Avizul Comitetului Economic şi Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1321/2004 privind crearea unor structuri de gestionare a programelor europene de radionavigaţie prin satelit

COM(2009) 139 final – 2009/0047 (COD)

(2009/C 317/19)

Raportor: dl Thomas MCDONOGH

La 21 aprilie 2009, în conformitate cu articolul 156 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, Consiliul European a hotărât să consulte Comitetul Economic şi Social European cu privire la

Propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1321/2004 privind crearea unor structuri de gestionare a programelor europene de radionavigaţie prin satelit

COM(2009) 139 final - 2009/0047 (COD).

Secţiunea pentru transporturi, energie, infrastructură şi societatea informaţională, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, şi-a adoptat avizul la 26 iunie 2009. Raportor: dl McDONOGH.

În cea de a 455-a sesiune plenară, care a avut loc la 15 şi 16 iulie 2009 (şedinţa din 15 iulie 2009), Comitetul Economic şi Social European a adoptat prezentul aviz cu 174 de voturi pentru şi 5 abţineri.

1.   Concluzii şi recomandări

1.1.   Comitetul sprijină ferm propunerile Comisiei, deoarece legislaţia care a fost adoptată în 2004 ar putea fi în mare măsură depăşită.

1.2.   Securitatea sistemelor este de importanţă vitală şi ar trebui luate măsuri pentru a elimina piraţii informatici.

1.3.   Verificarea dosarului personal, propusă din motive de securitate, urmează să se aplice în cazul angajaţilor, având în vedere că structura de conducere este alcătuită din personal civil. De asemenea, personalul ar trebui să înţeleagă marea responsabilitate ce îi revine în raport cu utilizatorii finali, astfel încât să garanteze continuitatea şi fiabilitatea serviciului.

1.4.   Costul la utilizator trebuie să fie comparabil cu alte sisteme similare.

1.5.   Este important ca Uniunea Europeană să fie independentă de alţi furnizori, care ar putea întrerupe sistemele după cum doresc, şi să poată monitoriza, fie în scopuri comerciale, fie în scopuri militare, activitatea utilizatorilor finali.

1.6.   Galileo ar trebui explicat în mod corespunzător cetăţenilor UE, pe de o parte fiindcă urmează să afecteze direct sau indirect viaţa celor mai mulţi dintre ei, de la piloţi la mineri şi fermieri, şi, pe de altă parte, pentru a putea exploata întregul său potenţial.

1.7.   CESE ar trebui consultat, în diferitele etape ale procesului decizional, în legătură cu progresele înregistrate în aplicarea proiectului.

1.8.   CESE sprijină finanţarea programelor GNSS ale UE şi subliniază că ar trebui asigurată o finanţare multianuală pentru a asigura succesul acestora.

1.9.   Rolul CESE ar trebui să se bucure de recunoaştere. Programele GNSS au impact direct asupra cetăţenilor, iar CESE ar trebui să primească informaţii complete şi să fie consultat. Galileo este dezvoltat şi controlat de civili şi transparenţa este necesară. Comisia Europeană ar trebui să continue să consulte CESE, deoarece într-o etapă ulterioară se vor pune probleme importante legate de supraveghere, drepturi individuale şi viaţa privată.

2.   Introducere

2.1.   CESE a adoptat deja mai multe avize privind Galileo (1).

2.2.   Este important ca Galileo să fie operaţional cât mai curând, pentru că Europa ar trebui să aibă propriul sistem de navigaţie prin satelit, ca şi SUA, şi să nu depindă de alţii pentru furnizarea acestor servicii.

2.3.   La nivel naţional, acest lucru va spori securitatea, iar din punct de vedere comercial, va asigura venituri. Ar trebui să existe posibilitatea comercializării, care ar reprezenta o valoroasă sursă de venituri.

2.4.   CESE ar trebui să sprijine pe deplin Comisia în ceea ce priveşte legislaţia în materie, care este necesară de urgenţă.

3.   Observaţii generale cu privire la programele europene GNSS

3.1.   Este important ca UE să fie independentă de alţi furnizori importanţi de servicii de navigaţie prin satelit la nivel global. În orice caz, Galileo va fi mai eficient pe piaţa globală, iar EGNOS va completa alte sisteme şi va îmbunătăţi calitatea informaţiilor.

3.2.   De asemenea, Galileo oferă acces la spaţiul cosmic unor state membre care altfel nu ar fi implicate în activităţi spaţiale. Este de aşteptat ca programele GNSS să se bucure şi de o bună imagine publică, ceea ce va consolida imaginea UE în faţa cetăţenilor şi va asigura succesul programelor. Sunt necesare activităţi de sensibilizare în privinţa programelor europene GNSS, pentru a permite publicului să valorifice la maximum noile posibilităţi.

3.3.   Programele europene GNSS pot avea efecte pozitive asupra altor politici ale UE.

3.4.   Ar trebui încurajată cercetarea în acest domeniu.

4.   Observaţii specifice

4.1.   Regulamentul (CE) nr. 1321/2004 trebuie să fie modificat explicit şi rapid, din următoarele motive:

4.2.   Conform modificării aduse regulamentului, Agenţia are următoarele obiective:

4.3.   O evaluare ex-ante a fost efectuată la înfiinţarea Agenţiei, în 2004.

4.4.   Această modificare a normelor de conducere a Agenţiei este concepută astfel încât să ţină seama de învăţăturile trase din experienţa gestionării Agenţiei, de contribuţia şi de rolul său în programele europene de radionavigaţie prin satelit.

4.5.   Prin urmare, este necesar un nou cadru de guvernanţă publică. Regulamentul (CE) nr. 683/2008 prevede:

4.6.   Punerea în funcţiune a sistemelor de radionavigaţie prin satelit nu poate fi realizată integral de statele membre în mod individual, deoarece acest obiectiv depăşeşte capacităţile financiare şi tehnice ale oricărui stat membru în parte. Prin urmare, acţiunea la nivel comunitar este cea mai adecvată pentru realizarea programelor europene GNSS (Galileo şi EGNOS).

(1)  JO C 256, 27.10.2007, p. 73-75.

JO C 256, 27.10.2007, p. 47.

JO C 324, 30.12.2006, p. 41-42.

JO C 221, 8.9.2005, p. 28.