12.8.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 236/33

A.

întrucât internetul este un mijloc de comunicare global extrem de important, cu un impact enorm asupra societății în ansamblu;

B.

întrucât guvernarea internetului implică aspecte legate de protejarea și garantarea drepturilor și libertăților fundamentale, accesul la internet și utilizarea acestuia și vulnerabilitatea sa la atacuri cibernetice;

C.

întrucât criminalitatea informatică constituie o amenințare din ce în ce mai mare pentru societățile care se bazează pe TIC și întrucât apelurile de incitare la comiterea de atacuri teroriste, acte criminale bazate pe ură și pornografie infantilă au crescut și pun cetățenii inclusiv copiii, în pericol;

D.

întrucât intersectarea dintre criminalitatea informatică, jurisdicția în materie de internet și informatica dematerializată („cloud computing”), ca aspect emergent al guvernării internetului la nivel european, are o mare importanță;

E.

întrucât printre aspectele legate de guvernarea internetului se numără adresarea și alte chestiuni preponderent tehnice, în care sunt implicate entități precum Internet Corporation for Assigned Names and Numbers (ICANN), Internet Assigned Numbers Authority (IANA), Internet Engineering Task Force (IETF) și altele;

F.

întrucât, în ceea ce privește guvernarea internetului, sectorul privat a avut, până în prezent, un rol director preponderent și pozitiv; întrucât, cu toate acestea, este necesar ca la elaborarea unei strategii globale, rolul actorilor publici să fie consolidat;

G.

întrucât guvernele au un rol important în ceea ce privește aspectele mai largi ale guvernării în apărarea interesului public, în special pentru a asigura protecția și garantarea drepturilor și libertăților fundamentale, precum și în ceea ce privește securitatea, integritatea și soliditatea internetului, iar sectorul privat își asumă un rol crucial în furnizarea investițiilor necesare, a expertizei și a inițiativei antreprenoriale;

H.

întrucât Forumul de guvernare a internetului (FGI)și diverse forumuri naționale și regionale sunt medii propice pentru dialog între părțile interesate pe marginea politicii în domeniul internetului;

I.

întrucât Parlamentul European și alte instituții europene au manifestat dintotdeauna angajament față de internet ca bun public deschis întregii lumi,

1.

consideră că internetul este un bun public mondial, a cărui guvernare ar trebui exercitată în interesul tuturor;

2.

recunoaște faptul că internetul este esențial în exercitarea practică a libertății de exprimare, a diversității culturale, a pluralismului media, a cetățeniei democratice, precum și a educației și accesului la informație, constituind, prin urmare, unul dintre principalele mijloace de propagare a valorilor democratice în lume;

3.

reamintește că internetul a devenit un instrument indispensabil de promovare a inițiativelor democratice, dezbaterilor politice, competențelor informatice și a propagării de cunoștințe; reamintește că accesul la internet garantează și, în același timp, depinde de exercitarea unei serii de drepturi fundamentale, drepturi care includ, fără a se limita însă la acestea, respectarea vieții private, protecția datelor, libertatea de exprimare, de discurs și de asociere, libertatea presei, exprimarea și participarea politică, nediscriminarea, educația, diversitatea culturală și lingvistică; subliniază că instituțiilor și părților interesate de la toate nivelurile le revine, prin urmare, responsabilitatea generală de a contribui la a le garanta tuturor cetățenilor posibilitatea de exercitare a dreptului de participare la societatea informațională, acordând o atenție deosebită persoanelor în vârstă care se confruntă cu mai multe probleme legate de familiarizarea cu noile tehnologii, răspunzând în paralel dublei provocări a analfabetismului informatic și a excluderii democratice în era electronică;

4.

subliniază, în special, necesitatea de a intensifica evoluția abordărilor „de la bază la vârf” și a e-democrației, asigurând în paralel instituirea unor măsuri de siguranță importante împotriva noilor forme de supraveghere, control și cenzură exercitate de actori din sectorul public sau din cel privat, astfel încât libertatea accesului la internet și protecția vieții private să fie reale, nu numai teoretice;

5.

subliniază necesitatea de a proteja și promova patrimoniul cultural european, inclusiv prin intermediul internetului; consideră esențial rolul internetului în stimularea inovării și reducerea decalajului digital, social și cultural în Europa față de alte zone ale lumii; salută faptul că Comisa înțelege importanța reducerii decalajului digital, precum și chestiunile legate de dezvoltare din cadrul guvernării internetului; consideră totuși că trebuie ca accentul să se pună și pe populația în vârstă atât din țările dezvoltate, cât și din cele în curs de dezvoltare, care se simte adesea lăsată în afara acestei noi lumi online; observă că internetul poate fi un instrument eficient de includere socială, iar cetățenii noștri mai în vârstă trebuie incluși; insistă asupra adoptării de măsuri în vederea promovării educației privind folosirea resurselor oferite de internet și a selecției criteriilor de folosire a acelor resurse;

6.

recunoaște că utilizarea din ce în ce mai frecventă a internetului de către cetățeni, consumatori, întreprinderi și autorități înseamnă că acest instrument de comunicare a devenit unul dintre elementele fundamentale pentru realizarea pieței interne în cadrul UE; în acest context, subliniază necesitatea unei protecții adecvate a consumatorilor și a deținătorilor de drepturi de proprietate intelectuală pe internet; subliniază, de asemenea, că trebuie garantate drepturile și libertățile civile ale utilizatorilor de internet; recunoaște importanța internetului ca mijloc de informare și promovare a drepturilor consumatorilor;

7.

subliniază că guvernarea internetului ar trebui să faciliteze comerțul electronic și tranzacțiile transfrontaliere prin descentralizarea rolurilor de autoreglementare, în special în cazul stabilirii condițiilor de intrare pe piață pentru noii concurenți;

8.

susține facilitarea accesului și dezvoltarea internetului în noile state membre, în special în zonele rurale, și în țările în curs de dezvoltare, prin intermediul programelor finanțate de Uniunea Europeană; susține acordarea unei mai mari influențe acestor țări în elaborarea politicii de guvernare a internetului;

9.

consideră că, pentru a proteja interesul UE în menținerea statutului internetului de bun public la nivel mondial, guvernarea internetului ar trebui să se bazeze pe un model cuprinzător, echilibrat între sectorul public-privat, evitând acapararea poziției dominante de către orice persoană fizică sau grup de entități și încercările autorităților statale sau supranaționale de a controla fluxul de informații pe internet, interacționând în același timp cu procesele multipartite privind guvernarea internetului, care continuă să ofere un mecanism eficace pentru promovarea cooperării la nivel global;

10.

subliniază faptul că valorile pe care a fost fondată Uniunea, menționate la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, sunt valori centrale și obiective finale ale Uniunii Europene; invită, astfel, Comisia Europeană și statele membre să asigure faptul că toate activitățile legate de guvernarea internetului respectă aceste valori și obiective, în special în forurile internaționale privind guvernarea internetului la care participă țări ale căror valori diferă foarte mult de cele europene; consideră că, pentru a evita conflictele, ar trebui intensificat dialogul internațional cu aceste țări în domeniul reglementării internetului;

11.

consideră că guvernele ar trebui să se concentreze pe probleme vitale pentru politica publică în domeniul internetului la nivel global, având în vedere faptul că rolul de lider al sectorului privat trebuie să se bazeze pe respectarea principiilor politicii publice și a legislației existente, și, în afară de aceasta, să adere la un principiu al non-intervenției, cu excepția circumstanțelor excepționale, acțiunile acestora respectând, chiar și în acest caz, drepturile fundamentale ale omului și principiul proporționalității;

12.

consideră că guvernele ar trebui să evite implicarea în gestionarea de zi cu zi a internetului, să se abțină de la îngrădirea inovației și a concurenței prin reglementări inutile, împovărătoare și restrictive și să nu încerce să controleze ceea ce este și ar trebui să rămână o proprietate publică mondială;

13.

invită guvernele să se abțină de la impunerea de restricții privind accesul la internet, prin intermediul cenzurii, blocării, filtrării sau prin alte mijloace, și de la impunerea organizațiilor private a obligației de a recurge la acestea; insistă asupra menținerii unui internet deschis, în care utilizatorii să poată accesa și distribui informații sau să folosească aplicațiile și serviciile pe care le doresc, astfel cum se prevede în cadrul de reglementare revizuit privind comunicațiile electronice;

14.

subliniază că orice restricție considerată indispensabilă ar trebui limitată la minimul necesar într-o societate democratică, ar trebui să se bazeze pe lege, să fie eficace și proporțională cu scopul urmărit; subliniază că trebuie garantată protecția minorilor și invită statele membre să ia, la rândul lor, măsuri, folosind, de exemplu, sistemul de informare de interes public disponibil în conformitate cu Directiva 2009/136/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009 de modificare a Directivei 2002/22/CE, Directiva 2002/58/CE și Regulamentul (CE) nr. 2006/2004 (Directiva privind drepturile utilizatorilor) (9) pentru a permite minorilor să folosească în mod responsabil internetul și serviciile on-line de informare, precum și să îmbunătățească nivelul de conștientizare a potențialelor amenințări ale noilor servicii;

15.

solicită mai multe inițiative care să întărească explorarea în siguranță a internetului de către copii, să disemineze cele mai bune practici la nivel mondial și să consolideze cooperarea internațională în lupta împotriva conținutului dăunător și ilegal din mediul online, în special în ce privește abuzurile sexuale împotriva copiilor pe internet;

16.

ia în considerare, de asemenea, nevoia specifică de a proteja persoanele vulnerabile, în special minorii, prin acțiunea comună a actorilor din sectorul public și privat; reiterează faptul că, în cazul combaterii criminalității informatice și a pornografiei infantile, conținutul cu caracter criminal ar trebui eliminat de la sursă, înainte de se a lua în considerare blocarea site-urile web;

17.

consideră că, pe lângă principiile de guvernare enunțate de Comisie, guvernele ar trebui să implementeze următoarele principii:

18.

subliniază că UE ar trebui să dezvolte o implementare consensuală a principiilor fundamentale de guvernare a internetului și să o susțină ferm în cadrul forumurilor internaționale și a relațiilor bilaterale;

19.

salută aspectele legate de guvernarea internetului expuse în „Strategia de la Granada” de președinția spaniolă, precum și dispozițiile raportului Parlamentului referitor la o nouă agendă digitală pentru Europa: 2015.eu (10) de a întocmi o Cartă europeană a drepturilor cetățenilor și consumatorilor în mediul digital, precum și de a dezvolta „o a cincea libertate” care permite libera circulație a conținutului și a informațiilor;

20.

ia act de noua „Politică în domeniul internetului 3.0” a guvernului SUA anunțată la 24 februarie 2010;

21.

subliniază că UE ar trebui să abordeze trei probleme stringente de politică publică:

22.

solicită Comisiei și statelor membre să asigure protejarea infrastructurii de internet împotriva amenințărilor și incidentelor printr-o abordare armonizată la nivelul UE și prin finalizarea înființării unor echipe naționale de reacție în situații de urgență și a unor mecanisme de cooperare între acestea;

23.

invită Comisia și statele membre să își mărească eforturile în direcția unei mai bune securități a spațiului cibernetic în UE și să participe într-o măsură suficientă la cooperarea internațională referitoare la aceste aspecte; subliniază nevoia unei abordări multipartite pentru a realiza o mai bună înțelegere și conștientizare a jurisdicției în materie de criminalitate informatică și a informaticii dematerializate („cloud computing”) pe baze egale și a stabilirii de obligații și responsabilități clare pentru părțile interesate;

24.

subliniază importanța securității serviciilor electronice, în special a semnăturilor electronice și a nevoii de a crea o infrastructură cu cheie publică (Public Key Infrastructure) la nivel pan-european și invită Comisia să înființeze un portal european al autorităților de validare pentru a asigura interoperabilitatea transfrontalieră a semnăturilor electronice și pentru spori securitatea tranzacțiilor efectuate pe internet;

25.

invită Comisia să ofere asistență clară statelor membre care nu au ratificat și pus în aplicare Convenția Consiliului Europei privind criminalitatea informatică pentru a implica toate statele membre într-un efort colectiv de a combate criminalitatea informatică și spam-urile, de a spori încrederea utilizatorilor și de a proteja spațiul cibernetic al Uniunii Europene împotriva tuturor tipurilor de infracțiuni și contravenții; îndeamnă toate statele membre să ratifice și să pună în aplicare Convenția privind criminalitatea informatică a Consiliului Europei;

26.

invită toate statele membre să ratifice și să pună în aplicare Convenția Consiliului Europei privind prevenirea terorismului, ceea ce ar permite dezvoltarea unei baze pentru cooperare internațională în vederea contracarării utilizării teroriste a internetului sub forma atacurilor la scară largă asupra și prin sistemele informatice, care amenință securitatea națională, siguranța publică și bunăstarea economică;

27.

recomandă, de asemenea, Comisiei și statelor membre să colaboreze în vederea unei securități și stabilități sporite a internetului prin măsuri menite să mărească diversitatea rețelelor și a sistemului, prin aplicarea legislației în domeniul concurenței, a standardelor UE și a politicii de achiziții publice, precum și prin:

28.

subliniază faptul că succesul rețelelor sociale, împreună cu capacitățile tehnice ale internetului în materie de memorie și prelucrare a datelor, ridică, în special, problema păstrării și utilizării datelor stocate; în acest sens, regretă faptul că, în prezent, nu există pe internet „dreptul de a uita”;

29.

subliniază necesitatea găsirii unui echilibru adecvat între protejarea sferei private a utilizatorilor și înregistrarea datelor cu caracter personal;

30.

regretă că utilizarea crescândă a rețelelor de internet nu este însoțită încă de norme care să permită utilizatorilor să gestioneze datele personale pe care le introduc în aceste rețele;

31.

constată că gestionarea transparentă și responsabilă a internetului poate juca un rol important în supravegherea modului în care sunt tratate de motoarele de căutare informațiile din întreaga lume;

32.

solicită Comisiei să prezinte o propunere pentru a extinde domeniul de aplicare al Regulamentului (CE) nr. 864/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 iulie 2007 prin jurisdicția aplicabilă obligațiilor necontractuale (Roma II) (11) pentru a include încălcările normelor de protecție a datelor și a spațiului privat, iar Consiliului să autorizeze negocierile în vederea încheierii unui acord internațional care să stabilească o cale de atac efectivă pentru cetățenii UE în caz de încălcare a drepturilor lor care decurg din legislația UE privind protecția datelor și spațiul privat;

33.

susține promovarea principiului „privacy by design” (protecția vieții private din concepție), potrivit căruia cerințele referitoare la protecția vieții private și a datelor ar trebui integrate în ciclul de viață al noilor evoluții tehnologice cât mai devreme cu putință, asigurându-le cetățenilor un mediu sigur și ușor de utilizat;

34.

atrage atenția asupra faptului că certificarea site-urilor web din punctul de vedere al securității devine necesară pentru creșterea încrederii consumatorilor în accesarea informațiilor și serviciilor disponibile prin internet;

35.

subliniază faptul că instituțiile, organismele și statele membre UE ar trebui să își coordoneze abordarea față de guvernarea internetului în diversele organisme internaționale care se ocupă de aceasta, precum ICANN și organismele sale consultative, inclusiv Comitetul consultativ pentru guvernare (GAC);

36.

subliniază rolul Rețelei Europene și al Agenției pentru o societate informațională (ENISA) în crearea unui spațiu european unic de informații; ia act de faptul că Rețeaua Europeană și Agenția pentru o societate informațională (ENISA) pot juca un rol important, în special în ceea ce privește prevenirea, abordarea și găsirea de soluții la problemele de securitate a rețelelor și a informațiilor și salută viitoarea propunere a Comisiei de modernizare a ENISA;

37.

subliniază nevoia de a consolida în continuare eficacitatea ENISA prin:

38.

subliniază faptul că sprijinul ENISA se adresează în primul rând statelor membre cu nevoi speciale și recomandă ENISA să continue dezvoltarea de forumuri pentru schimbul de informații între statele membre și alte state;

39.

consideră că rolul Comisiei este central în inițierea și coordonarea tuturor aspectelor privind organizarea internă a UE pentru a asigura o abordare coerentă a UE, inclusiv în legătură cu FGI;

40.

sugerează Comisiei să creeze posibilitatea unei reprezentări reale a societății civile europene în forurile internaționale privind guvernarea internetului, precum și în organizațiile sau consorțiile pentru standardele pe internet;

41.

solicită Comisiei să faciliteze adoptarea unei abordări coerente și cuprinzătoare a UE în cadrul FGI și al altor evenimente majore de guvernare a internetului prin transmiterea Parlamentului European și Consiliului pentru dezbatere a unui proiect de document care să exprime poziția UE cu mult timp înainte de derularea unui astfel de eveniment;

42.

susține continuarea și dezvoltarea modelului FGI la nivel mondial, regional - inclusiv EURODIG - și național, prin menținerea caracteristicilor sale principale de proces neobligatoriu care implică actori multipli, rămânând un spațiu deschis de dialog și schimb de bune practici între guverne, societatea civilă și sectorul privat și o nouă formă de democrație participativă;

43.

subliniază importanța cooptării actorilor din Asia în discuțiile privind guvernarea internetului, ținând seama de natura specifică a pieței asiatice;

44.

subliniază necesitatea de a implica și consumatorii finali în procesul de creare a unui model de guvernare, cu accent asupra colaborării dintre universități și mediul de afaceri, la nivel local, regional și național;

45.

recomandă ameliorarea FGI după cum urmează:

46.

susține lucrările Comisiei și a președințiilor spaniolă și belgiană referitoare la reuniunea FGI de la Vilnius din septembrie 2010 și solicită o participare sporită a Parlamentului European;

47.

susține în general poziția Comisiei în favoarea modelului actual de administrare al ICANN, în cadrul căruia sectorul privat are un rol conducător;

48.

recunoaște că ICANN a reușit să garanteze stabilitatea Sistemului Numelor de Domenii;

49.

sprijină continuarea procesului demarat recent de către ICANN de atribuire a numelor de domenii în alfabete diferite de alfabetul latin;

50.

solicită crearea unui domeniu generic de prim nivel pentru organizațiile culturale, centrele de activitate culturală, mass-media și artiști, de exemplu: „.culture” sau „.art”;

51.

solicită o mai mare răspundere din partea companiilor private care înregistrează și distribuie nume de domenii, oferind un serviciu de care societatea a devenit în mare măsură dependentă; consideră, în acest context, că trebuie stabilit un set comun de criterii de urmat pentru a îmbunătățirea transparenței și asumarea unei mai mari răspunderii de către companiile anterior menționate;

52.

invită operatorul de registru.eu EURid să realizeze o campanie mass-media și online cuprinzătoare pentru a promova domeniul.eu în statele membre, cu scopul de a facilita dezvoltarea unui mediu online european bazat pe valorile, caracteristicile și politicile Uniunii Europene;

53.

subliniază importanța GAC în procesul decizional al ICANN și recomandă ca eficacitatea GAC să fie consolidată, printre altele prin înființarea unui secretariat cu capacități de sprijin adecvate; consideră că este important ca fiecare stat membru al UE să ia parte în mod activ la activitățile acestui comitet;

54.

consideră că ICANN ar putea fi îmbunătățit prin:

55.

susține opinia Comisiei potrivit căreia aranjamentele IANA ar trebui să includă mecanisme de responsabilizare multilaterală și afirmă că în viitor niciun guvern nu ar trebui să exercite o influență dominantă asupra IANA, a cărei funcție, dimpotrivă, face obiectul unui proces treptat de internaționalizare, având ca rezultat o supraveghere multilaterală;

56.

consideră că „asumarea de angajamente” din 2009 poate constitui o bază pozitivă pentru dezvoltarea în continuare a ICANN, evidențiind că:

57.

solicită Comisiei să prezinte Parlamentului European și Consiliului rapoarte anuale privind evenimentele legate de guvernarea internetului din anul precedent, primul astfel de raport urmând să fie prezentat până în martie 2011;

58.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și statelor membre.