Accept Refuse

EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52009DC0432

Comunicare a Comisiei către Parlamentul european, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Evaluarea finală a planului de acţiune eEuropa 2005 şi a programului multianual (2003-2006) privind monitorizarea planului de acţiune eEuropa 2005, difuzarea de bune practici şi îmbunătăţirea securităţii reţelelor şi a informaţiilor (Modinis)

/* COM/2009/0432 final */

52009DC0432

Comunicare a Comisiei către Parlamentul european, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Evaluarea finală a planului de acţiune eEuropa 2005 şi a programului multianual (2003-2006) privind monitorizarea planului de acţiune eEuropa 2005, difuzarea de bune practici şi îmbunătăţirea securităţii reţelelor şi a informaţiilor (Modinis) /* COM/2009/0432 final */


[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 21.8.2009

COM(2009) 432 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Evaluarea finală a planului de acțiune eEuropa 2005 și a programului multianual (2003-2006) privind monitorizarea planului de acțiune eEuropa 2005, difuzarea de bune practici și îmbunătățirea securității rețelelor și a informațiilor (MODINIS)

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Evaluarea finală a planului de acțiune eEuropa 2005 și a programului multianual (2003-2006) privind monitorizarea planului de acțiune eEuropa 2005, difuzarea de bune practici și îmbunătățirea securității rețelelor și a informațiilor (MODINIS)

CUPRINS

1. Introducere 3

2. Context 3

2.1. Planul de acțiune eEuropa 2005 3

2.2. MODINIS 3

2.3. i2010 4

3. Rezultatele evaluării 5

3.1. Planul de acțiune eEuropa 2005 5

3.2. MODINIS 6

4. Concluzii 8

Anexa 1 9

1. Relevanța 9

2. Eficiența și coerența programului eEuropa 9

3. Impact și eficacitate 10

Anexa 2 12

Eficiența MODINIS 12

Eficacitatea, impactul și relevanța MODINIS 13

Recomandări 13

1. INTRODUCERE

Prezenta comunicare prezintă evaluarea finală a planului de acțiune eEuropa 2005 și a programului Modinis. Articolul 7 alineatul (4) din Decizia Modinis (Decizia nr. 2256/2003/CE) prevede că „la finalul programului, Comisia înaintează Parlamentului European, Consiliului și Comitetului Economic și Social European un raport de evaluare privind rezultatele obținute prin aplicarea acțiunilor” prevăzute în program.

Având în vedere sinergia dintre Modinis și eEuropa, s-a luat decizia de se a efectua simultan ambele evaluări și de a se redacta un raport comun privind concluziile acestora.

2. CONTEXT

2.1. Planul de acțiune eEuropa 2005

Planul de acțiune eEuropa (2000-2002) a fost aprobat cu ocazia Consiliului European de la Feira (iunie 2000) ca secțiune referitoare la societatea informațională din cadrul strategiei de la Lisabona privind reînnoirea economică, socială și de mediu. Acesta definește un număr de obiective care au fost monitorizate în mod regulat cu ajutorul unor indicatori de referință.

Cu toate acestea, la sfârșitul anului 2002 existau puține elemente care să dovedească corelarea programului Europa online cu crearea de noi locuri de muncă și servicii. Din acest motiv, Consiliul European de la Barcelona (martie 2002) a invitat Comisia să redacteze un plan de acțiune eEuropa axat pe „punerea la dispoziție și utilizarea generalizată în Uniune, până în 2005, a rețelelor de bandă largă, pe dezvoltarea protocolului Internet IPv6 precum și pe securitatea rețelelor și a informațiilor, pe e-Guvernare, e-Învățare, e-Sănătate și e-Business”[1]. Planul de acțiune eEuropa 2005 care a rezultat a fost aprobat cu ocazia Consiliului European de la Sevilia (iunie 2002).

2.2. MODINIS

Modinis a fost adoptat de Consiliu și Parlament în noiembrie 2003, cu statutul de „program multianual privind monitorizarea planului de acțiune eEuropa 2005, difuzarea de bune practici și îmbunătățirea securității rețelelor și a informațiilor” . Acesta a succedat programul „PROMISE”, care, în etapa sa finală, a permis finanțarea planului de acțiune eEuropa 2002. Modinis a vizat o perioadă de trei ani (2003-2005). Această perioadă a fost extinsă ulterior până în 2006, pentru a asigura continuitatea înainte de intrarea în vigoare a Programului de sprijin strategic în materie de TIC (ICT-PSP - ICT Policy Support Programme ), care face parte din Programul pentru competitivitate și inovare (PCI), adoptat în 2006.

Obiectivele Modinis sunt următoarele:

- monitorizarea progresului eEuropa,

- examinarea bunelor practici în ceea ce privește eEuropa și a difuzării de bune practici și de servicii de informare,

- examinarea consecințelor economice și sociale ale societății informaționale și

- pregătirea Agenției Europene pentru Securitatea Rețelelor Informatice și a Datelor (ENISA).

Aceste obiective urmează să fie îndeplinite cu ajutorul următoarelor elemente:

- o analiză comparativă a performanțelor,

- studii,

- conferințe și ateliere,

- sprijin acordat analizelor și discuțiilor strategice, în special prin intermediul grupului consultativ eEuropa.

Modinis a fost implementat cu ajutorul unor programe de lucru anuale, care au fost aprobate de către comitetul de gestionare a Modinis.

Primul program de lucru, pentru 2004, a dispus de un buget de 12,8 milioane de euro (inclusiv 5,1 milioane de euro reportate din 2003). Bugetul a fost de 7,72 milioane de euro pentru fiecare dintre programele de lucru pentru 2005 și 2006. Modinis a beneficiat de un buget total în valoare de 28,2 milioane de euro.

Extinderea programului Modinis în 2006 a permis sprijinirea pe parcursul primului an a inițiativei i2010.

2.3. i2010

În luna iunie 2005, Comisia a adoptat inițiativa intitulată „i2010: o societate informațională europeană pentru creștere și ocuparea forței de muncă”. Succesoare a eEuropa, i2010 reprezintă o strategie cuprinzătoare de punere în aplicare a tuturor instrumentelor de politică ale UE cu scopul de a încuraja dezvoltarea economiei digitale. Această strategie se bazează pe politicile, reglementarea și cercetarea și inovarea în materie de TIC, pentru a contribui astfel la atingerea obiectivelor de la Lisabona. Principalele priorități ale acestei politici sunt următoarele: (a) promovarea unui mediu concurențial favorabil comunicațiilor electronice și serviciilor de media; (b) consolidarea cercetării și inovării în materie de TIC și (c) garantarea faptului că o societate informațională accesibilă tuturor aduce avantaje pentru fiecare parte implicată.

În ultimii trei ani s-au înregistrat progrese importante: s-a definit un nou cadru de reglementare pentru serviciile media audiovizuale; a fost lansată reforma reglementării comunicațiilor electronice[2]; a intrat în vigoare regulamentul de stabilire a unei piețe unice pentru utilizarea transnațională a telefoniei mobile; au fost adoptate inițiative menite să stimuleze conținutul online în Europa[3]; sunt în curs de desfășurare importante inițiative noi de finanțare în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării; au fost lansate parteneriate public-privat inovatoare (Inițiative tehnologice comune); sunt în curs de punere în aplicare inițiative-pilot privind mașinile inteligente, bibliotecile europene digitale și tehnologiile de informare și comunicare în materie de sustenabilitate, precum și inițiative privind e-Incluziunea, e-Guvernarea și e-Sănătatea[4].

3. REZULTATELE EVALUăRII

Evaluările cadrului de politică privind planul de acțiune eEuropa și a programului de finanțare aferent, Modinis, s-au desfășurat în perioada ianuarie 2006 - iulie 2007 cu sprijin din partea evaluatorilor contractați în acest scop[5].

3.1. Planul de acțiune eEuropa 2005

Comisia a primit favorabil rezultatele evaluării independente[6] și concluziile în general pozitive ale acesteia în ceea ce privește relevanța, eficiența și impactul planului de acțiune eEuropa 2005.

În ceea ce privește relevanța, s-a pus problema stabilirii dacă abordarea care vizează definirea unui cadru strategic global într-un domeniu de politică evoluat și complex este valabilă și fezabilă.

Evaluatorii au conchis că abordarea-cadru a strategiei este utilă și relevantă. Astfel, aceștia au constatat că eEuropa a jucat un rol esențial în stabilirea și menținerea unui dialog între țări cu caracteristici culturale și instituționale, niveluri de performanță, precum și agende și priorități în ceea ce privește societatea informațională foarte diferite.

În urma evaluării au fost identificate cinci tipuri de impact, iar eEuropa poate fi așadar definită ca:

- o platformă de exercitare a influenței

- un element și un motor important al politicii naționale privind societatea informațională

- un punct de referință pentru politica națională privind societatea informațională

- un factor stimulativ pentru anumite domenii ale societății informaționale

- un stimul pentru îmbunătățirea coordonării politicii naționale privind societatea informațională

S-a constatat că aceste tipuri de impact au cunoscut grade diferite, în funcție de statele membre. Evaluatorii au constatat că planul de acțiune eEuropa 2005 a reprezentat un factor important care a contribuit la menținerea TIC pe agenda politică într-un moment în care interesul în acest domeniu era în scădere. e-Guvernare și e-Sănătate sunt două exemple în cadrul cărora, datorită eEuropa, statele membre depun eforturi pentru a atinge obiective precise, beneficiind în acest scop de sprijin de înalt nivel.

Evaluatorii consideră că grupul consultativ eEuropa deține un rol important în ceea ce privește schimbul de experiență și consolidarea învățării reciproce la nivel european. Acesta a contribuit la definirea de către statele membre a unei viziuni mai cuprinzătoare în ceea ce privește provocările specifice societății informaționale și soluțiile adoptate de alte părți.

Cu toate acestea, evaluatorii sunt de părere că grupul părților interesate din cadrul Grupului consultativ eEuropa („a doua secțiune”) nu și-a îndeplinit rolul consultativ într-un mod satisfăcător. În primul rând, acesta avea statutul unui grup permanent care nu putea oferi gama de competențe necesare pentru agenda bogată și diversă a eEuropa.

Acesta a elaborat totuși rapoarte importante privind diviziunea digitală și e-Incluziunea care au pregătit terenul pentru inițiativele esențiale de politică în cadrul inițiativei i2010, cum ar fi comunicarea privind „Reducerea disparităților existente în materie de bandă largă”[7] și inițiativa privind e-Incluziunea[8].

Pentru a soluționa deficiențele identificate de evaluatori, însă pentru a beneficia în continuare de avantajele punerii în comun a competențelor, a doua secțiune a fost înlocuită cu un mecanism ad hoc destinat consultărilor dintre părțile interesate.

3.2. MODINIS

Comisia salută evaluarea pozitivă[9] conform căreia Modinis reprezintă un factor care face posibilă existența planului de acțiune eEuropa 2005, precum și coerența dintre inițiativa de politică și programul de cheltuieli. Evaluatorii consideră că Modinis a reușit să furnizeze valoare adăugată europeană activităților desfășurate de statele membre, în special prin intermediul analizei comparative a performanțelor, dar și prin intermediul conferințelor și al preparativelor de punere în aplicare a ENISA.

Cu toate acestea, evaluatorii au constatat o lipsă de claritate în ceea ce privește relația dintre comitetul de gestionare a Modinis și grupul consultativ eEuropa, în special referitor la alocarea responsabilităților și coordonarea dintre cele două organisme. Comisia salută faptul că evaluatorii au constatat că această situație a fost soluționată cu ocazia extinderii Modinis și a stabilirii grupului la nivel înalt i2010.

Adoptarea tardivă a Modinis și faptul că primul program de lucru a trebuit să absoarbă fonduri reportate din 2003 a creat o serie de dificultăți în ceea ce privește execuția bugetară, precum și întârzierea anumitor acțiuni. Cu toate acestea, după cum recunosc și evaluatorii, execuția bugetară a fost foarte aproape de 100% în 2005 și 2006.

Comisia admite constatările evaluărilor, conform cărora studiile finanțate de Modinis nu au fost diseminate suficient și că acestea au avut un impact vizibil redus. Cu toate acestea, la momentul efectuării evaluării, multe dintre studii nu fuseseră încă finalizate. Studiile complete sunt disponibile pe scară largă, ele făcând obiectul unei publicități reușite și contribuind în mod esențial la dezvoltarea de politici: chestionarele privind utilizarea TIC în școli, de către medicii generaliști și de către cei implicați în e-Guvernare au fost prezentate în cadrul unor conferințe la nivel înalt. Alături de alte studii privind acoperirea în bandă largă și costurile de acces, acestea furnizează materialul analitic pentru rapoartele anuale i2010. Un alt exemplu îl constituie studiul privind conținutul interactiv online[10], care a stat la baza comunicării Comisiei privind conținutul online[11].

În sfârșit, Comisia salută și ia act de recomandările evaluatorilor cu privire la programul Modinis (pentru detalii, a se vedea anexa 2). Comisia este de părere că recomandările sunt puse în aplicare cu ocazia realizării ICT-PSP. Activitățile vizate de Modinis fac în prezent parte din „acțiunile orizontale” ale ICT-PSP. Recomandările abordează următoarele aspecte:

(a) Relațiile cu comitetul de gestionare

(b) Adoptarea la momentul oportun a programelor de lucru

(c) Elaborarea indicatorilor de referință

(d) Prioritizarea diseminării de bune practici

Recomandările au fost puse în practică astfel:

(a) Rolul comitetului de gestionare a ICT-PSP este acela de a emite un aviz referitor la proiectul programului anual de lucru, în conformitate cu articolul 47 din decizia de stabilire a PCI. În același timp, s-au depus eforturi semnificative pentru sporirea și îmbunătățirea comunicării cu comitetul respectiv. Grupul la nivel înalt i2010 discută orientări și priorități strategice.

(b) Adoptarea primului program de lucru al ICT-PSP a fost întârziată parțial ca urmare a adoptării tardive a deciziei privind PCI (noiembrie 2006). Mai mult, ICT-PSP a introdus noi instrumente și obiective, iar reprezentanții statelor membre în comitetul de gestionare au simțit nevoia unor discuții suplimentare înainte de emiterea unui aviz referitor la programul de lucru. Această întârziere a afectat totodată și adoptarea programului de lucru pentru 2008. Începând cu 2009, se preconizează ca programele de lucru să fie operaționale aproximativ de la începutul anului.

(c) Cadrul de evaluare comparativă i2010, adoptat în 2006, a permis orientarea activității de evaluare comparativă către o cooperare continuă cu statele membre, în special prin intermediul grupului de lucru Eurostat. Legătura cu procesul de la Lisabona este asigurată prin asocierea indicatorilor i2010 cu orientările integrate relevante pentru TIC. De asemenea, indicatorii sunt validați cu regularitate de către statele membre odată cu publicarea profilurilor de țară în raportul anual i2010.

(d) Schimbul de bune practici a fost consolidat, atât prin intermediul unor baze de date consultabile online (www.epractice.eu), cât și prin dezvoltarea unor rețele tematice finanțate de ICT-PSP. Totodată, schimbul de bune practici a fost extins la domenii noi, cum ar fi e-Incluziunea și diviziunea digitală (http://www.broadband-europe.eu).

4. CONCLUZII

Comisia este de părere că raportul este unul pozitiv, care confirmă eficacitatea și utilitatea planului de acțiune eEuropa 2005 și ale programului său de finanțare principal, Modinis. Au fost identificate unele puncte slabe, însă acestea au avut un impact nesemnificativ asupra implementării programului în ansamblul său. Aceste puncte slabe au făcut obiectul inițiativei subsecvente, i2010, și al unuia dintre principalele sale instrumente de finanțare (ICT-PSP).

Anexa 1

Evaluarea finală a planului de acțiune eEuropa 2005

Extrase din raportul de evaluare[12]

Această evaluare a eEuropa a vizat trei aspecte:

- Relevanța eEuropa;

- Eficiența și coerența eEuropa;

- Impactul potențial al planului de acțiune eEuropa și al mecanismelor sale de realizare.

1. RELEVANțA

În ceea ce privește conținutul, relevanța eEuropa este definită diferit de diversele grupuri de părți interesate implicate (cum ar fi responsabilii politici, întreprinderile, instituțiile academice etc.). De exemplu, faptul că prioritățile eEuropa sunt considerate ca fiind relevante de către responsabilii politici dintr-un anumit stat membru nu înseamnă neapărat că acestea reflectă prioritățile întreprinderilor din țara respectivă.

În ceea ce privește abordarea strategică, întrebarea cheie pentru evaluare este dacă abordarea-cadru referitoare la elaborarea unei strategii globale într-un anumit domeniu de acțiune care devine din ce în ce mai evoluat și mai complex este încă valabilă și fezabilă.

Rezultatele evaluării indică următoarele:

Planul de acțiune eEuropa 2005 a jucat un rol esențial în stabilirea și menținerea unui dialog între țări cu caracteristici culturale și instituționale, niveluri de performanță, precum și agende și priorități în ceea ce privește societatea informațională foarte diferite.

Statele membre par să fie unanim de acord în legătură cu relevanța eEuropa drept cadru global de politică sau, cel puțin, drept abordare comună în Europa. În acest sens, statele membre percep necesitatea unui forum unificator și coordonator, care să abordeze, de exemplu, aspecte legate de standarde și reglementări, precum și alte aspecte referitoare la interoperabilitate. Cu toate acestea, se poate spune că relevanța eEuropa la nivel de stat membru diferă, deși gradul de relevanță pentru UE în ansamblul său este unul ridicat. Acest fapt se datorează diverselor etape ale dezvoltării TIC și nevoilor diferite de politică având în vedere că, în cazul anumitor state membre, obiectivele eEuropa nu corespund nivelului general de dezvoltare a societății informaționale.

2. EFICIENțA șI COERENțA PROGRAMULUI EEUROPA

Eficiența programului eEuropa a fost evaluată ca urmare a examinării funcției grupului consultativ eEuropa și a subgrupurilor asociate.

Grupul consultativ eEuropa deține un rol important în ceea ce privește schimbul de experiență și consolidarea învățării reciproce la nivel european. Reuniunile grupului consultativ au contribuit la lărgirea imaginii de ansamblu pe care reprezentanții statelor membre o au referitor la provocările specifice societății informaționale și la soluțiile adoptate de alte țări.

Cu toate acestea, rolul grupului consultativ de a stimula dezvoltarea acțiunilor de politică referitoare la societatea informațională și la coordonarea acestor politici pare să fi fost limitat până acum, din cauza angajamentului variabil al statelor membre, precum și a lipsei interactivității în cadrul grupului. Grupul consultativ nu pare să fi funcționat așa cum s-a prevăzut, și anume, ca o punere la încercare a strategiilor privind societatea informațională propuse de Comisie. Acest fapt pare să se datoreze în special puterii insuficiente de decizie a reprezentanților statelor membre, aceștia nefiind capabili să reprezinte punctele de vedere ale țărilor lor.

Utilitatea celei de-a doua secțiuni a grupului consultativ eEuropa este pusă sub un mare semn de întrebare. Mandatul acesteia a fost unul neclar de la început, iar demersurile sale au exercitat o influență limitată asupra activităților eEuropa.

A doua secțiune a grupului consultativ eEuropa a fost alcătuită din experți și părți interesate provenind din domenii de politică și din sectoare industriale diferite. Pentru membrii grupului, această a doua secțiune pare să fi fost o platformă de reuniuni utilă, în cadrul căreia a fost posibil schimbul de idei și stabilirea de noi rețele. Cu toate acestea, din cauza alcătuirii sale foarte complexe și a lipsei unui mandat clar, discuțiile nu par să fi atins gradul de precizie și de expertiză necesar pentru a putea exercita o reală influență.

O mare parte a activității se desfășoară în cadrul subgrupurilor. Atât subgrupul e-Sănătate, cât și subgrupul e-Guvernare au funcționat foarte bine, garantând purtarea de discuții și ajungerea la un consens cu privire la aceste aspecte importante.

Proliferarea subgrupelor și necoordonarea dintre acestea au dus însă la lipsa transparenței, precum și la duplicarea eforturilor. Mai mult, coordonarea dintre grupurile de lucru eEuropa și grupurile de lucru din alte DG-uri este insuficientă.

3. IMPACT șI EFICACITATE

Evaluarea impactului s-a concentrat asupra contribuției eEuropa la politica și strategia în materie de societate informațională din statele membre, cu alte cuvinte asupra primului nivel de impact. Cu toate acestea, acolo unde este posibil, evaluarea a încercat să identifice impacturile de nivel secundar asupra programelor și măsurilor de politică operaționale.

eEuropa a dus, în anumite cazuri, la luarea de măsuri directe în unele state membre, atât în domeniul programelor politice operaționale, cât și în ceea ce privește îmbunătățirea coordonării interne.

Planul de acțiune eEuropa 2005 a avut în statele membre diferite tipuri de impact, în funcție de rațiunile și caracteristicile țărilor. Evaluarea a identificat cinci tipuri de impact:

- eEuropa ca platformă de exercitare a influenței

- eEuropa ca element și motor important al politicii naționale privind societatea informațională

- eEuropa ca punct de referință pentru politica națională privind societatea informațională

- eEuropa ca factor stimulativ pentru anumite domenii ale societății informaționale

- eEuropa ca stimul pentru îmbunătățirea coordonării politicii naționale privind societatea informațională

În diverse state membre se poate observa o combinație a acestor diferite tipuri de impact, acest fapt indicând că eEuropa, ca intervenție publică, a reușit să exercite cu succes un număr mare de influențe diverse asupra statelor membre în domeniul societății informaționale. De asemenea, evaluarea a demonstrat faptul că impactul eEuropa este unul ambivalent, deoarece eEuropa, definită ca politică europeană consolidată, este uneori influențată în mod direct de utilizarea de către statele membre a mecanismelor sale de realizare.

Planul de acțiune eEuropa 2005 a reprezentat un factor important care a contribuit la menținerea TIC pe agenda politică, într-un moment în care interesul în acest domeniu se afla în scădere, parțial din cauza (re)apariției unor subiecte considerate ca fiind mai importante.

Foarte adesea se duce o luptă continuă pentru a menține un nivel ridicat de sprijin politic în cazul unui domeniu de politică care nu reprezintă, în mod normal, o prioritate a agendei politice naționale pe termen scurt. În acest caz, evaluarea indică faptul că, prin intermediul mecanismelor sale de realizare, cum ar fi grupul consultativ, conferințele ministeriale și activitățile de evaluare comparativă, eEuropa a jucat un rol esențial în garantarea unui sprijin de înalt nivel acordat inițiativelor TIC. Acest fapt poate fi asociat, de asemenea, diferitelor tipuri de impact, deoarece sprijinul de înalt nivel reprezintă unul dintre principalii factori determinanți pentru multe dintre tipurile de impact. Stimularea sprijinului de înalt nivel, la care se adaugă dezvoltarea și diseminarea de bune practici pot fi așadar considerate ca alcătuind un set eficient de instrumente care să permită obținerea rezultatelor scontate ca urmare a intervențiilor de politică, precum eEuropa sau i2010.

eEuropa a contribuit la o tranziție către obiective politice comune în domeniul societății informaționale, astfel cum se regăsesc în planurile de acțiune în materie de e-Guvernare și e-Sănătate, ambele mergând dincolo de o declarație de interese în ceea ce privește definirea unui set mai clar de obiective.

În timp ce rezultatele evaluării indică faptul că eEuropa a stimulat acordarea unui sprijin de înalt nivel și că, în consecință, promovarea la nivel național a unor măsuri de politică privind TIC, alinierea obiectivelor de politică în materie de societate informațională ale statelor membre la cele ale planului de acțiune eEuropa indică, de asemenea, punerea accentului pe dezvoltarea politicilor privind e-Guvernarea și e-Sănătatea. Trebuie accentuată contribuția la e-Guvernare a exercițiului de evaluare comparativă a performanțelor, deoarece discuțiile privind indicatorii și clasamentul au ca efect cel puțin aducerea în permanență a acestui domeniu de politică pe agenda politică a statelor membre.

Anexa 2

Evaluarea finală a Modinis

Extrase din Raportul de evaluare[13]

EFICIENțA MODINIS

Principalele criterii avute în vedere pentru evaluarea eficienței MODINIS au fost gestionarea programului, execuția bugetară, rolul comitetului de gestionare a MODINIS, precum și coerența globală a programelor de lucru cu planul de acțiune eEuropa 2005.

Conform evaluării, rolul comitetului de gestionare a fost limitat la funcția prevăzută în procedura de management. Cu toate acestea, relația dintre comitetul de gestionare și grupul consultativ eEuropa (EAG - eEurope Advisory Group ) a fost marcată de o alocare neclară a responsabilităților și de o lipsă de coordonare. Mai exact, a existat un conflict între statutul juridic oficial al comitetului de gestionare, pe de o parte, și nivelul de senioritate a membrilor grupului consultativ eEuropa, pe de altă parte.

Evaluatorii au constatat că rolul comitetului de gestionare MODINIS a fost mai bine definit sub egida i2010. Separarea clară dintre grupul la nivel înalt, finanțat din bugetul administrativ al Comisiei, și activitățile MODINIS a redus nivelul de confuzie anterior cu privire la modalitatea în care diferitele platforme de reuniune ar trebui să interacționeze, transferând responsabilitatea coordonării către statele membre.

În ceea ce privește execuția bugetară, adoptarea tardivă a programului de lucru a afectat în mare parte utilizarea fondurilor pentru MODINIS în 2004. În perioada 2005 - 2006, cheltuielile și angajamentele bugetare s-au ameliorat. Structura care stă la baza adoptării programelor de lucru și a bugetelor în cadrul Comisiei nu permite, în prezent, desfășurarea de activități pentru întregul exercițiu bugetar, din cauza întârzierilor continue în ceea ce privește procesul oficial de adoptare, primul trimestru fiind consacrat aprobării oficiale a proiectului de buget și de program. Această situație compromite eficiența execuției bugetare și pune în pericol calendarul și relevanța activităților aferente programelor de lucru.

De asemenea, în cadrul programelor de lucru, nu s-a pus suficient accentul pe comunicare și pe activitățile de partajare a informațiilor, activități pentru care rata execuției bugetare a fost redusă.

În ciuda acestui fapt, evaluatorii sunt de părere că programele de lucru aparținând MODINIS sunt coerente și conforme cu obiectivele MODINIS ca program de sprijin financiar destinat facilitării planului de acțiune eEuropa 2005.

EFICACITATEA, IMPACTUL șI RELEVANțA MODINIS

În general, se poate concluziona că impactul exercitat de MODINIS variază în funcție de liniile de acțiune și de pachetele de lucru. Cel mai evident impact este cel asupra evaluării comparative a performanțelor, care a fost luată în serios de către statele membre și care, în anumite cazuri, a dus la îmbunătățiri substanțiale ale performanței. Evaluarea comparativă a performanței reprezintă totodată domeniul în care implicarea MODINIS a fost cea mai vizibilă, dat fiind că programul nu numai că a oferit finanțare pentru exercițiile de evaluare comparativă, ci a contribuit și la dezvoltarea și adaptarea indicatorilor pentru i2010.

În ceea ce privește celelalte trei linii de acțiune, majoritatea activităților finanțate în cadrul MODINIS și-au dovedit utilitatea și au generat activități subsecvente, astfel cum este cazul conferințelor sau al preparativelor de înffințare a unei agenții europene pentru securitatea rețelelor. Conferințele s-au dovedit a fi importante pietre de temelie în domeniile de intervenție ale eEuropa, ele constituind un impuls pentru elaborarea ulterioară de politici și contribuind la elaborarea de foi de parcurs și de planuri de acțiune concrete. Singurul mecanism de realizare considerat a avea o importanță limitată au fost studiile finanțate în cadrul MODINIS. Acestea nu au fost bine diseminate și au avut, se pare, un impact redus asupra schimbului de informații și asupra dobândirii de competențe de către statele membre. Se poate considera că impactul exercitat de MODINIS a permis ca activitățile conforme cu obiectivele eEuropa să primească fonduri și să fie astfel implementate.

MODINIS a fost fără îndoială relevant ca mecanism de implementare pentru eEuropa, dat fiind faptul că a permis derularea de activități paneuropene care nu ar fi putut fi implementate sau finanțate de statele membre. Așadar, MODINIS a avut un impact important prin aceea că a oferit o valoare adăugată europeană activităților întreprinse de statele membre.

RECOMANDăRI

Se recomandă ca, în cazul unor programe viitoare similare, rolul comitetului de gestionare să fie limitat la adoptarea programelor de lucru și la alocarea bugetului. Cu toate acestea, Comisia trebuie să îmbunătățească procesul de comunicare cu comitetul și să asigure definirea în mod adecvat a rolului acestuia.

Comisia trebuie să găsească modalități de adoptare la timp a programelor de lucru și să asigure corespondența dintre anul bugetar și programul de lucru, în vederea eficientizării cheltuielilor bugetare.

Indicatorii de referință trebuie redefiniți și adaptați în mod constant la noile evoluții și la eventuala aderare a unor noi state la Uniune. Eforturile de definire a unor noi indicatori trebuie menținute și continuate. Trebuie să se asigure coerența și cooperarea dintre diferitele grupuri de lucru responsabile cu definirea indicatorilor, pentru a evita duplicarea eforturilor și a optimiza calitatea indicatorilor pentru i2010.

Este necesar ca, în cadrul i2010, să se consolideze schimbul de bune practici, deoarece noile state membre și noile teme necesită eforturi comune în vederea consolidării învățării și coerenței pe teritoriul Uniunii Europene.

În prezent, se pare că diseminarea de bune practici prin intermediul conferințelor și al studiilor este insuficientă. Din evaluare reiese faptul că trebuie consacrate mai multe eforturi și resurse în scopul diseminării de bune practici, de exemplu prin intermediul bazelor de date consultabile online.

[1] Consiliul European de la Barcelona, Concluziile Președinției, punctul 40 (http://ue.eu.int/en/Info/eurocouncil/index.htm).

[2] http://ec.europa.eu/information_society/policy/ecomm/tomorrow/index_en.htm.

[3] COM(2007) 836, http://ec.europa.eu/avpolicy/other_actions/content_online/index_en.htm.

[4] COM(2007) 694, http://ec.europa.eu/information_society/activities/einclusion/index_en.htm.

[5] Rambøll Management și Technopolis.

[6] A se vedea anexa 1.

[7] COM(2006) 129.

[8] COM(2007) 694.

[9] A se vedea anexa 2.

[10] http://ec.europa.eu/information_society/eeurope/i2010/docs/studies/interactive_content_ec2006.pdf

[11] COM (2007) 836 final.http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2007:0836:FIN:EN:PDF

[12] Pentru raportul complet, a se vedea: http://ec.europa.eu/dgs/information_society/evaluation/data/pdf/studies/s2005_01/eEurope2005_final_report.pdf

[13] Pentru raportul complet, a se vedea:http://ec.europa.eu/dgs/information_society/evaluation/data/pdf/studies/s2005_01/modinis_final_report.pdf

Top