(1)

Directiva 2002/91/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2002 privind performanța energetică a clădirilor (4) a fost modificată (5). Din motive de claritate, cu ocazia noilor modificări substanțiale, ar trebui să se procedeze la reformarea directivei menționate.

(2)

Resursele naturale, la a căror utilizare prudentă și rațională se referă articolul 174 din tratat, includ produse petroliere, gaze naturale și combustibili solizi, care reprezintă surse esențiale de energie, dar care sunt totodată și principalele surse de emisii de dioxid de carbon.

(3)

Întrucât clădirile reprezintă 40 % din consumul total de energie în UE, reducerea consumului de energie și utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul clădirilor constituie măsuri importante necesare pentru reducerea dependenței energetice a UE și a emisiilor de gaze cu efect de seră . Împreună cu o utilizare sporită a energiei din surse regenerabile, măsurile luate pentru a reduce consumul de energie în UE ar permite respectarea de către UE a Protocolului de la Kyoto la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC), a angajamentului său pe termen lung de a menține creșterea globală a temperaturii la sub 2 °C, precum și a angajamentului de a reduce emisiile globale de gaze cu efect de seră până în 2020 cu cel puțin 20 % față de nivelurile anului 1990 și cu 30 % în cazul semnării unui acord internațional . Consumul redus de energie și intensificarea utilizării energiei din surse regenerabile au , de asemenea, un rol important în promovarea siguranței aprovizionării cu energie, în dezvoltarea tehnologică și în crearea de posibilități de ocupare a forței de muncă și de dezvoltare regională, în special în zonele rurale.

(4)

Gestionarea cererii de energie este un instrument important care dă Comunității posibilitatea de a influența piața globală a energiei și, în consecință, siguranța aprovizionării cu energie pe termen mediu și lung.

(5)

Consiliul European din martie 2007 a subliniat necesitatea de a crește eficiența energetică în Comunitate pentru a atinge obiectivul de reducere cu 20 % a consumului de energie al Comunității până în 2020 și a făcut apel la realizarea completă și rapidă a priorităților stabilite în comunicarea Comisiei intitulată „Plan de acțiune pentru eficiență energetică: realizarea potențialului”. Acest plan de acțiune a identificat marele potențial de economii de energie rentabile în sectorul clădirilor. În rezoluția sa din31 ianuarie 2008, Parlamentul European s-a pronunțat în favoarea consolidării dispozițiilor Directivei 2002/91/CE și a solicitat în diferite ocazii, ultima dată în cadrul rezoluției sale din 3 februarie 2009 referitoare la a doua revizuire strategică a politicii energetice (6), ca obiectivul de 20 % privind eficiența energetică în 2020 să devină obligatoriu. De asemenea, Decizia nr. 406/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind efortul statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră astfel încât să respecte angajamentele Comunității de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020  (7) stabilește obiective naționale obligatorii de reducere a emisiilor de CO 2 pentru care eficiența energetică în sectorul construcțiilor va fi esențială și Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (8) prevede promovarea eficienței energetice în contextul unui obiectiv obligatoriu constând într-o pondere a energiei din surse regenerabile de 20 % din întregul consum de energie la nivel comunitar până în anul 2020.

(6)

Consiliul European din martie 2007 a reafirmat angajamentul asumat de Comunitate cu privire la dezvoltarea la scară comunitară a energiei din surse regenerabile prin însușirea unui obiectiv obligatoriu de atingere a unei ponderi a energiei din surse regenerabile de 20 % până în anul 2020. Directiva 2009/28/CE stabilește un cadru comun pentru promovarea energiei din surse regenerabile. Aceasta subliniază necesitatea încorporării unui factor de energie din surse regenerabile pentru respectarea cerințelor minime de performanță energetică stabilite în Directiva 2002/91/CE, cu scopul de a accelera introducerea unor niveluri minime a energiei din surse regenerabile pentru utilizarea în clădiri.

(7)

Sectorul rezidențial și terțiar, constituit în cea mai mare parte din clădiri, reprezintă aproximativ 40 % din consumul de energie final din Comunitate; acest sector se va extinde în continuare, tendință care ║ duce inevitabil la creșterea consumului de energie și, în consecință, a emisiilor de dioxid de carbon.

(8)

Este necesar să se stabilească acțiuni mai concrete, care să vizeze exploatarea marelui potențial, încă nevalorificat, al economisirii de energie în sectorul clădirilor și reducerea marilor decalaje între statele membre în ceea ce privește rezultatele obținute în acest sector.

(9)

Măsurile care vizează îmbunătățirea în continuare a performanței energetice a clădirilor ar trebui să țină seama de condițiile climatice și locale, precum și de climatul interior și de raportul cost-eficiență. Aceste măsuri nu ar trebui să aducă atingere altor cerințe referitoare la clădiri, cum ar fi accesibilitatea, siguranța și destinația prevăzută a clădirii.

(10)

Performanța energetică a clădirilor ar trebui calculată pe baza unei metodologii comune, care să conțină variabile obiective, ce țin cont de diferențele climatice la nivel ▐ regional, și care să includă, în afară de caracteristicile termice, și alți factori care joacă un rol din ce în ce mai important, cum ar fi instalațiile de încălzire, de răcire și de ventilare, recuperarea căldurii, controlul temperaturii pe zone , folosirea surselor regenerabile de energie, încălzirea pasivă și elementele de răcire, umbrirea, calitatea aerului din interior, măsurarea gradului de adecvare a luminii naturale, sisteme de izolare și iluminat, sisteme de monitorizare și control și proiectarea clădirii. Metodologia de calcul al performanței energetice nu ar trebui să se bazeze doar pe sezonul în care este necesară utilizarea încălzirii, ci ar trebui să vizeze performanța energetică anuală a unei clădiri. Metodologia respectivă ar trebui să respecte standardele europene existente .

(11)

Statele membre ar trebui să fixeze cerințe minime pentru performanța energetică a clădirilor. Aceste cerințe ar trebui stabilite avându-se în vedere atingerea echilibrului optim, din punctul de vedere al costurilor, între investițiile necesare și economiile de cost al energiei realizate pe durata de viață a clădirii. Ar trebui prevăzută posibilitatea ca statele membre să își revizuiască periodic cerințele minime de performanță energetică a clădirilor în funcție de progresul tehnic.

(12)

Prezenta directivă nu aduce atingere articolelor 87 și 88 din tratat. În consecință, noțiunea de stimulent folosită în prezenta directivă nu ar trebui interpretată ca incluzând ajutoarele de stat.

(13)

Comisia ar trebui să stabilească o metodologie comună de calcul al nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică. Această metodologie ar trebui să corespundă celei utilizate în legislația comunitară aplicabilă cerințelor de performanță pentru produsele, componentele și sistemele tehnice ale clădirilor care alcătuiesc clădirile. Statele membre ar trebui să utilizeze această metodologie comună pentru a adopta cerințele minime de performanță energetică ▐. Rezultatele acestui calcul și datele utilizate pentru a le obține ar trebui raportate Comisiei în mod regulat. Aceste rapoarte ar trebui să îi permită Comisiei să evalueze progresele înregistrate de statele membre în ceea ce privește atingerea nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică și să elaboreze un raport în acest sens. ▐ Statele membre ar trebui să aplice această metodologie atunci când își revizuiesc și își stabilesc cerințele minime de performanță energetică.

(14)

Clădirile au un impact major asupra consumului de energie pe termen lung. Având în vedere ciclul lung de renovare al clădirilor existente, clădirile noi și cele existente care sunt supuse unor lucrări importante de renovare ar trebui , prin urmare, să îndeplinească cerințe minime de performanță energetică, adaptate climatului local. Întrucât posibilitățile de aplicare a sistemelor de alimentare cu energii alternative nu sunt de regulă explorate la întregul lor potențial, ar trebui analizate sistemele de alimentare cu energii alternative atât pentru clădirile noi, cât și pentru cele existente , indiferent de mărimea lor, în conformitate cu principiul asigurării în primul rând a reducerii nevoilor energetice pentru răcire și încălzire la un nivel minim optim din punct de vedere al costurilor .

(15)

Lucrările importante de renovare a unor clădiri existente, indiferent de dimensiunea acestora, constituie o ocazie de a adopta măsuri eficiente din punctul de vedere al costului pentru creșterea performanței energetice a întregii clădiri . Stabilirea de cerințe pentru măsuri eficiente din punctul de vedere al costului va garanta că nu se creează bariere care ar putea descuraja efectuarea unor lucrări importante de renovare.

(16)

Studiile demonstrează că sectorul construcțiilor este afectat de ineficiență, ceea ce generează costuri pentru utilizatorii finali mult mai mari decât costurile optime. Calculele arată că costurile de construcție ar putea fi reduse cu până la 30-35 % prin diminuarea pierderilor în majoritatea proceselor de construcție și pentru majoritatea produselor. Ineficiența sectorului construcțiilor reprezintă un risc important pentru obiectivul și scopul prezentei directive, deoarece costurile de construcție și renovare nejustificat de ridicate reduc rentabilitatea și, prin urmare, eficiența energetică a sectorului. Pentru a garanta funcționarea corespunzătoare a prezentei directive, Comisia ar trebui să evalueze funcționarea pieței construcțiilor și să-și prezinte concluziile și sugestiile Parlamentului European și Consiliului. Statele membre ar trebui să facă eforturi pentru a garanta prețuri transparente în domeniul construcțiilor și renovărilor, și, în plus, să adopte măsuri adecvate pentru înlăturarea barierelor din calea noilor operatori, în special a IMM-urilor, la intrarea pe piață și la accesul la instalațiile și infrastructurile relevante.

(17)

În vederea îmbunătățirii eficienței energetice a aparatelor electrocasnice și a sistemelor de încălzire și răcire, ar trebui dezvoltată și pusă în practică tehnologia informației, obiectivul fiind „clădirile inteligente”.

(18)

Sunt necesare măsuri de creștere a numărului de clădiri care nu doar îndeplinesc ▐ cerințele minime în vigoare în materie de performanță energetică , dar și garantează cel puțin un nivel de performanță energetică optim din punct de vedere al costurilor . În acest scop, statele membre ar trebui să elaboreze planuri naționale pentru creșterea numărului de clădiri cu consum net de energie egal cu zero și să le transmită în mod regulat Comisiei.

(19)

Pentru a limita sarcina reprezentată de obligația de raportare a statelor membre, ar trebui să fie posibilă integrarea rapoartelor impuse de prezenta directivă în Planurile naționale de acțiune pentru eficiență energetică menționate la articolul 14 alineatul (2) din Directiva 2006/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind eficiența energetică la utilizatorii finali și serviciile energetice ║ (9). Sectorul public din fiecare stat membru ar trebui să fie deschizător de drumuri în domeniul performanței energetice a clădirilor și, în consecință, planurile naționale ar trebui să fixeze obiective mai ambițioase pentru clădirile ocupate de autorități publice.

(20)

Statele membre ar trebui să fie încurajate să adopte măsuri suplimentare celor prevăzute în prezenta directivă pentru a promova creșterea eficienței energetice a clădirilor. Astfel de măsuri pot include stimulente financiare și fiscale acordate întreprinderilor, proprietarilor de locuințe și locatarilor, inclusiv cote reduse de TVA pentru serviciile de renovare.

(21)

Statele membre ar trebui să evite impunerea către consumatori a unor reglementări ale prețului energiei cu efecte de denaturare, care nu stimulează realizarea unor economii de energie.

(22)

Potențialii cumpărători sau locatari ai unei clădiri sau ai părților acesteia ar trebui să primească, prin intermediul certificatului de performanță energetică, informații corecte despre performanța energetică a clădirii și sfaturi practice pentru îmbunătățirea acesteia. Proprietarii și locatarii clădirilor comerciale ar trebui să fie, de asemenea, obligați să facă schimb de informații privind consumul real de energie, pentru a se garanta că aceștia dispun de toate datele necesare pentru a lua decizii în cunoștință de cauză cu privire la îmbunătățirile necesare. Certificatul ar trebui, de asemenea, să furnizeze informații despre impactul real al încălzirii și al răcirii asupra necesităților de energie ale clădirii, asupra consumului acesteia de energie primară și asupra emisiilor de dioxid de carbon. Proprietarii de clădiri ar trebui să aibă oportunitatea de a solicita certificarea sau o actualizare a certificatului în orice moment, nu numai în momentul închirierii, vânzării sau renovării clădirilor.

(23)

Autoritățile publice ar trebui să folosească forța exemplului și ar trebui să pună în aplicare recomandările incluse în certificatul de performanță energetică în termenul său de valabilitate. Statele membre ar trebui să includă în planurile lor naționale măsuri pentru a sprijini autoritățile publice să fie primele care adoptă îmbunătățiri ale eficienței energetice și să pună în aplicare recomandările incluse în certificatul de performanță energetică în termenul său de valabilitate. Statele membre ar trebui să consulte reprezentanții autorităților locale și regionale atunci când elaborează planurile naționale.

(24)

În conformitate cu cerințele privind instalarea de contoare inteligente prevăzute în Directiva 2006/32/CE, proprietarii și locatarii ar trebui să primească informații corecte și în timp real privind consumul de energie din clădirile pe care le ocupă.

(25)

Clădirile ocupate de autorități publice și cele frecventate des de către public  ar trebui să ofere un exemplu, arătând că sunt luate în considerare problemele de protecție a mediului înconjurător și de conservare a energiei, aceste clădiri trebuind, așadar, să fie supuse certificării energetice periodice. Certificatele privind performanța energetică ar trebui expuse în locuri vizibile, astfel încât publicul să fie mai bine informat în această privință. Dacă statele membre decid să includă consumul de energie printre cerințele legate de certificarea energetică, ar putea fi posibilă o abordare bazată pe localizare în cadrul căreia mai multe clădiri din aceeași vecinătate și ocupate de aceeași organizație au contoare energetice comune.

(26)

Asigurarea recunoașterii reciproce a certificatelor de performanță energetică emise de un alt stat membru este, probabil, importantă pentru dezvoltarea unei piețe financiare transfrontaliere și a altor servicii care sprijină eficiența energetică. Pentru a facilita acest lucru, Comisia ar trebui să stabilească standarde comune minime privind forma și conținutul certificatelor și privind acreditarea experților. Un certificat de performanță energetică ar trebui să fie disponibil atât în limba proprietarului, cât și în limba locatarului, pentru ca recomandările să fie ușor de înțeles.

(27)

În ultimii ani s-a înregistrat o creștere a numărului de sisteme de climatizare în țările Europei. Aceasta creează probleme considerabile la orele de vârf energetic, determinând creșterea costului electricității și dezechilibrarea balanței energetice în toate statele membre . Ar trebui acordată prioritate strategiilor care duc la creșterea performanțelor termice ale clădirilor pe timp de vară. În acest scop, ar trebui dezvoltate într-o mai mare măsură tehnicile de răcire pasivă, în primul rând cele care îmbunătățesc condițiile climatice de interior și microclimatul din preajma clădirilor.

(28)

Inspecția periodică a sistemelor de încălzire și de climatizare de către un personal calificat permite menținerea reglajelor corecte, în conformitate cu specificațiile tehnice ale produselor, ceea ce asigură o performanță optimă din punctul de vedere al mediului, al siguranței și al energiei. Ar trebui să se efectueze o evaluare independentă a întregului sistem de încălzire și de climatizare la intervale regulate pe durata ciclului de viață al acestor sisteme, mai ales înainte de înlocuirea sau de modernizarea acestora. Pentru a reduce cât mai mult sarcina administrativă a proprietarilor de clădiri și a locatarilor, statele membre ar trebui să garanteze că orice certificare a performanței energetice include o inspecție a sistemelor de încălzire și de climatizare și că, în măsura posibilităților, inspecțiile sistemelor de încălzire și de climatizare sunt realizate în același timp.

(29)

O abordare comună a certificării performanței energetice a clădirilor și a inspecției sistemelor de încălzire și de climatizare , efectuate de specialiști calificați și autorizați, a căror independență trebuie să fie garantată pe baza unor criterii obiective, va contribui la omogenizarea regulilor în ceea ce privește eforturile statelor membre de a economisi energia în sectorul clădirilor și va permite în egală măsură viitorilor proprietari sau utilizatori să aibă o viziune clară asupra performanței energetice pe piața imobiliară în cadrul Comunității. Pentru a garanta calitatea certificatelor de performanță energetică și a inspecției sistemelor de încălzire și de climatizare în întreaga Comunitate, în fiecare stat membru ar trebui să se instituie un mecanism de control independent.

(30)

Autoritățile locale și regionale au un rol esențial pentru punerea în aplicare cu succes a prezentei directive. Reprezentanții acestora ar trebui să fie consultați în legătură cu toate aspectele punerii sale în aplicare la nivel național sau regional. Urbaniștii locali și inspectorii de construcții ar trebui să beneficieze de orientarea și resursele adecvate pentru a-și exercita atribuțiile necesare.

(31)

În măsura în care accesul sau îndeplinirea profesiei de instalator este o profesie reglementată, condițiile preliminare pentru recunoașterea calificărilor profesionale sunt stabilite prin Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale  (10) . În consecință, prezenta directivă se aplică fără a aduce atingere Directivei 2005/36/CE. Deși Directiva 2005/36/CE stabilește cerințe pentru recunoașterea reciprocă a calificărilor profesionale, inclusiv pentru arhitecți, este necesar, de asemenea, să se garanteze că arhitecții și urbaniștii țin seama în mod corespunzător de tehnologiile cu randament energetic ridicat în planurile și proiectele lor. Prin urmare, statele membre ar trebui să pună la dispoziție orientări clare. Acest lucru ar trebui să se realizeze fără a aduce atingere dispozițiilor Directivei 2005/36/CE, în special articolelor 46 și 49.

(32)

Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentei directive ar trebui adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei (11).

(33)

În special, Comisia ar trebui împuternicită să adapteze la progresul tehnic anumite părți ale cadrului general expus în anexa I, să stabilească o metodologie comună de calcul al nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică și să stabilească o definiție a clădirilor cu un consum de energie egal cu zero , luând în considerare condițiile meteorologice regionale normale și schimbările prognozate ale acestor condiții meteorologice în timp Deoarece măsurile respective au un domeniu general de aplicare și sunt destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive, printre altele prin completarea cu noi elemente neesențiale, acestea trebuie adoptate în conformitate cu procedura de reglementare cu control prevăzută la articolul 5a din Decizia 1999/468/CE.

(34)

Întrucât aplicațiile de iluminat reprezintă în prezent aproximativ 14 % din energia utilizată în UE și întrucât sistemele de iluminat moderne bazate pe cele mai recente tehnologii pot economisi peste 80 % din energie, menținând în același timp condițiile de iluminare la standarde europene, ceea ce reprezintă o contribuție insuficient exploatată care permite Uniunii Europene să-și atingă obiectivele pentru anul 2020, Comisia ar trebui să ia măsurile necesare pentru adoptarea unei directive privind proiectarea sistemelor de iluminat cu scopul de a completa măsurile și obiectivele prevăzute în prezenta directivă. Se consideră că creșterea eficienței energetice ca urmare a îmbunătățirii proiectării sistemelor de iluminat și a utilizării unor surse de lumină eficiente din punct de vedere energetic, în conformitate cu dispozițiile Directivei 2009/…CE a Parlamentului European și a Consiliului din …de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (reformare)]  (12) , contribuie în mod semnificativ la ameliorarea performanței energetice a clădirilor.

(35)

Deoarece, din cauza complexității sectorului clădirilor și a incapacității piețelor naționale ale locuințelor de a aborda corespunzător provocările performanței energetice, obiectivele de creștere a performanței energetice a clădirilor nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre și, având în vedere amploarea și efectele acțiunii, pot fi realizate mai bine la nivelul Comunității, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității astfel cum este stabilit la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității astfel cum este enunțat în respectivul articol, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar în vederea atingerii acestor obiective.

(36)

Obligația de a transpune prezenta directivă în dreptul intern ar trebui să se limiteze la dispozițiile care reprezintă o modificare de fond în raport cu directiva anterioară. Obligația de a transpune dispozițiile neschimbate rezultă din directiva anterioară.

(37)

Prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere obligațiilor statelor membre privind termenele de transpunere în dreptul intern și de aplicare a directivei menționate în anexa VI partea B,

(a)

▐ o metodologie de calcul al performanței energetice integrate a clădirilor și a părților acestora , a componentelor și a sistemelor tehnice ale acestora ;

(b)

aplicarea cerințelor minime privind performanța energetică la clădirile noi și la părțile acestora;

(c)

aplicarea cerințelor minime de performanță energetică la clădirile existente ▐ care sunt supuse unor lucrări importante de renovare și la componentele și sistemelor tehnice ale clădirilor, atunci când acestea sunt înlocuite sau modernizate ;

(d)

planurile și obiectivele naționale pentru creșterea numărului de clădiri cu un consum net de energie egal cu zero;

(e)

certificarea energetică a clădirilor sau a părților acestora;

(f)

inspecția periodică a sistemelor de încălzire și de climatizare din clădiri;

(g)

sistemele de control independent al certificatelor de performanță energetică și al rapoartelor de inspecție;

(h)

cerințele privind educația, formarea și recunoașterea reciprocă între statele membre a celor care certifică performanța energetică a clădirilor și a inspectorilor sistemelor de încălzire și de aer condiționat;

(i)

planurile naționale pentru eliminarea barierelor existente în legislația referitoare la clădiri, chirii și protecția patrimoniului și pentru crearea unor stimulente financiare.

1.

„clădire” înseamnă o construcție cu acoperiș și ziduri în care energia se utilizează pentru a regla climatul interior;

2.

„clădire nouă” înseamnă o clădire pentru care autorizația relevantă de construcție este obținută după intrarea în vigoare a prezentei directive;

3.

„părți ale clădirilor” înseamnă apartamente sau unități destinate utilizării separate, în imobile de tip bloc;

4.

„clădire cu consum net de energie egal cu zero” înseamnă o clădire în cazul căreia, datorită nivelului foarte ridicat al eficienței energetice a clădirii, consumul anual global de energie primară este egal cu sau mai mic decât cantitatea de energie din surse regenerabile produsă in situ;

5.

„sistem tehnic al clădirii” înseamnă echipamentele tehnice pentru încălzire, răcire, ventilare, apă caldă, iluminat și producerea de energie electrică , pentru sistemele de măsurare, monitorizare și control sau pentru o combinație a acestora;

6.

„performanță energetică a unei clădiri” înseamnă cantitatea de energie calculată sau măsurată necesară pentru a face față necesarului de energie primară legat de utilizarea tipică a clădirii, exprimat în kWh/m 2 pe an, care presupune, între altele, energia utilizată pentru încălzire, apă caldă, răcire, ventilație și instalațiile de iluminat integrate, ținând cont de câștigurile de energie solară pasivă, umbrire și de lumina naturală ;

7.

„energie primară” înseamnă energie produsă din surse regenerabile și neregenerabile, care nu a trecut prin niciun proces de conversiune sau transformare;

8.

„energie din surse regenerabile” înseamnă energie din surse regenerabile nefosile: eoliană, solară, geotermală, aerotermală, hidrotermală și energia oceanelor, energia hidroelectrică, biomasa, gazul de fermentare a deșeurilor, gazul provenit din instalațiile de epurare a apelor reziduale și biogazul;

9.

„anvelopă a clădirii” înseamnă elementele integrate ale unei clădiri care separă interiorul acesteia de mediul exterior ▐;

10.

„componentă a clădirii” înseamnă o parte individuală a clădirii care influențează performanța energetică a clădirii și nu face parte din sistemul tehnic al clădirii, inclusiv ferestrele, dispozitivele de umbrire, ușile exterioare, pereții, fundațiile, placa subsolului, tavanul, acoperișul și sistemele de izolare;

11.

„renovare majoră” înseamnă renovarea unei clădiri în cazul căreia:

12.

„standard european” înseamnă un standard adoptat de Comitetul European de Standardizare, de Comitetul European de Standardizare Electrotehnică sau de Institutul European de Standarde în Telecomunicații și pus la dispoziția publicului;

13.

„certificat de performanță energetică” înseamnă un certificat, recunoscut de statul membru sau de o persoană juridică desemnată de acesta, care indică performanța energetică a unei clădiri sau a părților acesteia, calculată în conformitate cu o metodologie adoptată conform articolului 3;

14.

„cogenerare” înseamnă producerea simultană, în același proces, a energiei termice și a energiei electrice și/sau mecanice;

15.

„nivel optim din punctul de vedere al costurilor” înseamnă nivelul la care analiza de rentabilitate calculată pe durata ciclului de viață al unei clădiri este pozitivă , ținându-se seama cel puțin de valoarea actuală netă a investițiilor și de costurile de ▐ exploatare (inclusiv costurile privind energia), de întreținere, de veniturile din energia produsă ▐ și, după caz, de costurile de eliminare;

16.

„sistem de climatizare” înseamnă o combinație a componentelor necesare pentru a asigura o formă de tratare a aerului din interior, inclusiv ventilația;

17.

„cazan” înseamnă ansamblul format din corpul cazanului și arzător, destinat să transmită unui lichid căldura rezultată în urma procesului de ardere;

18.

„putere nominală utilă” înseamnă puterea calorică maximă, exprimată în kW, pecificată și garantată de către producător ca fiind furnizată în timpul unei exploatări continue, cu respectarea randamentului util indicat de fabricant;

19.

„pompă de căldură” înseamnă un mecanism, un dispozitiv sau o instalație care transferă căldura din mediul natural, de exemplu din aer, apă sau sol , către clădiri sau instalații industriale, inversând fluxul natural al căldurii astfel încât să circule de la o temperatură mai scăzută spre una mai ridicată. Volumul de energie ambientală care trebuie captată de pompele de căldură pentru a fi considerată energie regenerabilă în temeiul prezentei directive se stabilește în conformitate cu Directiva 2009/28/CE;

20.

„pauperitate energetică” înseamnă situația în care o gospodărie trebuie să cheltuiască peste 10 % din venituri pentru plata facturilor la energie pentru a-și încălzi casa la un standard acceptabil bazat pe nivelurile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății;

21.

„sistem de iluminat” înseamnă combinația de componente necesară pentru furnizarea unui anumit nivel de iluminare;

22.

„încălzire sau răcire urbană” înseamnă distribuția energiei termice sub formă de abur, apă fierbinte sau lichide răcite, de la o sursă centrală de producție, prin intermediul unei rețele, către mai multe clădiri, în scopul utilizării sale pentru încălzirea sau răcirea spațiului sau a proceselor sau pentru încălzirea apei;

23.

„proiectarea sistemelor de iluminat” înseamnă o schemă sau un desen care detaliază configurația și distribuirea corpurilor de iluminat, inclusiv ale dispozitivelor de control aferente.

(a)

clădiri protejate oficial ca făcând parte dintr-un complex desemnat ca atare sau datorită valorii lor arhitecturale sau istorice deosebite, în măsura în care respectarea unei anumite cerințe minime de performanță energetică ar altera în mod inacceptabil caracterul sau înfățișarea acestora;

(b)

clădiri utilizate ca lăcașuri de cult sau pentru alte activități cu caracter religios;

(c)

construcții provizorii prevăzute să fie utilizate o perioadă de mai puțin de 18 luni , platforme industriale, ateliere și clădiri din domeniul agricol ce nu sunt utilizate ca locuințe și care prezintă o cerere redusă de energie și clădiri nerezidențiale din domeniul agricol utilizate de un sector reglementat printr-un acord sectorial național în ceea ce privește performanța energetică;

▐

(d)

clădiri independente cu o suprafață utilă totală mai mică de 50 m 2.

—

face distincție între clădirile noi și cele deja existente, precum și între diverse categorii de clădiri,

—

reflectă condițiile climatice diferite din diversele state membre și schimbările probabile ale acestor condiții pentru durata de viață a clădirii în cauză și

—

stabilește ipoteze sau metode de calcul comune pentru costurile energiei.

(a)

sisteme descentralizate de alimentare cu energie bazate pe ▐ energie din surse regenerabile ;

(b)

cogenerare;

(c)

sisteme de încălzire sau de răcire de cartier sau de bloc, dacă există , în special cele bazate total sau parțial pe energii din surse regenerabile ;

(d)

pompe de căldură;

(e)

echipamente TIC în scop de monitorizare și control.

(a)

sisteme descentralizate de alimentare cu energie bazate pe energie din surse regenerabile;

(b)

cogenerare;

(c)

sisteme de încălzire sau de răcire urbane sau colective, dacă există, în special cele bazate total sau parțial pe energii din surse regenerabile;

(d)

pompe de căldură;

(e)

echipamente TIC în scop de monitorizare și control.

(a)

cazane sau alte generatoare de căldură sau schimbătoare de căldură ale sistemelor de încălzire , inclusiv sisteme de încălzire și de răcire urbane sau colective ;

(b)

încălzitoare de apă din cadrul sistemelor de apă caldă;

(c)

unități centrale de climatizare sau generatoare de frig din cadrul sistemelor de climatizare.

(d)

sisteme de iluminat instalate;

(e)

componente ale clădirilor.

(a)

clădirile rezidențiale noi și renovate;

(b)

clădirile nerezidențiale noi și renovate;

(c)

clădiri ocupate de autorități publice.

(a)

obiective intermediare, exprimate sub formă de procente ║ în raport cu numărul total de clădiri și în raport cu suprafața utilă totală în 2015 și respectiv 2020 ;

(b)

detalii privind cerințele naționale referitoare la nivelurile minime de energie din surse regenerabile pentru clădirile noi și pentru cele existente care fac obiectul unor renovări majore, în conformitate cu cerințele Directivei 2009/28/CE și cu articolele 6 și 7 din prezenta directivă;

(c)

o sinteză a politicilor și informații privind măsurile luate pentru promovarea acestor clădiri;

(d)

programe naționale, regionale sau locale pentru susținerea măsurilor de promovare a acestor clădiri, cum ar fi stimulentele fiscale, instrumentele financiare sau reducerea TVA.

(a)

în contextul revizuirii Regulamentului (CE) nr. 1080/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind Fondul European de Dezvoltare Regională  (14) pentru următoarea perioadă de programare, o majorare semnificativă a sumei maxime ce poate fi alocată din Fondul european de dezvoltare regională pentru sprijinirea eficientizării energetice, inclusiv în materie de rețele de încălzire și răcire urbană și investiții în domeniul energiei regenerabile destinate locuințelor, precum și prelungirea eligibilității acestor proiecte;

(b)

utilizarea altor fonduri comunitare pentru a sprijini cercetarea și dezvoltarea, campaniile de informare sau formarea cu privire la eficiența energetică;

(c)

instituirea unui Fond pentru eficiența energetică, bazat pe contribuții de la bugetul comunitar, Banca Europeană de Investiții și statele membre, care să acționeze ca o pârghie în vederea creșterii investițiilor private și publice în proiectele care urmăresc creșterea eficienței energetice a clădirilor, inclusiv energiile regenerabile destinate clădirilor sau unor componente ale clădirilor, legate de eficiența energetică, până în 2020. Acest fond este integrat în programarea altor acțiuni comunitare de asistență structurală. Criteriile privind alocarea acestuia se definesc în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de coeziune  (15) și se pun în aplicare până în 2014;

(d)

reduceri de TVA pentru servicii și produse, inclusiv energia regenerabilă destinată clădirilor sau unor componente ale clădirilor, legate de eficiența energetică.

(a)

măsurile luate în legătură cu o renovare majoră a anvelopei clădirii , inclusiv a sistemelor de izolare ale acesteia, sau a sistemului (sistemelor) tehnic(e) ale clădirii; și

(b)

măsurile privind părți sau elemente distincte ale unei clădiri, independente de renovarea majoră a anvelopei clădirii , inclusiv a sistemelor de izolare ale acesteia, sau a sistemului (sistemelor) tehnic(e) ale clădirii.

(a)

o certificare comună a întregii clădiri pentru blocurile cu un sistem de încălzire comun sau

(b)

pe evaluarea performanței energetice a apartamentului sau a unității respective .

(a)

o comparație între performanța energetică a sistemului inspectat și cea a:

(b)

recomandări pentru îmbunătățirea rentabilității performanței energetice a sistemului clădirii sau al părților acesteia.

(a)

metodologii de notare a performanței energetice a clădirilor pe baza consumului de energie primară și a emisiilor de dioxid de carbon;

(b)

stimulente generale pentru noi măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice în clădiri;

(c)

stabilirea unei cerințe comune la nivel comunitar pentru clădirile existente de a fi clădiri cu consum net de energie egal cu zero.

(a)

sistemele de ajutor la nivel național, regional sau local pentru promovarea eficienței energetice și utilizarea energiei din surse regenerabile în clădiri;

(b)

cota de energie din surse regenerabile utilizată în sectorul clădirilor la nivel național sau regional, inclusiv informațiile specifice referitoare la proveniența energiei din surse regenerabile din dispozitive aflate la fața locului, din încălzire sau răcire centralizată sau cogenerare.

(a)

ultima versiune a fiecărui Plan de acțiune pentru eficiență energetică menționat la articolul 14 alineatul (2) din Directiva 2006/32/CE;

(b)

detalii cu privire la măsurile aplicate în prezent la nivel comunitar pentru a îmbunătăți performanța energetică a clădirilor, inclusiv orice instrument financiar/fiscal aplicabil, punerea în aplicare corespunzătoare sau date de contact;

(c)

detalii cu privire la planurile de acțiune naționale și la măsurile aplicate în prezent la nivel național, regional sau local în fiecare stat membru în vederea îmbunătățirii performanței energetice a clădirilor, incluzând orice instrument financiar/fiscal aplicabil, punere în aplicare corespunzătoare sau date de contact;

(d)

exemple de cele mai bune practici la nivel național, regional și local pentru îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor.