52010PC0606

[pic] | COMISIA EUROPEANĂ |

Bruxelles, 25.10.2010

COM(2010) 606 final

2010/0300 (NLE)

Propunere de

DECIZIE A CONSILIULUI

privind încheierea acordului referitor la protecția și dezvoltarea durabilă a zonei parcului Prespa

EXPUNERE DE MOTIVE

1. Legislația Uniunii Europene are o lungă tradiție în ceea ce privește protejarea apelor UE, care a început în anii 1970 și a culminat cu directiva-cadru privind apa (DCA)[1] din anul 2000, ce își propune să protejeze toate apele (râuri, lacuri, ape freatice și ape costiere) și să contribuie la coordonarea eforturilor în cadrul bazinelor hidrografice comune, depășind frontierele administrative și politice. Conform DCA, în cazul în care un bazin hidrografic se extinde dincolo de teritoriul Uniunii, statele membre trebuie să facă eforturile necesare pentru a stabili o coordonare adecvată cu țările terțe în cauză, cu scopul de a realiza obiectivele DCA în întregul district hidrografic[2]. Atunci când coordonarea are loc în cadrul unui acord internațional, participarea Uniunii Europene este necesară în măsura în care acordul face referire la aspecte care țin de competența Uniunii.

2. În 2006, Consiliul a transmis Comisiei o autorizație în temeiul articolului 175 și articolului 300 alineatul (1) din Tratatul CE pentru a participa, în numele Comunității Europene, în ceea ce privește aspectele care țin de competența comunitară, la negocierile pentru încheierea de acorduri internaționale referitoare la bazinele hidrografice comune aflate, printre altele, pe teritoriul Greciei, pe de o parte, și al Albaniei, al Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei și/sau al Turciei, pe de altă parte[3].

3. Zona parcului Prespa a fost desemnată „zonă protejată transfrontalieră” prin declarația din 2 februarie 2000 a țărilor Prespa[4] și este prima zonă protejată transfrontalieră din sud-estul Europei. Lacurile Prespa și zonele lor înconjurătoare reprezintă o zonă naturală unică, cu o mare importanță ecologică, care poate fi protejată exclusiv prin intermediul unei abordări globale la nivel de bazin.

4. Creșterea cooperării prin acorduri internaționale similare convențiilor în vigoare, care au dat rezultate foarte bune, cum ar fi cele privind protejarea Dunării[5] și a Rinului[6], susține eforturile statelor membre vizând aplicarea completă și eficientă a legislației UE în domeniul apei și contribuie la o viziune și la priorități comune cu țările terțe în ceea ce privește utilizarea instrumentelor de finanțare disponibile.

5. Acordul referitor la protecția și dezvoltarea durabilă a zonei parcului Prespa a fost negociat de către Comisia Europeană, Grecia, Albania și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei și constituie un pas înainte în direcția cooperării în zonă, având în același timp potențialul de a contribui la aplicarea cu succes a DCA.

Prin urmare, este necesar ca Uniunea Europeană să încheie acordul referitor la protecția și dezvoltarea durabilă a zonei parcului Prespa.

2010/0300 (NLE)

Propunere de

DECIZIE A CONSILIULUI

din …

privind încheierea acordului referitor la protecția și dezvoltarea durabilă a zonei parcului Prespa

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

Având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 192 alineatul (1), coroborat cu articolul 218 alineatul (6) litera (a),

având în vedere propunerea Comisiei[7],

având în vedere avizul Parlamentului European[8],

întrucât:

1. Directiva-cadru privind apa a UE[9] impune statelor membre, atunci când bazinele hidrografice se extind în afara teritoriului Uniunii Europene, să stabilească măsuri adecvate de coordonare cu țările terțe în cauză, în scopul îndeplinirii obiectivelor directivei în întregul district hidrografic.

2. La 27 iunie 2006, Consiliul a adoptat o decizie[10] prin care autorizează Comisia, ca reprezentant al Comunității Europene, să negocieze încheierea de acorduri internaționale privind bazinele hidrografice, în vederea îmbunătățirii cooperării în bazinele hidrografice europene comune unor state membre și țări terțe.

3. Lacurile Prespa și zonele lor înconjurătoare reprezintă o zonă naturală unică, cu o mare importanță ecologică, care poate fi protejată exclusiv prin intermediul unei abordări globale la nivel de bazin.

4. Acordul referitor la protecția și dezvoltarea durabilă a zonei parcului Prespa a fost negociat de către Comisia Europeană, Grecia, Albania și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei și constituie un pas înainte în direcția cooperării în zonă, având în același timp potențialul de a contribui la aplicarea cu succes a directivei-cadru privind apa.

5. Acordul ar trebui încheiat,

DECIDE:

Articolul 1

Acordul referitor la protecția și dezvoltarea durabilă a zonei parcului Prespa se încheie prin prezenta decizie.

Textul acordului urmând a fi încheiat figurează în anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

Președintele Consiliului desemnează persoana împuternicită să efectueze, în numele Uniunii Europene, notificarea prevăzută la articolul 18 din acord, prin care să se exprime consimțământul Uniunii Europene de a-și asuma obligații în temeiul acordului.

Articolul 3

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării sale. Aceasta se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene .

Data intrării în vigoare a acordului se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene .

Adoptată la

Pentru Consiliu

Președintele

[…]

ANEXĂ

Acordul referitor la protecția și dezvoltarea durabilă

a zonei parcului Prespa

Miniștrii mediului din cele trei state pe teritoriul cărora se află zona lacurilor Prespa și Uniunea Europeană, denumiți în continuare „părțile”,

având în vedere Declarația prim-miniștrilor celor trei state din 2 februarie 2000 privind crearea parcului Prespa și protejarea mediului și dezvoltarea durabilă a lacurilor Prespa și a zonelor învecinate acestora;

reamintind declarația comună din 27 noiembrie 2009, de la Pyli, a prim-miniștrilor celor trei state pe teritoriul cărora se află bazinul hidrografic al lacurilor Prespa;

având în vedere că lacurile Prespa și bazinul lor hidrografic reprezintă o zonă naturală unică, de importanță internațională din punct de vedere geomorfologic, ecologic, cultural și al biodiversității, în calitatea sa de habitat vital pentru conservarea a numeroase specii de animale și plante rare și/sau endemice, de loc de depunere a ouălor de către păsări aflate în pericol de dispariție și de depozitare a unui bogat patrimoniu arheologic și tradițional;

recunoscând responsabilitatea comună pe care o au în ceea ce privește conservarea ecosistemului, a componentelor și a frumuseților naturale din bazinul lacurilor Prespa, care reprezintă o bază pentru bunăstarea economică și socială a locuitorilor săi și pentru crearea unor oportunități de dezvoltare economică (inclusiv în materie de agricultură, pescuit și turism);

convinși că biodiversitatea, funcțiile principale și beneficiile pentru locuitori ale bazinului lacurilor Prespa pot fi menținute doar prin adoptarea unei strategii globale la nivel de bazin;

conștienți că măsurile individuale ale statelor nu sunt suficiente pentru a asigura conservarea ecosistemelor din Prespa și a patrimoniului său cultural și, în același timp, a îmbunătăți standardul de viață al locuitorilor săi;

dorind să sporească cooperarea între autoritățile competente și părțile interesate din cele trei state în vederea menținerii și protejării valorilor ecologice unice ale lacurilor din bazinul Prespa și pentru a preveni și/sau combate cauzele degradării habitatului, în conformitate cu declarația prim-miniștrilor din 2 februarie 2000;

hotărâți să exploreze metode adecvate de gestionare privind exploatarea sustenabilă și protecția apei și ecosistemelor de apă dulce din zona lacurilor Prespa, în conformitate cu declarația prim-miniștrilor din 2 februarie 2000 și cu cerințele Directivei-cadru 2000/60/CE privind apa și ale directivelor conexe;

cunoscând lunga istorie a exploatării zonei de către om și compatibilitatea utilizărilor tradiționale cu conservarea naturii;

confirmându-și angajamentul pentru dezvoltarea durabilă a bazinului hidrografic al lacurilor Prespa care poate fi obținută într-o manieră coerentă, prin cooperare transfrontalieră, în conformitate cu principiile procesului de integrare al Uniunii Europene;

luând în considerare dialogul privind bazinul râului Drina inițiat în 2009 între autoritățile competente și părțile interesate în vederea dezvoltării unei viziuni comune privind gestionarea sustenabilă a bazinului râului Drina și a promovării cooperării transfrontaliere;

având în vedere dispozițiile relevante ale instrumentelor juridice internaționale în vigoare în domeniul protecției mediului la care sunt părți sau semnatari;

reamintind acordurile bilaterale în vigoare dintre părți privind cooperarea în domeniul protecției mediului și dezvoltării durabile;

având în vedere că unul dintre semnatari este stat membru al Uniunii Europene, unul este stat candidat la aderarea la UE, iar celălalt este potențial candidat la aderarea la UE, și că ultimele două au încheiat un acord de stabilizare și asociere cu UE;

recunoscând capacitatea diferită, dar complementară, a organizațiilor guvernamentale și neguvernamentale din cele trei state părți în ceea ce privește conservarea și gestionarea zonei Prespa;

având în vedere experiența dobândită ca urmare a cooperării trilaterale în cadrul parcului Prespa începând din anul 2000, prin funcționarea comitetului de coordonare interimar și a secretariatului acestuia;

având în vedere planul strategic de acțiune pentru dezvoltarea durabilă a parcului Prespa, elaborat în cadrul comitetului de coordonare interimar și al secretariatului acestuia;

convin după cum urmează:

Partea I – Dispoziții generale

Articolul 1 – Definiții

În sensul prezentului acord:

- „zona parcului Prespa” („zona”) înseamnă arealul geografic de pe teritoriul celor trei state din bazinul lacurilor Prespa, inclusiv apele de suprafață și apele subterane corespunzătoare, desemnată ca zonă protejată transfrontalieră în conformitate cu declarația din 2 februarie 2000.

- „impact transfrontalier” înseamnă orice efect asupra mediului dintr-o zonă aflată sub jurisdicția unei părți, inclusiv efectele adverse asupra sănătății și securității umane, florei, faunei, solului, aerului, apei, climei, peisajului și monumentelor istorice sau altor structuri fizice ori efectele interacțiunii între acești factori, precum și efectele asupra patrimoniului cultural sau condițiilor socioeconomice, apărute după modificarea acestor factori, ca urmare a evoluțiilor de origine fizică în zona aflată integral sau parțial sub jurisdicția altei părți.

Articolul 2 – Obiectivul acordului

Părțile cooperează pentru a asigura protecția integrată a ecosistemului și dezvoltarea durabilă a zonei parcului Prespa, inclusiv elaborarea de planuri de gestionare integrată a bazinului hidrografic, în conformitate cu standardele internaționale și ale Uniunii Europene.

Partea II – Principii de cooperare

Articolul 3 - Obligații de bază

1. Pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute la articolul 2, părțile adoptă măsurile necesare și aplică cele mai bune tehnici disponibile, în mod individual și în cooperare, pe baza egalității suverane, integrității teritoriale, beneficiilor comune și bunei credințe, în următoarele scopuri:

(a) gestionarea prudentă a calității și cantității apei lacurilor Prespa, acordând o atenție specială nivelului apelor din ambele lacuri;

(b) prevenirea, controlul și reducerea poluării apelor din zona lacurilor Prespa;

(c) protejarea și conservarea biodiversității zonei prin protejarea în special a speciilor de floră și faună endemice, rare, amenințate sau pe cale de dispariție și prin refacerea și gestionarea habitatelor sensibile, precum și a ecosistemelor și serviciilor aferente acestora, pe baza legislației internaționale și legislației UE, inclusiv a Directivei 92/43/CEE, Directivei 2009/147/CE și politicii UE în materie de biodiversitate;

(d) protejarea solului împotriva eroziunii, epuizării, infectării și poluării;

(e) asigurarea, promovarea și controlul utilizării prudente a resurselor naturale și a dezvoltării durabile a zonei parcului Prespa;

(g) prevenirea introducerii și creșterii de specii de animale și plante străine;

(h) reglementarea efectivă a activităților care provoacă sau pot provoca urmări negative asupra zonei lacurilor Prespa, în scopul prevenirii sau reducerii la minimum a unor astfel de efecte.

2 În acest scop, părțile:

(a) întocmesc și aplică planuri de gestionare și programe integrate de protejare și dezvoltare durabilă a zonei, în conformitate cu planul strategic de acțiune pentru dezvoltarea durabilă a parcului Prespa;

(b) dezvoltă strategii coerente privind planurile spațiale, urbane și alte planuri funciare, precum și planuri de gestionare a zonelor protejate, în scopul asigurării gestionării terenurilor din bazinul hidrografic în conformitate cu principiul dezvoltării durabile și cu necesitatea sporită de protecție a zonei, în temeiul legislației internaționale și legislației UE, inclusiv al Directivei 92/43/CEE și al Directivei 2009/147/CE;

(c) aprobă și aplică întocmai standardele și criteriile de mediu privind bazinul hidrografic, în conformitate cu articolul 4;

(d) adoptă și aplică măsuri juridice, administrative, economice, financiare și tehnice pentru a asigura:

i utilizarea într-o măsură cât mai mare a agriculturii sustenabile și a unui proces cu impact redus de creștere a animalelor, având în vedere limitele capacității zonei și normele privind pescuitul compatibile cu principiul utilizării prudente;

ii gestionarea deșeurilor menajere și agricole în conformitate cu cele mai bune tehnici disponibile;

iii ameliorarea și modernizarea drumurilor, a rețelelor de comunicații și a altor infrastructuri și servicii sociale într-o manieră consecventă cu protecția biodiversității, conservarea zonelor protejate și dezvoltarea durabilă a zonei parcului Prespa.

(e) facilitează schimburile periodice de idei între părți, conservă arhitectura și monumentele tradiționale, dezvoltă și aplică o strategie comună pentru dezvoltarea turistică a zonei și încurajează sensibilizarea publicului și educația de mediu ca mijloc de realizare a unor soluții locale;

(f) accelerează realizarea completă și efectivă a drepturilor persoanelor din comunitatea bazinului hidrografic de a avea acces la informații de mediu, de a participa public la procesul decizional în materie de mediu și de a avea acces la justiție în acest domeniu;

(g) stabilesc și mențin un sistem standard comun eficient de monitorizare pentru a observa, gestiona și controla starea mediului din zona lacurilor și a bazinului hidrografic al acestora;

(h) în cazul evenimentelor neprevăzute, adoptă măsuri comune de evaluare și atenuare rapidă a acestora.

Articolul 4 – Standarde și criterii de mediu

1. Părțile la prezentul acord, cu asistența comitetului descris la articolul 10, stabilesc cu exactitate criteriile, standardele, limitele și obiectivele privind protecția, conservarea și dezvoltarea zonei, în conformitate cu obiectivele de la articolul 2.

2. În acest scop, părțile adoptă măsurile corespunzătoare pentru:

(a) a pune în aplicare angajamentele de ordin juridic care decurg din normele și standardele internaționale și ale UE privind protejarea și conservarea lacurilor și a bazinelor hidrografice ale acestora;

(b) a adapta standardele naționale de mediu și criteriile relevante la condițiile locale și la caracteristicile bazinului hidrografic;

(c) a solicita utilizarea celei mai bune tehnologii disponibile și a celor mai bune practici de mediu actuale.

Articolul 5 – Gestionarea sustenabilă a apei

Părțile sunt de acord să coopereze într-o manieră sustenabilă în ceea ce privește gestionarea apelor din zona parcului Prespa. Aceasta include gestionarea integrată a resurselor de apă de suprafață și de ape subterane la nivel de bazin hidrografic, în conformitate cu Directiva 2000/60/CE și directivele conexe, care va asigura:

(a) apă potabilă în cantități suficiente și de calitate adecvată;

(b) apă în cantități suficiente și de calitate adecvată pentru păstrarea, protecția și, dacă este necesar, refacerea ecosistemelor acvatice naturale, inclusiv a zonelor umede și a funcțiilor acestora;

(c) apă în cantități suficiente și de calitate corespunzătoare pentru alte utilizări legitime care contribuie la dezvoltarea economică și socială durabilă a comunităților locale, având în vedere necesitatea adaptării la posibilele consecințe ale schimbărilor climatice;

(d) reabilitarea sau atenuarea consecințelor negative ale intervențiilor hidrologice anterioare, cu un accent special pe sistemul format din râul Devol și lacul Mikri Prespa;

(e) protecția împotriva efectelor negative ale apei (inundații, eroziune etc.), cu ajutorul celor mai bune tehnici disponibile;

(f) rezolvarea conflictelor de interese cauzate de utilizări diferite; și

(g) controlul efectiv al regimului de gestionare a apei care urmează a fi instituit.

În acest scop, părțile vor înființa grupul de lucru privind apa prevăzut la articolul 14.

Articolul 6 – Schimbul de date și informații

Părțile vor organiza un sistem oficial de schimb periodic de informații între propriile autorități competente, pentru a contribui la obținerea unui nivel real de protecție în zona parcului Prespa, inclusiv schimbul de:

(a) informații calitative și cantitative privind apa, ecosistemele acvatice și habitatele și speciile importante;

(b) experiență obținută prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile și ca urmare a rezultatelor cercetării și dezvoltării în domeniile protecției zonelor umede și ale gestionării apei și a măsurilor de prevenire, reducere și control al poluării.

Articolul 7 – Impactul transfrontalier

Părțile vor coopera în vederea stabilirii de măsuri vizând asigurarea integrității mediului din zonă, în special a resurselor de apă, și eliminarea sau reducerea impactului transfrontalier asupra mediului ca urmare a activităților umane. În speță, acestea vor coopera pentru a dezvolta și aplica proceduri adecvate de evaluare a impactului asupra mediului din zonă, în conformitate cu Convenția de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier, la care sunt părți.

Articolul 8 – Cooperarea cu organizații internaționale și donatori

În vederea punerii în aplicare a acordului, părțile vor coopera cu parteneri locali, naționali și internaționali, în special cu:

- Convenția Ramsar și Inițiativa MedWet;

- PNUD;

- GEF;

- donatori bilaterali activi în zonă, cum ar fi KfW, GTZ și SDC;

- UNESCO;

- UICN;

- Instituții ale Uniunii Europene;

- alții

Partea III – Mecanisme de cooperare

Articolul 9 – La nivel înalt

Miniștrii mediului din cele trei state care sunt parte la acord și reprezentanții UE se reunesc în mod periodic pentru a revizui evoluția punerii în aplicare a acordului și a realizării obiectivelor articolului 2, pentru a revizui activitatea comitetului de administrare a parcului Prespa și a organismelor subsidiare, a stabili agenda activităților comune din zona parcului Prespa în perioada următoare și pentru a formula orientări politice. Reuniunile vor avea loc cel puțin o dată la doi ani, cu excepția cazului în care părțile decid altfel, sau la solicitarea scrisă a oricărei părți, într-un loc ales prin rotație în cele trei state părți la acord.

Articolul 10 - Comitetul de administrare a parcului Prespa

1. Pentru a asigura îndeplinirea într-o manieră eficientă a obiectivelor și angajamentelor specificate în prezentul acord, părțile instituie comitetul de administrare a parcului Prespa.

2. Comitetul de administrare a parcului Prespa are capacitatea juridică internațională a unei instituții plurilaterale necesară pentru a-și exercita funcțiile, inclusiv menținerea relațiilor cu donatorii în vederea obținerii de proiecte și donații, care vor fi utilizate pentru punerea în aplicare a prezentului acord.

3. Comitetul de administrare a parcului Prespa va fi compus după cum urmează:

(a) un reprezentant al ministerului mediului din fiecare stat parte la acord și un reprezentant al Uniunii Europene;

(b) un reprezentant al comunităților locale din regiunea Prespa aparținând fiecărui stat parte la acord;

(c) un reprezentant al organizațiilor neguvernamentale de mediu (ONG-uri) din fiecare stat parte la acord care desfășoară activități locale semnificative în zona Prespa;

(d) un reprezentant al autorităților locale de gestionare a zonelor protejate din fiecare stat parte la acord;

(e) un observator permanent al Inițiativei MedWet a Convenției privind zonele umede (Ramsar);

(f) un observator permanent al comitetului de administrare pentru zona Ohrid.

Reprezentanții părților în comitet sunt desemnați oficial în termen de trei luni de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

4. Comitetul se reunește în mod periodic (de două ori pe an). Oricare dintre părți poate solicita reunirea unui comitet extraordinar.

5. În fiecare an calendaristic, reuniunile periodice sunt organizate în câte unul dintre cele trei state părți. Prin urmare, în fiecare stat au loc două reuniuni ordinare consecutive o dată la trei ani. Este preferabil ca reuniunile periodice să fie organizate în regiunea Prespa.

6. Reuniunile sunt prezidate de reprezentantul statului parte în care sunt organizate. Președintele se schimbă în funcție de rotația anuală prevăzută la alineatul (5).

7 . Lucrările comitetului se desfășoară în limba engleză.

8. La prima sa reuniune, comitetul aprobă regulile interne de organizare și de procedură.

9. Comitetul poate invita experți care să participe la reuniunile sale, în funcție de tema reuniunii, și poate forma grupuri de lucru privind aspecte specifice, alcătuite din experți și reprezentanți oficiali. Primul grup de lucru este format în conformitate cu prezentul acord (articolul 14) și examinează aspecte legate de gestionarea resurselor de apă.

10. După patru ani de la prima sa reunire, activitatea și eficiența comitetului de administrare a parcului Prespa sunt revizuite de grupul la nivel înalt prevăzut la articolul 9 și, dacă este necesar, alcătuirea și termenii săi de referință se modifică în conformitate cu articolul 17 din prezentul acord.

Articolul 11 – Funcțiile comitetului de administrare

Comitetul de administrare a parcului Prespa:

1. Monitorizează și coordonează activitățile desfășurate pentru protejarea și dezvoltarea durabilă a zonei parcului Prespa prevăzute de prezentul acord și de planul strategic de acțiune pentru dezvoltarea durabilă a parcului Prespa.

2. Identifică și recomandă părților și altor actori interesați etapele următoare și acțiunile, măsurile și activitățile necesare pentru punerea în aplicare a prezentului acord și le invită să coopereze, să se coordoneze și să realizeze proiecte comune. Mai precis, comitetul asistă părțile în ceea ce privește punerea în aplicare și creșterea eficienței prezentului acord prin furnizarea de recomandări și avize privind:

(a) întocmirea și aplicarea de standarde, criterii și cerințe de mediu care vor servi ca bază pentru realizarea protecției integrate și dezvoltării durabile a lacurilor și a bazinului lor hidrografic;

(b) finalizarea cadrului de reglementare a zonei bazinului hidrografic, inclusiv a planurilor spațiale și a reglementărilor și planurilor de administrare ale zonei protejate;

(c) întocmirea și aplicarea de strategii, planuri integrate de gestionare și programe urmând a fi implementate în zona parcului Prespa, care afectează sau pot afecta îndeplinirea obiectivelor stabilite prin prezentul acord;

(d) aplicarea unui program de monitorizare efectivă în vederea observării, gestionării și controlării stării mediului și a stării corpurilor de apă de suprafață și subterane;

(e) definirea de direcții prioritare și de programe de studiu și cercetare științifică pentru protejarea și dezvoltarea durabilă a zonei parcului Prespa și încurajarea publicării de informații specializate;

(f) colectarea, elaborarea și publicarea de informații de mediu privind zona lacurilor Prespa;

(g) încurajarea participării publicului, a ONG-urilor și a altor părți interesate în protejarea lacurilor și a bazinelor hidrografice ale acestora.

3. Facilitează coordonarea planificării și a activităților transfrontaliere ale organismelor locale de gestionare a zonelor protejate din cele trei state în cauză.

4. Evaluează rezultatele acțiunilor permanente prevăzute de obiectivele articolului 2 și difuzează constatările unui public cât mai larg.

5. Are rol de organ de direcție pentru GEF și alte programe și proiecte similare privind zona.

6. Identifică și propune posibile surse de finanțare la nivel național, european și internațional pentru acțiunile, măsurile și proiectele necesare.

7. Colectează toate informațiile disponibile privind lacurile și bazinele lor hidrografice, solicită și primește propuneri din partea instituțiilor, a organismelor guvernamentale și a ONG-urilor prin care își eficientizează activitatea și sporește angajamentul părților în direcția aplicării acordului.

8. Pregătește și publică un raport anual privind starea mediului din zona parcului Prespa, care include de asemenea o secțiune în care se descrie activitatea comitetului.

9. Menține legătura cu comitetul de administrare a zonei Ohrid, obține statutul de observator la reuniunile acestuia și coordonează acțiuni prin care să obțină rezultate optime în ceea ce privește protejarea și dezvoltarea durabilă a regiunii în ansamblul său.

10. Contribuie, în funcție de necesități, la procesul de gestionare sustenabilă a dialogului extins privind bazinul râului Drina.

11. Contribuie la mobilizarea resurselor părților și ale comunității internaționale, după caz, în vederea gestionării riscurilor și atenuării urmărilor negative în cazul evenimentelor neașteptate precum inundațiile, incendiile de pădure și alte catastrofe naturale antropogenetice, precum și a protejării ecosistemelor vulnerabile din zonă și a funcțiilor și serviciilor acestora împotriva efectelor schimbărilor climatice.

Articolul 12 – Deciziile comitetului de administrare

1. Deciziile comitetului se adoptă prin consens. În cazul în care consensul nu este întrunit, chestiunea se transmite spre soluționare grupului la nivel înalt.

2. Recomandările comitetului sunt adresate părților.

3. Fiecare parte aplică recomandările comitetului în conformitate cu legislația sa internă și transmite în mod periodic un raport Comisiei cu privire la măsurile adoptate în vederea punerii în aplicare a acestora.

4. În cazul în care o parte nu poate sau poate doar parțial să pună în aplicare recomandarea comitetului, aceasta informează comitetul în acest sens, explică motivele neaplicării și propune modalitățile și termenele de aplicare.

5. Comitetul menține o evidență a deciziilor adoptate.

Articolul 13 - Secretariatul

1. În activitatea sa, comitetul este asistat de către secretariat, un organism tehnic subordonat.

2. Secretariatul este format din trei persoane, câte una din fiecare stat parte, desemnate de ministerul mediului, și este condus de un expert în cooperarea transfrontalieră în ce privește zonele protejate și gestionarea bazinelor hidrografice, care este selectat de către comitet prin intermediul unui apel pentru candidaturi la nivel internațional.

3. Activitatea secretariatului este reglementată prin decizii ale comitetului de administrare și este supravegheată de președintele acestuia.

4. Secretariatul îndeplinește următoarele sarcini specifice, în limitele bugetului disponibil:

(a) pregătește planul anual de activitate al comitetului de administrare a parcului Prespa și bugetul detaliat, precum și planuri de lucru conexe (de exemplu planuri de comunicații) și bugetele detaliate și monitorizează aplicarea acestora;

(b) pregătește sau contribuie la pregătirea reuniunilor organizate în cadrul prezentului acord;

(c) facilitează consultările dintre părțile interesate privind politicile și alte aspecte relevante legate de prezentul acord, precum și consultările la nivel decizional și tehnic ale grupurilor de lucru și/sau ale grupurilor de experți;

(d) colectează, evaluează și diseminează date și informații privind legislația, măsurile și activitățile care au sau pot avea efecte semnificative asupra îndeplinirii obiectivelor de la articolul 2;

(e) monitorizează desfășurarea proiectelor comune;

(f) compilează, evaluează, publică și promovează cercetarea științifică și cooperarea în zona parcului Prespa;

(g) contactează și se întâlnește cu donatorii; pregătește sau contribuie la pregătirea documentelor proiectului;

(h) traduce documentele esențiale; asigură asistență tehnică și de secretariat pentru reprezentanții comunității locale;

(i) reprezintă comitetul în forumurile internaționale;

(j) îndeplinește orice alte sarcini atribuite de către comitet.

5. Sediul secretariatului se află la Agios Germanos, Grecia, pentru o perioadă de patru ani, prin rotație, sau până la o altă dată stabilită de comitet.

6. În exercitarea funcțiilor sale, comitetul este autorizat să încheie un acord privind sediul cu țara gazdă.

Articolul 14 – Grupul de lucru privind gestionarea apei

1. Comitetul de administrare a parcului Prespa înființează un grup de lucru privind gestionarea resurselor de apă, în conformitate cu dispozițiile articolului 10.

2. După consultări, statele părți nominalizează autoritățile și organismele competente pentru gestionarea resurselor de apă din partea parcului Prespa aflată pe teritoriul propriu în funcția de membri ai grupului de lucru și informează președintele comitetului de administrare a parcului Prespa în privința nominalizării.

3. Grupul de lucru privind gestionarea resurselor de apă propune recomandări bazate pe principiile gestionării integrate a bazinelor hidrografice, astfel cum sunt reflectate în directiva-cadru privind apa (2000/60/CE), pentru a fi adoptate de comitetul de administrare.

4. Sarcinile specifice și mandatul grupului de lucru sunt definite prin consultări între statele părți.

5. Costurile de funcționare ale grupului de lucru privind resursele de apă (participarea la reuniuni și organizarea acestora) sunt acoperite, timp de patru ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord, de către Ministerul elen al mediului, energiei și schimbărilor climatice.

Articolul 15 – Cheltuielile organismelor comune

1. Punerea în aplicare a planului de lucru al comitetului de administrare a parcului Prespa se finanțează prin contribuții anuale periodice ale părților și din alte surse.

2. În principiu, fiecare parte suportă cheltuielile de participare ale membrilor săi naționali la reuniunile comitetului, ale secretariatului și ale grupurilor de lucru, cu excepția cheltuielilor prevăzute la articolul 14 alineatul (5).

3. Partea pe al cărei teritoriu este organizată o reuniune a comitetului suportă costurile organizării reuniunii.

4. Secretariatul pregătește un buget anual în care include costurile proprii și pe care îl transmite spre aprobare comitetului; bugetul este finanțat prin contribuții anuale periodice ale statelor părți și din alte surse. Echipamentele de birou sunt furnizate de către partea pe teritoriul căreia își are sediul secretariatul și nu sunt în mod normal incluse în buget.

Partea IV – Soluționarea litigiilor

Articolul 16

În cazul unui litigiu între părți în ceea ce privește interpretarea sau aplicarea prezentului acord, părțile încearcă să ajungă la o soluție prin negociere sau prin orice alte instrumente internaționale de soluționare a litigiilor pe care le consideră acceptabile.

Partea V – Dispoziții finale

Articolul 17—Modificări ale acordului

1. Orice parte poate propune modificări ale prezentului acord.

2. Orice modificare a prezentului acord se adoptă prin consens. Modificările intră în vigoare în conformitate cu procedura stabilită la articolul 18 alineatul (2).

Articolul 18 - Intrarea în vigoare

1. Prezentul acord este supus ratificării în conformitate cu procedurile interne ale fiecărei părți.

2. Prezentul acord intră în vigoare în ziua primirii ultimei notificări scrise prin care părțile își comunică reciproc ratificarea acordului.

Articolul 19 – Relația cu alte acorduri

1. Niciun element din prezentul acord nu trebuie să aducă atingere drepturilor sau obligațiilor unei părți care decurg din orice acord valabil la data intrării în vigoare a prezentului acord. Niciun element din prezentul acord nu trebuie să aducă atingere drepturilor sau obligațiilor unei părți care decurg din legislația UE.

2. În vederea punerii în aplicare a prezentului acord, părțile pot încheia acorduri sau înțelegeri bilaterale sau trilaterale care nu aduc atingere prezentului acord.

Articolul 20 – Durată și retragere

Prezentul acord rămâne în vigoare pe o perioadă nedeterminată, cu excepția cazului în care una dintre părți notifică în scris, prin canale diplomatice, intenția de a se retrage din acesta; în acest caz, acordul încetează după șase luni de la data notificării. În absența unui acord contrar, încetarea nu aduce atingere validității înțelegerilor și proiectelor în desfășurare care au fost încheiate în temeiul prezentului acord.

Adoptat la Pyli, la 2 februarie 2010, în patru exemplare originale în limba engleză având aceeași valoare juridică.

DREPT CARE, subsemnații, pe deplin autorizați, au semnat prezentul acord.

[1] Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, JO L 327, 22.12.2000.

[2] Articolul 3 alineatul (5) din Directiva 2000/60/CE.

[3] Decizia Consiliului din 27 iunie 2006 privind participarea Comunităţii Europene la negocierile referitoare la încheierea de acorduri internaţionale privind bazinele hidrografice, în vederea îmbunătăţirii cooperării în bazinele hidrografice europene comune unor state membre şi ţări terţe.

[4] Albania, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei şi Grecia.

[5] Decizia Consiliului din 24 noiembrie 1997 privind încheierea Convenției privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a Dunării, JO L 342 , 12.12.1997.

[6] Decizia Consiliului din 7 noiembrie 2000 privind încheierea, în numele Comunității, a Convenției privind protecția Rinului, JO L 289, 16.11.2000 .

[7] JO C […], […], p. […].

[8] JO C […], […], p. […].

[9] Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, JO L 327, 22.12.2000.

[10] Decizia Consiliului din 27 iunie 2006 privind participarea Comunității Europene la negocierile referitoare la încheierea de acorduri internaționale privind bazinele hidrografice, în vederea îmbunătățirii cooperării în bazinele hidrografice europene comune unor state membre și țări terțe.