput este cu mai mult de 50% mai mic decât prețul sau costul mediu al celorlalte oferte;

(b) prețul sau costul perceput este cu mai mult de 20 % mai mic decât prețul sau costul celei de-a doua oferte din ierarhia ofertelor celor mai scăzute;

(c) au fost prezentate cel puțin cinci oferte.

2. În cazul în care ofertele par să fie anormal de scăzute din alte motive, autoritățile contractante pot solicita, de asemenea, astfel de clarificări.

3. Clarificările menționate la alineatele (1) și (2) se pot referi în mod concret la:

(a) economia procedeului de construcție, a procedeului de fabricare a produselor sau a prestării serviciilor;

(b) soluțiile tehnice adoptate sau condițiile excepțional de favorabile de care dispune ofertantul pentru execuția lucrărilor, pentru furnizarea bunurilor sau pentru prestarea serviciilor;

(c) originalitatea lucrărilor, a bunurilor sau a serviciilor propuse de ofertant;

(d) respectarea, cel puțin într-o manieră echivalentă, a obligațiilor prevăzute de legislația Uniunii în domeniul social, al muncii sau al mediului sau de dispozițiile internaționale în domeniul social și al mediului enumerate în anexa XI sau, în cazul în care acestea nu sunt aplicabile, de alte dispoziții care asigură un nivel echivalent de protecție;

(e) posibilitatea ca ofertantul să obțină un ajutor de stat.

4. Autoritatea contractantă verifică informațiile furnizate prin consultarea ofertantului. Ea poate respinge oferta numai atunci când dovezile nu justifică nivelul scăzut al prețului sau al costurilor percepute, ținând seama de elementele menționate la alineatul (3).

Autoritățile contractante trebuie să respingă oferta atunci când constată că aceasta este anormal de scăzută deoarece nu respectă obligațiile prevăzute de legislația Uniunii în domeniul social, al muncii sau al mediului sau de dispozițiile internaționale în domeniul social și al mediului enumerate în anexa XI.

5. În cazul în care o autoritate contractantă stabilește că o ofertă este anormal de scăzută pentru că ofertantul a obținut un ajutor de stat, oferta poate fi respinsă din acest unic motiv numai după consultarea ofertantului, dacă acesta nu este în măsură să demonstreze, într-un termen suficient stabilit de autoritatea contractantă, că ajutorul în cauză este compatibil cu piața internă în sensul articolului 107 din tratat. Autoritatea contractantă care respinge o ofertă în aceste circumstanțe aduce acest lucru la cunoștința Comisiei.

6. Statele membre pun la dispoziția altor state membre, la cerere, în conformitate cu articolul 88, orice informație referitoare la dovezile și documentele prezentate în legătură cu elementele menționate la alineatul (3).

CAPITOLUL IV Executarea contractului

Articolul 70 Condiții de executare a contractului

Autoritățile contractante pot stabili condiții speciale privind executarea unui contract, cu condiția ca acestea să fie indicate în invitația la procedura concurențială de ofertare sau în caietul de sarcini. Aceste condiții se pot referi în special la aspecte sociale și de mediu. Ele pot include, de asemenea, cerința ca operatorii economici să prevadă compensații pentru a acoperi riscurile creșterii prețurilor apărute ca urmare a fluctuației acestora (hedging) și care ar putea afecta substanțial executarea contractului.

Articolul 71 Subcontractarea

1. În documentele achiziției, autoritatea contractantă poate solicita ofertantului, sau poate fi obligată de un stat membru să îi solicite acestuia, să indice în oferta sa partea din contract pe care intenționează să o subcontracteze unor terți, precum și subcontractanții propuși.

2. Statele membre pot dispune ca, la cererea subcontractantului și atunci când natura contractului permite acest lucru, autoritatea contractantă să transfere direct subcontractantului respectiv plățile datorate pentru servicii, bunuri sau lucrări furnizate contractantului principal. În acest caz, statele membre instituie mecanisme corespunzătoare pentru a permite contractantului principal să formuleze obiecții cu privire la plățile necuvenite. Dispozițiile privind această modalitate de plată trebuie incluse în documentele achiziției.

3. Alineatele (1) și (2) nu aduc atingere răspunderii operatorului economic principal.

Articolul 72 Modificarea contractului în cursul perioadei sale de valabilitate

1. Modificarea substanțială a dispozițiilor unui contract de achiziție publică în cursul perioadei sale de valabilitate este considerată ca fiind o nouă atribuire în sensul prezentei directive și necesită derularea unei noi proceduri de achiziție în conformitate cu dispozițiile prezentei directive.

2. Modificarea unui contract în cursul perioadei sale de valabilitate este considerată substanțială în sensul alineatului (1) atunci când, prin această modificare, contractul devine substanțial diferit față de cel încheiat inițial. În orice caz, fără a aduce atingere alineatelor (3) și (4), o modificare este considerată substanțială atunci când este îndeplinită una dintre următoarele condiții:

(a) modificarea introduce condiții care, dacă ar fi fost incluse în procedura inițială de achiziție, ar fi permis selectarea altor candidați decât cei selectați inițial sau ar fi permis atribuirea contractului unui alt ofertant;

(b) modificarea schimbă balanța economică a contractului în favoarea contractantului;

(c) modificarea extinde domeniul contractului în mod considerabil astfel încât acesta să includă bunuri, servicii sau lucrări care nu erau incluse inițial.

3. Înlocuirea partenerului contractual este considerată ca fiind modificare substanțială în sensul alineatului (1).

Cu toate acestea, primul paragraf nu se aplică în cazul preluării poziției contractantului inițial prin succesiune universală sau parțială, ca urmare a insolvenței sau a unor operațiuni de restructurare a societății comerciale, de către un alt operator economic care îndeplinește criteriile de selecție calitativă stabilite inițial, cu condiția ca aceasta să nu implice alte modificări substanțiale ale contractului și să nu se facă în scopul de a eluda aplicarea prezentei directive.

4. În cazul în care valoarea modificării poate fi exprimată în termeni monetari, modificarea nu este considerată substanțială în sensul alineatului (1) dacă valoarea sa nu depășește pragurile stabilite la articolul 4 și este mai mică de 5 % din prețul contractului inițial, cu condiția ca respectiva modificare să nu schimbe caracterul general al contractului. În cazul în care se efectuează mai multe modificări succesive, evaluarea se face pe baza valorii cumulate a modificărilor succesive.

5. Modificările la contract nu sunt considerate substanțiale în sensul alineatului (1) dacă ele au fost prevăzute în documentele achiziției sub forma unor clauze sau opțiuni de revizuire clare, precise și fără echivoc. Astfel de clauze trebuie să precizeze limitele și natura posibilelor modificări sau opțiuni, precum și condițiile în care se poate recurge la acestea. Ele nu trebuie să prevadă modificări sau opțiuni care ar schimba caracterul general al contractului.

6. Prin derogare de la alineatul (1), o modificare substanțială nu necesită derularea unei noi proceduri de achiziție dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

(a) necesitatea modificării a survenit în urma unor circumstanțe pe care o autoritate contractantă care acționează conștiincios nu ar fi putut să le prevadă;

(b) modificarea nu schimbă caracterul general al contractului;

(c) creșterea prețului nu depășește 50 % din valoarea contractului inițial.

Autoritățile contractante publică anunțuri cu privire la astfel de modificări în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Anunțurile respective conțin informațiile prevăzute în anexa VI partea G și se publică în conformitate cu articolul 49.

7. Autoritățile contractante nu recurg la modificări ale contractului în cazurile în care:

(a) modificările ar avea ca scop remedierea unor deficiențe de executare a contractului de către contractant sau a consecințelor acestora care pot fi remediate prin asigurarea respectării obligațiilor contractuale;

(b) modificările ar avea ca scop compensarea riscurilor de creștere a prețurilor față de care contractantul s-a asigurat prin hedging.

Articolul 73 Rezilierea contractului

Statele membre se asigură că autoritățile contractante au posibilitatea, în condițiile stabilite de legislația națională în domeniul contractelor, de a rezilia un contract de achiziție publică în cursul perioadei sale de valabilitate dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiții:

(a) excepțiile prevăzute la articolul 11 încetează să se mai aplice în urma unei participații private la capitalul persoanei juridice căreia i se atribuie contractul, conform articolului 11 alineatul (4);

(b) o modificare a contractului constituie o nouă atribuire în sensul articolului 72;

(c) Curtea de Justiție a Uniunii Europene constată, în cadrul unei proceduri în temeiul articolului 258 din tratat, că un stat membru a încălcat obligațiile care îi revin în temeiul tratatelor deoarece o autoritate contractantă aparținând statului membru respectiv a atribuit contractul în cauză fără a respecta obligațiile care îi revin în temeiul tratatelor și al prezentei directive.

Titlul III Regimuri speciale de achiziții

CAPITOLUL I Servicii sociale și alte servicii specifice

Articolul 74 Atribuirea contractelor care au ca obiect servicii sociale și alte servicii specifice

Contractele care au ca obiect servicii sociale și alte servicii specifice enumerate în anexa XVI se atribuie conform dispozițiilor prezentului capitol dacă valoarea contractelor respective este egală cu sau mai mare decât pragul precizat la articolul 4 litera (d).

Articolul 75 Publicarea anunțurilor

1. Autoritățile contractante care intenționează să atribuie un contract de achiziție publică pentru serviciile menționate la articolul 74 își fac cunoscută intenția prin intermediul unui anunț de participare.

2. Autoritățile contractante care au atribuit un contract de achiziție publică pentru serviciile menționate la articolul 74 publică rezultatele procedurii de achiziție prin intermediul unui anunț de atribuire a contractului.

3. Anunțurile menționate la alineatele (1) și (2) conțin informațiile prevăzute în anexa VI părțile H și I, în conformitate cu formularele standard.

Comisia stabilește formularele standard. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 91.

4. Anunțurile menționate la alineatele (1) și (2) se publică în conformitate cu articolul 49.

Articolul 76 Principii de atribuire a contractelor

1. Statele membre instituie proceduri corespunzătoare pentru atribuirea contractelor care fac obiectul prezentului capitol, asigurând deplina conformitate cu principiul transparenței și al egalității de tratament pentru operatorii economici și permițând autorităților contractante să țină seama de specificul serviciilor în cauză.

2. Statele membre se asigură că autoritățile contractante pot să țină seama de nevoia de a asigura calitatea, continuitatea, accesibilitatea, disponibilitatea și caracterul cuprinzător al serviciilor, de nevoile specifice ale diferitelor categorii de utilizatori, de implicarea și responsabilizarea utilizatorilor și de inovare. Statele membre pot, de asemenea, prevedea că furnizorul de servicii nu se alege exclusiv pe baza prețului pentru furnizarea serviciului respectiv.

CAPITOLUL II NORME APLICABILE CONCURSURILOR DE PROIECTE

Articolul 77 Dispoziții generale

1. Normele privind organizarea unui concurs de proiecte se stabilesc în conformitate cu prezentul capitol și sunt puse la dispoziția celor interesați să participe la concurs.

2. Accesul participanților la concursurile de proiecte nu poate fi limitat:

(a) la teritoriul sau la o parte din teritoriul unui stat membru;

(b) de faptul că, în temeiul legislației statului membru în care se organizează concursul, ar trebui să se prezinte fie persoane fizice, fie persoane juridice.

Articolul 78 Domeniul de aplicare

Prezentul capitol se aplică:

(a) concursurilor de proiecte organizate în cadrul unei proceduri de atribuire a unui contract de achiziții publice de servicii;

(b) concursurilor de proiecte cu premii și/sau plăți acordate participanților.

În cazurile prevăzute la litera (a), pragul menționat la articolul 4 se calculează pe baza valorii estimate, fără TVA, a contractului de achiziții publice de servicii, inclusiv eventualele premii sau plăți acordate participanților.

Articolul 79 Anunțuri

1. Autoritățile contractante care intenționează să organizeze un concurs de proiecte își fac cunoscută intenția prin intermediul unui anunț de concurs.

Atunci când acestea intenționează să atribuie un contract de servicii în urma concursului, în conformitate cu articolul 30 alineatul (3), acest lucru este specificat în anunțul de concurs.

2. Autoritățile contractante care au organizat un concurs de proiecte trimit un anunț privind rezultatele acestuia în conformitate cu articolul 49 și trebuie să poată să facă dovada datei de expediere a respectivului anunț.

În cazul în care comunicarea informațiilor privind rezultatele concursului ar împiedica punerea în aplicare a legislației, ar fi contrară interesului public, ar aduce atingere intereselor comerciale legitime ale unei întreprinderi publice sau private sau ar aduce atingere concurenței loiale între prestatorii de servicii, astfel de informații pot să nu fie publicate.

3. Anunțurile menționate la alineatele (1) și (2) de la prezentul articol se publică în conformitate cu articolul 49 alineatele (2)-(6) și cu articolul 50. Ele conțin informațiile prevăzute în anexa VI partea G, în conformitate cu formularele standard.

Comisia stabilește formularele standard. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 91.

Articolul 80 Norme privind organizarea concursurilor de proiecte și selecția participanților

1. Atunci când organizează concursuri de proiecte, autoritățile contractante aplică proceduri adaptate la dispozițiile prezentei directive.

2. În cazul în care concursurile de proiecte se adresează unui număr limitat de participanți, autoritățile contractante stabilesc criterii de selecție clare și nediscriminatorii. În toate cazurile, numărul de candidați invitați să participe trebuie să fie suficient pentru a asigura o concurență reală.

Articolul 81 Componența juriului

Juriul este alcătuit exclusiv din persoane fizice independente față de participanții la concurs. În cazul în care, pentru a participa la un concurs, este nevoie de o anumită calificare profesională, cel puțin o treime dintre membrii juriului trebuie să dețină respectiva calificare sau o calificare echivalentă.

Articolul 82 Deciziile juriului

1. Juriul dispune de autonomie în deciziile sau avizele sale.

2. Juriul analizează planurile și proiectele prezentate de candidați asigurând anonimatul acestora și bazându-se exclusiv pe criteriile prevăzute de anunțul de concurs.

3. Juriul consemnează, într-un proces-verbal semnat de membrii săi, clasamentul proiectelor pe care acesta îl stabilește în funcție de meritele fiecărui proiect, precum și observațiile și orice alte puncte care trebuie clarificate.

4. Anonimatul este respectat până la momentul deciziei sau avizului juriului.

5. Candidații pot fi invitați, dacă este necesar, să răspundă întrebărilor pe care juriul le-a consemnat în procesul-verbal, în vederea clarificării oricărui aspect privind proiectele.

6. Se întocmește un proces-verbal complet al dialogului dintre membrii juriului și candidați.

TITLUL IV GUVERNANȚĂ

Articolul 83 Asigurarea punerii în aplicare

În conformitate cu Directiva 89/665/CEE a Consiliului, statele membre garantează aplicarea corectă a prezentei directive prin mecanisme eficace, accesibile și transparente care completează sistemul existent de contestare a deciziilor luate de autoritățile contractante.

Articolul 84 Supravegherea publică

1. Fiecare stat membru desemnează un organism unic independent responsabil de supravegherea și coordonarea activităților de implementare (denumit în continuare „organismul de supraveghere”). Statele membre informează Comisia în legătură cu desemnarea acestor organisme.

Toate autoritățile contractante fac obiectul acestei supravegheri.

2. Autoritățile competente implicate în activitățile de implementare sunt organizate astfel încât să se evite conflictele de interese. Sistemul de supraveghere publică trebuie să fie transparent. În acest scop, trebuie publicate toate documentele de orientare și cele legate de avize, precum și un raport anual care prezintă implementarea și punerea în aplicare a normelor prevăzute de prezenta directivă.

Raportul anual trebuie să cuprindă următoarele informații:

(a) rata de succes a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) în domeniul achizițiilor publice; în cazul în care procentul este mai mic de 50 %, calculat din punctul de vedere al valorii contractelor câștigate de către IMM-uri, raportul trebuie să prezinte o analiză a cauzelor acestui fapt;

(b) o imagine de ansamblu a implementării politicilor sustenabile de achiziții, inclusiv a procedurilor în domeniu, ținând seama de considerente legate de protecția mediului, incluziunea socială, cu referire inclusiv la accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități, sau de încurajarea inovării;

(c) informații referitoare la monitorizarea și urmărirea încălcărilor normelor privind achizițiile care afectează bugetul Uniunii, conform alineatelor (3)-(5) de la prezentul articol;

(d) date centralizate referitoare la cazurile raportate de fraudă, corupție, conflict de interese și alte nereguli grave în domeniul achizițiilor publice, inclusiv la cele care afectează proiecte cofinanțate din bugetul Uniunii.

3. Organismul de supraveghere are următoarele sarcini:

(a) monitorizarea aplicării normelor privind achizițiile publice și a practicilor aferente de către autoritățile contractante și în special de către organismele centrale de achiziție;

(b) furnizarea de consiliere juridică pentru autoritățile contractante privind interpretarea normelor și principiilor de achiziții publice și aplicarea normelor privind achizițiile publice în cazuri specifice;

(c) emiterea de avize din proprie inițiativă și de orientări referitoare la aspecte de interes general legate de interpretarea și aplicarea normelor privind achizițiile publice, la probleme recurente și la dificultăți sistemice legate de aplicarea normelor privind achizițiile publice, în lumina dispozițiilor prezentei directive și a jurisprudenței relevante a Curții de Justiție a Uniunii Europene;

(d) instituirea și aplicarea unor sisteme complexe și eficace de alertare (red-flagging) pentru prevenirea, depistarea și raportarea corespunzătoare a situațiilor de fraudă, corupție, conflict de interese și a altor nereguli similare grave în cadrul procedurilor de achiziție;

(e) atragerea atenției instituțiilor naționale competente, inclusiv a autorităților de audit, asupra încălcărilor concrete depistate și asupra problemelor sistemice;

(f) analizarea reclamațiilor din partea întreprinderilor și a cetățenilor referitoare la aplicarea normelor privind achizițiile publice în situații concrete și transmiterea acestor analize către autoritățile contractante implicate, care sunt obligate să le ia în considerare în deciziile lor sau, după caz, să explice motivele pentru care nu țin cont de aceste analize;

(g) monitorizarea deciziilor luate de instanțele judecătorești și autoritățile naționale în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene pronunțate în temeiul articolului 267 din tratat sau în urma unor constatări ale Curții Europene de Conturi referitoare la încălcări ale normelor Uniunii privind achizițiile publice în legătură cu proiecte cofinanțate de Uniune; organismul de supraveghere raportează Oficiului European de Luptă Antifraudă orice încălcare a normelor Uniunii în domeniul achizițiilor publice în cazul în care aceasta privește contracte finanțate, direct sau indirect, de Uniunea Europeană.

Sarcinile menționate la litera (e) nu aduc atingere exercitării dreptului de contestare în temeiul legislației naționale sau în cadrul sistemului instituit pe baza Directivei 89/665/CEE.

Statele membre împuternicesc organismul de supraveghere să sesizeze instanța care, conform legislației naționale, deține competența analizării deciziilor autorităților contractante, în cazul în care detectează o încălcare în cursul activității sale de monitorizare și de consiliere juridică.

4. Fără a aduce atingere procedurilor generale și metodelor de lucru stabilite de Comisie în ceea ce privește comunicarea și contactele sale cu statele membre, organismul de supraveghere funcționează ca punct de contact specific pentru Comisie atunci când aceasta monitorizează aplicarea dreptului Uniunii și execuția bugetului Uniunii în temeiul articolului 17 din Tratatul privind Uniunea Europeană și al articolului 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Organismul de supraveghere raportează Comisiei orice încălcare a prezentei directive în cadrul procedurilor de achiziție publică pentru atribuirea contractelor finanțate, în mod direct sau indirect, de Uniune.

Comisia poate în special să transmită organismului de supraveghere spre analiză cazuri individuale în care nu a fost încă încheiat un contract sau în care există încă posibilitatea derulării unei proceduri de contestare. Comisia poate, de asemenea, să încredințeze organismului de supraveghere sarcina de a desfășura activitățile de monitorizare necesare pentru a asigura aplicarea măsurilor pe care statele membre s-au angajat să le instituie pentru a remedia o încălcare a normelor și principiilor Uniunii privind achizițiile publice identificată de Comisie.

Comisia poate impune organismului de supraveghere să analizeze încălcările prezumate ale normelor Uniunii în domeniul achizițiilor publice care afectează proiecte cofinanțate din bugetul Uniunii. Comisia poate însărcina organismul de supraveghere să urmărească anumite cazuri și să se asigure că autoritățile naționale competente, care vor fi obligate să-i urmeze instrucțiunile, iau măsurile corespunzătoare în cazul încălcării normelor Uniunii în domeniul achizițiilor publice care afectează proiecte cofinanțate.

5. Activitățile de anchetă și de asigurare a aplicării normelor desfășurate de organismul de supraveghere pentru a asigura conformitatea deciziilor autorităților contractante cu prezenta directivă și cu principiile din tratat nu înlocuiesc și nu aduc atingere rolului instituțional al Comisiei în calitate de gardian al tratatului. În cazul în care Comisia decide să transmită un caz individual spre analiză conform alineatului (4), aceasta își rezervă, de asemenea, dreptul de a interveni în limitele competențelor care îi sunt conferite prin tratat.

6. Autoritățile contractante transmit organismului național de supraveghere textul integral al tuturor contractelor încheiate care au o valoare egală cu sau mai mare decât:

(a) 1 000 000 EUR în cazul contractelor de achiziții publice de bunuri sau de servicii;

(b) 10 000 000 EUR în cazul contractelor de achiziții publice de lucrări.

7. Fără a aduce atingere legilor naționale privind accesul la informații și în conformitate cu legislația naționala și a UE în domeniul protecției datelor, organismul de supraveghere acordă, pe baza unei cereri scrise, acces liber, direct, total și gratuit la contractele încheiate menționate la alineatul (6). Accesul la anumite părți ale contractelor poate fi refuzat în cazul în care dezvăluirea lor ar împiedica aplicarea legii sau ar fi contrară interesului public, ar aduce atingere intereselor comerciale legitime ale operatorilor economici, publici sau privați, sau ar putea aduce atingere concurenței loiale dintre aceștia.

Accesul la părțile care pot fi dezvăluite se acordă într-un termen rezonabil și cel târziu în 45 de zile de la data cererii.

Nu este obligatoriu ca solicitanții care depun o cerere de acces la un contract să demonstreze vreun interes direct sau indirect în legătură cu acel contract. Destinatarul informațiilor trebuie să le poată face publice.

8. În raportul anual menționat la alineatul (2) se include o prezentare succintă a tuturor activităților desfășurate de organismul de supraveghere în conformitate cu alineatele (1)-(7).

Articolul 85 Rapoarte individuale privind procedurile de atribuire a contractelor

Pentru fiecare contract sau acord-cadru și de fiecare dată când se instituie un sistem dinamic de achiziții, autoritățile contractante întocmesc un raport scris care trebuie să cuprindă cel puțin următoarele elemente:

(a) denumirea și adresa autorității contractante, obiectul și valoarea contractului, a acordului-cadru sau a sistemului dinamic de achiziții;

(b) numele candidaților sau ofertanților câștigători și justificarea alegerii lor;

(c) numele candidaților sau ofertanților respinși și motivele respingerii lor;

(d) motivele respingerii ofertelor considerate nejustificat de scăzute;

(e) numele ofertantului câștigător și justificarea alegerii ofertei sale, precum și, dacă se cunoaște, partea din contract sau din acordul-cadru pe care acesta intenționează să o subcontracteze unor terți;

(f) în cazul procedurilor negociate fără publicare prealabilă, circumstanțele menționate la articolul 30 care justifică recurgerea la procedura respectivă;

(g) atunci când este necesar, motivele pentru care autoritatea contractantă a renunțat să atribuie un contract sau să încheie un acord-cadru ori să inițieze un sistem dinamic de achiziții;

(h) acolo unde este cazul, conflictele de interese identificate și măsurile luate în acest sens.

Autoritățile contractante documentează desfășurarea tuturor procedurilor de achiziție, indiferent dacă acestea se desfășoară prin mijloace electronice sau în alt mod. În acest scop, ele documentează toate etapele procedurii de achiziție, inclusiv toate comunicările cu operatorii economici și deliberările interne, pregătirea procedurilor de ofertare, de dialog sau de negociere, după caz, precum și etapele de selecție și de atribuire a contractului.

Raportul sau elementele sale principale sunt comunicate Comisiei sau organismului național de supraveghere, la solicitarea acestora.

Articolul 86 Raportarea națională și lista autorităților contractante

1. Organismele instituite sau desemnate în conformitate cu articolul 84 înaintează Comisiei un raport statistic și de implementare pentru fiecare an, pe baza unui formular standard, nu mai târziu de data de 31 octombrie a anului următor anului de raportare.

2. Raportul menționat la alineatul (1) trebuie să conțină cel puțin următoarele informații:

(a) o listă completă și actualizată a tuturor autorităților guvernamentale centrale, a autorităților contractante regionale și locale și a organismelor de drept public, incluzând autoritățile regionale și locale și asociațiile de autorități contractante care atribuie contracte de achiziție publică sau încheie acorduri-cadru, indicând pentru fiecare autoritate numărul unic de identificare în cazul în care un astfel de număr este prevăzut în legislația națională; această listă trebuie organizată pe tipuri de autorități;

(b) o listă completă și actualizată a tuturor organismelor centrale de achiziție;

(c) pentru toate contractele care depășesc pragurile prevăzute la articolul 4 din prezenta directivă:

(i)      numărul și valoarea contractelor atribuite, defalcate pe tipuri de autorități, precum și pe proceduri și pe lucrări, bunuri și servicii identificate prin diviziunea din nomenclatura CPV;

(ii)      în cazul în care contractele au fost încheiate printr-o procedură negociată fără publicare prealabilă, datele menționate la punctul (i) sunt defalcate de asemenea în funcție de circumstanțele prevăzute la articolul 30 și se precizează numărul și valoarea contractelor atribuite, defalcate pe state membre și pe țări terțe ale contractanților câștigători;

(d) pentru toate contractele care se situează sub pragurile prevăzute la articolul 4 din prezenta directivă, dar care ar intra sub incidența prezentei directive dacă valoarea lor ar depăși respectivele praguri, numărul și valoarea contractelor atribuite, defalcate pe tipuri de autorități.

3. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 89 pentru a modifica anexa I în scopul actualizării listei de autorități contractante în urma notificărilor din partea statelor membre, atunci când o astfel de modificare se dovedește a fi necesară pentru a identifica în mod corect autoritățile contractante.

Comisia poate publica periodic lista de organisme de drept public transmisă în conformitate cu alineatul (2) litera (a), pentru informare, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

4. Statele membre transmit Comisiei informații cu privire la organizarea lor instituțională pentru implementarea, monitorizarea și aplicarea prezentei directive, precum și informații referitoare la inițiativele naționale în vederea furnizării de orientări sau de asistență pentru implementarea normelor Uniunii privind achizițiile publice, sau la inițiativele menite să răspundă unor provocări în implementarea acestor norme.

5. Comisia stabilește formularul standard al raportului anual statistic și de implementare menționat la alineatul (1). Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 91.

Articolul 87 Asistență pentru autoritățile contractante și pentru întreprinderi

1. Statele membre pun la dispoziție structuri de asistență tehnică în scopul de a oferi autorităților contractante consiliere, îndrumare și asistență juridică și economică pentru pregătirea și derularea procedurilor de achiziții. Statele membre se asigură, de asemenea, că fiecare autoritate contractantă poate obține consiliere și asistență competentă pe probleme individuale.

2. În vederea îmbunătățirii accesului la achizițiile publice pentru operatorii economici, în special pentru IMM-uri, și pentru a facilita înțelegerea corectă a dispozițiilor prezentei directive, statele membre se asigură că se poate obține asistența corespunzătoare, inclusiv prin mijloace electronice sau prin utilizarea rețelelor existente destinate asistenței în afaceri.

3. Operatorii economici care intenționează să participe la o procedură de achiziție într-un alt stat membru trebuie să aibă la dispoziție asistență administrativă specifică. Această asistență trebuie să acopere cel puțin cerințele administrative din statul membru în cauză, precum și eventualele obligații legate de achizițiile publice electronice.

Statele membre se asigură că operatorii economici interesați au acces cu ușurință la informații corespunzătoare referitoare la obligațiile privind impozitele sau protecția mediului și la obligațiile impuse de legislația socială și de legislația muncii în vigoare în statul membru, regiunea sau localitatea unde urmează să se desfășoare lucrările sau să se presteze serviciile și care se aplică lucrărilor desfășurate la fața locului sau serviciilor prestate pe durata executării contractului.

4. În aplicarea alineatelor (1), (2) și (3), statele membre pot desemna un organism unic sau mai multe organisme sau structuri administrative. Statele membre asigură o coordonare corespunzătoare între aceste organisme și structuri.

Articolul 88 Cooperare administrativă

1. Statele membre își acordă reciproc asistență și instituie măsuri de cooperare eficace pentru a asigura schimbul de informații cu privire la aspectele la care se face referire la articolele 40, 41, 42, 55, 57, 59, 60, 61, 63 și 69. Ele asigură confidențialitatea informațiilor pe care le schimbă.

2. Autoritățile competente din toate statele membre în cauză fac schimb de informații respectând dispozițiile privind protecția datelor cu caracter personal prevăzute de Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului[42] și de Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului[43].

3. În aplicarea prezentului articol, statele membre desemnează unul sau mai multe puncte de legătură, ale căror detalii de contact se comunică celorlalte state membre, organismelor de supraveghere și Comisiei. Statele membre publică și actualizează cu regularitate lista punctelor de legătură. Organismul de supraveghere este responsabil de coordonarea acestor puncte de legătură.

4. Schimbul de informații se desfășoară prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne, instituit în temeiul Regulamentului (UE) nr. XXX/XXXX al Parlamentului European și al Consiliului[44] [propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne („Regulamentul IMI”), COM (2011) 522]. Statele membre furnizează informațiile cerute de către alte state membre în cel mai scurt timp posibil.

TITLUL V Competențe delegate, competențe de executare și dispoziții finale

Articolul 89 Exercitarea delegării de competențe

1. Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

2. Competența de a adopta acte delegate menționată la articolele 6, 13, 19, 20, 23, 54, 59, 67 și 86 este conferită Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând de la [data intrării în vigoare a prezentei directive].

3. Competența de a adopta acte delegate menționată la articolele 6, 13, 19, 20, 23, 54, 59, 67 și 86 poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării competențelor precizate în decizia respectivă. Aceasta intră în vigoare în ziua următoare datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară indicată în cuprinsul său. Ea nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

4. De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

5. Un act delegat adoptat în conformitate cu prezentul articol intră în vigoare numai dacă nici Parlamentul European, nici Consiliul nu au exprimat obiecții în termen de două luni de la notificarea respectivului act către Parlamentul European și Consiliu sau dacă, înainte de expirarea acestei perioade, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia cu privire la faptul că nu doresc să formuleze obiecții. Perioada menționată se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 90 Procedura de urgență

1. Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră imediat în vigoare și se aplică atât timp cât nu se formulează nicio obiecție în conformitate cu alineatul (2). În notificarea actului delegat transmisă Parlamentului European și Consiliului se prezintă motivele pentru care s-a folosit procedura de urgență.

2. Parlamentul European sau Consiliul poate formula obiecții la un act delegat în conformitate cu procedura menționată la articolul 89 alineatul (5). În acest caz, Comisia abrogă actul imediat ce Parlamentul European sau Consiliul își notifică decizia de a formula obiecții.

Articolul 91 Procedura comitetului

1. Comisia este asistată de Comitetul consultativ pentru achizițiile publice înființat prin Decizia 71/306/CEE a Consiliului[45]. Acesta este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

2. Atunci când se face trimitere la prezentul articol, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 92 Transpunere

1.           Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 30 iunie 2014 cel târziu. Statele membre comunică de îndată Comisiei textul acestor dispoziții.

Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o astfel de trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

2.           Statele membre comunică Comisiei textul principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 93 Abrogări

Directiva 2004/18/CE se abrogă cu efect de la 30 iunie 2014.

Trimiterile la directiva abrogată se înțeleg ca trimiteri la prezenta directivă și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa XVII.

Articolul 94 Revizuire

Comisia examinează efectele economice ale aplicării pragurilor prevăzute la articolul 4 asupra pieței interne și prezintă un raport în acest sens Parlamentului European și Consiliului până la 30 iunie 2017.

În cazul unor modificări ale valorilor pragurilor aplicabile în temeiul acordului, raportul este urmat, dacă este cazul, de o propunere legislativă de modificare a pragurilor stabilite în prezenta directivă.

Articolul 95 Intrare în vigoare

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 96 Destinatari

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 20.12.2011

Pentru Parlamentul European                      Pentru Consiliu

Președintele                                                  Președintele

ANEXA I AUTORITĂȚI GUVERNAMENTALE CENTRALE

Belgia

1. Services publics fédéraux (Ministere): || 1. Federale Overheidsdiensten (Ministere):

SPF Chancellerie du Premier Ministre; || FOD Kanselarij van de Eerste Minister;

SPF Personnel et Organisation; || FOD Kanselarij Personeel en Organisatie;

SPF Budget et Contrôle de la Gestion; || FOD Budget en Beheerscontrole;

SPF Technologie de l’Information et de la Communication (Fedict); || FOD Informatie- en Communicatietechnologie (Fedict);

SPF Affaires étrangères, Commerce extérieur et Coopération au Développement; || FOD Buitenlandse Zaken, Buitenlandse Handel en Ontwikkelingssamenwerking;

SPF Intérieur; || FOD Binnenlandse Zaken;

SPF Finances; || FOD Financiën;

SPF Mobilité et Transports; || FOD Mobiliteit en Vervoer;

SPF Emploi, Travail et Concertation sociale; || FOD Werkgelegenheid, Arbeid en sociaal overleg

SPF Sécurité Sociale et Institutions publiques de Sécurité Sociale; || FOD Sociale Zekerheid en Openbare Instellingen van sociale Zekerheid

SPF Santé publique, Sécurité de la Chaîne alimentaire et Environnement; || FOD Volksgezondheid, Veiligheid van de Voedselketen en Leefmilieu;

SPF Justice; || FOD Justitie;

SPF Economie, PME, Classes moyennes et Energie; || FOD Economie, KMO, Middenstand en Energie;

Ministère de la Défense; || Ministerie van Landsverdediging;

Service public de programmation Intégration sociale, Lutte contre la pauvreté et Economie sociale; || Programmatorische Overheidsdienst Maatschappelijke Integratie, Armoedsbestrijding en sociale Economie;

Service public fédéral de Programmation Développement durable; || Programmatorische federale Overheidsdienst Duurzame Ontwikkeling;

Service public fédéral de Programmation Politique scientifique; || Programmatorische federale Overheidsdienst Wetenschapsbeleid;

2. Régie des Bâtiments; || 2. Regie der Gebouwen;

Office national de Sécurité sociale; || Rijksdienst voor sociale Zekerheid;

Institut national d’Assurance sociales pour travailleurs indépendants || Rijksinstituut voor de sociale Verzekeringen der Zelfstandigen;

Institut national d’Assurance Maladie-Invalidité; || Rijksinstituut voor Ziekte- en Invaliditeitsverzekering;

Office national des Pensions; || Rijksdienst voor Pensioenen;

Caisse auxiliaire d’Assurance Maladie-Invalidité; || Hulpkas voor Ziekte-en Invaliditeitsverzekering;

Fond des Maladies professionnelles; || Fonds voor Beroepsziekten;

Office national de l’Emploi; || Rijksdienst voor Arbeidsvoorziening

Bulgaria

– Администрация на Народното събрание

– Aдминистрация на Президента

– Администрация на Министерския съвет

– Конституционен съд

– Българска народна банка

– Министерство на външните работи

– Министерство на вътрешните работи

– Министерство на държавната администрация и административната реформа

– Министерство на извънредните ситуации

– Министерство на земеделието и храните

– Министерство на здравеопазването

– Министерство на икономиката и енергетиката

– Министерство на културата

– Министерство на образованието и науката

– Министерство на околната среда и водите

– Министерство на отбраната

– Министерство на правосъдието

– Министерство на регионалното развитие и благоустройството

– Министерство на транспорта

– Министерство на труда и социалната политика

– Министерство на финансите

Agenții de stat, comisii de stat, agenții executive și alte autorități publice instituite printr-o lege sau printr-un decret al Consiliului de Miniștri și care au o funcție legată de exercitarea puterii executive:

– Агенция за ядрено регулиране

– Висшата атестационна комисия

– Държавна комисия за енергийно и водно регулиране

– Държавна комисия по сигурността на информацията

– Комисия за защита на конкуренцията

– Комисия за защита на личните данни

– Комисия за защита от дискриминация

– Комисия за регулиране на съобщенията

– Комисия за финансов надзор

– Патентно ведомство на Република България

– Сметна палата на Република България

– Агенция за приватизация

– Агенция за следприватизационен контрол

– Български институт по метрология

– Държавна агенция ‘Архиви’

– Държавна агенция ‘Държавен резерв и военновременни запаси’

– Държавна агенция ‘Национална сигурност’

– Държавна агенция за бежанците

– Държавна агенция за българите в чужбина

– Държавна агенция за закрила на детето

– Държавна агенция за информационни технологии и съобщения

– Държавна агенция за метрологичен и технически надзор

– Държавна агенция за младежта и спорта

– Държавна агенция по горите

– Държавна агенция по туризма

– Държавна комисия по стоковите борси и тържища

– Институт по публична администрация и европейска интеграция

– Национален статистически институт

– Национална агенция за оценяване и акредитация

– Националната агенция за професионално образование и обучение

– Национална комисия за борба с трафика на хора

– Агенция ‘Митници’

– Агенция за държавна и финансова инспекция

– Агенция за държавни вземания

– Агенция за социално подпомагане

– Агенция за хората с увреждания

– Агенция по вписванията

– Агенция по геодезия, картография и кадастър

– Агенция по енергийна ефективност

– Агенция по заетостта

– Агенция по обществени поръчки

– Българска агенция за инвестиции

– Главна дирекция ‘Гражданска въздухоплавателна администрация’

– Дирекция ‘Материално-техническо осигуряване и социално обслужване’ на Министерство на вътрешните работи

– Дирекция ‘Оперативно издирване’ на Министерство на вътрешните работи

– Дирекция ‘Финансово-ресурсно осигуряване’ на Министерство на вътрешните работи

– Дирекция за национален строителен контрол

– Държавна комисия по хазарта

– Изпълнителна агенция ‘Автомобилна администрация’

– Изпълнителна агенция ‘Борба с градушките’

– Изпълнителна агенция ‘Българска служба за акредитация’

– Изпълнителна агенция ‘Военни клубове и информация’

– Изпълнителна агенция ‘Главна инспекция по труда’

– Изпълнителна агенция ‘Държавна собственост на Министерството на отбраната’

– Изпълнителна агенция ‘Железопътна администрация’

– Изпълнителна агенция ‘Изпитвания и контролни измервания на въоръжение, техника и имущества’

– Изпълнителна агенция ‘Морска администрация’

– Изпълнителна агенция ‘Национален филмов център’

– Изпълнителна агенция ‘Пристанищна администрация’

– Изпълнителна агенция ‘Проучване и поддържане на река Дунав’

– Изпълнителна агенция ‘Социални дейности на Министерството на отбраната’

– Изпълнителна агенция за икономически анализи и прогнози

– Изпълнителна агенция за насърчаване на малките и средни предприятия

– Изпълнителна агенция по лекарствата

– Изпълнителна агенция по лозата и виното

– Изпълнителна агенция по околна среда

– Изпълнителна агенция по почвените ресурси

– Изпълнителна агенция по рибарство и аквакултури

– Изпълнителна агенция по селекция и репродукция в животновъдството

– Изпълнителна агенция по сортоизпитване, апробация и семеконтрол

– Изпълнителна агенция по трансплантация

– Изпълнителна агенция по хидромелиорации

– Комисията за защита на потребителите

– Контролно-техническата инспекция

– Национален център за информация и документация

– Национален център по радиобиология и радиационна защита

– Национална агенция за приходите

– Национална ветеринарномедицинска служба

– Национална служба ‘Полиция’

– Национална служба ‘Пожарна безопасност и защита на населението’

– Национална служба за растителна защита

– Национална служба за съвети в земеделието

– Национална служба по зърното и фуражите

– Служба ‘Военна информация’

– Служба ‘Военна полиция’

– Фонд ‘Републиканска пътна инфраструктура’

– Авиоотряд 28

Republica Cehă

– Ministerstvo dopravy

– Ministerstvo financí

– Ministerstvo kultury

– Ministerstvo obrany

– Ministerstvo pro místní rozvoj

– Ministerstvo práce a sociálních věcí

– Ministerstvo průmyslu a obchodu

– Ministerstvo spravedlnosti

– Ministerstvo školství, mládeže a tělovýchovy

– Ministerstvo vnitra

– Ministerstvo zahraničních věcí

– Ministerstvo zdravotnictví

– Ministerstvo zemědělství

– Ministerstvo životního prostředí

– Poslanecká sněmovna PČR

– Senát PČR

– Kancelář prezidenta

– Český statistický úřad

– Český úřad zeměměřičský a katastrální

– Úřad průmyslového vlastnictví

– Úřad pro ochranu osobních údajů

– Bezpečnostní informační služba

– Národní bezpečnostní úřad

– Česká akademie věd

– Vězeňská služba

– Český báňský úřad

– Úřad pro ochranu hospodářské soutěže

– Správa státních hmotných rezerv

– Státní úřad pro jadernou bezpečnost

– Česká národní banka

– Energetický regulační úřad

– Úřad vlády České republiky

– Ústavní soud

– Nejvyšší soud

– Nejvyšší správní soud

– Nejvyšší státní zastupitelství

– Nejvyšší kontrolní úřad

– Kancelář Veřejného ochránce práv

– Grantová agentura České republiky

– Státní úřad inspekce práce

– Český telekomunikační úřad

Danemarca

– Folketinget

Rigsrevisionen

– Statsministeriet

– Udenrigsministeriet

– Beskæftigelsesministeriet

5 styrelser og institutioner (5 agenții și instituții)

– Domstolsstyrelsen

– Finansministeriet

5 styrelser og institutioner (5 agenții și instituții)

– Forsvarsministeriet

5 styrelser og institutioner (5 agenții și instituții)

– Ministeriet for Sundhed og Forebyggelse

Adskillige styrelser og institutioner, herunder Statens Serum Institut (mai multe agenții și instituții, inclusiv Statens Serum Institut)

– Justitsministeriet

Rigspolitichefen, anklagemyndigheden samt 1 direktorat og et antal styrelser (Comisarul Poliției, procuratura, 1 direcție generală și mai multe agenții)

– Kirkeministeriet

10 stiftsøvrigheder (10 autorități diocezane)

– Kulturministeriet — Ministerul Culturii

4 styrelser samt et antal statsinstitutioner (4 departamente și mai multe instituții)

– Miljøministeriet

5 styrelser (5 agenții)

– Ministeriet for Flygtninge, Invandrere og Integration

1 styrelse (1 agenție)

– Ministeriet for Fødevarer, Landbrug og Fiskeri

4 direktoraterog institutioner (4 direcții generale și instituții)

– Ministeriet for Videnskab, Teknologi og Udvikling

Adskillige styrelser og institutioner, Forskningscenter Risø og Statens uddannelsesbygninger (mai multe agenții și instituții, inclusiv Laboratorul Național Risoe și unitățile naționale daneze de educație și cercetare)

– Skatteministeriet

1 styrelse og institutioner (1 agenție și mai multe instituții)

– Velfærdsministeriet

3 styrelser og institutioner (3 agenții și mai multe instituții)

– Transportministeriet

7 styrelser og institutioner, herunder Øresundsbrokonsortiet (7 agenții și instituții, inclusiv Øresundsbrokonsortiet)

– Undervisningsministeriet

3 styrelser, 4 undervisningsinstitutioner og 5 andre institutioner (3 agenții, 4 unități de învățământ și 5 alte instituții)

– Økonomi- og Erhvervsministeriet

Adskilligestyrelser og institutioner (mai multe agenții și instituții)

– Klima- og Energiministeriet

3 styrelse og institutioner (3 agenții și instituții)

Germania

– Auswärtiges Amt

– Bundeskanzleramt

– Bundesministerium für Arbeit und Soziales

– Bundesministerium für Bildung und Forschung

– Bundesministerium für Ernährung, Landwirtschaft und Verbraucherschutz

– Bundesministerium der Finanzen

– Bundesministerium des Innern (doar bunuri pentru uz civil)

– Bundesministerium für Gesundheit

– Bundesministerium für Familie, Senioren, Frauen und Jugend

– Bundesministerium der Justiz

– Bundesministerium für Verkehr, Bau und Stadtentwicklung

– Bundesministerium für Wirtschaft und Technologie

– Bundesministerium für wirtschaftliche Zusammenarbeit und Entwicklung

– Bundesministerium der Verteidigung (cu excepția bunurilor pentru uz militar)

– Bundesministerium für Umwelt, Naturschutz und Reaktorsicherheit

Estonia

– Vabariigi Presidendi Kantselei;

– Eesti Vabariigi Riigikogu;

– Eesti Vabariigi Riigikohus;

– Riigikontroll;

– Õiguskantsler;

– Riigikantselei;

– Rahvusarhiiv;

– Haridus- ja Teadusministeerium;

– Justiitsministeerium;

– Kaitseministeerium;

– Keskkonnaministeerium;

– Kultuuriministeerium;

– Majandus- ja Kommunikatsiooniministeerium;

– Põllumajandusministeerium;

– Rahandusministeerium;

– Siseministeerium;

– Sotsiaalministeerium;

– Välisministeerium;

– Keeleinspektsioon;

– Riigiprokuratuur;

– Teabeamet;

– Maa-amet;

– Keskkonnainspektsioon;

– Metsakaitse- ja Metsauuenduskeskus;

– Muinsuskaitseamet;

– Patendiamet;

– Tarbijakaitseamet;

– Riigihangete Amet;

– Taimetoodangu Inspektsioon;

– Põllumajanduse Registrite ja Informatsiooni Amet;

– Veterinaar- ja Toiduamet

– Konkurentsiamet;

– Maksu –ja Tolliamet;

– Statistikaamet;

– Kaitsepolitseiamet;

– Kodakondsus- ja Migratsiooniamet;

– Piirivalveamet;

– Politseiamet;

– Eesti Kohtuekspertiisi Instituut;

– Keskkriminaalpolitsei;

– Päästeamet;

– Andmekaitse Inspektsioon;

– Ravimiamet;

– Sotsiaalkindlustusamet;

– Tööturuamet;

– Tervishoiuamet;

– Tervisekaitseinspektsioon;

– Tööinspektsioon;

– Lennuamet;

– Maanteeamet;

– Veeteede Amet;

– Julgestuspolitsei;

– Kaitseressursside Amet;

– Kaitseväe Logistikakeskus;

– Tehnilise Järelevalve Amet.

Irlanda

– President’s Establishment

– Houses of the Oireachtas — (Parlamentul)

– Department of theTaoiseach — (Prim-ministru)

– Central Statistics Office

– Department of Finance

– Office of the Comptroller and Auditor General

– Office of the Revenue Commissioners

– Office of Public Works

– State Laboratory

– Office of the Attorney General

– Office of the Director of Public Prosecutions

– Valuation Office

– Office of the Commission for Public Service Appointments

– Public Appointments Service

– Office of the Ombudsman

– Chief State Solicitor’s Office

– Department of Justice, Equality and Law Reform

– Courts Service

– Prisons Service

– Office of the Commissioners of Charitable Donations and Bequests

– Department of the Environment, Heritage and Local Government

– Department of Education and Science

– Department of Communications, Energy and Natural Resources

– Department of Agriculture, Fisheries and Food

– Department of Transport

– Department of Health and Children

– Department of Enterprise, Trade and Employment

– Department of Arts, Sports and Tourism

– Department of Defence

– Department of Foreign Affairs

– Department of Social and Family Affairs

– Department of Community, Rural and Gaeltacht — [Gaelic speaking regions] Affairs

– Arts Council

– National Gallery.

Grecia

– Υπουργείο Εσωτερικών;

– Υπουργείο Εξωτερικών;

– Υπουργείο Οικονομίας και Οικονομικών;

– Υπουργείο Ανάπτυξης;

– Υπουργείο Δικαιοσύνης;

– Υπουργείο Εθνικής Παιδείας και Θρησκευμάτων;

– Υπουργείο Πολιτισμού;

– Υπουργείο Υγείας και Κοινωνικής Αλληλεγγύης;

– Υπουργείο Περιβάλλοντος, Χωροταξίας και Δημοσίων Έργων;

– Υπουργείο Απασχόλησης και Κοινωνικής Προστασίας;

– Υπουργείο Μεταφορών και Επικοινωνιών;

– Υπουργείο Αγροτικής Ανάπτυξης και Τροφίμων;

– Υπουργείο Εμπορικής Ναυτιλίας, Αιγαίου και Νησιωτικής Πολιτικής;

– Υπουργείο Μακεδονίας- Θράκης;

– Γενική Γραμματεία Επικοινωνίας;

– Γενική Γραμματεία Ενημέρωσης;

– Γενική Γραμματεία Νέας Γενιάς;

– Γενική Γραμματεία Ισότητας;

– Γενική Γραμματεία Κοινωνικών Ασφαλίσεων;

– Γενική Γραμματεία Απόδημου Ελληνισμού;

– Γενική Γραμματεία Βιομηχανίας;

– Γενική Γραμματεία Έρευνας και Τεχνολογίας;

– Γενική Γραμματεία Αθλητισμού;

– Γενική Γραμματεία Δημοσίων Έργων;

– Γενική Γραμματεία Εθνικής Στατιστικής Υπηρεσίας Ελλάδος;

– Εθνικό Συμβούλιο Κοινωνικής Φροντίδας;

– Οργανισμός Εργατικής Κατοικίας;

– Εθνικό Τυπογραφείο;

– Γενικό Χημείο του Κράτους;

– Ταμείο Εθνικής Οδοποιίας;

– Εθνικό Καποδιστριακό Πανεπιστήμιο Αθηνών;

– Αριστοτέλειο Πανεπιστήμιο Θεσσαλονίκης;

– Δημοκρίτειο Πανεπιστήμιο Θράκης;

– Πανεπιστήμιο Αιγαίου;

– Πανεπιστήμιο Ιωαννίνων;

– Πανεπιστήμιο Πατρών;

– Πανεπιστήμιο Μακεδονίας;

– Πολυτεχνείο Κρήτης;

– Σιβιτανίδειος Δημόσια Σχολή Τεχνών και Επαγγελμάτων;

– Αιγινήτειο Νοσοκομείο;

– Αρεταίειο Νοσοκομείο;

– Εθνικό Κέντρο Δημόσιας Διοίκησης;

– Οργανισμός Διαχείρισης Δημοσίου Υλικού;

– Οργανισμός Γεωργικών Ασφαλίσεων;

– Οργανισμός Σχολικών Κτιρίων;

– Γενικό Επιτελείο Στρατού;

– Γενικό Επιτελείο Ναυτικού;

– Γενικό Επιτελείο Αεροπορίας;

– Ελληνική Επιτροπή Ατομικής Ενέργειας;

– Γενική Γραμματεία Εκπαίδευσης Ενηλίκων;

– Υπουργείο Εθνικής Άμυνας;

– Γενική Γραμματεία Εμπορίου.

Spania

– Presidencia de Gobierno

– Ministerio de Asuntos Exteriores y de Cooperación

– Ministerio de Justicia

– Ministerio de Defensa

– Ministerio de Economía y Hacienda

– Ministerio del Interior

– Ministerio de Fomento

– Ministerio de Educación, Política Social y Deportes

– Ministerio de Industria, Turismo y Comercio

– Ministerio de Trabajo e Inmigración

– Ministerio de la Presidencia

– Ministerio de Administraciones Públicas

– Ministerio de Cultura

– Ministerio de Sanidad y Consumo

– Ministerio de Medio Ambiente y Medio Rural y Marino

– Ministerio de Vivienda

– Ministerio de Ciencia e Innovación

– Ministerio de Igualdad

Franța

1. Ministere

– Services du Premier ministre

– Ministère chargé de la santé, de la jeunesse et des sports

– Ministère chargé de l’intérieur, de l’outre-mer et des collectivités territoriales

– Ministère chargé de la justice

– Ministère chargé de la défense

– Ministère chargé des affaires étrangères et européennes

– Ministère chargé de l’éducation nationale

– Ministère chargé de l’économie, des finances et de l’emploi

– Secrétariat d’Etat aux transports

– Secrétariat d’Etat aux entreprises et au commerce extérieur

– Ministère chargé du travail, des relations sociales et de la solidarité

– Ministère chargé de la culture et de la communication

– Ministère chargé du budget, des comptes publics et de la fonction publique

– Ministère chargé de l’agriculture et de la pêche

– Ministère chargé de l’enseignement supérieur et de la recherche

– Ministère chargé de l’écologie, du développement et de l’aménagement durables

– Secrétariat d’Etat à la fonction publique

– Ministère chargé du logement et de la ville

– Secrétariat d’Etat à la coopération et à la francophonie

– Secrétariat d’Etat à l’outre-mer

– Secrétariat d’Etat à la jeunesse, des sports et de la vie associative

– Secrétariat d’Etat aux anciens combattants

– Ministère chargé de l’immigration, de l’intégration, de l’identité nationale et du co-développement

– Secrétariat d’Etat en charge de la prospective et de l’évaluation des politiques publiques

– Secrétariat d’Etat aux affaires européennes,

– Secrétariat d’Etat aux affaires étrangères et aux droits de l’homme

– Secrétariat d’Etat à la consommation et au tourisme

– Secrétariat d’Etat à la politique de la ville

– Secrétariat d’Etat à la solidarité

– Secrétariat d’Etat en charge de l’industrie et de la consommation

– Secrétariat d’Etat en charge de l’emploi

– Secrétariat d’Etat en charge du commerce, de l’artisanat, des PME, du tourisme et des services

– Secrétariat d’Etat en charge de l’écologie

– Secrétariat d’Etat en charge du développement de la région-capitale

– Secrétariat d’Etat en charge de l’aménagement du territoire

2. Instituții, autorități și jurisdicții independente

– Présidence de la République

– Assemblée Nationale

– Sénat

– Conseil constitutionnel

– Conseil économique et social

– Conseil supérieur de la magistrature

– Agence française contre le dopage

– Autorité de contrôle des assurances et des mutuelles

– Autorité de contrôle des nuisances sonores aéroportuaires

– Autorité de régulation des communications électroniques et des postes

– Autorité de sûreté nucléaire

– Autorité indépendante des marchés financiers

– Comité national d’évaluation des établissements publics à caractère scientifique, culturel et professionnel

– Commission d’accès aux documents administratifs

– Commission consultative du secret de la défense nationale

– Commission nationale des comptes de campagne et des financements politiques

– Commission nationale de contrôle des interceptions de sécurité

– Commission nationale de déontologie de la sécurité

– Commission nationale du débat public

– Commission nationale de l’informatique et des libertés

– Commission des participations et des transferts

– Commission de régulation de l’énergie

– Commission de la sécurité des consommateurs

– Commission des sondages

– Commission de la transparence financière de la vie politique

– Conseil de la concurrence

– Conseil des ventes volontaires de meubles aux enchères publiques

– Conseil supérieur de l’audiovisuel

– Défenseur des enfants

– Haute autorité de lutte contre les discriminations et pour l’égalité

– Haute autorité de santé

– Médiateur de la République

– Cour de justice de la République

– Tribunal des Conflits

– Conseil d’Etat

– Cours administratives d’appel

– Tribunaux administratifs

– Cour des Comptes

– Chambres régionales des Comptes

– Cours et tribunaux de l’ordre judiciaire (Cour de Cassation, Cours d’Appel, Tribunaux d’instance et Tribunaux de grande instance)

3. Instituții publice naționale

– Académie de France à Rome

– Académie de marine

– Académie des sciences d’outre-mer

– Académie des technologies

– Agence centrale des organismes de sécurité sociale (ACOSS)

– Agence de biomédicine

– Agence pour l’enseignement du français à l’étranger

– Agence française de sécurité sanitaire des aliments

– Agence française de sécurité sanitaire de l’environnement et du travail

– Agence Nationale pour la cohésion sociale et l’égalité des chances

– Agence nationale pour la garantie des droits des mineurs

– Agences de l’eau

– Agence Nationale de l’Accueil des Etrangers et des migrations

– Agence nationale pour l’amélioration des conditions de travail (ANACT

– Agence nationale pour l’amélioration de l’habitat (ANAH)

– Agence Nationale pour la Cohésion Sociale et l’Egalité des Chances

– Agence nationale pour l’indemnisation des français d’outre-mer (ANIFOM)

– Assemblée permanente des chambres d’agriculture (APCA)

– Bibliothèque publique d’information

– Bibliothèque nationale de France

– Bibliothèque nationale et universitaire de Strasbourg

– Caisse des Dépôts et Consignations

– Caisse nationale des autoroutes (CNA)

– Caisse nationale militaire de sécurité sociale (CNMSS)

– Caisse de garantie du logement locatif social

– Casa de Velasquez

– Centre d’enseignement zootechnique

– Centre d’études de l’emploi

– Centre d’études supérieures de la sécurité sociale

– Centres de formation professionnelle et de promotion agricole

– Centre hospitalier des Quinze-Vingts

– Centre international d’études supérieures en sciences agronomiques (Montpellier Sup Agro)

– Centre des liaisons européennes et internationales de sécurité sociale

– Centre des Monuments Nationaux

– Centre national d’art et de culture Georges Pompidou

– Centre national des arts plastiques

– Centre national de la cinématographie

– Centre National d’Etudes et d’expérimentation du machinisme agricole, du génie rural, des eaux et des forêts (CEMAGREF)

– Centre national du livre

– Centre national de documentation pédagogique

– Centre national des œuvres universitaires et scolaires (CNOUS)

– Centre national professionnel de la propriété forestière

– Centre National de la Recherche Scientifique (C.N.R.S)

– Centres d’éducation populaire et de sport (CREPS)

– Centres régionaux des œuvres universitaires (CROUS)

– Collège de France

– Conservatoire de l’espace littoral et des rivages lacustres

– Conservatoire National des Arts et Métiers

– Conservatoire national supérieur de musique et de danse de Paris

– Conservatoire national supérieur de musique et de danse de Lyon

– Conservatoire national supérieur d’art dramatique

– Ecole centrale de Lille

– Ecole centrale de Lyon

– École centrale des arts et manufactures

– École française d’archéologie d’Athènes

– École française d’Extrême-Orient

– École française de Rome

– École des hautes études en sciences sociales

– Ecole du Louvre

– École nationale d’administration

– École nationale de l’aviation civile (ENAC)

– École nationale des Chartes

– École nationale d’équitation

– Ecole Nationale du Génie de l’Eau et de l’environnement de Strasbourg

– Écoles nationales d’ingénieurs

– Ecole nationale d’ingénieurs des industries des techniques agricoles et alimentaires de Nantes

– Écoles nationales d’ingénieurs des travaux agricoles

– École nationale de la magistrature

– Écoles nationales de la marine marchande

– École nationale de la santé publique (ENSP)

– École nationale de ski et d’alpinisme

– École nationale supérieure des arts décoratifs

– École nationale supérieure des arts et techniques du théâtre

– École nationale supérieure des arts et industries textiles Roubaix

– Écoles nationales supérieures d’arts et métiers

– École nationale supérieure des beaux-arts

– École nationale supérieure de céramique industrielle

– École nationale supérieure de l’électronique et de ses applications (ENSEA)

– Ecole nationale supérieure du paysage de Versailles

– Ecole Nationale Supérieure des Sciences de l’information et des bibliothécaires

– Ecole nationale supérieure de la sécurité sociale

– Écoles nationales vétérinaires

– École nationale de voile

– Écoles normales supérieures

– École polytechnique

– École technique professionnelle agricole et forestière de Meymac (Corrèze)

– École de sylviculture Crogny (Aube)

– École de viticulture et d’œnologie de la Tour- Blanche (Gironde)

– École de viticulture — Avize (Marne)

– Etablissement national d’enseignement agronomique de Dijon

– Établissement national des invalides de la marine (ENIM)

– Établissement national de bienfaisance Koenigswarter

– Établissement public du musée et du domaine national de Versailles

– Fondation Carnegie

– Fondation Singer-Polignac

– Haras nationaux

– Hôpital national de Saint-Maurice

– Institut des hautes études pour la science et la technologie

– Institut français d’archéologie orientale du Caire

– Institut géographique national

– Institut National de l’origine et de la qualité

– Institut national des hautes études de sécurité

– Institut de veille sanitaire

– Institut National d’enseignement supérieur et de recherche agronomique et agroalimentaire de Rennes

– Institut National d’Etudes Démographiques (I.N.E.D)

– Institut National d’Horticulture

– Institut National de la jeunesse et de l’éducation populaire

– Institut national des jeunes aveugles — Paris

– Institut national des jeunes sourds — Bordeaux

– Institut national des jeunes sourds — Chambéry

– Institut national des jeunes sourds — Metz

– Institut national des jeunes sourds — Paris

– Institut national de physique nucléaire et de physique des particules (I.N.P.N.P.P)

– Institut national de la propriété industrielle

– Institut National de la Recherche Agronomique (I.N.R.A)

– Institut National de la Recherche Pédagogique (I.N.R.P)

– Institut National de la Santé et de la Recherche Médicale (I.N.S.E.R.M)

– Institut national d’histoire de l’art (I.N.H.A.)

– Institut national de recherches archéologiques préventives

– Institut National des Sciences de l’Univers

– Institut National des Sports et de l’Education Physique

– Institut national supérieur de formation et de recherche pour l’éducation des jeunes handicapés et les enseignements inadaptés

– Instituts nationaux polytechniques

– Instituts nationaux des sciences appliquées

– Institut national de recherche en informatique et en automatique (INRIA)

– Institut national de recherche sur les transports et leur sécurité (INRETS)

– Institut de Recherche pour le Développement

– Instituts régionaux d’administration

– Institut des Sciences et des Industries du vivant et de l’environnement (Agro Paris Tech)

– Institut supérieur de mécanique de Paris

– Institut Universitaires de Formation des Maîtres

– Musée de l’armée

– Musée Gustave-Moreau

– Musée national de la marine

– Musée national J.-J.-Henner

– Musée du Louvre

– Musée du Quai Branly

– Muséum National d’Histoire Naturelle

– Musée Auguste-Rodin

– Observatoire de Paris

– Office français de protection des réfugiés et apatrides

– Office National des Anciens Combattants et des Victimes de Guerre (ONAC)

– Office national de la chasse et de la faune sauvage

– Office National de l’eau et des milieux aquatiques

– Office national d’information sur les enseignements et les professions (ONISEP)

– Office universitaire et culturel français pour l’Algérie

– Ordre national de la Légion d’honneur

– Palais de la découverte

– Parcs nationaux

– Universités

4. Alte organisme publice naționale:

– Union des groupements d’achats publics (UGAP)

– Agence Nationale pour l’emploi (A.N.P.E)

– Caisse Nationale des Allocations Familiales (CNAF)

– Caisse Nationale d’Assurance Maladie des Travailleurs Salariés (CNAMS)

– Caisse Nationale d’Assurance-Vieillesse des Travailleurs Salariés (CNAVTS)

Italia

· Organisme achizitorii

– Presidenza del Consiglio dei Ministri

– Ministero degli Affari Esteri

– Ministero dell’Interno

– Ministero della Giustizia e Uffici giudiziari (esclusi i giudici di pace)

– Ministero della Difesa

– Ministero dell’Economia e delle Finanze

– Ministero dello Sviluppo Economico

– Ministero delle Politiche Agricole, Alimentari e Forestali

– Ministero dell’Ambiente — Tutela del Territorio e del Mare

– Ministero delle Infrastrutture e dei Trasporti

– Ministero del Lavoro, della Salute e delle Politiche Sociali

– Ministero dell’ Istruzione, Università e Ricerca

– Ministero per i Beni e le Attività culturali, comprensivo delle sue articolazioni periferiche

· Alte organisme publice naționale:

– CONSIP (Concessionaria Servizi Informatici Pubblici)

Cipru

– Προεδρία και Προεδρικό Μέγαρο

– Γραφείο Συντονιστή Εναρμόνισης

– Υπουργικό Συμβούλιο

– Βουλή των Αντιπροσώπων

– Δικαστική Υπηρεσία

– Νομική Υπηρεσία της Δημοκρατίας

– Ελεγκτική Υπηρεσία της Δημοκρατίας

– Επιτροπή Δημόσιας Υπηρεσίας

– Επιτροπή Εκπαιδευτικής Υπηρεσίας

– Γραφείο Επιτρόπου Διοικήσεως

– Επιτροπή Προστασίας Ανταγωνισμού

– Υπηρεσία Εσωτερικού Ελέγχου

– Γραφείο Προγραμματισμού

– Γενικό Λογιστήριο της Δημοκρατίας

– Γραφείο Επιτρόπου Προστασίας Δεδομένων Προσωπικού Χαρακτήρα

– Γραφείο Εφόρου Δημοσίων Ενισχύσεων

– Αναθεωρητική Αρχή Προσφορών

– Υπηρεσία Εποπτείας και Ανάπτυξης Συνεργατικών Εταιρειών

– Αναθεωρητική Αρχή Προσφύγων

– Υπουργείο Άμυνας

– Υπουργείο Γεωργίας, Φυσικών Πόρων και Περιβάλλοντος

– Τμήμα Γεωργίας

– Κτηνιατρικές Υπηρεσίες

– Τμήμα Δασών

– Τμήμα Αναπτύξεως Υδάτων

– Τμήμα Γεωλογικής Επισκόπησης

– Μετεωρολογική Υπηρεσία

– Τμήμα Αναδασμού

– Υπηρεσία Μεταλλείων

– Ινστιτούτο Γεωργικών Ερευνών

– Τμήμα Αλιείας και Θαλάσσιων Ερευνών

– Υπουργείο Δικαιοσύνης και Δημοσίας Τάξεως

– Αστυνομία

– Πυροσβεστική Υπηρεσία Κύπρου

– Τμήμα Φυλακών

– Υπουργείο Εμπορίου, Βιομηχανίας και Τουρισμού

– Τμήμα Εφόρου Εταιρειών και Επίσημου Παραλήπτη

– Υπουργείο Εργασίας και Κοινωνικών Ασφαλίσεων

– Τμήμα Εργασίας

– Τμήμα Κοινωνικών Ασφαλίσεων

– Τμήμα Υπηρεσιών Κοινωνικής Ευημερίας

– Κέντρο Παραγωγικότητας Κύπρου

– Ανώτερο Ξενοδοχειακό Ινστιτούτο Κύπρου

– Ανώτερο Τεχνολογικό Ινστιτούτο

– Τμήμα Επιθεώρησης Εργασίας

– Τμήμα Εργασιακών Σχέσεων

– Υπουργείο Εσωτερικών

– Επαρχιακές Διοικήσεις

– Τμήμα Πολεοδομίας και Οικήσεως

– Τμήμα Αρχείου Πληθυσμού και Μεταναστεύσεως

– Τμήμα Κτηματολογίου και Χωρομετρίας

– Γραφείο Τύπου και Πληροφοριών

– Πολιτική Άμυνα

– Υπηρεσία Μέριμνας και Αποκαταστάσεων Εκτοπισθέντων

– Υπηρεσία Ασύλου

– Υπουργείο Εξωτερικών

– Υπουργείο Οικονομικών

– Τελωνεία

– Τμήμα Εσωτερικών Προσόδων

– Στατιστική Υπηρεσία

– Τμήμα Κρατικών Αγορών και Προμηθειών

– Τμήμα Δημόσιας Διοίκησης και Προσωπικού

– Κυβερνητικό Τυπογραφείο

– Τμήμα Υπηρεσιών Πληροφορικής

– Υπουργείο Παιδείας και Πολιτισμού

– Υπουργείο Συγκοινωνιών και Έργων

– Τμήμα Δημοσίων Έργων

– Τμήμα Αρχαιοτήτων

– Τμήμα Πολιτικής Αεροπορίας

– Τμήμα Εμπορικής Ναυτιλίας

– Τμήμα Οδικών Μεταφορών

– Τμήμα Ηλεκτρομηχανολογικών Υπηρεσιών

– Τμήμα Ηλεκτρονικών Επικοινωνιών

– Υπουργείο Υγείας

– Φαρμακευτικές Υπηρεσίες

– Γενικό Χημείο

– Ιατρικές Υπηρεσίες και Υπηρεσίες Δημόσιας Υγείας

– Οδοντιατρικές Υπηρεσίες

– Υπηρεσίες Ψυχικής Υγείας

Letonia

· Ministere, secretariate de stat cu însărcinări speciale și instituțiile subordonate acestora

– Aizsardzības ministrija un tās padotībā esošās iestādes

– Ārlietu ministrija un tas padotībā esošās iestādes

– Bērnu un ģimenes lietu ministrija un tās padotībā esošas iestādes

– Ekonomikas ministrija un tās padotībā esošās iestādes

– Finanšu ministrija un tās padotībā esošās iestādes

– Iekšlietu ministrija un tās padotībā esošās iestādes

– Izglītības un zinātnes ministrija un tās padotībā esošās iestādes

– Kultūras ministrija un tas padotībā esošās iestādes

– Labklājības ministrija un tās padotībā esošās iestādes

– Reģionālās attīstības un pašvaldības lietu ministrija un tās padotībā esošās iestādes

– Satiksmes ministrija un tās padotībā esošās iestādes

– Tieslietu ministrija un tās padotībā esošās iestādes

– Veselības ministrija un tās padotībā esošās iestādes

– Vides ministrija un tās padotībā esošās iestādes

– Zemkopības ministrija un tās padotībā esošās iestādes

– Īpašu uzdevumu ministra sekretariāti un to padotībā esošās iestādes

– Satversmes aizsardzības birojs

· Alte instituții de stat

– Augstākā tiesa

– Centrālā vēlēšanu komisija

– Finanšu un kapitāla tirgus komisija

– Latvijas Banka

– Prokuratūra un tās pārraudzībā esošās iestādes

– Saeimas kanceleja un tās padotībā esošās iestādes

– Satversmes tiesa

– Valsts kanceleja un tās padotībā esošās iestādes

– Valsts kontrole

– Valsts prezidenta kanceleja

– Tiesībsarga birojs

– Nacionālā radio un televīzijas padome

– Citas valsts iestādes, kuras nav ministriju padotībā (alte instituții de stat care nu se află în subordinea ministerelor)

Lituania

– Prezidentūros kanceliarija

– Seimo kanceliarija

– Instituții în subordinea Seimas (Parlamentul):

– Lietuvos mokslo taryba;

– Seimo kontrolierių įstaiga;

– Valstybės kontrolė;

– Specialiųjų tyrimų tarnyba;

– Valstybės saugumo departamentas;

– Konkurencijos taryba;

– Lietuvos gyventojų genocido ir rezistencijos tyrimo centras;

– Vertybinių popierių komisija;

– Ryšių reguliavimo tarnyba;

– Nacionalinė sveikatos taryba;

– Etninės kultūros globos taryba;

– Lygių galimybių kontrolieriaus tarnyba;

– Valstybinė kultūros paveldo komisija;

– Vaiko teisių apsaugos kontrolieriaus įstaiga;

– Valstybinė kainų ir energetikos kontrolės komisija;

– Valstybinė lietuvių kalbos komisija;

– Vyriausioji rinkimų komisija;

– Vyriausioji tarnybinės etikos komisija;

– Žurnalistų etikos inspektoriaus tarnyba.

– Vyriausybės kanceliarija

– Instituții în subordinea Vyriausybės (Guvernul):

– Ginklų fondas;

– Informacinės visuomenės plėtros komitetas;

– Kūno kultūros ir sporto departamentas;

– Lietuvos archyvų departamentas;

– Mokestinių ginčų komisija;

– Statistikos departamentas;

– Tautinių mažumų ir išeivijos departamentas;

– Valstybinė tabako ir alkoholio kontrolės tarnyba;

– Viešųjų pirkimų tarnyba;

– Narkotikų kontrolės departamentas;

– Valstybinė atominės energetikos saugos inspekcija;

– Valstybinė duomenų apsaugos inspekcija;

– Valstybinė lošimų priežiūros komisija;

– Valstybinė maisto ir veterinarijos tarnyba;

– Vyriausioji administracinių ginčų komisija;

– Draudimo priežiūros komisija;

– Lietuvos valstybinis mokslo ir studijų fondas;

– Lietuvių grįžimo į Tėvynę informacijos centras

– Konstitucinis Teismas

– Lietuvos bankas

– Aplinkos ministerija

– Instituții în subordinea Aplinkos ministerija (Ministerul Mediului):

– Generalinė miškų urėdija;

– Lietuvos geologijos tarnyba;

– Lietuvos hidrometeorologijos tarnyba;

– Lietuvos standartizacijos departamentas;

– Nacionalinis akreditacijos biuras;

– Valstybinė metrologijos tarnyba;

– Valstybinė saugomų teritorijų tarnyba;

– Valstybinė teritorijų planavimo ir statybos inspekcija.

– Finansų ministerija

– Instituții în subordinea Finansų ministerija (Ministerul Finanțelor):

– Muitinės departamentas;

– Valstybės dokumentų technologinės apsaugos tarnyba;

– Valstybinė mokesčių inspekcija;

– Finansų ministerijos mokymo centras.

– Krašto apsaugos ministerija

– Instituții în subordinea Krašto apsaugos ministerijos (Ministerul Apărării Naționale):

– Antrasis operatyvinių tarnybų departamentas;

– Centralizuota finansų ir turto tarnyba;

– Karo prievolės administravimo tarnyba;

– Krašto apsaugos archyvas;

– Krizių valdymo centras;

– Mobilizacijos departamentas;

– Ryšių ir informacinių sistemų tarnyba;

– Infrastruktūros plėtros departamentas;

– Valstybinis pilietinio pasipriešinimo rengimo centras.

– Lietuvos kariuomenė

– Krašto apsaugos sistemos kariniai vienetai ir tarnybos

– Kultūros ministerija

– Instituții în subordinea Kultūros ministerijos (Ministerul Culturii):

– Kultūros paveldo departamentas;

– Valstybinė kalbos inspekcija.

– Socialinės apsaugos ir darbo ministerija

– Instituții în subordinea Socialinės apsaugos ir darbo ministerijos (Ministerul Muncii și Securității Sociale):

– Garantinio fondo administracija;

– Valstybės vaiko teisių apsaugos ir įvaikinimo tarnyba;

– Lietuvos darbo birža;

– Lietuvos darbo rinkos mokymo tarnyba;

– Trišalės tarybos sekretoriatas;

– Socialinių paslaugų priežiūros departamentas;

– Darbo inspekcija;

– Valstybinio socialinio draudimo fondo valdyba;

– Neįgalumo ir darbingumo nustatymo tarnyba;

– Ginčų komisija;

– Techninės pagalbos neįgaliesiems centras;

– Neįgaliųjų reikalų departamentas.

– Susisiekimo ministerija

– Instituții în subordinea Susisiekimo ministerijos (Ministerul Transportului și Comunicațiilor):

– Lietuvos automobilių kelių direkcija;

– Valstybinė geležinkelio inspekcija;

– Valstybinė kelių transporto inspekcija;

– Pasienio kontrolės punktų direkcija.

– Sveikatos apsaugos ministerija

– Instituții în subordinea Sveikatos apsaugos ministerijos (Ministerul Sănătății):

– Valstybinė akreditavimo sveikatos priežiūros veiklai tarnyba;

– Valstybinė ligonių kasa;

– Valstybinė medicininio audito inspekcija;

– Valstybinė vaistų kontrolės tarnyba;

– Valstybinė teismo psichiatrijos ir narkologijos tarnyba;

– Valstybinė visuomenės sveikatos priežiūros tarnyba;

– Farmacijos departamentas;

– Sveikatos apsaugos ministerijos Ekstremalių sveikatai situacijų centras;

– Lietuvos bioetikos komitetas;

– Radiacinės saugos centras.

– Švietimo ir mokslo ministerija

– Instituții în subordinea Švietimo ir mokslo ministerijos (Ministerul Învățământului și Științei):

– Nacionalinis egzaminų centras;

– Studijų kokybės vertinimo centras.

– Teisingumo ministerija

– Instituții în subordinea Teisingumo ministerijos (Ministerul Justiției):

– Kalėjimų departamentas;

– Nacionalinė vartotojų teisių apsaugos taryba;

– Europos teisės departamentas

– Ūkio ministerija

– Įstaigos prie the Ūkio ministerijos (Ministerul Economiei):

– Įmonių bankroto valdymo departamentas;

– Valstybinė energetikos inspekcija;

– Valstybinė ne maisto produktų inspekcija;

– Valstybinis turizmo departamentas

– Užsienio reikalų ministerija

– Diplomatinės atstovybės ir konsulinės įstaigos užsienyje bei atstovybės prie tarptautinių organizacijų

– Vidaus reikalų ministerija

– Instituții în subordinea Vidaus reikalų ministerijos (Ministerul de Interne):

– Asmens dokumentų išrašymo centras;

– Finansinių nusikaltimų tyrimo tarnyba;

– Gyventojų registro tarnyba;

– Policijos departamentas;

– Priešgaisrinės apsaugos ir gelbėjimo departamentas;

– Turto valdymo ir ūkio departamentas;

– Vadovybės apsaugos departamentas;

– Valstybės sienos apsaugos tarnyba;

– Valstybės tarnybos departamentas;

– Informatikos ir ryšių departamentas;

– Migracijos departamentas;

– Sveikatos priežiūros tarnyba;

– Bendrasis pagalbos centras.

– Žemės ūkio ministerija

– Instituții în subordinea Žemės ūkio ministerijos (Ministerul Agriculturii):

– Nacionalinė mokėjimo agentūra;

– Nacionalinė žemės tarnyba;

– Valstybinė augalų apsaugos tarnyba;

– Valstybinė gyvulių veislininkystės priežiūros tarnyba;

– Valstybinė sėklų ir grūdų tarnyba;

– Žuvininkystės departamentas

– Teismai (Instanțe judecătorești):

– Lietuvos Aukščiausiasis Teismas;

– Lietuvos apeliacinis teismas;

– Lietuvos vyriausiasis administracinis teismas;

– apygardų teismai;

– apygardų administraciniai teismai;

– apylinkių teismai;

– Nacionalinė teismų administracija

– Generalinė prokuratūra

– Alte entități ale administrației publice centrale [institucijos (instituții), įstaigos (unități), tarnybos (agenții)]

– Aplinkos apsaugos agentūra;

– Valstybinė aplinkos apsaugos inspekcija;

– Aplinkos projektų valdymo agentūra;

– Miško genetinių išteklių, sėklų ir sodmenų tarnyba;

– Miško sanitarinės apsaugos tarnyba;

– Valstybinė miškotvarkos tarnyba;

– Nacionalinis visuomenės sveikatos tyrimų centras;

– Lietuvos AIDS centras;

– Nacionalinis organų transplantacijos biuras;

– Valstybinis patologijos centras;

– Valstybinis psichikos sveikatos centras;

– Lietuvos sveikatos informacijos centras;

– Slaugos darbuotojų tobulinimosi ir specializacijos centras;

– Valstybinis aplinkos sveikatos centras;

– Respublikinis mitybos centras;

– Užkrečiamųjų ligų profilaktikos ir kontrolės centras;

– Trakų visuomenės sveikatos priežiūros ir specialistų tobulinimosi centras;

– Visuomenės sveikatos ugdymo centras;

– Muitinės kriminalinė tarnyba;

– Muitinės informacinių sistemų centras;

– Muitinės laboratorija;

– Muitinės mokymo centras;

– Valstybinis patentų biuras;

– Lietuvos teismo ekspertizės centras;

– Centrinė hipotekos įstaiga;

– Lietuvos metrologijos inspekcija;

– Civilinės aviacijos administracija;

– Lietuvos saugios laivybos administracija;

– Transporto investicijų direkcija;

– Valstybinė vidaus vandenų laivybos inspekcija;

– Pabėgėlių priėmimo centras

Luxemburg

– Ministère d’Etat

– Ministère des Affaires Etrangères et de l’Immigration

– Ministère de l’Agriculture, de la Viticulture et du Développement Rural

– Ministère des Classes moyennes, du Tourisme et du Logement

– Ministère de la Culture, de l’Enseignement Supérieur et de la Recherche

– Ministère de l’Economie et du Commerce extérieur

– Ministère de l’Education nationale et de la Formation professionnelle

– Ministère de l’Egalité des chances

– Ministère de l’Environnement

– Ministère de la Famille et de l’Intégration

– Ministère des Finances

– Ministère de la Fonction publique et de la Réforme administrative

– Ministère de l’Intérieur et de l’Aménagement du territoire

– Ministère de la Justice

– Ministère de la Santé

– Ministère de la Sécurité sociale

– Ministère des Transports

– Ministère du Travail et de l’Emploi

– Ministère des Travaux publics

Ungaria

– Egészségügyi Minisztérium

– Földművelésügyi és Vidékfejlesztési Minisztérium

– Gazdasági és Közlekedési Minisztérium

– Honvédelmi Minisztérium

– Igazságügyi és Rendészeti Minisztérium

– Környezetvédelmi és Vízügyi Minisztérium

– Külügyminisztérium

– Miniszterelnöki Hivatal

– Oktatási és Kulturális Minisztérium

– Önkormányzati és Területfejlesztési Minisztérium

– Pénzügyminisztérium

– Szociális és Munkaügyi Minisztérium

– Központi Szolgáltatási Főigazgatóság

Malta

– Uffiċċju tal-Prim Ministru (Cabinetul Prim-ministrului)

– Ministeru għall-Familja u Solidarjeta’ Soċjali (Ministerul Familiei și Solidarității Sociale)

– Ministeru ta’ l-Edukazzjoni Zghazagh u Impjieg (Ministerul Educației, Tineretului și Ocupării Forței de Muncă)

– Ministeru tal-Finanzi (Ministerul Finanțelor)

– Ministeru tar-Riżorsi u l-Infrastruttura (Ministerul Resurselor și Infrastructurii)

– Ministeru tat-Turiżmu u Kultura (Ministerul Turismului și Culturii)

– Ministeru tal-Ġustizzja u l-Intern (Ministerul Justiției și Afacerilor Interne)

– Ministeru għall-Affarijiet Rurali u l-Ambjent (Ministerul Afacerilor Rurale și Mediului)

– Ministeru għal Għawdex (Ministerul Insulei Gozo)

– Ministeru tas-Saħħa, l-Anzjani u Kura fil-Kommunita’ (Ministerul Sănătății, al Vârstnicilor și al Asistenței Comunitare)

– Ministeru ta’ l-Affarijiet Barranin (Ministerul Afacerilor Externe)

– Ministeru għall-Investimenti, Industrija u Teknologija ta’ Informazzjoni (Ministerul Investițiilor, Industriei și Tehnologiei Informațiilor)

– Ministeru għall-Kompetittivà u Komunikazzjoni (Ministerul Concurenței și Comunicațiilor)

– Ministeru għall-Iżvilupp Urban u Toroq (Ministerul Drumurilor și Dezvoltării Urbane)

Țările de Jos

– Ministerie van Algemene Zaken

– Bestuursdepartement

– Bureau van de Wetenschappelijke Raad voor het Regeringsbeleid

– Rijksvoorlichtingsdienst

– Ministerie van Binnenlandse Zaken en Koninkrijksrelaties

– Bestuursdepartement

– Centrale Archiefselectiedienst (CAS)

– Algemene Inlichtingen- en Veiligheidsdienst (AIVD)

– Agentschap Basisadministratie Persoonsgegevens en Reisdocumenten (BPR)

– Agentschap Korps Landelijke Politiediensten

– Ministerie van Buitenlandse Zaken

– Directoraat-generaal Regiobeleid en Consulaire Zaken (DGRC)

– Directoraat-generaal Politieke Zaken (DGPZ)

– Directoraat-generaal Internationale Samenwerking (DGIS)

– Directoraat-generaal Europese Samenwerking (DGES)

– Centrum tot Bevordering van de Import uit Ontwikkelingslanden (CBI)

– Centrale diensten ressorterend onder S/PlvS (Servicii centrale aflate în responsabilitatea Secretarului General și a Secretarului General Adjunct)

– Buitenlandse Posten (ieder afzonderlijk)

– Ministerie van Defensie — (Ministerul Apărării)

– Bestuursdepartement

– Commando Diensten Centra (CDC)

– Defensie Telematica Organisatie (DTO)

– Centrale directie van de Defensie Vastgoed Dienst

– De afzonderlijke regionale directies van de Defensie Vastgoed Dienst

– Defensie Materieel Organisatie (DMO)

– Landelijk Bevoorradingsbedrijf van de Defensie Materieel Organisatie

– Logistiek Centrum van de Defensie Materieel Organisatie

– Marinebedrijf van de Defensie Materieel Organisatie

– Defensie Pijpleiding Organisatie (DPO)

– Ministerie van Economische Zaken

– Bestuursdepartement

– Centraal Planbureau (CPB)

– SenterNovem

– Staatstoezicht op de Mijnen (SodM)

– Nederlandse Mededingingsautoriteit (NMa)

– Economische Voorlichtingsdienst (EVD)

– Agentschap Telecom

– Kenniscentrum Professioneel & Innovatief Aanbesteden, Netwerk voor Overheidsopdrachtgevers (PIANOo)

– Regiebureau Inkoop Rijksoverheid

– Octrooicentrum Nederland

– Consumentenautoriteit

– Ministerie van Financiën

– Bestuursdepartement

– Belastingdienst Automatiseringscentrum

– Belastingdienst

– de afzonderlijke Directies der Rijksbelastingen (diverse direcții ale Administrației Fiscale și Vamale pe teritoriul Țărilor de Jos)

– Fiscale Inlichtingen- en Opsporingsdienst (incl. Economische Controle dienst (ECD))

– Belastingdienst Opleidingen

– Dienst der Domeinen

– Ministerie van Justitie

– Bestuursdepartement

– Dienst Justitiële Inrichtingen

– Raad voor de Kinderbescherming

– Centraal Justitie Incasso Bureau

– Openbaar Ministerie

– Immigratie en Naturalisatiedienst

– Nederlands Forensisch Instituut

– Dienst Terugkeer & Vertrek

– Ministerie van Landbouw, Natuur en Voedselkwaliteit

– Bestuursdepartement

– Dienst Regelingen (DR)

– Agentschap Plantenziektenkundige Dienst (PD)

– Algemene Inspectiedienst (AID)

– Dienst Landelijk Gebied (DLG)

– Voedsel en Waren Autoriteit (VWA)

– Ministerie van Onderwijs, Cultuur en Wetenschappen

– Bestuursdepartement

– Inspectie van het Onderwijs

– Erfgoedinspectie

– Centrale Financiën Instellingen

– Nationaal Archief

– Adviesraad voor Wetenschaps- en Technologiebeleid

– Onderwijsraad

– Raad voor Cultuur

– Ministerie van Sociale Zaken en Werkgelegenheid

– Bestuursdepartement

– Inspectie Werk en Inkomen

– Agentschap SZW

– Ministerie van Verkeer en Waterstaat

– Bestuursdepartement

– Directoraat-Generaal Transport en Luchtvaart

– Directoraat-generaal Personenvervoer

– Directoraat-generaal Water

– Centrale diensten (Servicii centrale)

– Shared services Organisatie Verkeer en Watersaat

– Koninklijke Nederlandse Meteorologisch Instituut KNMI

– Rijkswaterstaat, Bestuur

– De afzonderlijke regionale Diensten van Rijkswaterstaat (fiecare serviciu regional individual al Direcției Generale Lucrări Publice și Gestionarea Apei)

– De afzonderlijke specialistische diensten van Rijkswaterstaat (fiecare serviciu specializat individual al Direcției Generale Lucrări Publice și Gestionarea Apei)

– Adviesdienst Geo-Informatie en ICT

– Adviesdienst Verkeer en Vervoer (AVV)

– Bouwdienst

– Corporate Dienst

– Data ICT Dienst

– Dienst Verkeer en Scheepvaart

– Dienst Weg- en Waterbouwkunde (DWW)

– Rijksinstituut voor Kunst en Zee (RIKZ)

– Rijksinstituut voor Integraal Zoetwaterbeheer en Afvalwaterbehandeling (RIZA)

– Waterdienst

– Inspectie Verkeer en Waterstaat, Hoofddirectie

– Port state Control

– Directie Toezichtontwikkeling Communicatie en Onderzoek (TCO)

– Toezichthouder Beheer Eenheid Lucht

– Toezichthouder Beheer Eenheid Water

– Toezichthouder Beheer Eenheid Land

– Ministerie van Volkshuisvesting, Ruimtelijke Ordening en Milieubeheer

– Bestuursdepartement

– Directoraat-generaal Wonen, Wijken en Integratie

– Directoraat-generaal Ruimte

– Directoraat-general Milieubeheer

– Rijksgebouwendienst

– VROM Inspectie

– Ministerie van Volksgezondheid, Welzijn en Sport

– Bestuursdepartement

– Inspectie Gezondheidsbescherming, Waren en Veterinaire Zaken

– Inspectie Gezondheidszorg

– Inspectie Jeugdhulpverlening en Jeugdbescherming

– Rijksinstituut voor de Volksgezondheid en Milieu (RIVM)

– Sociaal en Cultureel Planbureau

– Agentschap t.b.v. het College ter Beoordeling van Geneesmiddelen

– Tweede Kamer der Staten-Generaal

– Eerste Kamer der Staten-Generaal

– Raad van State

– Algemene Rekenkamer

– Nationale Ombudsman

– Kanselarij der Nederlandse Orden

– Kabinet der Koningin

– Raad voor de rechtspraak en de Rechtbanken

Austria

– Bundeskanzleramt

– Bundesministerium für europäische und internationale Angelegenheiten

– Bundesministerium für Finanzen

– Bundesministerium für Gesundheit, Familie und Jugend

– Bundesministerium für Inneres

– Bundesministerium für Justiz

– Bundesministerium für Landesverteidigung

– Bundesministerium für Land- und Forstwirtschaft, Umwelt und Wasserwirtschaft

– Bundesministerium für Soziales und Konsumentenschutz

– Bundesministerium für Unterricht, Kunst und Kultur

– Bundesministerium für Verkehr, Innovation und Technologie

– Bundesministerium für Wirtschaft und Arbeit

– Bundesministerium für Wissenschaft und Forschung

– Österreichische Forschungs- und Prüfzentrum Arsenal Gesellschaft m.b.H

– Bundesbeschaffung G.m.b.H

– Bundesrechenzentrum G.m.b.H

Polonia

– Kancelaria Prezydenta RP

– Kancelaria Sejmu RP

– Kancelaria Senatu RP

– Kancelaria Prezesa Rady Ministrów

– Sąd Najwyższy

– Naczelny Sąd Administracyjny

– Wojewódzkie sądy administracyjne

– Sądy powszechne — rejonowe, okręgowe i apelacyjne

– Trybunat Konstytucyjny

– Najwyższa Izba Kontroli

– Biuro Rzecznika Praw Obywatelskich

– Biuro Rzecznika Praw Dziecka

– Biuro Ochrony Rządu

– Biuro Bezpieczeństwa Narodowego

– Centralne Biuro Antykorupcyjne

– Ministerstwo Pracy i Polityki Społecznej

– Ministerstwo Finansów

– Ministerstwo Gospodarki

– Ministerstwo Rozwoju Regionalnego

– Ministerstwo Kultury i Dziedzictwa Narodowego

– Ministerstwo Edukacji Narodowej

– Ministerstwo Obrony Narodowej

– Ministerstwo Rolnictwa i Rozwoju Wsi

– Ministerstwo Skarbu Państwa

– Ministerstwo Sprawiedliwości

– Ministerstwo Infrastruktury

– Ministerstwo Nauki i Szkolnictwa Wyższego

– Ministerstwo Środowiska

– Ministerstwo Spraw Wewnętrznych i Administracji

– Ministerstwo Spraw Zagranicznych

– Ministerstwo Zdrowia

– Ministerstwo Sportu i Turystyki

– Urząd Komitetu Integracji Europejskiej

– Urząd Patentowy Rzeczypospolitej Polskiej

– Urząd Regulacji Energetyki

– Urząd do Spraw Kombatantów i Osób Represjonowanych

– Urząd Transportu Kolejowego

– Urząd Dozoru Technicznego

– Urząd Rejestracji Produktów Leczniczych, Wyrobów Medycznych i Produktów Biobójczych

– Urząd do Spraw Repatriacji i Cudzoziemców

– Urząd Zamówień Publicznych

– Urząd Ochrony Konkurencji i Konsumentów

– Urząd Lotnictwa Cywilnego

– Urząd Komunikacji Elektronicznej

– Wyższy Urząd Górniczy

– Główny Urząd Miar

– Główny Urząd Geodezji i Kartografii

– Główny Urząd Nadzoru Budowlanego

– Główny Urząd Statystyczny

– Krajowa Rada Radiofonii i Telewizji

– Generalny Inspektor Ochrony Danych Osobowych

– Państwowa Komisja Wyborcza

– Państwowa Inspekcja Pracy

– Rządowe Centrum Legislacji

– Narodowy Fundusz Zdrowia

– Polska Akademia Nauk

– Polskie Centrum Akredytacji

– Polskie Centrum Badań i Certyfikacji

– Polska Organizacja Turystyczna

– Polski Komitet Normalizacyjny

– Zakład Ubezpieczeń Społecznych

– Komisja Nadzoru Finansowego

– Naczelna Dyrekcja Archiwów Państwowych

– Kasa Rolniczego Ubezpieczenia Społecznego

– Generalna Dyrekcja Dróg Krajowych i Autostrad

– Państwowa Inspekcja Ochrony Roślin i Nasiennictwa

– Komenda Główna Państwowej Straży Pożarnej

– Komenda Główna Policji

– Komenda Główna Straży Granicznej

– Inspekcja Jakości Handlowej Artykułów Rolno-Spożywczych

– Główny Inspektorat Ochrony Środowiska

– Główny Inspektorat Transportu Drogowego

– Główny Inspektorat Farmaceutyczny

– Główny Inspektorat Sanitarny

– Główny Inspektorat Weterynarii

– Agencja Bezpieczeństwa Wewnętrznego

– Agencja Wywiadu

– Agencja Mienia Wojskowego

– Wojskowa Agencja Mieszkaniowa

– Agencja Restrukturyzacji i Modernizacji Rolnictwa

– Agencja Rynku Rolnego

– Agencja Nieruchomości Rolnych

– Państwowa Agencja Atomistyki

– Polska Agencja Żeglugi Powietrznej

– Polska Agencja Rozwiązywania Problemów Alkoholowych

– Agencja Rezerw Materiałowych

– Narodowy Bank Polski

– Narodowy Fundusz Ochrony Środowiska i Gospodarki Wodnej

– Państwowy Fundusz Rehabilitacji Osób Niepełnosprawnych

– Instytut Pamięci Narodowej — Komisja Ścigania Zbrodni Przeciwko Narodowi Polskiemu

– Rada Ochrony Pamięci Walk i Męczeństwa

– Służba Celna Rzeczypospolitej Polskiej

– Państwowe Gospodarstwo Leśne ‘Lasy Państwowe’

– Polska Agencja Rozwoju Przedsiębiorczości

– Urzędy wojewódzkie

– Samodzielne Publiczne Zakłady Opieki Zdrowotnej, jeśli ich organem założycielskim jest minister, centralny organ administracji rządowej lub wojewoda

Portugalia

– Presidência do Conselho de Ministros

– Ministério das Finanças e da Administração Pública

– Ministério da Defesa Nacional

– Ministério dos Negócios Estrangeiros

– Ministério da Administração Interna

– Ministério da Justiça

– Ministério da Economia e da Inovação

– Ministério da Agricultura, Desenvolvimento Rural e Pescas

– Ministério da Educação

– Ministério da Ciência, Tecnologia e do Ensino Superior

– Ministério da Cultura

– Ministério da Saúde

– Ministério do Trabalho e da Solidariedade Social

– Ministério das Obras Públicas, Transportes e Comunicações

– Ministério do Ambiente, do Ordenamento do Território e do Desenvolvimento Regional

– Presidença da Republica

– Tribunal Constitucional

– Tribunal de Contas

– Provedoria de Justiça

România

– Administraţia Prezidenţială

– Senatul României

– Camera Deputaţilor

– Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie

– Curtea Constituţională

– Consiliul Legislativ

– Curtea de Conturi

– Consiliul Superior al Magistraturii

– Parchetul de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie

– Secretariatul General al Guvernului

– Cancelaria primului ministru

– Ministerul Afacerilor Externe

– Ministerul Economiei şi Finanţelor

– Ministerul Justiţiei

– Ministerul Apărării

– Ministerul Internelor şi Reformei Administrative

– Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Sanse

– Ministerul pentru Intreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale

– Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

– Ministerul Transporturilor

– Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţei

– Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului

– Ministerul Sănătăţii Publice

– Ministerul Culturii şi Cultelor

– Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei

– Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile

– Serviciul Român de Informaţii

– Serviciul de Informaţii Externe

– Serviciul de Protecţie şi Pază

– Serviciul de Telecomunicaţii Speciale

– Consiliul Naţional al Audiovizualului

– Consiliul Concurenţei (CC)

– Direcţia Naţională Anticorupţie

– Inspectoratul General de Poliţie

– Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice

– Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor

– Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice(ANRSC)

– Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor

– Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor

– Autoritatea Navală Română

– Autoritatea Feroviară Română

– Autoritatea Rutieră Română

– Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului

– Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap

– Autoritatea Naţională pentru Turism

– Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor

– Autoritatea Naţională pentru Tineret

– Autoritatea Naţională pentru Cercetare Stiinţifica

– Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

– Autoritatea Naţională pentru Serviciile Societăţii Informaţionale

– Autoritatea Electorală Permanente

– Agenţia pentru Strategii Guvernamentale

– Agenţia Naţională a Medicamentului

– Agenţia Naţională pentru Sport

– Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

– Agenţia Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei

– Agenţia Română pentru Conservarea Energiei

– Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale

– Agenţia Română pentru Investiţii Străine

– Agenţia Naţională pentru Intreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie

– Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici

– Agenţia Naţională de Administrare Fiscală

– Agenţia de Compensare pentru Achiziţii de Tehnică Specială

– Agenţia Naţională Anti-doping

– Agenţia Nucleară

– Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei

– Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Sanse între Bărbaţi şi Femei

– Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

– Agenţia naţională Antidrog

Slovenia

– Predsednik Republike Slovenije

– Državni zbor Republike Slovenije

– Državni svet Republike Slovenije

– Varuh človekovih pravic

– Ustavno sodišče Republike Slovenije

– Računsko sodišče Republike Slovenije

– Državna revizijska komisja za revizijo postopkov oddaje javnih naročil

– Slovenska akademija znanosti in umetnosti

– Vladne službe

– Ministrstvo za finance

– Ministrstvo za notranje zadeve

– Ministrstvo za zunanje zadeve

– Ministrstvo za obrambo

– Ministrstvo za pravosodje

– Ministrstvo za gospodarstvo

– Ministrstvo za kmetijstvo, gozdarstvo in prehrano

– Ministrstvo za promet

– Ministrstvo za okolje in, prostor

– Ministrstvo za delo, družino in socialne zadeve

– Ministrstvo za zdravje

– Ministrstvo za javno upravo

– Ministrstvo za šolstvo in šport

– Ministrstvo za visoko šolstvo, znanost in tehnologijo

– Ministrstvo za kulturo

– Vrhovno sodišče Republike Slovenije

– višja sodišča

– okrožna sodišča

– okrajna sodišča

– Vrhovno državno tožilstvo Republike Slovenije

– Okrožna državna tožilstva

– Državno pravobranilstvo

– Upravno sodišče Republike Slovenije

– Višje delovno in socialno sodišče

– delovna sodišča

– Davčna uprava Republike Slovenije

– Carinska uprava Republike Slovenije

– Urad Republike Slovenije za preprečevanje pranja denarja

– Urad Republike Slovenije za nadzor prirejanja iger na srečo

– Uprava Republike Slovenije za javna plačila

– Urad Republike Slovenije za nadzor proračuna

– Policija

– Inšpektorat Republike Slovenije za notranje zadeve

– General štab Slovenske vojske

– Uprava Republike Slovenije za zaščito in reševanje

– Inšpektorat Republike Slovenije za obrambo

– Inšpektorat Republike Slovenije za varstvo pred naravnimi in drugimi nesrečami

– Uprava Republike Slovenije za izvrševanje kazenskih sankcij

– Urad Republike Slovenije za varstvo konkurence

– Urad Republike Slovenije za varstvo potrošnikov

– Tržni inšpektorat Republike Slovenije

– Urad Republike Slovenije za intelektualno lastnino

– Inšpektorat Republike Slovenije za elektronske komunikacije, elektronsko podpisovanje in pošto

– Inšpektorat za energetiko in rudarstvo

– Agencija Republike Slovenije za kmetijske trge in razvoj podeželja

– Inšpektorat Republike Slovenije za kmetijstvo, gozdarstvo in hrano

– Fitosanitarna uprava Republike Slovenije

– Veterinarska uprava Republike Slovenije

– Uprava Republike Slovenije za pomorstvo

– Direkcija Republike Slovenije za caste

– Prometni inšpektorat Republike Slovenije

– Direkcija za vodenje investicij v javno železniško infrastrukturo

– Agencija Republike Slovenije za okolje

– Geodetska uprava Republike Slovenije

– Uprava Republike Slovenije za jedrsko varstvo

– Inšpektorat Republike Slovenije za okolje in prostor

– Inšpektorat Republike Slovenije za delo

– Zdravstveni inšpektorat

– Urad Republike Slovenije za kemikalije

– Uprava Republike Slovenije za varstvo pred sevanji

– Urad Republike Slovenije za meroslovje

– Urad za visoko šolstvo

– Urad Republike Slovenije za mladino

– Inšpektorat Republike Slovenije za šolstvo in šport

– Arhiv Republike Slovenije

– Inšpektorat Republike Slovenije za kulturo in medije

– Kabinet predsednika Vlade Republike Slovenije

– Generalni sekretariat Vlade Republike Slovenije

– Služba vlade za zakonodajo

– Služba vlade za evropske zadeve

– Služba vlade za lokalno samoupravo in regionalno politiko

– Urad vlade za komuniciranje

– Urad za enake možnosti

– Urad za verske skupnosti

– Urad za narodnosti

– Urad za makroekonomske analize in razvoj

– Statistični urad Republike Slovenije

– Slovenska obveščevalno-varnostna agencija

– Protokol Republike Slovenije

– Urad za varovanje tajnih podatkov

– Urad za Slovence v zamejstvu in po svetu

– Služba Vlade Republike Slovenije za razvoj

– Informacijski pooblaščenec

– Državna volilna komisija

Slovacia

Ministere și alte autorități guvernamentale centrale prevăzute în Legea nr. 575/2001 Coll. privind structura activității Guvernului și a autorităților administrației centrale de stat, denumirile fiind cele din legile ulterioare:

– Kancelária Prezidenta Slovenskej republiky

– Národná rada Slovenskej republiky

– Ministerstvo hospodárstva Slovenskej republiky

– Ministerstvo financií Slovenskej republiky

– Ministerstvo dopravy, pôšt a telekomunikácií Slovenskej republiky

– Ministerstvo pôdohospodárstva Slovenskej republiky

– Ministerstvo výstavby a regionálneho rozvoja Slovenskej republiky

– Ministerstvo vnútra Slovenskej republiky

– Ministerstvo obrany Slovenskej republiky

– Ministerstvo spravodlivosti Slovenskej republiky

– Ministerstvo zahraničných vecí Slovenskej republiky

– Ministerstvo práce, sociálnych vecí a rodiny Slovenskej republiky

– Ministerstvo životného prostredia Slovenskej republiky

– Ministerstvo školstva Slovenskej republiky

– Ministerstvo kultúry Slovenskej republiky

– Ministerstvo zdravotníctva Slovenskej republiky

– Úrad vlády Slovenskej republiky

– Protimonopolný úrad Slovenskej republiky

– Štatistický úrad Slovenskej republiky

– Úrad geodézie, kartografie a katastra Slovenskej republiky

– Úrad jadrového dozoru Slovenskej republiky

– Úrad pre normalizáciu, metrológiu a skúšobníctvo Slovenskej republiky

– Úrad pre verejné obstarávanie

– Úrad priemyselného vlastníctva Slovenskej republiky

– Správa štátnych hmotných rezerv Slovenskej republiky

– Národný bezpečnostný úrad

– Ústavný súd Slovenskej republiky

– Najvyšši súd Slovenskej republiky

– Generálna prokuratura Slovenskej republiky

– Najvyšši kontrolný úrad Slovenskej republiky

– Telekomunikačný úrad Slovenskej republiky

– Úrad priemyselného vlastníctva Slovenskej republiky

– Úrad pre finančný trh

– Úrad na ochranu osobn ý ch udajov

– Kancelária verejneho ochranu prav

Finlanda

– Oikeuskanslerinvirasto — Justitiekanslersämbetet

– Liikenne- Ja Viestintäministeriö — Kommunikationsministeriet

– Ajoneuvohallintokeskus AKE — Fordonsförvaltningscentralen AKE

– Ilmailuhallinto — Luftfartsförvaltningen

– Ilmatieteen laitos — Meteorologiska institutet

– Merenkulkulaitos — Sjöfartsverket

– Merentutkimuslaitos — Havsforskningsinstitutet

– Ratahallintokeskus RHK — Banförvaltningscentralen RHK

– Rautatievirasto — Järnvägsverket

– Tiehallinto — Vägförvaltningen

– Viestintävirasto — Kommunikationsverket

– Maa- Ja Metsätalousministeriö — Jord- Och Skogsbruksministeriet

– Elintarviketurvallisuusvirasto — Livsmedelssäkerhetsverket

– Maanmittauslaitos — Lantmäteriverket

– Maaseutuvirasto — Landsbygdsverket

– Oikeusministeriö — Justitieministeriet

– Tietosuojavaltuutetun toimisto — Dataombudsmannens byrå

– Tuomioistuimet — domstolar

– Korkein oikeus — Högsta domstolen

– Korkein hallinto-oikeus — Högsta förvaltningsdomstolen

– Hovioikeudet — hovrätter

– Käräjäoikeudet — tingsrätter

– Hallinto-oikeudet –förvaltningsdomstolar

– Markkinaoikeus — Marknadsdomstolen

– Työtuomioistuin — Arbetsdomstolen

– Vakuutusoikeus — Försäkringsdomstolen

– Kuluttajariitalautakunta — Konsumenttvistenämnden

– Vankeinhoitolaitos — Fångvårdsväsendet

– HEUNI — Yhdistyneiden Kansakuntien yhteydessä toimiva Euroopan kriminaalipolitiikan instituutti — HEUNI — Europeiska institutet för kriminalpolitik, verksamt i anslutning till Förenta Nationerna

– Konkurssiasiamiehen toimisto — Konkursombudsmannens byrå

– Kuluttajariitalautakunta — Konsumenttvistenämnden

– Oikeushallinnon palvelukeskus — Justitieförvaltningens servicecentral

– Oikeushallinnon tietotekniikkakeskus — Justitieförvaltningens datateknikcentral

– Oikeuspoliittinen tutkimuslaitos (Optula) — Rättspolitiska forskningsinstitutet

– Oikeusrekisterikeskus — Rättsregistercentralen

– Onnettomuustutkintakeskus — Centralen för undersökning av olyckor

– Rikosseuraamusvirasto — Brottspåföljdsverket

– Rikosseuraamusalan koulutuskeskus — Brottspåföljdsområdets utbildningscentral

– Rikoksentorjuntaneuvosto Rådet för brottsförebyggande

– Saamelaiskäräjät — Sametinget

– Valtakunnansyyttäjänvirasto — Riksåklagarämbetet

– Vankeinhoitolaitos — Fångvårdsväsendet

– Opetusministeriö — Undervisningsministeriet

– Opetushallitus — Utbildningsstyrelsen

– Valtion elokuvatarkastamo — Statens filmgranskningsbyrå

– Puolustusministeriö — Försvarsministeriet

– Puolustusvoimat — Försvarsmakten

– Sisäasiainministeriö — Inrikesministeriet

– Väestörekisterikeskus — Befolkningsregistercentralen

– Keskusrikospoliisi — Centralkriminalpolisen

– Liikkuva poliisi — Rörliga polisen

– Rajavartiolaitos — Gränsbevakningsväsendet

– Lääninhallitukset — Länstyrelserna

– Suojelupoliisi — Skyddspolisen

– Poliisiammattikorkeakoulu — Polisyrkeshögskolan

– Poliisin tekniikkakeskus — Polisens teknikcentral

– Poliisin tietohallintokeskus — Polisens datacentral

– Helsingin kihlakunnan poliisilaitos — Polisinrättningen i Helsingfors

– Pelastusopisto — Räddningsverket

– Hätäkeskuslaitos — Nödcentralsverket

– Maahanmuuttovirasto — Migrationsverket

– Sisäasiainhallinnon palvelukeskus — Inrikesförvaltningens servicecentral

– Sosiaali- Ja Terveysministeriö — Social- Och Hälsovårdsministeriet

– Työttömyysturvan muutoksenhakulautakunta — Besvärsnämnden för utkomstskyddsärenden

– Sosiaaliturvan muutoksenhakulautakunta — Besvärsnämnden för socialtrygghet

– Lääkelaitos — Läkemedelsverket

– Terveydenhuollon oikeusturvakeskus — Rättsskyddscentralen för hälsovården

– Säteilyturvakeskus — Strålsäkerhetscentralen

– Kansanterveyslaitos — Folkhälsoinstitutet

– Lääkehoidon kehittämiskeskus ROHTO — Utvecklingscentralen för läkemedelsbe-handling

– Sosiaali- ja terveydenhuollon tuotevalvontakeskus — Social- och hälsovårdens produkttill-synscentral

– Sosiaali- ja terveysalan tutkimus- ja kehittämiskeskus Stakes — Forsknings- och utvecklingscentralen för social- och hälsovården Stakes

– Vakuutusvalvontavirasto — Försäkringsinspektionen

– Työ- Ja Elinkeinoministeriö — Arbets- Och Näringsministeriet

– Kuluttajavirasto — Konsumentverket

– Kilpailuvirasto — Konkurrensverket

– Patentti- ja rekisterihallitus — Patent- och registerstyrelsen

– Valtakunnansovittelijain toimisto — Riksförlikningsmännens byrå

– Valtion turvapaikanhakijoiden vastaanottokeskukset– Statliga förläggningar för asylsökande

– Energiamarkkinavirasto − Energimarknadsverket

– Geologian tutkimuskeskus — Geologiska forskningscentralen

– Huoltovarmuuskeskus — Försörjningsberedskapscentralen

– Kuluttajatutkimuskeskus — Konsumentforskningscentralen

– Matkailun edistämiskeskus (MEK) — Centralen för turistfrämjande

– Mittatekniikan keskus (MIKES) — Mätteknikcentralen

– Tekes — teknologian ja innovaatioiden kehittämiskeskus −Tekes — utvecklingscentralen för teknologi och innovationer

– Turvatekniikan keskus (TUKES) — Säkerhetsteknikcentralen

– Valtion teknillinen tutkimuskeskus (VTT) — Statens tekniska forskningscentral

– Syrjintälautakunta — Nationella diskrimineringsnämnden

– Työneuvosto — Arbetsrådet

– Vähemmistövaltuutetun toimisto — Minoritetsombudsmannens byrå

– Ulkoasiainministeriö — Utrikesministeriet

– Valtioneuvoston Kanslia — Statsrådets Kansli

– Valtiovarainministeriö — Finansministeriet

– Valtiokonttori — Statskontoret

– Verohallinto — Skatteförvaltningen

– Tullilaitos — Tullverket

– Tilastokeskus — Statistikcentralen

– Valtiontaloudellinen tutkimuskeskus — Statens ekonomiska forskiningscentral

– Ympäristöministeriö — Miljöministeriet

– Suomen ympäristökeskus — Finlands miljöcentral

– Asumisen rahoitus- ja kehityskeskus — Finansierings- och utvecklingscentralen för boendet

– Valtiontalouden Tarkastusvirasto — Statens Revisionsverk

Suedia

A

– Affärsverket svenska kraftnät

– Akademien för de fria konsterna

– Alkohol- och läkemedelssortiments-nämnden

– Allmänna pensionsfonden

– Allmänna reklamationsnämnden

– Ambassader

– Ansvarsnämnd, statens

– Arbetsdomstolen

– Arbetsförmedlingen

– Arbetsgivarverk, statens

– Arbetslivsinstitutet

– Arbetsmiljöverket

– Arkitekturmuseet

– Arrendenämnder

– Arvsfondsdelegationen

– Arvsfondsdelegationen

B

– Banverket

– Barnombudsmannen

– Beredning för utvärdering av medicinsk metodik, statens

– Bergsstaten

– Biografbyrå, statens

– Biografiskt lexikon, svenskt

– Birgittaskolan

– Blekinge tekniska högskola

– Bokföringsnämnden

– Bolagsverket

– Bostadsnämnd, statens

– Bostadskreditnämnd, statens

– Boverket

– Brottsförebyggande rådet

– Brottsoffermyndigheten

C

– Centrala studiestödsnämnden

D

– Danshögskolan

– Datainspektionen

– Departementen

– Domstolsverket

– Dramatiska institutet

E

– Ekeskolan

– Ekobrottsmyndigheten

– Ekonomistyrningsverket

– Ekonomiska rådet

– Elsäkerhetsverket

– Energimarknadsinspektionen

– Energimyndighet, statens

– EU/FoU-rådet

– Exportkreditnämnden

– Exportråd, Sveriges

F

– Fastighetsmäklarnämnden

– Fastighetsverk, statens

– Fideikommissnämnden

– Finansinspektionen

– Finanspolitiska rådet

– Finsk-svenska gränsälvskommissionen

– Fiskeriverket

– Flygmedicincentrum

– Folkhälsoinstitut, statens

– Fonden för fukt- och mögelskador

– Forskningsrådet för miljö, areella näringar och samhällsbyggande, Formas

– Folke Bernadotte Akademin

– Forskarskattenämnden

– Forskningsrådet för arbetsliv och socialvetenskap

– Fortifikationsverket

– Forum för levande historia

– Försvarets materielverk

– Försvarets radioanstalt

– Försvarets underrättelsenämnd

– Försvarshistoriska museer, statens

– Försvarshögskolan

– Försvarsmakten

– Försäkringskassan

G

– Gentekniknämnden

– Geologiska undersökning

– Geotekniska institut, statens

– Giftinformationscentralen

– Glesbygdsverket

– Grafiska institutet och institutet för högre kommunikation- och reklamutbildning

– Granskningsnämnden för radio och TV

– Granskningsnämnden för försvarsuppfinningar

– Gymnastik- och Idrottshögskolan

– Göteborgs universitet

H

– Handelsflottans kultur- och fritidsråd

– Handelsflottans pensionsanstalt

– Handelssekreterare

– Handelskamrar, auktoriserade

– Handikappombudsmannen

– Handikappråd, statens

– Harpsundsnämnden

– Haverikommission, statens

– Historiska museer, statens

– Hjälpmedelsinstitutet

– Hovrätterna

– Hyresnämnder

– Häktena

– Hälso- och sjukvårdens ansvarsnämnd

– Högskolan Dalarna

– Högskolan i Borås

– Högskolan i Gävle

– Högskolan i Halmstad

– Högskolan i Kalmar

– Högskolan i Karlskrona/Ronneby

– Högskolan i Kristianstad

– Högskolan i Skövde

– Högskolan i Trollhättan/Uddevalla

– Högskolan på Gotland

– Högskolans avskiljandenämnd

– Högskoleverket

– Högsta domstolen

I

– ILO kommittén

– Inspektionen för arbetslöshetsförsäkringen

– Inspektionen för strategiska produkter

– Institut för kommunikationsanalys, statens

– Institut för psykosocial medicin, statens

– Institut för särskilt utbildningsstöd, statens

– Institutet för arbetsmarknadspolitisk utvärdering

– Institutet för rymdfysik

– Institutet för tillväxtpolitiska studier

– Institutionsstyrelse, statens

– Insättningsgarantinämnden

– Integrationsverket

– Internationella programkontoret för utbildningsområdet

J

– Jordbruksverk, statens

– Justitiekanslern

– Jämställdhetsombudsmannen

– Jämställdhetsnämnden

– Järnvägar, statens

– Järnvägsstyrelsen

K

– Kammarkollegiet

– Kammarrätterna

– Karlstads universitet

– Karolinska Institutet

– Kemikalieinspektionen

– Kommerskollegium

– Konjunkturinstitutet

– Konkurrensverket

– Konstfack

– Konsthögskolan

– Konstnärsnämnden

– Konstråd, statens

– Konsulat

– Konsumentverket

– Krigsvetenskapsakademin

– Krigsförsäkringsnämnden

– Kriminaltekniska laboratorium, statens

– Kriminalvården

– Krisberedskapsmyndigheten

– Kristinaskolan

– Kronofogdemyndigheten

– Kulturråd, statens

– Kungl. Biblioteket

– Kungl. Konsthögskolan

– Kungl. Musikhögskolan i Stockholm

– Kungl. Tekniska högskolan

– Kungl. Vitterhets-, historie- och antikvitetsakademien

– Kungl Vetenskapsakademin

– Kustbevakningen

– Kvalitets- och kompetensråd, statens

– Kärnavfallsfondens styrelse

L

– Lagrådet

– Lantbruksuniversitet, Sveriges

– Lantmäteriverket

– Linköpings universitet

– Livrustkammaren, Skoklosters slott och Hallwylska museet

– Livsmedelsverk, statens

– Livsmedelsekonomiska institutet

– Ljud- och bildarkiv, statens

– Lokala säkerhetsnämnderna vid kärnkraftverk

– Lotteriinspektionen

– Luftfartsverket

– Luftfartsstyrelsen

– Luleå tekniska universitet

– Lunds universitet

– Läkemedelsverket

– Läkemedelsförmånsnämnden

– Länsrätterna

– Länsstyrelserna

– Lärarhögskolan i Stockholm

M

– Malmö högskola

– Manillaskolan

– Maritima muséer, statens

– Marknadsdomstolen

– Medlingsinstitutet

– Meteorologiska och hydrologiska institut, Sveriges

– Migrationsverket

– Militärhögskolor

– Mittuniversitetet

– Moderna museet

– Museer för världskultur, statens

– Musikaliska Akademien

– Musiksamlingar, statens

– Myndigheten för handikappolitisk samordning

– Myndigheten för internationella adoptionsfrågor

– Myndigheten för skolutveckling

– Myndigheten för kvalificerad yrkesutbildning

– Myndigheten för nätverk och samarbete inom högre utbildning

– Myndigheten för Sveriges nätuniversitet

– Myndigheten för utländska investeringar i Sverige

– Mälardalens högskola

N

– Nationalmuseum

– Nationellt centrum för flexibelt lärande

– Naturhistoriska riksmuseet

– Naturvårdsverket

– Nordiska Afrikainstitutet

– Notarienämnden

– Nämnd för arbetstagares uppfinningar, statens

– Nämnden för statligt stöd till trossamfund

– Nämnden för styrelserepresentationsfrågor

– Nämnden mot diskriminering

– Nämnden för elektronisk förvaltning

– Nämnden för RH anpassad utbildning

– Nämnden för hemslöjdsfrågor

O

– Oljekrisnämnden

– Ombudsmannen mot diskriminering på grund av sexuell läggning

– Ombudsmannen mot etnisk diskriminering

– Operahögskolan i Stockholm

P

– Patent- och registreringsverket

– Patentbesvärsrätten

– Pensionsverk, statens

– Personregisternämnd statens, SPAR-nämnden

– Pliktverk, Totalförsvarets

– Polarforskningssekretariatet

– Post- och telestyrelsen

– Premiepensionsmyndigheten

– Presstödsnämnden

R

– Radio- och TV–verket

– Rederinämnden

– Regeringskansliet

– Regeringsrätten

– Resegarantinämnden

– Registernämnden

– Revisorsnämnden

– Riksantikvarieämbetet

– Riksarkivet

– Riksbanken

– Riksdagsförvaltningen

– Riksdagens ombudsmän

– Riksdagens revisorer

– Riksgäldskontoret

– Rikshemvärnsrådet

– Rikspolisstyrelsen

– Riksrevisionen

– Rikstrafiken

– Riksutställningar, Stiftelsen

– Riksvärderingsnämnden

– Rymdstyrelsen

– Rådet för Europeiska socialfonden i Sverige

– Räddningsverk, statens

– Rättshjälpsmyndigheten

– Rättshjälpsnämnden

– Rättsmedicinalverket

S

– Samarbetsnämnden för statsbidrag till trossamfund

– Sameskolstyrelsen och sameskolor

– Sametinget

– SIS, Standardiseringen i Sverige

– Sjöfartsverket

– Skatterättsnämnden

– Skatteverket

– Skaderegleringsnämnd, statens

– Skiljenämnden i vissa trygghetsfrågor

– Skogsstyrelsen

– Skogsvårdsstyrelserna

– Skogs och lantbruksakademien

– Skolverk, statens

– Skolväsendets överklagandenämnd

– Smittskyddsinstitutet

– Socialstyrelsen

– Specialpedagogiska institutet

– Specialskolemyndigheten

– Språk- och folkminnesinstitutet

– Sprängämnesinspektionen

– Statistiska centralbyrån

– Statskontoret

– Stockholms universitet

– Stockholms internationella miljöinstitut

– Strålsäkerhetsmyndigheten

– Styrelsen för ackreditering och teknisk kontroll

– Styrelsen för internationellt utvecklingssamarbete, SIDA

– Styrelsen för Samefonden

– Styrelsen för psykologiskt försvar

– Stängselnämnden

– Svenska institutet

– Svenska institutet för europapolitiska studier

– Svenska ESF rådet

– Svenska Unescorådet

– Svenska FAO kommittén

– Svenska Språknämnden

– Svenska Skeppshypotekskassan

– Svenska institutet i Alexandria

– Sveriges författarfond

– Säkerhetspolisen

– Säkerhets- och integritetsskyddsnämnden

– Södertörns högskola

T

– Taltidningsnämnden

– Talboks- och punktskriftsbiblioteket

– Teaterhögskolan i Stockholm

– Tingsrätterna

– Tjänstepensions och grupplivnämnd, statens

– Tjänsteförslagsnämnden för domstolsväsendet

– Totalförsvarets forskningsinstitut

– Totalförsvarets pliktverk

– Tullverket

– Turistdelegationen

U

– Umeå universitet

– Ungdomsstyrelsen

– Uppsala universitet

– Utlandslönenämnd, statens

– Utlänningsnämnden

– Utrikesförvaltningens antagningsnämnd

– Utrikesnämnden

– Utsädeskontroll, statens

V

– Valideringsdelegationen

– Valmyndigheten

– Vatten- och avloppsnämnd, statens

– Vattenöverdomstolen

– Verket för förvaltningsutveckling

– Verket för högskoleservice

– Verket för innovationssystem (VINNOVA)

– Verket för näringslivsutveckling (NUTEK)

– Vetenskapsrådet

– Veterinärmedicinska anstalt, statens

– Veterinära ansvarsnämnden

– Väg- och transportforskningsinstitut, statens 

– Vägverket

– Vänerskolan

– Växjö universitet

– Växtsortnämnd, statens

Å

– Åklagarmyndigheten

– Åsbackaskolan

Ö

– Örebro universitet

– Örlogsmannasällskapet

– Östervångsskolan

– Överbefälhavaren

– Överklagandenämnden för högskolan

– Överklagandenämnden för nämndemanna-uppdrag

– Överklagandenämnden för studiestöd

– Överklagandenämnden för totalförsvaret

Regatul Unit

– Cabinet Office

– Office of the Parliamentary Counsel

– Central Office of Information

– Charity Commission

– Crown Estate Commissioners (Vote Expenditure Only)

– Crown Prosecution Service

– Department for Business, Enterprise and Regulatory Reform

– Competition Commission

– Gas and Electricity Consumers’ Council

– Office of Manpower Economics

– Department for Children, Schools and Families

– Department of Communities and Local Government

– Rent Assessment Panels

– Department for Culture, Media and Sport

– British Library

– British Museum

– Commission for Architecture and the Built Environment

– The Gambling Commission

– Historic Buildings and Monuments Commission for England (English Heritage)

– Imperial War Museum

– Museums, Libraries and Archives Council

– National Gallery

– National Maritime Museum

– National Portrait Gallery

– Natural History Museum

– Science Museum

– Tate Gallery

– Victoria and Albert Museum

– Wallace Collection

– Department for Environment, Food and Rural Affairs

– Agricultural Dwelling House Advisory Committees

– Agricultural Land Tribunals

– Agricultural Wages Board and Committees

– Cattle Breeding Centre

– Countryside Agency

– Plant Variety Rights Office

– Royal Botanic Gardens, Kew

– Royal Commission on Environmental Pollution

– Department of Health

– Dental Practice Board

– National Health Service Strategic Health Authorities

– NHS Trusts

– Prescription Pricing Authority

– Department for Innovation, Universities and Skills

– Higher Education Funding Council for England

– National Weights and Measures Laboratory

– Patent Office

– Department for International Development

– Department of the Procurator General and Treasury Solicitor

– Legal Secretariat to the Law Officers

– Department for Transport

– Maritime and Coastguard Agency

– Department for Work and Pensions

– Disability Living Allowance Advisory Board

– Independent Tribunal Service

– Medical Boards and Examining Medical Officers (War Pensions)

– Occupational Pensions Regulatory Authority

– Regional Medical Service

– Social Security Advisory Committee

– Export Credits Guarantee Department

– Foreign and Commonwealth Office

– Wilton Park Conference Centre

– Government Actuary’s Department

– Government Communications Headquarters

– Home Office

– HM Inspectorate of Constabulary

– House of Commons

– House of Lords

– Ministry of Defence

– Defence Equipment & Support

– Meteorological Office

– Ministry of Justice

– Boundary Commission for England

– Combined Tax Tribunal

– Council on Tribunals

– Court of Appeal — Criminal

– Employment Appeals Tribunal

– Employment Tribunals

– HMCS Regions, Crown, County and Combined Courts (England and Wales)

– Immigration Appellate Authorities

– Immigration Adjudicators

– Immigration Appeals Tribunal

– Lands Tribunal

– Law Commission

– Legal Aid Fund (England and Wales)

– Office of the Social Security Commissioners

– Parole Board and Local Review Committees

– Pensions Appeal Tribunals

– Public Trust Office

– Supreme Court Group (England and Wales)

– Transport Tribunal

– The National Archives

– National Audit Office

– National Savings and Investments

– National School of Government

– Northern Ireland Assembly Commission

– Northern Ireland Court Service

– Coroners Courts

– County Courts

– Court of Appeal and High Court of Justice in Northern Ireland

– Crown Court

– Enforcement of Judgements Office

– Legal Aid Fund

– Magistrates’ Courts

– Pensions Appeals Tribunals

– Northern Ireland, Department for Employment and Learning

– Northern Ireland, Department for Regional Development

– Northern Ireland, Department for Social Development

– Northern Ireland, Department of Agriculture and Rural Development

– Northern Ireland, Department of Culture, Arts and Leisure

– Northern Ireland, Department of Education

– Northern Ireland, Department of Enterprise, Trade and Investment

– Northern Ireland, Department of the Environment

– Northern Ireland, Department of Finance and Personnel

– Northern Ireland, Department of Health, Social Services and Public Safety

– Northern Ireland, Office of the First Minister and Deputy First Minister

– Northern Ireland Office

– Crown Solicitor’s Office

– Department of the Director of Public Prosecutions for Northern Ireland

– Forensic Science Laboratory of Northern Ireland

– Office of the Chief Electoral Officer for Northern Ireland

– Police Service of Northern Ireland

– Probation Board for Northern Ireland

– State Pathologist Service

– Office of Fair Trading

– Office for National Statistics

– National Health Service Central Register

– Office of the Parliamentary Commissioner for Administration and Health Service Commissioners

– Paymaster General’s Office

– Postal Business of the Post Office

– Privy Council Office

– Public Record Office

– HM Revenue and Customs

– The Revenue and Customs Prosecutions Office

– Royal Hospital, Chelsea

– Royal Mint

– Rural Payments Agency

– Scotland, Auditor-General

– Scotland, Crown Office and Procurator Fiscal Service

– Scotland, General Register Office

– Scotland, Queen’s and Lord Treasurer’s Remembrancer

– Scotland, Registers of Scotland

– The Scotland Office

– The Scottish Ministers

– Architecture and Design Scotland

– Crofters Commission

– Deer Commission for Scotland

– Lands Tribunal for Scotland

– National Galleries of Scotland

– National Library of Scotland

– National Museums of Scotland

– Royal Botanic Garden, Edinburgh

– Royal Commission on the Ancient and Historical Monuments of Scotland

– Scottish Further and Higher Education Funding Council

– Scottish Law Commission

– Community Health Partnerships

– Special Health Boards

– Health Boards

– The Office of the Accountant of Court

– High Court of Justiciary

– Court of Session

– HM Inspectorate of Constabulary

– Parole Board for Scotland

– Pensions Appeal Tribunals

– Scottish Land Court

– Sheriff Courts

– Scottish Police Services Authority

– Office of the Social Security Commissioners

– The Private Rented Housing Panel and Private Rented Housing Committees

– Keeper of the Records of Scotland

– The Scottish Parliamentary Body Corporate

– HM Treasury

– Office of Government Commerce

– United Kingdom Debt Management Office

– The Wales Office (Office of the Secretary of State for Wales)

– The Welsh Ministers

– Higher Education Funding Council for Wales

– Local Government Boundary Commission for Wales

– The Royal Commission on the Ancient and Historical Monuments of Wales

– Valuation Tribunals (Wales)

– Welsh National Health Service Trusts and Local Health Boards

– Welsh Rent Assessment Panels

ANEXA II LISTA ACTIVITĂȚILOR MENȚIONATE LA ARTICOLUL 2 PUNCTUL (8) LITERA (a)

În cazul unei interpretări diferite între CPV și NACE, se aplică nomenclatura CPV.

NACE Rev. 1 (1) || Cod CPV

SECȚIUNEA F || CONSTRUCȚII

Diviziune || Grupă || Clasă || Descriere || Note

45 || || || Construcții || Această diviziune include: — construcția de clădiri și lucrări noi, restaurare și reparații curente || 45000000

|| 45.1 || || Pregătirea șantierelor || || 45100000

|| || 45.11 || Demolări de clădiri; terasamente || Această clasă include: — demolarea clădirilor și a altor structuri — degajarea șantierelor — lucrări de terasament: excavarea, umplerea, nivelarea șantierelor de construcții, săpare de șanțuri, îndepărtarea rocilor, demolare prin explozie etc. — pregătirea șantierelor pentru exploatare minieră: — îndepărtarea solului și alte lucrări de dezvoltare și pregătire a terenurilor și a șantierelor miniere. Această clasă cuprinde, de asemenea: — drenarea șantierelor de construcții — drenarea terenurilor agricole și forestiere. || 45110000

|| || 45.12 || Lucrări de foraj și sondaj || Această clasă include: — sondaje experimentale, foraje de recunoaștere și carotaje pentru construcții, precum și pentru studii geofizice, geologice sau alte studii similare. Această clasă nu cuprinde: — forarea puțurilor de extracție a țițeiului sau a gazelor naturale, a se vedea 11.20 — forarea puțurilor de apă, a se vedea 45.25 — săparea de puțuri, a se vedea 45.25 — prospectarea zăcămintelor de țiței și de gaze naturale, precum și studiile geofizice, geologice și seismice, a se vedea 74.20. || 45120000

|| 45.2 || || Lucrări de construcții complete sau parțiale; lucrări de geniu civil || || 45200000

|| || 45.21 || Lucrări generale de construcții de clădiri și lucrări de geniu civil || Această clasă include: — construcții de clădiri de toate tipurile și construcții civile — poduri, inclusiv cele destinate susținerii șoselelor suspendate, viaducte, tuneluri și pasaje subterane — conducte, linii de comunicații și linii electrice pentru transport pe distanțe mari; — conducte, linii de comunicații și linii electrice pentru rețele urbane; — lucrări conexe de amenajare urbană — asamblarea și montarea de construcții prefabricate pe șantiere. Această clasă nu cuprinde: — servicii referitoare la extracția țițeiului și a gazelor naturale, a se vedea 11.20 — construcția de lucrări complet prefabricate din elemente din alte materiale decât betonul fabricate de unitatea care execută lucrările, a se vedea diviziunile 20, 26 și 28 — lucrări de construcții, altele decât cele de clădiri, pentru stadioane, piscine, săli de sport, terenuri de tenis, circuite de golf și alte instalații sportive, a se vedea 45.23 — lucrări de instalații pentru construcții, a se vedea 45.3 — lucrări de finisare, a se vedea 45.4 — activități de arhitectură și de inginerie, a se vedea 74.20 — gestionarea proiectelor de construcții, a se vedea 74.20. || 45210000 cu excepția: -45213316 45220000 45231000 45232000

|| || 45.22 || Ridicarea de șarpante și acoperișuri || Această clasă include: — ridicarea de șarpante — montarea acoperișurilor — lucrări de impermeabilizare. || 45261000

|| || 45.23 || Construcții de autostrăzi, șosele, aerodromuri și complexe sportive || Această clasă include: — construcția de autostrăzi, de drumuri, de șosele, alte căi pentru vehicule și pietoni — construcția de căi ferate — construcția de piste de aterizare-decolare — lucrări de construcții, altele decât cele de clădiri, pentru stadioane, piscine, săli de sport, terenuri de tenis, circuite de golf și alte instalații sportive — marcarea cu vopsea a suprafețelor rutiere și a spațiilor de parcare. Această clasă nu cuprinde: — terasamentele preliminare, a se vedea 45.11. || 45212212 și DA03 45230000 cu excepția: -45231000 -45232000 -45234115

|| || 45.24 || Lucrări hidrotehnice || Această clasă include — construcția de: — căi navigabile, porturi, lucrări fluviale, porturi de agrement (marinas), ecluze etc. — baraje și diguri — dragare — lucrări subacvatice. || 45240000

|| || 45.25 || Alte lucrări de construcții care implică lucrări speciale || Această clasă include: — activitățile de construcții specializate care implică un aspect comun pentru mai multe tipuri de lucrări și care necesită competențe sau echipamente specializate — realizarea de fundații, inclusiv instalarea piloților — forarea și construcția de puțuri de apă, săparea de puțuri — montarea elementelor de structură metalică ce nu sunt fabricate de unitatea care execută lucrările — îndoirea structurilor metalice — lucrări de zidire cu cărămidă sau piatră — montarea și demontarea schelelor și a platformelor de lucru proprii sau închiriate — construcția de coșuri de fum și de cuptoare industriale. Această clasă nu cuprinde: — închirierea de schele fără montare și demontare, vezi 71.32. || 45250000 45262000

|| 45.3 || || Lucrări de instalații || || 45300000

|| || 45.31 || Lucrări de instalații electrice || Această clasă include: instalarea, în clădiri sau în alte proiecte de construcții, a următoarelor elemente: — cabluri și conexiuni electrice — sisteme de telecomunicații — instalații electrice de încălzire — antene pentru clădiri rezidențiale — sisteme de alarmă împotriva incendiilor — sisteme de alarmă antiefracție — ascensoare și scări rulante — paratrăsnete etc. || 45213316 45310000 cu excepția: -45316000

|| || 45.32 || Lucrări de izolare || Această clasă include: — instalarea, în clădiri sau în alte proiecte de construcții, de izolații termice, acustice sau împotriva vibrațiilor. Această clasă nu cuprinde: — lucrări de impermeabilizare, a se vedea 45.22. || 45320000

|| || 45.33 || Instalații || Această clasă include: — instalarea, în clădiri sau în alte proiecte de construcții, a următoarelor elemente: — instalații și echipamente sanitare — echipamente pentru distribuția gazelor — echipamente și conducte de încălzire, de ventilare, de refrigerare sau de climatizare — instalații de stingere a incendiilor cu sprinklere. Această clasă nu cuprinde: — instalarea sistemelor electrice de încălzire, a se vedea 45.31. || 45330000

|| || 45.34 || Alte lucrări de instalații || Această clasă include: — instalarea sistemelor de iluminat și de semnalizare pentru șosele, căi ferate, aeroporturi și porturi — instalarea, în clădiri sau în alte proiecte de construcții, a instalațiilor și a echipamentelor neclasificate în altă parte. || 45234115 45316000 45340000

|| 45.4 || || Lucrări de finisare || || 45400000

|| || 45.41 || Tencuire || Această clasă include: — aplicarea, în clădiri sau în alte proiecte de construcții, a ipsosului și a stucului pentru structuri sau ornamente interioare și exterioare, inclusiv a materialelor de fățuire asociate. || 45410000

|| || 45.42 || Tâmplărie și dulgherie || Această clasă include: — instalarea de uși, ferestre, tocuri și rame pentru uși și ferestre, bucătării echipate, scări, echipamente pentru magazine și echipamente similare, din lemn sau din alte materiale, care nu sunt fabricate de unitatea care execută lucrările — amenajări interioare, precum plafoane, lambriuri din lemn, compartimentări mobile etc. Această clasă nu cuprinde: — acoperirea cu parchet sau alte pardoseli din lemn, a se vedea 45.43. || 45420000

|| || 45.43 || Îmbrăcarea podelelor și a pereților || Această clasă include: — instalarea, în clădiri sau în alte proiecte de construcții, a următoarelor elemente: — — dale din ceramică, beton sau piatră pentru pereți sau podele — parchete și alte pardoseli din lemn, mochete și linoleum, — inclusiv din cauciuc sau plastic — materiale de placare a podelelor sau a pereților din terrazzo, marmură, granit sau ardezie — tapete. || 45430000

|| || 45.44 || Vopsitorie și montare de geamuri || Această clasă include: — vopsirea interioară și exterioară a clădirilor — vopsirea structurilor de construcții civile — montarea sticlei, a oglinzilor etc. Această clasă nu cuprinde: — instalarea ferestrelor, a se vedea 45.42. || 45440000

|| || 45.45 || Alte lucrări de finisare || Această clasă include: — instalarea piscinelor private — curățirea pereților exteriori ai clădirilor cu ajutorul aburilor, prin sablare sau alte metode similare — celelalte lucrări de finalizare și finisare a clădirilor neclasificate în altă parte. Această clasă nu cuprinde: — curățirea pereților interiori ai clădirilor și ai altor construcții, a se vedea 74.70. || 45212212 și DA04 45450000

|| 45.5 || || Închirierea de echipamente de construcție sau demolare cu operator || || 45500000

|| || 45.50 || Închirierea de echipamente de construcție sau demolare cu operator || Această clasă nu cuprinde: — închirierea de mașini și echipamente de construcție sau demolare fără operator, a se vedea 71.32. || 45500000

(1) Regulamentul (CEE) nr. 3037/90 al Consiliului din 9 octombrie 1990 privind clasificarea statistică a activităților economice în Comunitatea Europeană (JO L 293, 24.10.1990, p. 1). Regulament modificat prin Regulamentul (CEE) nr. 761/93 al Comisiei (JO L 83, 3.4.1993, p. 1).

ANEXA III LISTA PRODUSELOR MENȚIONATE LA ARTICOLUL 4 LITERA (b), ÎN CEEA CE PRIVEȘTE CONTRACTELE ATRIBUITE DE CĂTRE AUTORITĂȚILE CONTRACTANTE ÎN DOMENIUL APĂRĂRII

Singur text valabil în aplicarea prezentei directive este textul din anexa 1 punctul 3 din Acordul privind achizițiile publice, pe care se bazează următoarea listă orientativă de produse:

Capitolul 25: || Sare, sulf, pământuri și pietre, materiale de tencuire, var și ciment

Capitolul 26: || Minereuri, zgură și cenușă

Capitolul 27: || Combustibili minerali, uleiuri minerale și produse rezultate din distilarea acestora; substanțe bituminoase, ceară minerală cu excepția: ex 27.10: carburanți speciali

Capitolul 28: || Produse chimice anorganice; compuși organici și anorganici ai metalelor prețioase, ai metalelor de pământuri rare, ai elementelor radioactive și ai izotopilor cu excepția: ex 28.09: explozivi ex 28.13: explozivi ex 28.14: gaze lacrimogene ex 28.28: explozivi ex 28.32: explozivi ex 28.39: explozivi ex 28.50: produse toxice ex 28.51: produse toxice ex 28.54: explozivi

Capitolul 29: || Produse chimice organice cu excepția: ex 29.03: explozivi ex 29.04: explozivi ex 29.07: explozivi ex 29.08: explozivi ex 29.11: explozivi ex 29.12: explozivi ex 29.13: produse toxice ex 29.14: produse toxice ex 29.15: produse toxice ex 29.21: produse toxice ex 29.22: produse toxice ex 29.23: produse toxice ex 29.26: explozivi ex 29.27: produse toxice ex 29.29: explozivi

Capitolul 30: || Produse farmaceutice

Capitolul 31: || Îngrășăminte

Capitolul 32: || Extracte tanante și colorante; tanini și derivate ale acestora; coloranți, pigmenți, vopsele și lacuri, chituri și alte masticuri; cerneluri

Capitolul 33: || Uleiuri esențiale și rezinoide; produse preparate de parfumerie sau de toaletă și preparate cosmetice

Capitolul 34: || Săpunuri, agenți de suprafață organici, preparate pentru spălat, preparate lubrifiante, ceară artificială, ceară preparată, produse pentru întreținere, lumânări și articole similare, paste pentru modelare și „ceară dentară”

Capitolul 35: || Substanțe albuminoase, cleiuri, enzime

Capitolul 37: || Produse fotografice și cinematografice

Capitolul 38: || Diverse produse chimice cu excepția: ex 38.19: produse toxice

Capitolul 39: || Rășini artificiale și materiale plastice, eteri și esteri din celuloză și articole din acestea cu excepția: ex 39.03: explozivi

Capitolul 40: || Cauciuc natural sau sintetic, factis și articole din acestea cu excepția: ex 40.11: pneuri antiglonț

Capitolul 41: || Piei brute (altele decât pieile cu blană) și piei finite

Capitolul 42: || Obiecte din piele, articole de curelărie sau de șelărie, articole de voiaj, bagaje de mână și articole similare, articole din intestine de animale (altele decât cele de la viermii de mătase)

Capitolul 43: || Blănuri și blănuri artificiale; articole din acestea

Capitolul 44: || Lemn, cărbune de lemn și articole din lemn

Capitolul 45: || Plută și articole din plută

Capitolul 46: || Produse manufacturiere din paie, din alfa sau din alte materiale împletite, coșuri împletite și împletituri

Capitolul 47: || Materiale pentru fabricarea hârtiei

Capitolul 48: || Hârtie și carton, articole din pastă de celuloză, din hârtie sau din carton

Capitolul 49: || Cărți, ziare, imagini imprimate și alte produse ale industriei tipografice, manuscrise, texte dactilografiate și planuri

Capitolul 65: || Obiecte de acoperit capul și părți ale acestora

Capitolul 66: || Umbrele, parasolare, bastoane pentru mers, bice, cravașe și părți ale acestora

Capitolul 67: || Pene și puf prelucrate și articole din pene sau din puf, flori artificiale, articole din păr uman

Capitolul 68: || Articole din piatră, ipsos, ciment, azbest, mică și materiale similare

Capitolul 69: || Produse ceramice

Capitolul 70: || Sticlă și articole din sticlă

Capitolul 71: || Perle, pietre prețioase și semiprețioase, metale prețioase, metale placate cu metale prețioase și articole din acestea; imitații de bijuterii

Capitolul 73: || Fier și oțel și articole din acestea

Capitolul 74: || Cupru și articole din cupru

Capitolul 75: || Nichel și articole din nichel

Capitolul 76: || Aluminiu și articole din aluminiu

Capitolul 77: || Magneziu, beriliu și articole din acestea

Capitolul 78: || Plumb și articole din plumb

Capitolul 79: || Zinc și articole din zinc

Capitolul 80: || Staniu și articole din staniu

Capitolul 81: || Alte metale de bază utilizate în metalurgie și articole din acestea

Capitolul 82: || Scule, ustensile, cuțitărie, linguri și furculițe din metale de bază; părți ale acestora cu excepția: ex 82.05: scule ex 82.07: scule, piese

Capitolul 83: || Articole diverse din metale de bază

Capitolul 84: || Cazane, mașini, aparate și dispozitive mecanice; părți ale acestora cu excepția: ex 84.06: motoare ex 84.08: alte motoare ex 84.45: mașini și aparate ex 84.53: mașini automate de prelucrare a datelor ex 84.55: piese pentru mașini incluse la poziția nr. 84.53 ex 84.59: reactoare nucleare

Capitolul 85: || Mașini, aparate și echipamente electrice și părți ale acestora cu excepția: ex 85.13: echipamente pentru telecomunicații ex 85.15: aparate de transmisie

Capitolul 86: || Locomotive, material rulant și echipamente pentru căile ferate și de tramvai și părți ale acestora, echipamente de semnalizare a traficului de toate tipurile (care nu sunt acționate electric) cu excepția: ex 86.02: locomotive blindate, electrice ex 86.03: alte locomotive blindate ex 86.05: vagoane blindate ex 86.06: vagoane-atelier ex 86.07: vagoane

Capitolul 87: || Vehicule, altele decât materialul rulant feroviar și de tramvai și părți ale acestora cu excepția: ex 87.08: tancuri și alte vehicule blindate ex 87.01: tractoare ex 87.02: vehicule militare ex 87.03: vehicule de depanare ex 87.09: motociclete ex 87.14: remorci

Capitolul 89: || Nave, ambarcațiuni și structuri plutitoare cu excepția: ex 89.01A: nave de război

Capitolul 90: || Instrumente și aparate optice, fotografice, cinematografice, de măsurare, de verificare, de precizie, medicale și chirurgicale; părți ale acestora cu excepția: ex 90.05: binocluri ex 90.13: diverse instrumente, lasere ex 90.14: telemetre ex 90.28: instrumente electrice și electronice de măsurare ex 90.11: microscoape ex 90.17: instrumente medicale ex 90.18: aparate de mecanoterapie ex 90.19: aparate de ortopedie ex 90.20: aparate cu raze X

Capitolul 91: || Producția de ceasuri

Capitolul 92: || Instrumente muzicale, aparate de înregistrare sau de reproducere a sunetelor, aparate de înregistrare și de reproducere a imaginilor și a sunetelor de televiziune, părți și accesorii ale acestora

Capitolul 94: || Mobilier și piese de mobilier, așternuturi, saltele, somiere, perne și articole umplute similare cu excepția: ex 94.01A: scaune pentru aeronave

Capitolul 95: || Articole și produse pentru tăiat sau modelat

Capitolul 96: || Mături, perii, pămătufuri de praf și site

Capitolul 98: || Produse diverse

ANEXA IV CERINȚELE PRIVIND DISPOZITIVELE DE RECEPȚIE ELECTRONICĂ A OFERTELOR, A CERERILOR DE PARTICIPARE SAU A PLANURILOR ȘI PROIECTELOR, ÎN CAZUL CONCURSURILOR

Dispozitivele de recepție electronică a ofertelor, a cererilor de participare și a planurilor și proiectelor pentru concursuri trebuie să garanteze, prin mijloace tehnice și proceduri adecvate, cel puțin că:

(a) ora și data primirii ofertelor, a cererilor de participare, a planurilor și proiectelor pot fi stabilite cu exactitate;

(b) se poate asigura în mod rezonabil ca nimeni să nu poată avea acces la informațiile transmise conform prezentelor cerințe înainte de termenele specificate;

(c) în cazul încălcării interdicției de acces menționate anterior, încălcarea poate fi ușor detectată;

(d) numai persoanele autorizate pot stabili sau modifica datele pentru deschiderea informațiilor primite;

(e) în decursul diverselor etape ale procedurii de achiziție sau ale concursului, se poate avea acces la toate sau la o parte din informațiile primite numai prin acțiunea simultană a persoanelor autorizate;

(f) acțiunea simultană a persoanelor autorizate poate permite accesul la informațiile trimise numai după data stabilită;

(g) informațiile primite și deschise conform prezentelor cerințe continuă să fie accesibile numai persoanelor autorizate în acest sens; și

(h) autentificarea ofertelor trebuie să fie conformă cu cerințele prevăzute în prezenta anexă.

ANEXA V LISTA ACORDURILOR INTERNAȚIONALE MENȚIONATE LA ARTICOLUL 23

Acordurile semnate cu următoarele țări sau grupuri de țări:

– Albania (JO L 107, 28.4.2009)

– fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (JO L 87, 20.3.2004)

– CARIFORUM (JO L 289, 30.10.2008)

– Chile (JO L352, 30.12.2002)

– Croația (JO L 26, 28.1.2005)

– Mexic (JO L 276, 28.10.2000, L 157/30.6.2000)

– Muntenegru (JO L 345 din 28.12.2007)

– Coreea de Sud (JO L 127/14.5.2011)

– Elveția (JO L 300, 31.12.1972).

ANEXA VI INFORMAȚII CARE TREBUIE INCLUSE ÎN ANUNȚURI

PARTEA A Informații care trebuie incluse în anunțurile privind publicarea unui anunț de INTENȚIE PE UN profil DE cumpărător [menționate la articolul 46 alineatul (1)]

1. Denumirea, numărul de identificare (în cazul în care este prevăzut de legislația națională), adresa, inclusiv codul NUTS, numărul de telefon, numărul de fax, adresa de e-mail și de internet ale autorității contractante și, dacă sunt diferite, cele ale serviciului de la care se pot obține informații suplimentare.

2. Tipul autorității contractante și obiectul principal de activitate.

3. Dacă este cazul, mențiunea că autoritatea contractantă este un organism central de achiziție sau că achiziția implică o altă formă de achiziție comună.

4. Numărul (numerele) de referință din nomenclatura CPV.

5. Adresa de internet a „profilului de cumpărător” (URL).

6. Data expedierii anunțului privind publicarea unui anunț de intenție pe profilul cumpărătorului.

PARTEA B Informații care trebuie incluse în anunțurile de INTENȚIE (menționate la articolul 46)

I. Informații care trebuie incluse în toate cazurile

1. Denumirea, numărul de identificare (în cazul în care este prevăzut de legislația națională), adresa, inclusiv codul NUTS, numărul de telefon, numărul de fax, adresa de e-mail și de internet ale autorității contractante și, dacă sunt diferite, cele ale serviciului de la care se pot obține informații suplimentare.

2. Adresa de e-mail sau de internet de la care se vor putea obține gratuit, integral și fără restricții caietul de sarcini și orice documente suplimentare.

3. Tipul autorității contractante și obiectul principal de activitate.

4. Dacă este cazul, mențiunea că autoritatea contractantă este un organism central de achiziție sau că achiziția implică o altă formă de achiziție comună.

5. Numărul (numerele) de referință din nomenclatura CPV. În cazul în care contractul este împărțit în loturi, această informație trebuie furnizată pentru fiecare lot.

6. Codul NUTS al locului principal de executare a lucrărilor în cazul contractelor de lucrări sau codul NUTS al locului principal de livrare sau de prestare în cazul contractelor de bunuri și de servicii. În cazul în care contractul este împărțit în loturi, aceste informații trebuie furnizate pentru fiecare lot.

7. O scurtă descriere a achiziției: natura și amploarea lucrărilor, natura și cantitatea sau valoarea bunurilor, natura și amploarea serviciilor.

8. În cazul în care anunțul respectiv nu este utilizat ca invitație la o procedură concurențială de ofertare, data estimată (datele estimate) pentru publicarea anunțului sau a anunțurilor de participare pentru contractul (contractele) la care se referă anunțul de intenție.

9. Data expedierii anunțului.

10. Orice alte informații relevante.

11. Se specifică dacă contractul intră sub incidența acordului.

II. INFORMAȚII SUPLIMENTARE CARE TREBUIE FURNIZATE ÎN CAZUL ÎN CARE ANUNȚUL ESTE UTILIZAT CA INVITAȚIE LA O PROCEDURĂ CONCURENȚIALĂ DE OFERTARE [ARTICOLUL 46 ALINEATUL (2)]

1. Menționarea faptului că este necesar ca operatorii economici interesați să comunice autorității interesul lor pentru contract sau contracte.

2. Tipul procedurii de atribuire (procedură restrânsă sau procedură competitivă cu negociere, sistem dinamic de achiziții, dialog competitiv sau parteneriat pentru inovare).

3. Dacă este cazul, se menționează:

(a) că este vorba de un acord-cadru;

(b) că este vorba de un sistem dinamic de achiziții.

4. În măsura în care sunt deja cunoscute, calendarul pentru livrarea bunurilor, executarea lucrărilor sau prestarea serviciilor și durata contractului.

5. În măsura în care sunt deja cunoscute, condițiile de participare, inclusiv:

(a) dacă este cazul, se menționează că respectivul contract de achiziție publică este rezervat unor ateliere protejate sau că acesta poate fi executat numai în cadrul unor programe de angajare protejată;

(b) dacă este cazul, se menționează că executarea serviciului este rezervată unei anumite profesii în temeiul unor acte cu putere de lege sau al unor acte administrative;

(c) o scurtă descriere a criteriilor de selecție.

6. În măsura în care sunt deja cunoscute, o scurtă descriere a criteriilor care urmează a fi utilizate pentru atribuirea contractului: „costul cel mai scăzut” sau „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”.

7. În măsura în care este deja cunoscută, valoarea totală estimată a contractului (contractelor); În cazul în care contractul este împărțit în loturi, această informație trebuie furnizată pentru fiecare lot.

8. Termenele pentru primirea scrisorilor de exprimare a interesului.

9. Adresa la care se trimit scrisorile de exprimare a interesului.

10. Limba sau limbile autorizate pentru prezentarea candidaturilor sau a ofertelor.

11. Dacă este cazul, se menționează:

(a) dacă este obligatorie sau se acceptă depunerea electronică a ofertelor sau a cererilor de participare;

(b) dacă se va utiliza sistemul de comenzi electronice;

(c) dacă se va utiliza facturarea electronică;

(d) dacă se vor accepta plățile electronice.

12. Se specifică dacă respectivul contract se referă la un proiect și/sau program finanțat din fonduri ale Uniunii Europene.

13. Denumirea și adresa organismului de supraveghere și ale organismului de soluționare a contestațiilor și, după caz, de mediere. Informații exacte privind termenele pentru procedurile de contestare sau, după caz, denumirea, adresa, numărul de telefon, numărul de fax și adresa de e-mail ale serviciului de la care se pot obține aceste informații.

PARTEA C INFORMAȚII CARE TREBUIE INCLUSE ÎN ANUNȚURILE DE PARTICIPARE (menționate la articolul 47)

1. Denumirea, numărul de identificare (în cazul în care este prevăzut de legislația națională), adresa, inclusiv codul NUTS, numărul de telefon, numărul de fax, adresa de e-mail și de internet ale autorității contractante și, dacă sunt diferite, cele ale serviciului de la care se pot obține informații suplimentare.

2. Adresa de e-mail sau de internet de la care se vor putea obține gratuit, integral și fără restricții caietul de sarcini și orice documente suplimentare.

3. Tipul autorității contractante și obiectul principal de activitate.

4. Dacă este cazul, mențiunea că autoritatea contractantă este un organism central de achiziție sau că achiziția implică o altă formă de achiziție comună.

5. Numărul (numerele) de referință din nomenclatura CPV. În cazul în care contractul este împărțit în loturi, această informație trebuie furnizată pentru fiecare lot.

6. Codul NUTS al locului principal de executare a lucrărilor în cazul contractelor de lucrări sau codul NUTS al locului principal de livrare sau de prestare în cazul contractelor de bunuri și de servicii. În cazul în care contractul este împărțit în loturi, aceste informații trebuie furnizate pentru fiecare lot.

7. Descrierea achiziției: natura și amploarea lucrărilor, natura și cantitatea sau valoarea bunurilor, natura și amploarea serviciilor. În cazul în care contractul este împărțit în loturi, aceste informații trebuie furnizate pentru fiecare lot. Dacă este cazul, descrierea opțiunilor.

8. Valoarea totală estimată a contractului (contractelor). În cazul în care contractul este împărțit în loturi, această informație trebuie furnizată pentru fiecare lot.

9. Admiterea sau interzicerea variantelor.

10. Calendarul pentru livrarea bunurilor, executarea lucrărilor sau prestarea serviciilor și, dacă este posibil, durata contractului:

(a) în cazul unui acord-cadru, se indică durata prevăzută a acordului-cadru, precizând, după caz, motivele care justifică o durată de peste patru ani. Se indică, dacă este posibil, valoarea și frecvența contractelor care urmează să fie atribuite, numărul și, după caz, numărul maxim propus de operatori economici care urmează să participe;

(b) în cazul în care este vorba de un sistem dinamic de achiziții, se indică durata prevăzută a sistemului. Se indică, dacă este posibil, valoarea și frecvența contractelor care urmează să fie atribuite.

11. Condițiile de participare, inclusiv:

(a) dacă este cazul, se menționează că respectivul contract de achiziție publică este rezervat unor ateliere protejate sau că acesta poate fi executat numai în cadrul unor programe de angajare protejată;

(b) dacă este cazul, se menționează că prestarea serviciului este rezervată unei anumite profesii în temeiul unor acte cu putere de lege sau al unor acte administrative și se menționează respectivele actele cu putere de lege și acte administrative;

(c) o listă și o scurtă descriere a criteriilor privind situația personală a operatorilor economici care pot determina eliminarea acestora și a criteriilor de selecție; nivelul (nivelurile) minim(e) al(e) cerințelor eventual impuse; se menționează informațiile solicitate (declarații pe propria răspundere, documentație).

12. Tipul procedurii de atribuire; dacă este cazul, motivele utilizării unei proceduri accelerate (în proceduri deschise, proceduri restrânse și proceduri competitive cu negociere).

13. Dacă este cazul, se menționează:

(a) că este vorba de un acord-cadru;

(b) că este vorba de un sistem dinamic de achiziții;

(c) că este vorba de o licitație electronică (în cazul procedurilor deschise, al procedurilor restrânse sau al procedurilor competitive cu negociere).

14. În cazul în care contractul este împărțit în loturi, se menționează dacă este posibilă depunerea de oferte pentru un singur lot, pentru mai multe loturi sau pentru toate loturile. Se indică orice posibile limitări privind numărul de loturi care pot fi atribuite aceluiași ofertant. În cazul în care contractul nu este împărțit în loturi, se vor indica motivele.

15. Pentru procedurile restrânse, procedurile competitive cu negociere, dialogurile competitive și parteneriatele pentru inovare, în cazul în care se recurge la opțiunea de reducere a numărului de candidați care vor fi invitați să prezinte oferte, să negocieze sau să participe la dialogul competitiv: numărul minim și, după caz, numărul maxim propus de candidați și criteriile obiective care urmează să se aplice pentru alegerea candidaților respectivi.

16. Pentru procedurile competitive cu negociere, dialogurile competitive și parteneriatele pentru inovare, se indică, după caz, recurgerea la o procedură care se derulează în etape succesive pentru a reduce în mod progresiv numărul de oferte care urmează să fie negociate sau de soluții care urmează să fie discutate.

17. Condițiile speciale la care este supusă realizarea contractului, după caz.

18. Criteriile care urmează să fie utilizate pentru atribuirea contractului (contractelor): „costul cel mai scăzut” sau „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”. Se menționează criteriile corespunzătoare ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, precum și ponderea lor dacă acestea nu figurează în caietele de sarcini sau, în cazul dialogului competitiv, în documentul descriptiv.

19. Termenul pentru primirea ofertelor (proceduri deschise) sau a cererilor de participare (proceduri restrânse, proceduri competitive cu negociere, sisteme dinamice de achiziții, dialoguri competitive, parteneriate pentru inovare).

20. Adresa la care trebuie transmise ofertele sau cererile de participare.

21. În cazul procedurilor deschise:

(a) perioada de timp pe parcursul căreia ofertantul trebuie să își mențină oferta;

(b) data, ora și locul deschiderii ofertelor;

(c) persoanele autorizate să fie prezente la această deschidere.

22. Limba sau limbile în care trebuie redactate ofertele sau cererile de participare.

23. Dacă este cazul, se menționează:

(a) dacă se acceptă depunerea electronică a ofertelor sau a cererilor de participare;

(b) dacă se va utiliza sistemul de comenzi electronice;

(c) dacă se va accepta facturarea electronică;

(d) dacă se vor utiliza plățile electronice.

24. Se specifică dacă respectivul contract se referă la un proiect și/sau program finanțat din fonduri ale Uniunii Europene.

25. Denumirea și adresa organismului de supraveghere și ale organismului de soluționare a contestațiilor și, după caz, de mediere. Informații exacte privind termenele pentru procedurile de contestare sau, după caz, denumirea, adresa, numărul de telefon, numărul de fax și adresa de e-mail ale serviciului de la care se pot obține aceste informații

26. Data (datele) și referința (referințele) publicărilor anterioare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene privind contractul (contractele) la care se referă anunțul respectiv.

27. În cazul achizițiilor periodice, calendarul estimat pentru publicarea anunțurilor viitoare.

28. Data expedierii anunțului.

29. Se specifică dacă contractul intră sub incidența acordului.

30. Orice alte informații relevante.

PARTEA D INFORMAȚII CARE TREBUIE INCLUSE ÎN ANUNȚURILE DE ATRIBUIRE A CONTRACTELOR (menționate la articolul 48)

1. Denumirea, numărul de identificare (în cazul în care este prevăzut de legislația națională), adresa, inclusiv codul NUTS, numărul de telefon, numărul de fax, adresa de e-mail și de internet ale autorității contractante și, dacă sunt diferite, cele ale serviciului de la care se pot obține informații suplimentare.

2. Tipul autorității contractante și obiectul principal de activitate.

3. Dacă este cazul, mențiunea că autoritatea contractantă este un organism central de achiziție sau că achiziția implică o altă formă de achiziție comună.

4. Numărul (numerele) de referință din nomenclatura CPV.

5. Codul NUTS al locului principal de executare a lucrărilor în cazul contractelor de lucrări sau codul NUTS al locului principal de livrare sau de prestare în cazul contractelor de bunuri și de servicii.

6. Descrierea achiziției: natura și amploarea lucrărilor, natura și cantitatea sau valoarea bunurilor, natura și amploarea serviciilor. În cazul în care contractul este împărțit în loturi, aceste informații trebuie furnizate pentru fiecare lot. Dacă este cazul, descrierea opțiunilor.

7. Tipul procedurii de atribuire; în cazul unei proceduri negociate fără publicare prealabilă (articolul 30), justificarea alegerii acesteia.

8. Dacă este cazul, se menționează:

(a) atribuirea a implicat un acord-cadru,

(b) s-a utilizat un sistem dinamic de achiziții.

9. Criteriile prevăzute la articolul 66 care au fost utilizate pentru atribuirea contractului sau a contractelor. Dacă este cazul, se precizează că s-a organizat o licitație electronică (în cazul procedurilor deschise, al procedurilor restrânse sau al procedurilor competitive cu negociere).

10. Data deciziei sau a deciziilor de atribuire a contractului.

11. Numărul de oferte primite pentru fiecare atribuire, inclusiv:

(a) numărul de oferte primite de la operatorii economici care sunt întreprinderi mici sau mijlocii;

(b) numărul de oferte primite din străinătate;

(c) numărul de oferte primite pe cale electronică.

12. Pentru fiecare atribuire, numele, adresa, inclusiv codul NUTS, numărul de telefon, numărul de fax, adresa de e-mail și adresa de internet ale ofertantului (ofertanților) câștigător(i), inclusiv:

(a) mențiunea dacă ofertantul câștigător este o întreprindere din categoria întreprinderilor mici și mijlocii;

(b) mențiunea dacă contractul a fost atribuit unui consorțiu.

13. Valoarea ofertei (ofertelor) câștigătoare sau valorile ofertei celei mai ridicate și a ofertei celei mai scăzute luate în considerare pentru atribuirea contractului sau a contractelor.

14. Dacă este cazul, se indică pentru fiecare atribuire valoarea și procentul din contract care poate fi subcontractat unor terți.

15. Se specifică dacă respectivul contract se referă la un proiect și/sau program finanțat din fonduri ale Uniunii Europene.

16. Denumirea și adresa organismului de supraveghere și ale organismului de soluționare a contestațiilor și, după caz, de mediere. Informații exacte privind termenele pentru procedurile de contestare sau, după caz, denumirea, adresa, numărul de telefon, numărul de fax și adresa de e-mail ale serviciului de la care se pot obține aceste informații

17. Data (datele) și referința (referințele) publicărilor anterioare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene privind contractul (contractele) la care se referă anunțul respectiv.

18. Data expedierii anunțului.

19. Orice alte informații relevante.

PARTEA E Informații care trebuie incluse în anunțurile privind concursurile de proiecte [menționate la articolul 79 alineatul (1)]

1. Denumirea, numărul de identificare (în cazul în care este prevăzut de legislația națională), adresa, inclusiv codul NUTS, numărul de telefon, numărul de fax, adresa de e-mail și de internet ale autorității contractante și, dacă sunt diferite, cele ale serviciului de la care se pot obține informații suplimentare.

2. Adresa de e-mail sau de internet de la care se vor putea obține gratuit, integral și fără restricții caietul de sarcini și orice documente suplimentare.

3. Tipul autorității contractante și obiectul principal de activitate.

4. Dacă este cazul, mențiunea că autoritatea contractantă este un organism central de achiziție sau că achiziția implică o altă formă de achiziție comună.

5. Numărul (numerele) de referință din nomenclatura CPV. În cazul în care contractul este împărțit în loturi, această informație trebuie furnizată pentru fiecare lot.

6. Descrierea principalelor caracteristici ale proiectului.

7. Numărul și valoarea premiilor.

8. Tipul concursului (deschis sau restrâns).

9. În cazul unui concurs deschis, termenul de depunere a proiectelor.

10. În cazul unui concurs restrâns:

(a) numărul de participanți avut în vedere;

(b) după caz, numele participanților deja selectați;

(c) criterii de selecție a participanților;

(d) termenul de depunere a cererilor de participare.

11. Dacă este cazul, se menționează că participarea este rezervată unei anumite profesii.

12. Criteriile ce urmează să fie aplicate la evaluarea proiectelor.

13. După caz, numele membrilor juriului care au fost deja selectați.

14. Se precizează dacă decizia juriului are caracter obligatoriu pentru autoritatea contractantă.

15. Dacă este cazul, se indică plățile care urmează să fie efectuate tuturor participanților.

16. Se precizează dacă contractele care urmează concursului vor fi atribuite câștigătorului sau câștigătorilor concursului.

17. Data expedierii anunțului.

18. Orice alte informații relevante.

PARTEA F Informații care trebuie incluse în anunțurile privind rezultatele unui concurs de proiecte [menționate la articolul 79 alineatul (2)]

1. Denumirea, numărul de identificare (în cazul în care este prevăzut de legislația națională), adresa, inclusiv codul NUTS, numărul de telefon, numărul de fax, adresa de e-mail și de internet ale autorității contractante și, dacă sunt diferite, cele ale serviciului de la care se pot obține informații suplimentare.

2. Tipul autorității contractante și obiectul principal de activitate.

3. Dacă este cazul, mențiunea că autoritatea contractantă este un organism central de achiziție sau că achiziția implică o altă formă de achiziție comună.

4. Numărul (numerele) de referință din nomenclatura CPV.

5. Descrierea principalelor caracteristici ale proiectului.

6. Valoarea premiilor.

7. Tipul concursului (deschis sau restrâns).

8. Criteriile care au fost aplicate la evaluarea proiectelor.

9. Data deciziei juriului.

10. Numărul de participanți:

(a) numărul de participanți care sunt întreprinderi mici sau mijlocii;

(b) numărul de participanți din străinătate.

11. Numele, adresa, inclusiv codul NUTS, numărul de telefon, numărul de fax, adresa de e-mail și adresa de internet ale câștigătorului (câștigătorilor) concursului și mențiunea dacă acesta (aceștia) intră în categoria întreprinderilor mici și mijlocii.

12. Se specifică dacă concursul de proiecte se referă la un proiect sau program finanțat din fonduri ale Uniunii Europene.

13. Data (datele) și referința (referințele) publicărilor anterioare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene privind proiectul (proiectele) la care se referă anunțul respectiv.

14. Data expedierii anunțului.

15. Orice alte informații relevante.

PARTEA G Informații care trebuie incluse în anunțurile privind modificarea contractului în cursul perioadei sale de valabilitate [menționate la articolul 72 alineatul (6)]

1. Denumirea, numărul de identificare (în cazul în care este prevăzut de legislația națională), adresa, inclusiv codul NUTS, numărul de telefon, numărul de fax, adresa de e-mail și de internet ale autorității contractante și, dacă sunt diferite, cele ale serviciului de la care se pot obține informații suplimentare.

2. Numărul (numerele) de referință din nomenclatura CPV.

3. Codul NUTS al locului principal de executare a lucrărilor în cazul contractelor de lucrări sau codul NUTS al locului principal de livrare sau de prestare în cazul contractelor de bunuri și de servicii.

4. Descrierea achiziției înainte și după modificare: natura și amploarea lucrărilor, natura și cantitatea sau valoarea bunurilor, natura și amploarea serviciilor.

5. Dacă este cazul, creșterea prețului în urma modificării.

6. Descrierea circumstanțelor care au făcut necesară modificarea.

7. Data deciziei de atribuire a contractului.

8. Dacă este cazul, numele, adresa, inclusiv codul NUTS, numărul de telefon, numărul de fax, adresa de e-mail și adresa de internet ale noului operator economic sau ale noilor operatori economici.

9. Se specifică dacă respectivul contract se referă la un proiect și/sau program finanțat din fonduri ale Uniunii Europene.

10. Denumirea și adresa organismului de supraveghere și ale organismului de soluționare a contestațiilor și, după caz, de mediere. Informații exacte privind termenele pentru procedurile de contestare sau, după caz, denumirea, adresa, numărul de telefon, numărul de fax și adresa de e-mail ale serviciului de la care se pot obține aceste informații

11. Data (datele) și referința (referințele) publicărilor anterioare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene privind proiectul (proiectele) la care se referă anunțul respectiv.

12. Data expedierii anunțului.

13. Orice alte informații relevante.

PARTEA H Informații care trebuie incluse în anunțurile de participare privind contractele care au ca obiect servicii sociale și alte servicii specifice [menționate la articolul 75 alineatul (1)]

1. Denumirea, numărul de identificare (în cazul în care este prevăzut de legislația națională), adresa, inclusiv codul NUTS, numărul de telefon, numărul de fax, adresa de e-mail și de internet ale autorității contractante și, dacă sunt diferite, cele ale serviciului de la care se pot obține informații suplimentare.

2. După caz, adresa de e-mail sau adresa de internet de la care se vor putea obține caietul de sarcini și orice documente suplimentare.

3. Tipul autorității contractante și obiectul principal de activitate.

4. Dacă este cazul, mențiunea că autoritatea contractantă este un organism central de achiziție sau că achiziția implică o altă formă de achiziție comună.

5. Numărul (numerele) de referință din nomenclatura CPV. În cazul în care contractul este împărțit în loturi, această informație trebuie furnizată pentru fiecare lot.

6. Codul NUTS al locului principal de executare a lucrărilor în cazul lucrărilor sau codul NUTS al locului principal de livrare sau de prestare în cazul bunurilor și serviciilor.

7. Descrierea serviciilor și, după caz, a lucrărilor și a bunurilor care urmează să fie achiziționate cu titlu accesoriu.

8. Valoarea totală estimată a contractului (contractelor). În cazul în care contractul este împărțit în loturi, această informație trebuie furnizată pentru fiecare lot.

9. Condițiile de participare, inclusiv:

(a) dacă este cazul, se menționează că respectivul contract de achiziție publică este rezervat unor ateliere protejate sau că acesta poate fi executat numai în cadrul unor programe de angajare protejată;

(b) dacă este cazul, se menționează că executarea serviciului este rezervată unei anumite profesii în temeiul unor acte cu putere de lege sau al unor acte administrative.

10. Termenul (termenele) pentru contactarea autorității contractante în vederea participării.

11. O scurtă descriere a principalelor caracteristici ale procedurii de atribuire care urmează să fie aplicată.

12. Orice alte informații relevante.

PARTEA I INFORMAȚII CARE TREBUIE INCLUSE ÎN ANUNȚURILE DE ATRIBUIRE A CONTRACTELOR CARE AU CA OBIECT SERVICII SOCIALE ȘI ALTE SERVICII SPECIFICE [menționate la articolul 75 alineatul (2)]

1. Denumirea, numărul de identificare (în cazul în care este prevăzut de legislația națională), adresa, inclusiv codul NUTS, numărul de telefon, numărul de fax, adresa de e-mail și de internet ale autorității contractante și, dacă sunt diferite, cele ale serviciului de la care se pot obține informații suplimentare.

2. Tipul autorității contractante și obiectul principal de activitate.

3. Dacă este cazul, mențiunea că autoritatea contractantă este un organism central de achiziție sau că achiziția implică o altă formă de achiziție comună.

4. Numărul (numerele) de referință din nomenclatura CPV. În cazul în care contractul este împărțit în loturi, această informație trebuie furnizată pentru fiecare lot.

5. Codul NUTS al locului principal de executare a lucrărilor în cazul lucrărilor sau codul NUTS al locului principal de livrare sau de prestare în cazul bunurilor și serviciilor.

6. O scurtă descriere a serviciilor și, după caz, a lucrărilor și a bunurilor achiziționate cu titlu accesoriu.

7. Numărul de oferte primite.

8. Prețul plătit sau intervalul în care se înscriu prețurile plătite (maxim/minim).

9. Pentru fiecare atribuire, numele, adresa, inclusiv codul NUTS, numărul de telefon, numărul de fax, adresa de e-mail și adresa de internet ale operatorului (operatorilor) câștigător(i).

10. Orice alte informații relevante.

ANEXA VII INFORMAȚIILE CARE TREBUIE INCLUSE ÎN CAIETUL DE SARCINI ÎN CAZUL LICITAȚIILOR ELECTRONICE [Articolul 33 alineatul (4)]

În cazul în care autoritățile contractante au decis să organizeze o licitație electronică, caietul de sarcini aferent trebuie să conțină cel puțin următoarele informații:

(a) elementele ale căror valori vor face obiectul licitației electronice, cu condiția ca respectivele elemente să fie cuantificabile, astfel încât să poată fi exprimate în cifre sau în procente;

(b) eventualele limite ale valorilor care pot fi prezentate, astfel cum rezultă din specificațiile privind obiectul contractului;

(c) informațiile care vor fi puse la dispoziția ofertanților pe parcursul licitației electronice și, după caz, în ce moment vor fi disponibile;

(d) informațiile relevante privind desfășurarea licitației electronice;

(e) condițiile în care ofertanții vor putea licita, în special diferențele minime care, dacă este cazul, vor fi impuse pentru a licita;

(f) informațiile relevante privind echipamentele electronice utilizate, precum și modalitățile și specificațiile tehnice de conectare.

ANEXA VIII DEFINIȚII PRIVIND ANUMITE SPECIFICAȚII TEHNICE

În aplicarea prezentei directive:

(1)          „specificație tehnică” înseamnă:

(a) în cazul contractelor de achiziții publice de lucrări, ansamblul cerințelor tehnice cuprinse în special în documentele achiziției și care definesc caracteristicile pe care trebuie să le aibă un material, un produs sau un bun furnizat, astfel încât aceasta să poată fi utilizat în scopul urmărit de autoritatea contractantă; aceste caracteristici includ nivelurile de performanță ecologică, proiectarea pentru toate tipurile de utilizări (inclusiv accesul pentru persoanele cu dizabilități) și evaluarea conformității, performanțele, siguranța sau dimensiunile, inclusiv procedurile pentru asigurarea calității, terminologia, simbolurile, testările și metodele de testare, ambalarea, marcarea și etichetarea, instrucțiunile de utilizare, precum și metodele și procesele de producție în toate etapele ciclului de viață al lucrărilor; caracteristicile includ, de asemenea, normele de proiectare și calculare a costurilor, condițiile de testare, de control și de recepție a lucrărilor, precum și tehnicile sau metodele de construcție și toate celelalte condiții cu caracter tehnic pe care autoritatea contractantă este în măsură să le prevadă, conform unor reglementări generale sau specifice, în ceea ce privește lucrările finalizate și materialele sau componentele acestora;

(b)     în cazul contractelor de achiziții publice de bunuri sau de servicii, o specificație menționată într-un document pentru a defini caracteristicile pe care trebuie să le aibă un produs sau serviciu, precum nivelurile de calitate, nivelurile de performanță ecologică, proiectarea pentru toate tipurile de utilizări (inclusiv accesul pentru persoanele cu dizabilități) și evaluarea conformității, performanțele, utilizarea produsului, siguranța sau dimensiunile acestuia, inclusiv cerințele aplicabile produsului în ceea ce privește denumirea sub care este comercializat, terminologia, simbolurile, testările și metodele de testare, ambalarea, marcarea și etichetarea, instrucțiunile de utilizare, procesele și metodele de producție în toate etapele ciclului de viață al bunului sau al serviciului, precum și procedurile de evaluare a conformității;

(2)          „standard” înseamnă o specificație tehnică aprobată de către un organism recunoscut de standardizare în vederea utilizării repetate sau permanente, care nu este obligatorie și care se încadrează în una dintre categoriile următoare:

(a) standard internațional: un standard adoptat de un organism internațional de standardizare și pus la dispoziția publicului;

(b) standard european: un standard adoptat de un organism european de standardizare și pus la dispoziția publicului;

(c) standard național: un standard adoptat de un organism național de standardizare și pus la dispoziția publicului;

(3)          „agrement tehnic european” înseamnă o evaluare tehnică favorabilă a adecvării pentru utilizare a unui produs într-un anumit scop, fondată pe îndeplinirea cerințelor de bază pentru construcție prin caracteristicile intrinseci ale respectivului produs și condițiile stabilite de aplicare și utilizare. Agrementul tehnic european este eliberat de un organism desemnat în acest scop de statul membru;

(4)          „specificație tehnică comună” înseamnă orice specificație tehnică elaborată în conformitate cu o procedură recunoscută de statele membre sau în conformitate cu articolele 9 și 10 din Regulamentul [XXX] al Parlamentului European și al Consiliului privind standardizarea europeană [și de modificare a Directivelor 89/686/CEE și 93/15/CEE ale Consiliului și a Directivelor 94/9/CE, 94/25/CE, 95/16/CE, 97/23/CE, 98/34/CE, 2004/22/CE, 2007/23/CE, 2009/105/CE și 2009/23/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului] și care este publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene;

(5)          „referință tehnică” înseamnă orice produs elaborat de organismele europene de standardizare, altul decât standardele europene, în conformitate cu proceduri adaptate în funcție de evoluția cerințelor pieței.

ANEXA IX DETALII PRIVIND PUBLICAREA

1. Publicarea anunțurilor

Anunțurile prevăzute la articolele 46, 47, 48, 75, și 79 se trimit de către autoritățile contractante Oficiului pentru Publicații al Uniunii Europene și se publică conform următoarelor norme:

Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene sau autoritățile contractante publică anunțurile prevăzute la articolele 46, 47, 48, 75 și 79 în cazul apariției unui anunț de intenție pe un profil de cumpărător, în conformitate cu articolul 46 alineatul (1).

De asemenea, autoritățile contractante pot publica aceste informații pe internet în „profilul cumpărătorului” în conformitate cu punctul 2 litera (b).

Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene transmite autorității contractante confirmarea menționată la articolul 49 alineatul (5) al doilea paragraf.

2. Publicarea informațiilor complementare sau suplimentare

(a) Autoritățile contractante publică în întregime caietul de sarcini și documentele suplimentare pe internet;

(b) Profilul cumpărătorului poate cuprinde anunțuri de intenție, prevăzute la articolul 46 alineatul (1), informații privind invitațiile de participare la proceduri de ofertare în curs, achizițiile programate, contractele încheiate, procedurile anulate și orice alte informații utile cu caracter general, precum un punct de contact, un număr de telefon și de fax, o adresă poștală și o adresă de e-mail.

3. Formatul și procedurile de trimitere electronică a anunțurilor

Formatul și procedurile de trimitere electronică a anunțurilor, stabilite de Comisie, sunt accesibile la adresa de internet: „http://simap.europa.eu”.

ANEXA X Conținutul invitațiiLOR PENTRU prezentarea ofertelor, participarea la dialog sau al invitațiilor pentru CONFIRMAREA INTERESULUI prevăzute la articolul 52

1. Invitațiile pentru prezentarea ofertelor sau pentru participarea la dialog prevăzute la articolul 52 trebuie să conțină cel puțin:

(a) o trimitere la invitația la procedura concurențială de ofertare publicată;

(b) termenul de primire a ofertelor, adresa la care trebuie trimise ofertele și limba sau limbile în care trebuie redactate ofertele;

(c) în cazul dialogului competitiv, data și adresa stabilite pentru începerea etapei de consultare, precum și limbile folosite;

(d) o trimitere la documentele care pot fi anexate, fie în sprijinul declarațiilor care pot fi verificate furnizate de ofertant în conformitate cu articolele 59 și 60 și, după caz, cu articolul 61, fie în completarea informațiilor prevăzute la articolele respective și în condițiile prevăzute la articolele 59, 60 și 61;

(e) ponderea relativă a criteriilor de atribuire a contractului sau, după caz, ordinea descrescătoare a importanței respectivelor criterii, în cazul în care nu sunt menționate în anunțul de participare, în invitația pentru confirmarea interesului, în caietul de sarcini sau în documentul descriptiv.

Cu toate acestea, în cazul contractelor atribuite prin dialog competitiv sau parteneriat pentru inovare, informațiile menționate la litera (b) nu trebuie incluse în invitația pentru participarea la dialog sau la negociere, dar trebuie menționate în invitația pentru prezentarea unei oferte.

2. În cazul în care se face o invitație la o procedură concurențială de ofertare prin intermediul unui anunț de intenție, autoritățile contractante invită ulterior toți candidații să își confirme interesul, pe baza informațiilor detaliate referitoare la contractul respectiv, înainte de începerea selectării ofertanților sau a participanților la negociere.

Invitația include cel puțin următoarele informații:

(a) natura și cantitatea, inclusiv toate opțiunile privind contractele complementare și, atunci când este posibil, termenul estimat pentru exercitarea acestor opțiuni în cazul contractelor care pot fi reînnoite, natura și cantitatea și, dacă este posibil, termenele estimate pentru publicarea anunțurilor ulterioare privind procedurile concurențiale de ofertare pentru lucrări, bunuri sau servicii;

(b) tipul procedurii: procedură restrânsă sau procedură competitivă cu negociere;

(c) după caz, data la care va începe sau se va finaliza livrarea bunurilor sau executarea lucrărilor sau a serviciilor;

(d) adresa și termenul pentru depunerea cererilor pentru a obține documentele achiziției și limba sau limbile autorizate pentru prezentarea lor;

(e) adresa entității care urmează să atribuie contractul și informațiile necesare pentru obținerea caietului de sarcini și a celorlalte documente;

(f) condițiile economice și tehnice, garanțiile financiare și informațiile necesare cerute de la operatorii economici;

(g) valoarea și modalitățile de plată pentru orice sumă care trebuie plătită pentru obținerea documentelor achiziției;

(h) forma contractului care face obiectul invitației de participare la procedura de ofertare: cumpărare, leasing, închiriere sau cumpărare cu plata în rate, sau orice combinație a acestora; și

(i) criteriile de atribuire a contractului și ponderile lor sau, după caz, ordinea importanței acestor criterii, în cazul în care aceste informații nu sunt indicate în anunțul de intenție sau în caietul de sarcini ori în invitația de a participa la procedura de ofertare sau de a negocia.

ANEXA XI LISTA CONVENȚIILOR INTERNAȚIONALE ÎN DOMENIUL SOCIAL ȘI AL MEDIULUI MENȚIONATE LA ARTICOLUL 54 ALINEATUL (2), LA ARTICOLUL 55 ALINEATUL (3) LITERA (a) ȘI LA ARTICOLUL 69 ALINEATUL (4)

– Convenția nr. 87 privind libertatea de asociere și protecția dreptului de organizare;

– Convenția nr. 98 privind dreptul de organizare și negociere colectivă;

– Convenția nr. 29 privind munca forțată;

– Convenția nr. 105 privind abolirea muncii forțate;

– Convenția nr. 138 privind vârsta minimă de încadrare în muncă;

– Convenția nr. 111 privind discriminarea (ocuparea forței de muncă și profesie);

– Convenția nr. 100 privind egalitatea remunerației;

– Convenția nr. 182 privind cele mai grave forme ale muncii copiilor;

– Convenția de la Viena privind protecția stratului de ozon și Protocolul său de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon;

– Convenția de la Basel privind controlul circulației transfrontaliere a deșeurilor periculoase și al eliminării acestora (Convenția de la Basel);

– Convenția de la Stockholm privind poluanții organici persistenți (Convenția de la Stockholm privind POP);

– Convenția de la Rotterdam privind procedura de consimțământ prealabil în cunoștință de cauză, aplicabilă anumitor produși chimici periculoși și pesticide care fac obiectul comerțului internațional (UNEP/FAO) (Convenția PIC), 10.9.1998, și cele trei protocoale regionale ale sale.

ANEXA XII REGISTRE[46]

Registrele profesionale și comerciale relevante, precum și declarațiile și certificatele aferente pentru fiecare stat membru sunt:

– în Belgia, „Registre du Commerce”/„Handelsregister” și, pentru contractele de servicii, „Ordres professionnels/Beroepsorden”;

– în Bulgaria, „Търговски регистър”;

– în Republica Cehă, „obchodní rejstřík”;

– în Danemarca, „Erhvervs- og Selskabsstyrelsen”;

– în Germania, „Handelsregister”, „Handwerksrolle” și, pentru contractele de servicii, „Vereinsregister”, „Partnerschaftsregister” și „Mitgliedsverzeichnisse der Berufskammern der Länder”;

– în Estonia, „Registrite ja Infosüsteemide Keskus”;

– în Irlanda, operatorului economic i se poate solicita să prezinte un certificat eliberat de „Registrar of Companies” sau de „Registrar of Friendly Societies” sau, în cazul în care nu dispune de un asemenea document, un certificat care să ateste că persoana în cauză a declarat pe propria răspundere că exercită profesia respectivă în țara în care este stabilită, într-un loc specific și sub un nume comercial determinat;

– în Grecia, „Μητρώο Εργοληπτικών Επιχειρήσεων — MEΕΠ” al Ministerului Mediului, Amenajării Teritoriului și Lucrărilor Publice (Υ.ΠΕ.ΧΩ.Δ.Ε) pentru contractele de lucrări; „Βιοτεχνικό ή Εμπορικό ή Βιομηχανικό Επιμελητήριο” și „Μητρώο Κατασκευαστών Αμυντικού Υλικού” pentru contractele de achiziții de bunuri; în cazul contractelor de servicii, prestatorul de servicii poate fi invitat să prezinte o declarație pe propria răspundere în fața unui notar că exercită profesia în cauză; în cazurile prevăzute de legislația națională în vigoare, pentru prestarea serviciilor de cercetare menționate în anexa I, registrul profesional „Μητρώο Μελετητών”, precum și „Μητρώο Γραφείων Μελετών”;

– în Spania, „Registro Oficial de Licitadores y Empresas Clasificadas del Estado” pentru contractele de lucrări și servicii și, pentru contractele de achiziții de bunuri, „Registro Mercantil” sau, în cazul persoanelor neînregistrate, un certificat care să ateste că persoana în cauză a declarat pe propria răspundere că exercită profesia respectivă;

– în Franța, „Registre du commerce et des sociétés” și „Répertoire des métiers”;

– în Italia, „Registro della Camera di commercio, industria, agricoltura e artigianato” și, de asemenea, „Registro delle commissioni provinciali per l'artigianato” pentru contractele de achiziții de bunuri și de servicii sau, pe lângă registrele deja menționate, „Consiglio nazionale degli ordini professionali” pentru contractele de servicii;

– în Cipru, în cazul contractelor de lucrări, contractantului i se poate solicita să prezinte un certificat eliberat de „Council for the Registration and Audit of Civil Engineering and Building Contractors (Συμβούλιο Εγγραφήςκαι Ελέγχου Εργοληπτών Οικοδομικών και Τεχνικών Έργων)” în conformitate cu Legea privind înregistrarea și auditarea antreprenorilor din domeniul construcțiilor de clădiri și al construcțiilor civile (Registration and Audit of Civil Engineering and Building Contractors Law); în cazul contractelor de achiziții de bunuri și de servicii, furnizorului sau prestatorului de servicii i se poate solicita să prezinte un certificat eliberat de „Registrar of Companies and Official Receiver (Έφορος Εταιρειών και ΕπίσημοςΠαραλήπτης)” sau, dacă nu deține un astfel de document, un certificat care să ateste că persoana în cauză a declarat pe propria răspundere că exercită profesia respectivă în țara în care este stabilită, într-un loc specific și sub un nume comercial determinat;

– în Letonia, „Uzņēmumu reģistrs”;

– în Lituania, „Juridinių asmenų registras”;

– în Luxemburg, „Registre aux firmes” și „Rôle de la chambre des métiers”;

– în Ungaria, „Cégnyilvántartás”, „egyéni vállalkozók jegyzői nyilvántartása” și, în cazul contractelor de servicii, anumite „szakmai kamarák nyilvántartása” sau, în cazul anumitor activități, un certificat care să ateste că persoana în cauză este autorizată să exercite activitatea comercială sau profesia respectivă;

– în Malta, operatorul economic își prezintă „numru ta’ registrazzjoni tat-Taxxa tal-Valur Miżjud (VAT) u n-numru tal-licenzja ta’ kummerc” și, dacă este vorba de un parteneriat sau de o societate, numărul de înregistrare corespunzător eliberat de autoritatea malteză responsabilă de serviciile financiare;

– în Țările de Jos, „Handelsregister”;

– în Austria, „Firmenbuch”, „Gewerberegister”, „Mitgliederverzeichnisse der Landeskammern”;

– în Polonia, „Krajowy Rejestr Sądowy”;

– în Portugalia, „Instituto da Construção e do Imobiliário (INCI)” pentru contractele de lucrări și „Registro Nacional das Pessoas Colectivas” pentru contractele de achiziții de bunuri și de servicii;

– în România, „Registrul Comerțului”;

– în Slovenia, „Sodni register” și „obrtni register”;

– în Slovacia, „Obchodný register”;

– în Finlanda, „Kaupparekisteri”/„Handelsregistret”;

– în Suedia, „aktiebolags-, handels- eller föreningsregistren”;

– în Regatul Unit, operatorului economic i se poate solicita să prezinte un certificat eliberat de „Registrar of Companies” care să ateste că a întemeiat o societate sau că este înscris într-un registru al comerțului sau, în cazul în care nu dispune de un asemenea document, un certificat care să ateste că persoana în cauză a declarat pe propria răspundere că exercită profesia respectivă într-un loc specific și sub un nume comercial determinat.

ANEXA XIII CONȚINUTUL PAȘAPORTULUI EUROPEAN PENTRU ACHIZIȚII PUBLICE

Pașaportul european pentru achiziții publice conține următoarele elemente:

(a) Identificarea operatorului economic;

(b) Certificarea faptului că operatorul economic nu face obiectul unei condamnări pronunțate printr-o hotărâre definitivă, pentru unul dintre motivele enumerate la articolul 55 alineatul (1);

(c) Certificarea faptului că operatorul economic nu face obiectul unei proceduri de insolvență sau al unei proceduri de lichidare astfel cum prevede articolul 55 alineatul (3) litera (b);

(d) Dacă este cazul, certificarea înscrierii într-un registru profesional sau comercial conform dispozițiilor din statul membru în care este stabilit operatorul economic, astfel cum prevede articolul 56 alineatul (2);

(e) Dacă este cazul, certificarea faptului că operatorul economic deține o autorizație specială sau este membru al unei organizații speciale în sensul articolului 56 alineatul (2);

(f) Precizarea perioadei de valabilitate a pașaportului, care nu poate fi mai mică de 6 luni.

Anexa XIV Mijloace de DOVEDIRE a ÎNDEPLINIRII criteriilor de selecție

Partea I: Situația economică și financiară

Dovada situației economice și financiare a operatorului economic poate fi făcută, ca regulă generală, prin una sau mai multe dintre următoarele referințe:

(a) declarații bancare corespunzătoare sau, după caz, dovada unei asigurări a riscului profesional;

(b) prezentarea bilanțurilor sau a extraselor de bilanț, în cazul în care publicarea bilanțurilor este prevăzută de legislația țării în care este stabilit operatorul economic;

(c) o declarație privind cifra totală de afaceri și, după caz, cifra de afaceri din domeniul de activitate care face obiectul contractului, pentru cel mult ultimele trei exerciții financiare disponibile, în funcție de data înființării sau începerii activităților operatorului economic, în măsura în care informațiile privind cifrele de afaceri sunt disponibile.

Partea II: Capacitatea tehnică

Mijloace de dovedire a capacităților tehnice ale operatorilor economici, astfel cum se menționează la articolul 56:

(a)          următoarele liste:

(i)      lista lucrărilor efectuate în decursul unei perioade care acoperă cel mult ultimii cinci ani, însoțită de certificate de bună execuție pentru lucrările cele mai importante. Atunci când este necesar în scopul asigurării unui nivel adecvat de concurență, autoritățile contractante pot preciza faptul că se vor lua în considerare elemente de probă pentru lucrări relevante executate cu mai mult de cinci ani în urmă;

              (ii)     lista principalelor livrări sau a principalelor servicii efectuate în decursul unei perioade care acoperă cel mult ultimii trei ani, indicând valoarea, data și beneficiarii publici sau privați. Atunci când este necesar în scopul asigurării unui nivel adecvat de concurență, autoritățile contractante pot preciza faptul că se vor lua în considerare elemente de probă pentru bunuri sau servicii relevante furnizate cu mai mult de trei ani în urmă;

(b)          indicarea tehnicienilor sau a organismelor tehnice implicate, indiferent dacă fac sau nu parte din întreprinderea operatorului economic, în special a celor care răspund de controlul calității și, dacă este vorba de contracte de achiziții publice de lucrări, a celor de care va dispune contractantul în vederea executării lucrărilor;

(c)          descrierea instalațiilor tehnice și a măsurilor utilizate de operatorul economic în vederea asigurării calității și a resurselor sale de studiu și de cercetare;

(d)          în cazul în care produsele sau serviciile care urmează să fie furnizate sunt complexe sau, în mod excepțional, acestea sunt destinate unui scop special, un control efectuat de autoritatea contractantă sau, în numele acesteia, de un organism oficial competent din țara în care este stabilit furnizorul sau prestatorul de servicii, sub rezerva acordului respectivului organism; controlul vizează capacitățile de producție ale furnizorului sau capacitatea tehnică a prestatorului de servicii și, dacă este necesar, resursele de studiu și de cercetare de care acesta dispune și măsurile de control al calității pe care acesta urmează să le aplice;

(e)          calificările educaționale și profesionale ale prestatorului de servicii sau ale contractantului sau ale personalului de conducere al întreprinderii;

(f)           precizarea măsurilor privind managementul de mediu pe care operatorul economic le va putea aplica pe parcursul executării contractului;

(g)          o declarație care să indice efectivele medii anuale de personal ale prestatorului de servicii sau ale contractantului și numărul membrilor personalului de conducere din ultimii trei ani;

(h)          o declarație care să indice utilajele, instalațiile și echipamentul tehnic de care va dispune prestatorul de servicii sau contractantul pentru executarea contractului;

(i)           precizarea părții din contract pe care operatorul economic are intenția să o subcontracteze;

(j)           în ceea ce privește produsele care urmează să fie furnizate:

(i)      eșantioane, descrieri sau fotografii a căror autenticitate trebuie dovedită la cererea autorității contractante;

(ii)     certificate emise de institute sau servicii oficiale responsabile cu controlul calității și cu competențe recunoscute, care să ateste conformitatea produselor clar identificate prin trimiterea la specificații sau standarde.

ANEXA XV LISTA ACTELOR LEGISLATIVE ALE UNIUNII EUROPENE MENȚIONATE LA ARTICOLUL 67 ALINEATUL (3)

Directiva 2009/33/CE[47].

ANEXA XVI SERVICII MENȚIONATE LA ARTICOLUL 74

Cod CPV || Descriere

79611000-0 și de la 85000000-9 la 85323000-9 (cu excepția 85321000-5 și 85322000-2) || Servicii de sănătate și servicii de asistență socială

75121000-0, 75122000-7, 75124000-1; de la 79995000-5 la 79995200-7; de la 80100000-5 la 80660000-8 (cu excepția 80533000-9, 80533100-0, 80533200-1); de la 92000000-1 la 92700000-8 (cu excepția 92230000-2, 92231000-9, 92232000-6) || Servicii administrative în învățământ, în domeniul sănătății și culturale

75300000-9 || Servicii de asigurări sociale obligatorii

75310000-2, 75311000-9, 75312000-6, 75313000-3, 75313100-4, 75314000-0, 75320000-5, 75330000-8, 75340000-1 || Servicii de indemnizații

98000000-3 || Alte servicii comunitare, sociale și personale

98120000-0 || Servicii prestate de organizații sindicale

98131000-0 || Servicii religioase

ANEXA XVII TABEL DE CORESPONDENȚĂ[48]

Prezenta directivă || Directiva 2004/18/CE ||

Articolul 1 || || nou

Articolul 2 punctul 1 || Articolul 1 alineatul (9) primul paragraf || =

Articolul 2 punctul 2 || Articolul 7 litera (a) || adaptat

Articolul 2 punctul 3 || || nou

Articolul 2 punctul 4 || || nou

Articolul 2 punctul 5 || || nou

Articolul 2 punctul 6 litera (a) prima parte || Articolul 1 alineatul (9) al doilea paragraf litera (a) || =

Articolul 2 punctul 6 litera (a) a doua parte || || nou

Articolul 2 punctul 6 litera (b) || Articolul 1 alineatul (9) al doilea paragraf litera (b) || =

Articolul 2 punctul 6 litera (c) || Articolul 1 alineatul (9) al doilea paragraf litera (c) || =

Articolul 2 punctul 7 || Articolul 1 alineatul (2) litera (a) || =

Articolul 2 punctul 8 || Articolul 1, alineatul (2), litera (b) prima teză || modificat

Articolul 2 punctul 9 || Articolul 1, alineatul (2), litera (b) a doua teză || =

Articolul 2 punctul 10 || Articolul 1 alineatul (2) litera (c) || adaptat

Articolul 2 punctul 11 || Articolul 1 alineatul (2) litera (d) || modificat

Articolul 2 punctul 12 || Articolul 1 alineatul (8) al doilea paragraf || adaptat

Articolul 2 punctul 13 || Articolul 1 alineatul (8) al treilea paragraf || adaptat

Articolul 2 punctul 14 || Articolul 1 alineatul (8) al treilea paragraf || modificat

Articolul 2 punctul 15 || Articolul 23 alineatul (1) || modificat

Articolul 2 punctul 16 || Articolul 1 alineatul (10) || modificat

Articolul 2 punctul 17 || || nou

Articolul 2 punctul 18 || Articolul 1 alineatul (10) || modificat

Articolul 2 punctul 19 || || nou

Articolul 2 punctul 20 || Articolul 1 alineatul (12) || =

Articolul 2 punctul 21 || Articolul 1 alineatul (13) || =

Articolul 2 punctul 22 || || nou

Articolul 2 punctul 23 || Articolul 1 alineatul (11) litera (e) || =

Articolul 3 alineatul (1) primul paragraf || || nou

Articolul 3 alineatul (1) al doilea paragraf || Articolul 1 alineatul (2) litera (d) || modificat

Articolul 3 alineatul (2) || || nou

Articolul 4 || Articolele 7 și 67 || modificat

Articolul 5 alineatul (1) || Articolul 9 alineatul (1) || adaptat

Articolul 5 alineatul (2) || Articolul 9 alineatul (3) și articolul 9 alineatul (7) al doilea paragraf || modificat

Articolul 5 alineatul (3) || Articolul 9 alineatul (2) || modificat

Articolul 5 alineatul (4) || Articolul 9 alineatul (9) || =

Articolul 5 alineatul (5) || || nou

Articolul 5 alineatul (6) || Articolul 9 alineatul (4) || modificat

Articolul 5 alineatul (7) || Articolul 9 alineatul (5) litera (a) primul și al doilea paragraf || =

Articolul 5 alineatul (8) || Articolul 9 alineatul (5) litera (b) primul și al doilea paragraf || =

Articolul 5 alineatul (9) || Articolul 9 alineatul (5) litera (a) al treilea paragraf Articolul 9 alineatul (5) litera (b) al treilea paragraf || adaptat

Articolul 5 alineatul (10) || Articolul 9 alineatul (7) || =

Articolul 5 alineatul (11) || Articolul 9 alineatul (6) || =

Articolul 5 alineatul (12) || Articolul 9 alineatul (8) litera (a) || =

Articolul 5 alineatul (13) || Articolul 9 alineatul (8) litera (b) || =

Articolul 6 || Articolul 78 și articolul 79 alineatul (2) litera (a) || adaptat

Articolul 7 || Articolul 12 || modificat

Articolul 8 primul paragraf || Articolul 13 || modificat

Articolul 8 al doilea paragraf || Articolul 1 alineatul (15) || modificat

Articolul 9 litera (a) || Articolul 15 litera (a) || adaptat

Articolul 9 litera (b) || Articolul 15 litera (b) || =

Articolul 9 litera (c) || Articolul 15 litera (c) || =

Articolul 9 litera (d) || || nou

Articolul 10 litera (a) || Articolul 16 litera (a) || =

Articolul 10 litera (b) || Articolul 16 litera (b) || adaptat

Articolul 10 litera (c) || Articolul 16 litera (c) || =

Articolul 10 litera (d) || Articolul 16 litera (d) || modificat

Articolul 10 litera (e) || Articolul 16 litera (e) || =

Articolul 10 litera (f) || || nou

Articolul 11 || || nou

Articolul 12 || Articolul 8 || adaptat

Articolul 13 alineatul (1) || Articolul 16 litera (f) || adaptat

Articolul 13 alineatul (2) || Articolul 79 alineatul (2) litera (f) || adaptat

Articolul 14 || Articolul 10 || modificat

Articolul 15 || Articolul 2 || modificat

Articolul 16 alineatul (1) || Articolul 4 alineatul (1) || adaptat

Articolul 16 alineatul (2) || Articolul 4 alineatul (2) || modificat

Articolul 17 || Articolul 19 || modificat

Articolul 18 alineatul (1) || Articolul 6 || adaptat

Articolul 18 alineatul (2) || || nou

Articolul 19 alineatul (1) || Articolul 42 alineatul (1) și articolul 71 alineatul (1) || modificat

Articolul 19 alineatul (2) || Articolul 42 alineatele (2) și (3) și articolul 71 alineatul (1) || adaptat

Articolul 19 alineatul (3) primul paragraf || Articolul 42 alineatul (4) și articolul 71 alineatul (1) || modificat

Articolul 19 alineatul (3) al doilea paragraf || Articolul 79 alineatul (2) litera (g) || =

Articolul 19 alineatul (3) al treilea paragraf || || nou

Articolul 19 alineatul (4) || || nou

Articolul 19 alineatul (5) || Articolul 42 alineatul (5) și articolul 71 alineatul (3) || modificat

Articolul 19 alineatul (6) || Articolul 42 alineatul (6) || adaptat

Articolul 19 alineatul (7) || || nou

Articolul 19 alineatul (8) || || nou

Articolul 20 alineatul (1) || Articolul 1 alineatul (14) || adaptat

Articolul 20 alineatul (2) || Articolul 79 alineatul (2) literele (e) și (f) || adaptat

Articolul 21 || || nou

Articolul 22 || || nou

Articolul 23 alineatul (1) || Articolul 5 || modificat

Articolul 23 alineatul (2) || || nou

Articolul 24 || Articolul 28 și articolul 30 alineatul (1) || modificat

Articolul 25 alineatul (1) || Articolul 38 alineatul (2) și articolul 1 alineatul (11) litera (a) || modificat

Articolul 25 alineatul (2) || Articolul 38 alineatul (4) || modificat

Articolul 25 alineatul (3) || [a se vedea articolul 38 alineatul (8)] || nou

Articolul 25 alineatul (4) || || nou

Articolul 26 alineatul (1) || Articolul 38 alineatul (3) și articolul 1 alineatul (11) litera (b) || modificat

Articolul 26 alineatul (2) || Articolul 38 alineatul (3) || modificat

Articolul 26 alineatul (3) || Articolul 38 alineatul (4) || modificat

Articolul 26 alineatul (4) || || nou

Articolul 26 alineatul (5) || || nou

Articolul 26 alineatul (6) || Articolul 38 alineatul (8) || modificat

Articolul 27 alineatul (1) || || nou

Articolul 27 alineatul (2) || Articolul 1 alineatul (11) litera (d) || modificat

Articolul 27 alineatul (3) || Articolul 30 alineatul (2) || modificat

Articolul 27 alineatul (4) || Articolul 30 alineatul (3) || modificat

Articolul 27 alineatul (5) || Articolul 30 alineatul (4) || adaptat

Articolul 27 alineatul (6) || Articolul 30 alineatul (2) || modificat

Articolul 28 alineatul (1) || Articolul 38 alineatul (3) și articolul 1 alineatul (11) litera (c) || modificat

Articolul 28 alineatul (2) || Articolul 29 alineatul (2) și articolul 29 alineatul (7) || adaptat

Articolul 28 alineatul (3) || Articolul 29 alineatul (3) și articolul 1 alineatul (11) litera (c) || modificat

Articolul 28 alineatul (4) || Articolul 29 alineatul (4) || adaptat

Articolul 28 alineatul (5) || Articolul 29 alineatul (5) || adaptat

Articolul 28 alineatul (6) || Articolul 29 alineatul (6) || modificat

Articolul 28 alineatul (7) || Articolul 29 alineatul (7) || modificat

Articolul 28 alineatul (8) || Articolul 29 alineatul (8) || =

Articolul 29 || || nou

Articolul 30 alineatul (1) || Articolul 31 prima teză || modificat

Articolul 30 alineatul (2) primul paragraf litera (a) || Articolul 31 punctul 1 litera (a) || modificat

Articolul 30 alineatul (2) primul paragraf litera (b) || Art. Articolul 31 punctul 1 litera (b) || modificat

Articolul 30 alineatul (2) primul paragraf litera (c) || Articolul 31 punctul 1 litera (b) || modificat

Articolul 30 alineatul (2) primul paragraf litera (d) || Articolul 31 punctul 1 litera (c) || adaptat

Articolul 30 alineatul (2) al doilea, al treilea și al patrulea paragraf || || nou

Articolul 30 alineatul (3) litera (a) || Articolul 31 punctul 2 litera (a) || =

Articolul 30 alineatul (3) litera (b) || Articolul 31 punctul 2 litera (b) || =

Articolul 30 alineatul (3) litera (c) || Articolul 31 punctul 2 litera (c) || modificat

Articolul 30 alineatul (3) litera (d) || Articolul 31 punctul 2 litera (d) || adaptat

Articolul 30 alineatul (4) || Articolul 31 punctul 3 || adaptat

Articolul 30 alineatul (5) || Articolul 31 punctul 4 litera (b) || adaptat

Articolul 31 alineatul (1) || Articolul 32 alineatul (1) și articolul 1 alineatul (5) || modificat

Articolul 31 alineatul (2) || Articolul 32 alineatul (2) || adaptat

Articolul 31 alineatul (3) || Articolul 32 alineatul (3) || =

Articolul 31 alineatul (4) || Articolul 32 alineatul (4) || adaptat

Articolul 31 alineatul (5) || Articolul 32 alineatul (4) || adaptat

Articolul 32 alineatul (1) || Articolul 33 alineatul (1) și articolul 1 alineatul (6) || modificat

Articolul 32 alineatul (2) || Articolul 33 alineatul (2) || modificat

Articolul 32 alineatul (3) || Articolul 33 alineatul (3) || adaptat

Articolul 32 alineatul (4) || Articolul 33 alineatul (4) || modificat

Articolul 32 alineatul (5) || Articolul 33 alineatul (6) || modificat

Articolul 32 alineatul (6) || || nou

Articolul 32 alineatul (7) || Articolul 33 alineatul (7) al treilea paragraf || =

Articolul 33 alineatul (1) || Articolul 54 alineatul (1) și articolul 1 alineatul (7) || modificat

Articolul 33 alineatul (2) || Articolul 54 alineatul (2) || adaptat

Articolul 33 alineatul (3) || Articolul 54 alineatul (2) al treilea paragraf || adaptat

Articolul 33 alineatul (4) || Articolul 54 alineatul (3) || adaptat

Articolul 33 alineatul (5) || Articolul 54 alineatul (4) || adaptat

Articolul 33 alineatul (6) || Articolul 54 alineatul (5) || adaptat

Articolul 33 alineatul (7) || Articolul 54 alineatul (6) || =

Articolul 33 alineatul (8) || Articolul 54 alineatul (7) || adaptat

Articolul 33 alineatul (9) || Articolul 54 alineatul (8) primul paragraf || =

Articolul 34 || || nou

Articolul 35 alineatul (1) || Articolul 11 alineatul (1) || modificat

Articolul 35 alineatul (2) || || nou

Articolul 35 alineatul (3) || Articolul 11 alineatul (2) || modificat

Articolul 35 alineatul (4) || || nou

Articolul 35 alineatul (5) || Articolul 11 alineatul (2) || modificat

Articolul 35 alineatul (6) || || nou

Articolul 36 || || nou

Articolul 37 || || nou

Articolul 38 || || nou

Articolul 39 alineatul (1) || Considerentul 8 || modificat

Articolul 39 alineatul (2) || || nou

Articolul 40 alineatul (1) || Articolul 23 alineatul (1) || modificat

Articolul 40 alineatul (2) || Articolul 23 alineatul (2) || adaptat

Articolul 40 alineatul (3) || Articolul 23 alineatul (3) || adaptat

Articolul 40 alineatul (4) || Articolul 23 alineatul (8) || =

Articolul 40 alineatul (5) || Articolul 23 alineatul (4) || adaptat

Articolul 40 alineatul (6) || Articolul 23 alineatul (5) || modificat

Articolul 41 alineatul (1) || Articolul 23 alineatul (6) || modificat

Articolul 41 alineatul (2) || Articolul 23 alineatul (6) || adaptat

Articolul 41 alineatul (3) || || nou

Articolul 42 alineatul (1) || Articolul 23 alineatele (4), (5), (6) și (7) || modificat

Articolul 42 alineatul (2) || Articolul 23 alineatele (4), (5) și (6) || modificat

Articolul 42 alineatul (3) || Articolul 23 alineatul (7) || adaptat

Articolul 42 alineatul (4) || || nou

Articolul 43 alineatul (1) || Articolul 24 alineatele (1) și (2) || modificat

Articolul 43 alineatul (2) || Articolul 24 alineatul (3) || adaptat

Articolul 43 alineatul (3) || Articolul 24 alineatul (4) || adaptat

Articolul 44 || || nou

Articolul 45 alineatul (1) || Articolul 38 alineatul (1) || adaptat

Articolul 45 alineatul (2) || Articolul 38 alineatul (7) || modificat

Articolul 46 alineatul (1) || Articolul 35 alineatul (1) || adaptat

Articolul 46 alineatul (2) || || nou

Articolul 47 || Articolul 35 alineatul (2) și articolul 36 alineatul (1) || adaptat

Articolul 48 || Articolul 35 alineatul (4) || modificat

Articolul 49 alineatul (1) || Articolul 36 alineatul (1) și articolul 79 alineatul (1) litera (a) || modificat

Articolul 49 alineatul (2) || Articolul 36 alineatele (2) și (3) și alineatul (4) al doilea paragraf || modificat

Articolul 49 alineatul (3) || Articolul 36 alineatul (4) || adaptat

Articolul 49 alineatul (4) || || nou

Articolul 49 alineatul (5) || Articolul 36 alineatele (7) și (8) || modificat

Articolul 49 alineatul (6) || Articolul 37 || modificat

Articolul 50 alineatul (1) || Articolul 36 alineatul (5) primul paragraf || modificat

Articolul 50 alineatele (2) și (3) || Articolul 36 alineatul (5) al doilea și al treilea paragraf || adaptat

Articolul 51 || Articolul 38 alineatul (6) și articolul 39 alineatul (2) || modificat

Articolul 52 || Articolul 40 alineatele (1) și (2) || adaptat

Articolul 53 alineatul (1) || Articolul 41 alineatul (1) || adaptat

Articolul 53 alineatul (2) || Articolul 41 alineatul (2) || adaptat

Articolul 53 alineatul (3) || Articolul 41 alineatul (3) || =

Articolul 54 alineatul (1) || Articolul 44 alineatul (1) || adaptat

Articolul 54 alineatul (2) || || nou

Articolul 54 alineatul (3) || || nou

Articolul 54 alineatul (4) || || nou

Articolul 55 alineatul (1) || Articolul 45 alineatul (1) || modificat

Articolul 55 alineatul (2) || Articolul 45 alineatul (2) literele (e) și (f) || modificat

Articolul 55 alineatul (3) || Articolul 45 alineatul (2) || modificat

Articolul 55 alineatul (4) || || nou

Articolul 55 alineatele (5) și (6) || Articolul 45 alineatul (4) || modificat

Articolul 56 alineatul (1) || Articolul 44 alineatele (1) și (2) || modificat

Articolul 56 alineatul (2) || Articolul 46 || adaptat

Articolul 56 alineatul (3) || Articolul 47 || modificat

Articolul 56 alineatul (4) || Articolul 48 || modificat

Articolul 56 alineatul (5) || Articolul 44 alineatul (2) || adaptat

Articolul 57 || || nou

Articolul 58 || || nou

Articolul 59 || || nou

Articolul 60 alineatul (1) || Articolul 45 alineatul (3) || adaptat

Articolul 60 alineatul (2) || Articolul 47 || adaptat

Articolul 60 alineatul (3) || Articolul 48 || adaptat

Articolul 60 alineatul (4) || || nou

Articolul 61 alineatul (1) || Articolul 49 || modificat

Articolul 61 alineatul (2) || Articolul 50 || modificat

Articolul 61 alineatul (3) || || nou

Articolul 62 alineatul (1) || Articolul 47 alineatele (2) și (3) și articolul 48 alineatele (3) și (4) || adaptat

Articolul 62 alineatul (2) || || nou

Articolul 63 alineatul (1) || Articolul 52 alineatul (1) și articolul 52 alineatul (7) || adaptat

Articolul 63 alineatul (2) primul paragraf || Articolul 52 alineatul (1) al doilea paragraf || modificat

Articolul 63 alineatul (2) al doilea paragraf || Articolul 52 alineatul (1) al treilea paragraf || =

Articolul 63 alineatul (3) || Articolul 52 alineatul (2) || =

Articolul 63 alineatul (4) || Articolul 52 alineatul (3) || modificat

Articolul 63 alineatul (5) primul paragraf || Articolul 52 alineatul (4) primul paragraf || adaptat

Articolul 63 alineatul (5) al doilea paragraf || Articolul 52 alineatul (4) al doilea paragraf || =

Articolul 63 alineatul (6) primul paragraf || Articolul 52 alineatul (5) primul paragraf || adaptat

Articolul 63 alineatul (6) al doilea paragraf || Articolul 52 alineatul (6) || =

Articolul 63 alineatul (7) || Articolul 52 alineatul (5) al doilea paragraf || =

Articolul 63 alineatul (8) primul paragraf || Articolul 52 alineatul (8) || =

Articolul 63 alineatul (8) al doilea paragraf || || nou

Articolul 64 || Articolul 44 alineatul (3) || adaptat

Articolul 65 || Articolul 44 alineatul (4) || =

Articolul 66 alineatul (1) || Articolul 53 alineatul (1) || modificat

Articolul 66 alineatul (2) || Articolul 53 alineatul (1) litera (a) || modificat

Articolul 66 alineatul (3) || || nou

Articolul 66 alineatul (4) || Considerentul 1 și considerentul 46 al treilea paragraf || modificat

Articolul 66 alineatul (5) || Articolul 53 alineatul (2) || modificat

Articolul 67 || || nou

Articolul 68 || || nou

Articolul 69 alineatul (1) || Articolul 55 alineatul (1) || modificat

Articolul 69 alineatul (2) || Articolul 55 alineatul (1) || adaptat

Articolul 69 alineatul (3) litera (a) || Articolul 55 litera (a) || =

Articolul 69 alineatul (3) litera (b) || Articolul 55 litera (b) || =

Articolul 69 alineatul (3) litera (c) || Articolul 55 litera (c) || =

Articolul 69 alineatul (3) litera (d) || Articolul 55 litera (d) || modificat

Articolul 69 alineatul (3) litera (e) || Articolul 55 litera (e) || =

Articolul 69 alineatul (4) primul paragraf || Articolul 55 alineatul (2) || modificat

Articolul 69 alineatul (4) al doilea paragraf || || nou

Articolul 69 alineatul (5) || Articolul 55 alineatul (3) || adaptat

Articolul 69 alineatul (6) || || nou

Articolul 70 || Articolul 26 || modificat

Articolul 71 alineatul (1) || Articolul 25 primul paragraf || =

Articolul 71 alineatul (2) || || nou

Articolul 71 alineatul (3) || Articolul 25 al doilea paragraf || adaptat

Articolul 72 alineatele (1)-(5) și alineatul (7) || || nou

Articolul 72 alineatul (6) || Articolul 31 alineatul (4) litera (a) || modificat

Articolul 72 alineatul (7) || || nou

Articolul 73 || || nou

Articolul 74 || || nou

Articolul 75 || || nou

Articolul 76 || || nou

Articolul 77 || Articolul 66 || =

Articolul 78 || Articolul 67 || adaptat

Articolul 79 alineatele (1) și (2) || Articolul 69 || adaptat

Articolul 79 alineatul (3) || Articolul 70 și articolul 79 alineatul (1) litera (a) || adaptat

Articolul 80 alineatul (1) || || nou

Articolul 80 alineatul (2) || Articolul 72 || =

Articolul 81 || Articolul 73 || =

Articolul 82 || Articolul 74 || =

Articolul 83 || Articolul 81 primul paragraf || adaptat

Articolul 84 alineatul (1) || Articolul 81 al doilea paragraf || modificat

Articolul 84 alineatele (2)-(8) || || nou

Articolul 85 || Articolul 43 || modificat

Articolul 86 alineatul (1) || Articolul 75 || adaptat

Articolul 86 alineatul (2) || Articolul 76 || modificat

Articolul 86 alineatul (3) || || nou

Articolul 86 alineatul (4) || || nou

Articolul 86 alineatul (5) || Articolul 79 alineatul (1) litera (a) || adaptat

Articolul 87 || || nou

Articolul 88 || || nou

Articolul 89 || Articolul 77 alineatele (3) și (4) || modificat

Articolul 90 || Articolul 77 alineatul (5) || modificat

Articolul 91 || Articolul 77 alineatele (1) și (2) || adaptat

Articolul 92 || Articolul 80 || adaptat

Articolul 93 || Articolul 82 || adaptat

Articolul 94 || || nou

Articolul 95 || Articolul 83 || modificat

Articolul 96 || Articolul 84 || =

Anexa I || Anexa IV || =

Anexa II || Anexa I || =; cu excepția primei teze (modificată)

Anexa III || Anexa V || =

Anexa IV literele (a) – (g) || Anexa X literele (b)-(h) || =

Anexa IV litera (h) || || nouă

Anexa V || || nouă

Anexa VI || Anexa VII || modificată

Anexa VII || Articolul 54 alineatul (3) literele (a)-(f) || =

Anexa VIII || Anexa VI || adaptată (cu excepția punctului 4, modificat)

Anexa IX || Anexa VIII || adaptată

Anexa X punctul 1 || Articolul 40 alineatul (5) || adaptată

Anexa X punctul 2 || || nouă

Anexa XI || || nouă

Anexa XII || Anexa IX || adaptată

Anexa XIII || || nouă

Anexa XIV partea I || Articolul 47 alineatul (1) || =

Anexa XIV partea II || Articolul 48 alineatul (2) || =; modificată la literele (a), (e) și (f)

Anexa XV || || nouă

Anexa XVI || Anexa II || modificată

Anexa XVII || Anexa XII || modificată

[1]               Directiva 2004/17/CE din 31 martie 2004 de coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale, JO L 134, 30.4.2004, p. 1.

[2]               Directiva 2004/18/CE din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii, JO L 134, 30.4.2004, p. 114.

[3]               Directiva 2009/81/CE din 13 iulie 2009 privind coordonarea procedurilor privind atribuirea anumitor contracte de lucrări, de furnizare de bunuri și de prestare de servicii de către autoritățile sau entitățile contractante în domeniile apărării și securității și de modificare a Directivelor 2004/17/CE și 2004/18/CE, JO L 216, 20.8.2009, p. 76.

[4]               Directiva 89/665/CEE din 21 decembrie 1989 privind coordonarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind aplicarea procedurilor care vizează căile de atac față de atribuirea contractelor de achiziții publice de produse și a contractelor publice de lucrări, JO L 395, 30.12.1989, p. 33.

[5]               COM(2011) 15: http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2011:0015:FIN:RO:PDF

[6]               http://ec.europa.eu/internal_market/consultations/docs/2011/public_procurement/synthesis_

                document_en.pdf.

[7]               http://ec.europa.eu/internal_market/publicprocurement/modernising_rules/conferences/index_en.htm.

[8]               Documentul de lucru al serviciilor Comisiei SEC(2008)2193.

[9]               JO C ….

[10]             JO C ….

[11]             JO C ….

[12]             COM(2010) 2020 final, 3.3.2010.

[13]             JO L 134, 30.4.2004, p. 1.

[14]             JO L 134, 30.4.2004, p. 114.

[15]             JO L 336, 23.12.1994, p. 1.

[16]             SEC(2011) 853 final, 27.6.2011.

[17]             SPC/2010/10/8 final, 6.10.2010.

[18]             ...

[19]             JO L 342, 22.12.2009, p. 1.

[20]             JO L 120, 15.5.2009, p. 5.

[21]             JO L 39, 13.2.2008, p. 1.

[22]             JO L 18, 21.1.1997, p. 1.

[23]             JO L 18, 21.1.1997, p. 1.

[24]             JO L 55, 28.2.2011, p. 13.

[25]             JO L 154, 21.6.2003, p. 1.

[26]             JO L 217, 20.8.2009, p. 76.

[27]             JO L 145, 30.4.2004, p. 1.

[28]             JO L 13, 19.1.2000, p. 12.

[29]             JO L 274, 20.10.2009, p. 36.

[30]             JO L 53, 26.2.2011, p. 66.

[31]             JO L 340, 16.12.2002, p. 1.

[32]             JO L 210 , 31.7.2006, p. 19.

[33]             JO L 395, 30.12. 1989, p. 33.

[34]             JO L 218, 13.8.2008, p. 30.

[35]             JO L 300, 11.11.2008, p. 42.

[36]             JO C 195, 25.6.1997, p. 1.

[37]             JO L 192, 31.7.2003, p. 54.

[38]             JO C 316, 27.11.1995, p. 48.

[39]             JO L 164, 22.6.2002, p. 3.

[40]             JO L 166, 28.6.1991, p. 77.

[41]             JO L 342, 22.12.2009, p. 1.

[42]             JO L 281, 23.11.1995, p. 31.

[43]             JO L 201, 31.7.2002, p. 37.

[44]             JO L […].

[45]             JO L 185, 16.8.1971, p. 15.

[46]             În aplicarea articolului 56 alineatul (2), „registre profesionale sau comerciale” desemnează registrele prevăzute în prezenta anexă și, în măsura în care se aduc modificări la nivel național, registrele care le înlocuiesc.

[47]             JO L 120, 15.5.2009, p. 5.

[48]             Mențiunea „adaptat” indică o nouă formulare a textului, în timp ce sensul textului directivelor abrogate rămâne același. Schimbările de sens ale dispozițiilor directivelor abrogate sunt indicate prin mențiunea „modificat”.

Top