21.1.2011

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 21/21

---

Avizul Comitetului Economic și Social European privind relațiile UE-ASEAN (aviz din proprie inițiativă)

2011/C 21/04

Raportor: dl Claudio CAPPELLINI

La 26 februarie 2010, în conformitate cu articolul 29 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură, Comitetul Economic și Social European a hotărât să elaboreze un aviz din proprie inițiativă cu privire la

Relațiile UE-ASEAN.

Secțiunea pentru relații externe, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 11 mai 2010.

În cea de-a 463-a sesiune plenară, care a avut loc la 26 și 27 mai 2010 (ședința din 26 mai), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 163 de voturi pentru și 5 abțineri.

1.   Concluzii și recomandări

1.1   CESE subliniază importanța fundamentală și necesitatea reînnoirii și aprofundării relațiilor dintre instituțiile comunitare și ASEAN. Elaborat în acest context, avizul de față se înscrie, la mai bine de un deceniu, în prelungirea altor câteva avize pe aceeași temă (1), care subliniau deja importanța unei atenții mai mari acordate de UE regiunii Asiei de Sud-Est, evidențiind contribuția fundamentală pe care UE ar putea să o aducă integrării regionale din Asia.

1.2   Cu toate acestea, CESE constată că, până în prezent, parteneriatul UE-ASEAN nu a înregistrat progresele așteptate. În ciuda eforturilor întreprinse mai ales în ultimii ani, inclusiv pe plan financiar, pentru a favoriza dialogul structurat între UE și ASEAN din diferite domenii (politică, cooperare, comerț etc.), rezultatele concrete sunt slabe, iar dialogul cu societățile civile și dintre acestea este încă departe de a-și fi atins întregul potențial. Deceniul scurs pare să fi reprezentat mai degrabă o ocazie ratată decât ocazia de consolidare a parteneriatului cu o regiune considerată strategică pentru interesele UE în lume (2). Emblematic este exemplul negocierilor comerciale. În timp ce UE și ASEAN au căzut de acord cu privire la o pauză în negocierile comerciale care fuseseră lansate, ASEAN a încheiat acorduri comerciale cu celelalte zone geoeconomice importante pe plan mondial (China, India, Australia; sunt în desfășurare negocieri cu SUA, Coreea de Sud și Japonia).

1.3   Astăzi, într-un context internațional profund schimbat în care, pe de o parte, constrângerile politice și economice sunt mai mari decât în urmă cu un deceniu dar, pe de altă parte, au apărut noi ocazii de integrare și dialog, prezentul aviz al CESE urmărește să propună câteva reflecții și propuneri operaționale pentru relansarea relațiilor UE-ASEAN.

1.4   Comitetul reamintește că garantarea unor condiții demne de lucru, care să respecte cele opt convenții ale OIM care constituie standardele fundamentale în materie de muncă, rămâne condiția absolută a înregistrării de progrese în parteneriatul regional. La aceasta se adaugă, în cazul statului Myanmar, problema protecției drepturilor omului, care reprezintă un obstacol insurmontabil în calea lansării unor eventuale negocieri cu această țară, așa cum a subliniat în mod eficient și Parlamentul European în ianuarie 2008. Cu toate acestea, CESE salută faptul că negocierile comerciale dintre UE și ASEAN își propun obiective mai ambițioase decât cele ale altor acorduri comerciale încheiate de ASEAN, în special cele privind standardele în domeniul muncii, standardele de mediu și dialogul social (3). În acest context, opțiunea bilaterală ar trebui văzută ca un prim pas (v. pct. 4.2.2) în direcția încheierii unor acorduri comerciale regionale sau multilaterale, și nu ca o renunțare la aceasta. În avizul său despre negocierile privind noile acorduri comerciale (CESE 773/2008) din aprilie 2008, Comitetul arăta clar că, în cadrul acestor negocieri, precum și în cele prevăzute în comunicarea sa intitulată „Europa globală”, Comisia ar trebui să facă astfel încât cele 27 de convenții deja identificate de sistemul în vigoare al SPG Plus „să formeze pragul minim la discutarea capitolului privind dezvoltarea durabilă pentru negocierile deschise cu țările din Asia”. Aceasta cuprindea negocierile cu ASEAN. Cu toate acestea, avizul recunoștea că se „recomandă o evaluare de la caz la caz a acestei situații”. De asemenea, avizul indica fără echivoc că acordurile bilaterale (cf. punctul 1.2) „trebuie considerate compatibile cu multilateralismul, pe care în cele din urmă chiar îl consolidează”.

1.5   Experiența a arătat că există avantaje reciproce ce decurg din cooperarea și dialogul cu parteneri internaționali din diverse părți ale lumii. Acestea permit o mai bună înțelegere reciprocă și o abordare mai eficientă a provocărilor și a problemelor ce trebuie rezolvate. În acest context, CESE subliniază necesitatea unei mai mari participări a partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile, atât la nivel european, cât și din țările terțe, la procesul de evaluare a efectelor asupra caracterului durabil din punct de vedere socioeconomic al acordurilor de liber schimb cu țările ASEAN și asupra vulnerabilității grupurilor sociale mai expuse la concurență și necesitatea favorizării consolidării societății civile și a dezvoltării durabile în cadrul dialogului structurat UE-ASEAN. În acest sens, se cuvine subliniat că țările ASEAN în care organizațiile societății civile sunt cele mai puternice (de exemplu, în Indonezia, Thailanda și Filipine) au relațiile cele mai eficiente cu UE. Definirea modalităților eficiente de colaborare și cu cele mai slabe organizații ale societății civile din celelalte țări ale regiunii rămâne aspectul cel mai sensibil care trebuie abordat în prezent.

1.6   În acest context, CESE dorește să promoveze și să favorizeze, în colaborare cu celelalte instituții comunitare, consolidarea dialogului cu societățile civile din țările membre ASEAN, în special în ce privește grupurile de populație mai vulnerabile, fiind dispus să-și ofere expertiza în acest domeniu. Aceasta va putea fi desigur facilitată și dusă la bun sfârșit dacă este realizată în strânsă cooperare și integrare cu noul serviciu diplomatic care se ocupă de relațiile externe ale UE.

1.7   Comitetul propune lansarea unei platforme integrate și incluzive a organizațiilor sociale UE-ASEAN, în vederea sprijinirii principalelor teme ale procesului de integrare interregională și a întăririi organizațiilor care exprimă nevoile societății civile locale, în special în țările în care aceste organizații sunt mai slab reprezentate. Acest instrument nou de cooperare între actorii societății civile din UE și ASEAN ar putea favoriza o strategie integrată de consolidare a capacităților (capacity building), prin schimburi de experiențe privind studii de caz specifice și diverse aspecte ale procesului de integrare: dialog sociocultural, colaborare științifică și în domeniul producției, servicii de interes general, gestionarea crizelor etc.

1.8   În această perspectivă, Comitetul propune să se analizeze fezabilitatea înființării, eventual cu participarea Fundației ASEAN (4) și a Fundației Asia-Europa (ASEF) (5) a unei fundații europene destinate mai ales dialogului social, civil, profesional și intercultural UE-ASEAN. Un program anual realist de activități ar putea permite instituțiilor comunitare publice interesate să-și asume o funcție utilă de monitorizare.

1.9   De asemenea, Comitetul propune redactarea în scurt termen a unui Raport anual privind situația modelelor și sistemelor de participare în ASEAN, pentru verificarea progreselor înregistrate în legătură cu principalele teme, ca de exemplu sectorul siguranței alimentare, al apei, sănătății etc. Acest raport ar reprezenta ocazia de a examina periodic și de a monitoriza activitățile concrete realizate în sprijinul promovării aspectelor socioculturale și ar putea favoriza mai ales comparația cu modele și acțiuni similare întreprinse de principalelor organisme internaționale, în primul rând de FAO, dar și de alți actori globali (ca, de exemplu, SUA, Japonia etc.).

1.10   În vederea promovării dialogului și cooperării instituționale între partenerii sociali, CESE sugerează în sfârșit instituirea unui dialog permanent între funcționarii ASEAN și delegații CESE, prin favorizarea ocaziilor de dialog și de colaborare instituțională regulată, în legătură cu principalele evenimente din viața organizației și cu momentele-cheie ale dialogului structurat dintre UE, ASEAN și ASEM. De exemplu, Comisia ar trebui să promoveze un dialog constant între reprezentanții ASEAN de la toate nivelurile și reprezentanții societății civile organizate europene (și a celor naționale care sunt interesate), pe baza unui program de activitate comun și realist (spre exemplu, discutarea avizelor CESE în țările membre ASEAN). Rezultatele acestor activități ar trebui să prevadă forme de evaluare calitativă/cantitativă care să fie ușor de înțeles, în diferite limbi ale UE și ale țărilor ASEAN. Organizarea în acest context a unui forum UE-ASEAN, sub auspiciile CESE, s-ar putea dovedi interesantă pentru diversele instituții și organisme publice și private.

2.   ASEAN: caracteristici și evoluție

2.1   De la înființare și până în prezent, ASEAN a parcurs un proces lent și progresiv de maturizare, ajungând cu timpul să-și asume o fizionomie diversă și complexă. Născută în cadrul logicii geopolitice a războiului rece, din nevoi de securitate teritorială, de legitimare a statelor care-și dobândiseră de puțin timp independența și de promovare a multilateralismului, organizația ASEAN și-a extins progresiv procesul de integrare regională, mai întâi în domeniile economic și comercial, pentru a iniția mai apoi, mai ales în urma crizei economice din 1997, un proces mai avansat de integrare instituțională, politico-economică și socioculturală.

2.2   De la semnarea Tratatelor de instituire a Comunității Europene și, mai ales, după recenta adoptare a monedei unice și extinderea către est, UE a reprezentat pentru ASEAN o „sursă naturală de inspirație”, iar „dialogul structurat UE-ASEAN” a influențat desigur evoluțiile recente ale procesului de integrare a regiunii Asiei de Sud-Est. Carta ASEAN din 15 decembrie 2008 (6) a conferit organizației personalitate juridică. Cu ocazia celui de-al 14-lea summit al șefilor de stat și de guvern din 2009, ASEAN a stabilit o foaie de parcurs pentru realizarea unei piețe comune până în 2015. Comunitatea ASEAN se sprijină în prezent pe trei piloni: comunitatea economică (AEC), comunitatea politică și de securitate (APSC) și comunitatea socioculturală (ASCC) (7).

2.3   Implementarea comunității economice este consecința liberalizării comerciale prevăzute de acordul AFTA (ASEAN Free Trade Area) și a liberalizării în materie de investiții în interiorul ASEAN, în urma acordului AIA (ASEAN Investment Area), care acordă o derogare de 5 ani țărilor CLMV (8). Comunitatea politică și de securitate rămâne esențial de tip interguvernamental. Cooperarea socioculturală se referă în special la colaborarea în materie de educație, dezvoltarea resurselor umane, tehnologiile IC, locuri de muncă din domeniul public, bunăstare, reducerea sărăciei, siguranță alimentară, prevenirea și monitorizarea bolilor infecțioase, gestionarea dezastrelor naturale, protecția drepturilor minorilor, ale femeilor și ale persoanelor cu dizabilități, protecția mediului.

2.4   Consolidarea instituțională a ASEAN a fost însoțită de creșterea rolului internațional al organizației. La 1 ianuarie 2010 au intrat în vigoare Acordurile de liber schimb cu Australia și Noua Zeelandă, cu China și India. Acordul cu Australia și Noua Zeelandă (ASEAN-Australia-New Zealand Free Trade Area, AANZFTA) prevede liberalizarea comerțului de bunuri (99 % din produse importate din Indonezia, Malaysia, Filipine și Vietnam), a serviciilor și investițiilor.

2.5   Acordul cu China (China ASEAN Free Trade Area, CAFTA) cuprinde eliminarea taxelor vamale pentru 7000 de tipuri de produse (circa 90 % din pozițiile tarifare) și crearea unei piețe integrate de aproximativ 1,9 miliarde de oameni, caracterizată printr-un volum de schimburi de circa 4,5 miliarde de dolari. A fost prevăzută o perioadă tranzitorie până în 2015 pentru țările CLMV.

2.6   Acordul cu India (ASEAN India Trade In Goods – TIG) prevede o liberalizare tarifară progresivă pentru mai mult de 90 % din produsele comercializate, inclusiv produsele speciale precum uleiul de palmier, cafeaua, ceaiul și piperul. Și în acest caz, acordul prevede crearea unei piețe unice integrate pentru mai bine de 1,8 miliarde de persoane.

2.7   De asemenea, ASEAN întreține raporturi privilegiate de cooperare politică și economică cu Coreea de Sud, Japonia și China (blocul ASEAN + 3) și cu SUA care, așa cum se știe, își păstrează interesele strategice în sud-estul Pacificului și au încheiat deja un acord de liber schimb cu Singapore. Foarte interesantă din punct de vedere strategic este propunerea președintelui Obama (negocierile se află, începând din luna martie a.c., în plină desfășurare) de a extinde la SUA Parteneriatul transpacific (Trans-Pacific Partnership – TPP), acesta cuprinzând în prezent Brunei, Chile, Noua Zeelandă și Singapore.

3.   UE-ASEAN: situația actuală a relațiilor

3.1   Importanța relațiilor dintre UE și ASEAN iese în evidență dacă se analizează relațiile comerciale și financiare dintre cele două realități geoeconomice. În comunicarea sa „Global Europe” din 2006, Comisia menționa ASEAN printre piețele prioritare, dat fiind potențialul semnificativ de creștere: între 2004 și 2008, comerțul cu bunuri și servicii între UE și ASEAN a crescut cu peste 25 %, atingând 175 de miliarde EUR în 2008 (date oferite de DG TRADE).

3.2   ASEAN este în prezent al treilea partener comercial al UE, după Statele Unite și China, cu aproximativ 7 % din importurile totale. Balanța comercială UE-ASEAN înregistrează un deficit considerabil, egal cu 25 miliarde EUR în 2008 (date oferite de Eurostat). UE importă mai ales mașini (29,2 miliarde EUR în 2008) și produse agricole (12,4 miliarde EUR în 2008), în timp ce înregistrează un excedent în balanța serviciilor (+2,6 miliarde EUR în 2007, conform datelor Eurostat).

3.3   În ce privește investițiile, în perioada 2005-2008, fluxurile de capital UE-ASEAN au înregistrat o creștere de 200 % în valoare (atingând un total de 105,4 miliarde EUR, conform datelor Eurostat). Investitorii europeni contribuie cu circa 27 % din totalul fluxurilor de investiții străine directe (ISD) în spațiul ASEAN. Cea mai mare parte a acestor investiții se fac în Singapore (65 %), urmând Malaysia (9 %), Thailanda, Indonezia, Brunei și Vietnam (fiecare cu câte 5-7 %), în timp ce mai puțin de un procent este orientat către celelalte țări. Cu toate acestea, în aceeași perioadă a fost înregistrată o creștere semnificativă a fluxurilor ASEAN-UE, de la 29,7 la 43,6 miliarde EUR în 2007 (date furnizate de Eurostat). 85 % din fluxurile care provin din ASEAN provin însă din doar două țări: Singapore și Malaysia (9).

3.4   În ciuda dezvoltării relațiilor comerciale și financiare, piețele ASEAN continuă să mențină bariere tarifare și netarifare semnificative. Eliminarea cestor bariere, prin punerea în aplicare a unui acord de liber schimb UE-ASEAN, ar aduce avantaje evidente UE, mai ales în sectorul serviciilor, constituind însă un avantaj și pentru țările ASEAN, care, deși vor beneficia în măsură diferită, vor profita cu atât mai mult, cu cât integrarea va fi mai profundă (cf. TSIA, DG TRADE) (10).

3.5   Negocierile comerciale lansate în iulie 2007 între UE și 7 țări ASEAN mai puțin dezvoltate („non-LDC”) (11) au fost însă suspendate de comun acord în martie 2009: caracterul foarte eterogen din punct de vedere economic al partenerilor ASEAN (țările sunt diferite în termeni de dezvoltare umană, speranță de viață, nivelul sărăciei, prioritățile în cheltuirea fondurilor publice), varietatea politicilor comerciale, dar și substanțialele divergențe de natură politică (este suficient să se reamintească dictatura militară și problema drepturilor omului în Birmania/Myanmar) s-au dovedit a fi obstacole insurmontabile și în timpul negocierilor comerciale. În acest context, Comitetul confirmă poziția Parlamentului European care, în ianuarie 2008, a emis de altfel un aviz negativ cu privire la oportunitatea încheierii unui acord comercial cu Birmania/Myanmar, în condițiile actualului regim militar.

3.6   La slăbirea integrării economice și comerciale, s-a adăugat recent consolidarea treptată a relațiilor politice și instituționale UE-ASEAN, deși acestea sunt exclusiv de tip interguvernamental. Trebuie menționate în acest sens Programul ASEAN-UE de sprijin pentru integrare regională (ASEAN-EU Programme for Regional Integration Support, faza I și faza II) (12), Inițiativa comercială transregională UE-ASEAN (Trans Regional EU-ASEAN Trade Initiative – TREATI) (13) și Instrumentul de dialog Regional UE-ASEAN (Regional EU-ASEAN Dialogue Instrument – READI) (14).

3.7   În afară de aceste acorduri, cele două organizații au redactat recent o declarație comună cu privire la combaterea terorismului (cea de-a 14-a întâlnire ministerială din 2003) (15) și, cu ocazia celei de-a 16 întâlniri ministeriale de la Nürnberg, desfășurate la 15 martie 2007, au adoptat un Plan de acțiune comună (Planul de acțiune de la Nürnberg, pentru perioada 2007-2012).

3.8   De asemenea, UE și ASEAN cooperează pe plan politic în cadrul întâlnirilor comune ale miniștrilor lor de externe și, respectiv, ale înalților funcționari. Cea de-a 17 reuniune a miniștrilor afacerilor externe UE-ASEAN, desfășurată la Phnom Penh (Cambogia), la 27 și 28 mai 2009, a reprezentat ocazia unui bilanț al primilor doi ani de implementare a Planului de acțiune de la Nürnberg și a dezbaterii chestiunilor emergente (precum recesiunea globală și riscul de pandemie legat de virusul A/H1N1). La încheierea reuniunii a fost adoptat un nou document care stabilește prioritățile și obiectivele pentru perioada 2009-2010, așa-numita Agendă de la Phnom Penh.

3.9   Chiar dacă nu face parte din dialogul UE-ASEAN, trebuie menționată experiența pozitivă a AEM (Asia-Europe Meeting), care reprezintă în prezent principalul canal de comunicare multilaterală între Europa și Asia (16). ASEM organizează summituri bilaterale bienale de tip interguvernamental (17), Forumul popoarelor din Asia și Europa (Asia Europe People’s Forum), Parteneriatul parlamentar Asia-Europa (Asia-Europe Parliamentary Partnership) și Forumul de afaceri Asia-Europa (Asia-Europe Business Forum), precum și rețeaua de informare transeurasică (Trans-Eurasia Information Network – TEIN) (18), o platformă de rețele pentru promovarea colaborării științifice din domeniile educației și cercetării.

4.   Principalele teme ale relațiilor UE-ASEAN

4.1   Fără a avea pretenția de a fi exhaustiv, Comitetul apreciază că este util ca atenția să se concentreze asupra unor teme prioritare și a unor aspecte critice, considerate strategice pentru viitoarea evoluție a relațiilor UE-ASEAN, în vederea degajării unor orientări și opțiuni de măsuri concrete.

4.2   Așa cum s-a subliniat deja, negocierile comerciale dintre UE și ASEAN sunt în prezent suspendate. Pentru a-și menține angajamentul în regiune, UE a lansat negocieri în vederea încheierii de acorduri comerciale bilaterale de liber schimb cu unele state membre ale ASEAN (începând cu Singapore și Vietnam).

4.2.1   Nu se poate nega faptul că țările ASEAN rămân o realitate eterogenă, atât din punct de vedere politic și instituțional (ASEAN cuprinde țări cu regimuri democratice și regimuri autoritare, precum și adevărate dictaturi militare, cum este cazul celei din Birmania/Myanmar), cât și din punct de vedere economic (există, de exemplu, o discrepanță evidentă, din perspectiva tuturor indicatorilor de dezvoltare socioeconomică, între economiile așa-numitelor țări ASEAN-6 și ale celor 4 noi țări CLMV). În plus, instituțiile ASEAN (Secretariatul și Președinția) nu au mandat de negociere. De asemenea, trebuie manifestată prudență în ce privește costurile sociale ale unei integrări economice profunde ale țărilor CLMV (19).

4.2.2   Cu toate acestea, opțiunea bilaterală rămâne una de tipul second best iar excluderea din negocieri a anumitor țări (Birmania, Cambogia și Laos) a fost aspru criticată de țările ASEAN. În plus, necesitatea favorizării unor veritabile negocieri de tip regional este fundamentală pentru consolidarea prezenței europene în zonă și pentru promovarea unui dialog îmbunătățit cu China, date fiind legăturile strânse dintre economiile din regiune. Din această perspectivă, lansarea negocierilor bilaterale cu țările ASEAN trebuie văzută doar ca un prim pas în direcția unui acord mai larg de parteneriat politico-economic de tip regional, atât datorită importanței zonei asiatice în cadrul echilibrelor politico-economice internaționale și, indirect, al relațiilor dintre UE și China, cât și dacă se ia în considerare voința țărilor din Asia de Sud-Est de a crea o piață comună până în 2015, un obiectiv sprijinit din punct de vedere tehnic și financiar de UE.

4.3   UE negociază în prezent cu țările ASEAN acorduri specifice de cooperare extinsă (Partner and Co-operation Agreements-PCAs) și sprijină „Inițiativa ASEAN pentru integrare (IAI)”, precum și inițiativele privind zonele de creștere subregională (20). De asemenea, a fost consolidată colaborarea în domeniile educației și formării profesionale, ale căror obiective principale sunt îmbunătățirea standardelor din învățământ, promovarea învățării limbilor străine și utilizarea tehnologiilor moderne de informare și comunicare (21).

4.3.1   Dat fiind caracterul delicat al chestiunii siguranței alimentare, UE urmărește și îmbunătățirea colaborării cu FAO în acest domeniu. FAO a elaborat deja, în cooperare cu ASEAN, un Cadru integrat de cooperare pentru siguranță alimentară (ASEAN Integrated Food Security Framework – AIFS) și Planul de acțiune strategică aferent (Strategic Plan of Action for Food Security – SPA-FS) și are în curs de realizare 10 studii de țară în ce privește efectele crizei asupra siguranței alimentare în regiune. De asemenea, FAO elaborează un memorandum de acord (Memorandum of Understanding) cu ASEAN, în vederea oficializăriii relațiilor lor reciproce și a facilitării asistenței tehnice privind siguranța alimentară în regiune.

4.3.2   Date fiind vulnerabilitatea socioeconomică la șocuri externe a regiunii și probabilele efecte suplimentare pe care încheierea acordurilor de liberalizare a comerțului le va avea asupra vulnerabilității unor state membre și asupra unor grupuri sociale mai expuse concurenței, este de dorit să se acorde o mai mare atenție acestor aspecte ale cooperării economice, inclusiv în ce privește schimbul de cunoștințe (knowledge sharing) cu alte instituții internaționale și centre de cercetare.

4.4   Cooperarea politică dintre UE și ASEAN rămâne în mare de tip interguvernamental și se concretizează prin întâlniri periodice (bianuale) între miniștrii de externe și, respectiv, între înalți funcționari. Aceste reuniuni ministeriale au favorizat totuși o convergență crescândă a pozițiilor reciproce în domeniul politicii externe. De exemplu, UE a solicitat să adere la tratatul de prietenie și cooperare ASEAN (ASEAN Treaty of Amity and Co-operation), iar ASEAN a acceptat ca atare să extindă tratatul la entități juridice supranaționale.

4.4.1   În ceea ce privește cooperarea socioculturală, pentru perioada 2009-2010, aceasta cade sub incidența Agendei de la Phnom Penh, care stabilește obiectivele comune care trebuie urmărite în numeroase domenii: de la siguranța sanitară și de la știință și tehnologie, până la formarea profesională și la protecția patrimoniului artistic și cultural. Cu toate acestea, chiar și în domeniul cooperării sociale, implicarea societății civile rămâne, în mod paradoxal, modestă. Într-adevăr, în momentul de față, lipsesc forumurile care să permită partenerilor sociali și altor cetățeni să-și manifeste exigențele și așteptările cu privire la situația actuală și la perspectivele viitoare ale colaborării dintre UE și ASEAN (22).

4.4.2   În sfârșit, în ceea ce privește tema drepturilor omului, Comitetul nu poate decât să salute cu satisfacție înființarea recentă (cu ocazia intrării în vigoare a Cartei ASEAN) a unei Comisii interguvernamentale privind drepturile omului. Deși este vorba de un organism privat (cel puțin până acum), cu puteri coercitive și competențe de sancționare și cu un rol mai degrabă de promovare a drepturilor omului, decât de protecție a acestora, este vorba, fără îndoială, de un prim pas către protecția completă a drepturilor omului, obiectiv care va trebui să fie îndeplinit de organizație în următorii ani. Cu toate acestea, Comitetul reamintește că, din cauza situației drepturilor omului în Birmania/Myanmar, nu este posibil niciun progres în negocierile cu dictatura militară aflată în prezent la putere în această țară.

---

(1)  EXT/132, din 1996; EXT 153, din 1997.

(2)  Cf. recenta comunicare a Comisiei „Europa globală: concurența în lume”, din 2006.

(3)  Desigur, cele două situații nu sunt comparabile, dar capitolul 13 din Acordul de liber schimb între UE și Coreea de sud poate fi considerat un model de referință util.

(4)  ASEAN Foundation a fost înființată la 15 decembrie 1997 la Kuala Lumpur, cu ocazia celei de-a 30 aniversări a Asociației. Aceasta urmărește îmbunătățirea stilului de viață și a bunăstării popoarelor din Asia de sud-est și promovează o mai mare conștientizare a avantajelor integrării regionale prin activarea contactelor interpersonale și a colaborării între instituțiile sociale și academice.

(5)  Fundația Asia-Europa (ASEF), înființată în februarie 1997 de statele membre ASEM, promovează dialogul și colaborarea între populațiile asiatice și cele europene, prin schimburi culturale, intelectuale și interpersonale și prin asocierea organizațiilor societății civile din țările și colectivitățile respective.

(6)  Cf. The ASEAN Charter, Singapore, 20 noiembrie 2007. Acest tratat constituțional furnizează arhitectura de bază a asociației. Carta cuprinde un preambul, 13 capitole și 55 de articole.

(7)  Cf. ASEAN Economic Community (AEC) Blueprint (Singapore, 20 noiembrie 2007); ASEAN Political-Security Community (APSC) Blueprint (Cha-Am, 1 martie 2009) și ASEAN Socio-Cultural Community (ASCC) Blueprint (Cha-Am, 1 martie 2009).

(8)  Acronimul CLMV se referă la cei mai noi membri ai organizației (Cambogia, Laos, Myanmar și Vietnam).

(9)  Dintre cele 18 întreprinderi multinaționale ASEAN care fac parte din primele 100 de multinaționale la nivel mondial, 11 sunt din Singapore și 6 în Malaysia (conform datelor UNCTAD).

(10)  DG TRADE, Trade Sustainability Impact Assessment (TSIA) of the FTA between the EU and ASEAN, iunie 2009, TRADE 07/C1/C01 – Lot 2.

(11)  Indonezia, Malaysia, Singapore, Brunei, Thailanda, Filipine, Vietnam.

(12)  Programul ASEAN-UE de sprijin pentru integrare regională (ASEAN-EU Programme for Regional Integration Support – APRIS I) semnat la Jakarta în septembrie 2003, cu un buget de 4,5 milioane EUR destinat atingerii obiectivelor prevăzute de Planul de acțiune de la Vientiane, realizării ghișeului unic ASEAN pentru armonizarea procedurilor vamale, reducerii obstacolelor tehnice din calea comerțului, alinierii standardelor de calitate în regiune și asistenței tehnice acordate Secretariatului ASEAN. Însă obiectivele principale ale APRIS II (cf. ASEAN-EU Programme for Regional integration Support, faza II, Jakarta, noiembrie 2006) sunt: în cadru comercial, promovarea alinierii standardelor ASEAN cu cele internaționale; în materie de investiții, favorizarea adoptării unui plan de acțiune pentru accelerarea eliminării barierelor la intrarea pe piață și din calea liberei circulații a capitalurilor în regiune; în cadru instituțional, promovarea consolidării mecanismului ASEAN pentru reglarea diferendelor și acordarea de asistență Secretariatului ASEAN pentru asigurarea eficientă a funcțiilor sale. APRIS II acoperă perioada 2006-2009, fiindu-i asigurat din partea UE un buget inițial de 8,4 milioane EUR. În 2007, a fost alocată o sumă suplimentară de 7,2 milioane EUR pentru sprijinirea inițiativelor prevăzute de planul APRIS II, mai ales cu referire la elaborarea unor standarde comune pentru țările din regiune în sectoarele agroalimentar, electronic, cosmetic și al produselor din lemn.

(13)  Program de asistență tehnică pe care Uniunea se angajează să-l furnizeze țărilor din Asia de Sud-Est, în vederea accelerării atingerii obiectivelor de integrare ASEAN în domeniul standardelor pentru produsele agroalimentare și industriale și în materie de obstacole tehnice în calea comerțului. Cf. Trans-Regional EU-ASEAN Trade Initiative, Luang Prabang, 4 aprilie 2003.

(14)  READI se referă la toate domeniile de cooperare non-comercială și promovează dialogul politic în domenii de interes comun, ca, de exemplu, societatea informației, schimbările climatice, siguranța în aviația civilă, locurile de muncă și afacerile sociale, energia, știința și tehnologiile.

(15)  Cf. Declarația comună privind cooperarea pentru combaterea terorismului (Joint Declaration on Cooperation to Combat Terrorism), Bruxelles, 27-28 ianuarie 2003.

(16)  Cei 45 de membri, cât numără în prezent ASEM, reprezintă cca jumătate din PIB-ul mondial, cca 60 % din populația mondială și cca 60 % din comerțul mondial (date oferite de Comisia Europeană).

(17)  Cel de-al optulea summit va avea loc la Bruxelles în octombrie și se va axa pe tema „îmbunătățirea calității vieții”.

(18)  Proiectul TEIN 3 (http://www.tein3.net/) oferă un portal pentru promovarea colaborării științifice destinat la cca 8 000 de centre de cercetare și instituții universitare din regiunea Asia-Pacific și pentru participarea la proiecte cu omologii lor europeni. Colaborarea online pentru cercetare între Europa și Asia este asigurată de conexiunea cu rețeaua GEANT.

(19)  În conformitate cu „tratamentul special și diferențiat” adoptat în cadrul OMC, UE este dispusă să ia în considerare diferențele mari de nivel de dezvoltare a țărilor partenere. Trebuie menționat că exporturile din Laos și Cambogia beneficiază deja de un acces preferențial pe piața UE, datorită inițiativei Everything but Arms.

(20)  În prezent se află în curs de realizare cinci proiecte comune, cu un buget total de 55,5 milioane EUR.

(21)  Prioritate acordată proiectelor din domeniile formării profesionale, transporturilor, energiei și dezvoltării durabile. Cf. Regional EU-ASEAN Dialogue Instrument, Kuala Lumpur, 2005.

(22)  Singura excepție (parțială) este reprezentată de ASEAN-EU Business Network, cu sediul la Bruxelles și înființată în 2001, în vederea promovării relațiilor comerciale între cele două părți.

---