Accept Refuse

EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52008XC0123(03)

Publicarea unei cereri de înregistrare în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare

OJ C 16, 23.1.2008, p. 14–22 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

23.1.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 16/14


Publicarea unei cereri de înregistrare în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare

(2008/C 16/05)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare, în temeiul articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului (1). Declarațiile de opoziție trebuie să parvină Comisiei în termen de șase luni de la data prezentei publicări.

FIȘĂ REZUMAT

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

„ČESKÉ PIVO”

Nr. CE: CZ/PGI/005/00375/14.10.2004

DOP ( ) IGP ( X )

Această fișă rezumat prezintă cu titlu informativ principalele elemente ale caietului de sarcini al produsului.

1.   Autoritatea competentă din statul membru:

Denumire:

Úřad průmyslového vlastnictví

Adresă:

Antonína Čermáka 2a

CZ-160 68 Praha 6-Bubeneč

Telefon

(420) 220 383 111

Fax

(420) 224 324 718

E-mail:

posta@upv.cz

2.   Grup:

Denumire:

Sdružení České pivo

Adresă:

Lípová 15

CZ-120 44 Praha 2

Telefon

(420) 224 914 566

Fax

(420) 224 914 542

E-mail:

Componență:

Producători/prelucrători ( X ) Alte categorii ( X )

3.   Tipul produsului:

Clasa 2.1: Bere

4.   Caiet de sarcini:

[rezumatul cerințelor prevăzute la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

4.1.   Denumire: „České pivo”

4.2.   Descriere: Specificitatea berii „České pivo” este conferită de o serie de factori, în special materiile prime utilizate, know-how-ul format în industria berii de-a lungul multor ani și procedeele speciale de fabricare a berii. Printre caracteristicile notabile ale preparării berii „České pivo” sunt brasajul prin decocție, fierberea mustului și fermentarea în două etape. Întregul proces de producție (materii prime alese cu grijă, procesul de malțificare și prepararea berii în zona tradițională a Republicii Cehe) dă naștere unui produs specific și unic foarte renumit.

Mai jos sunt prezentați parametrii tehnici ai berii „České pivo”. Berea se poate distinge prin predominanța malțului și a hameiului, fiind acceptabil doar un ușor gust de pasteurizare, drojdie sau de ester și nefiind permise gusturi sau mirosuri străine. În general, aroma mai puțin pronunțată a berii „České pivo” provine de la conținutul scăzut de produse secundare de fermentație nedorite. Berea are un gust înțepător între mediu și puternic, iar eliberarea de dioxid de carbon este lentă. Gradul de densitate a berii este mediu până la maxim, în principal datorită conținutului de reziduuri nefermentate din extract, care depinde de diferența dintre atenuarea aparentă și cea reală. O atenuare mai scăzută înseamnă și un conținut de alcool mai scăzut. Una dintre caracteristicile foarte importante ale berii „České pivo” este gustul său amar. Gustul amar al berii variază de la mediu la destul de intens, cu o aciditate moderată-ușoară, care nu dispare din gură imediat. Acest gust amar persistă în gură mai multă vreme, stimulând mai îndelung papilele gustative. Gustul amar mai intens ajută și digestia. Alte caracteristici ale berii „České pivo” sunt concentrația mai mare de polifenoli și valoarea mai mare a pH-ului.

Berea blondă (blondă „lager”, bere blondă normală și ușoară) are o aromă slabă-medie de malț blond și de hamei. Este de culoare aurie, de intensitate medie spre mare. Berea este acidulată și, la turnarea în pahar, formează o spumă albă compactă. Berea brună (brună „lager” și brună normală) are o aromă specială de malț brun și colorat. Are un gust înțepător de intensitate medie, cu o densitate maximă caracteristică, datorată diferenței substanțiale dintre atenuarea aparentă și cea reală și a prezenței în materiile prime din care se fabrică berea a unor substanțe care nu pot fermenta. Gustul amar este influențat de densitatea maximă a berii. Se permite existența unor gusturi și mirosuri secundare de caramel și ușor dulci.

Parametri de calitate

Blondă „lager”

Extract original de must fiert cu hamei: 11,00-12,99 (% din greutate)

Conținut de alcool: 3,8-6,0 (% din volum)

Culoare: 8,0-16,0 (unități EBC)

Substanțe amare: 20-45 (unități EBC)

Valoarea pH: 4,1-4,8

Diferența dintre atenuarea aparentă și cea reală: 1,0-9,0 (% rel.)

Polifenoli: 130-230 (mg/l)

Brună „lager”

Extract original de must fiert cu hamei: 11,00-12,99 (% din greutate)

Conținut de alcool: 3,6-5,7 (% din volum)

Culoare: 50-120 (unități EBC)

Substanțe amare: 20-45 (unități EBC)

Valoarea pH: 4,1-4,8

Diferența dintre atenuarea aparentă și cea reală: 2,0-9,0 (% rel.)

Blondă normală

Extract original de must fiert cu hamei: 8,00-10,99 (% din greutate)

Conținut de alcool: 2,8-5,0 (% din volum)

Culoare: 7,0-16,0 (unități EBC)

Substanțe amare: 16-28 (unități EBC)

Valoarea pH: 4,1-4,8

Diferența dintre atenuarea aparentă și cea reală: 1,0-11,0 (% rel.)

Brună normală

Extract original de must fiert cu hamei: 8,00-10,99 (% din greutate)

Conținut de alcool: 2,6-4,8 (% din volum)

Culoare: 50-120 (unități EBC)

Substanțe amare: 16-28 (unități EBC)

Valoarea pH: 4,1-4,8

Diferența dintre atenuarea aparentă și cea reală: 2,0-11,0 (% rel.)

Bere ușoară

Extract original de must fiert cu hamei: max. 7,99 (% din greutate)

Conținut de alcool: 2,6-3,6 (% din volum)

Culoare: 6,0-14,0 (unități EBC)

Substanțe amare: 14-26 (unități EBC)

Valoarea pH: 4,1-4,8

Diferența dintre atenuarea aparentă și cea reală: 1,0-11,0 (% rel.)

4.3.   Aria geografică: Zona de producție a berii „České pivo” este delimitată astfel:

la sud-vest: Chebská pánev, Český les, Šumava, Blanský les și zonele piemontane ale Novohradské hory,

la sud: Třeboňská pánev, extremitatea sudică a Českomoravská vrchovina și râul Dyje și râul Morava dincolo de Hodonin,

la sud-est: extremitățile vestice și nordice ale zonei protejate a Bilé Karpaty,

la est: extremitățile vestice, nordice și sud-estice ale zonei protejate a Beskydy,

la vest: râul Ohře, Mostecká pánev și râul Elba până la Děčín,

la nord-vest: râul Ploučnice, râul Kamenice și Lužické hory,

la nord: Liberecká pánev, versanții sudici ai Krkonoše, Broumovské hory și versanții sudici ai Orlické hory,

la nord-est: zona piemontană a Kralický Sněžník, Rychlebské hory și Zlatohorská vrchovina, râul Opavice până la confluența acestuia cu râul Opava, râul Opava până la confluența acestuia cu râul Oder, râul Oder până la confluența acestuia cu râul Olše, râul Olše până la confluența acestuia cu râul Lomná și râul Lomná până la zona protejată a Beskydy.

Indicația geografică „České pivo” conține numele țării, în primul rând deoarece prin metoda specifică de producție, care a fost, vreme de secole, specifică zonei delimitate, berea „České pivo” este legată practic de întreaga zonă a Republicii Cehe de astăzi. De-a lungul secolelor, berea de fermentație joasă, maturată complet, a fost fabricată continuu în această zonă, cu precădere prin aceeași metodă, care combină brasajul prin decocție, fierberea mustului, fierberea în sine a hameiului și fermentarea în două etape distincte (a se vedea punctul 4.5). „České pivo” are în mod specific un procent înalt de extract nefermentat, un conținut mare de polifenoli, o valoare ridicată a pH-ului și o culoare mai aparte și un gust amar și înțepător mai pronunțat față de alte beri.

Prin specificitatea metodei de producție utilizate, de la care provin proprietățile caracteristice ale berii „České pivo”, faima și denumirea „České pivo” s-au răspândit atât pe plan național, cât și internațional, iar produsul a devenit legat fără echivoc de locul în care a fost produs, respectiv Republica Cehă.

Importanța conceptului și reputația calității berii „České pivo” sunt confirmate și de faptul că această denumire a fost inclusă în lista de denumiri protejate din Acordul din 1985 dintre Guvernele Republicii Socialiste Cehoslovace și Republicii Portugheze privind protecția indicațiilor de proveniență, a denumirilor de origine și a altor denumiri geografice și similare. La acea vreme, aria delimitată constituia doar parte din țară, în ansamblul ei. După dizolvarea Republicii Federale Cehe și Slovace, această arie a fost alcătuită din suprafața celei mai mari părți a unui stat independent. Consumatorii din întreaga lume au asociat fără echivoc denumirea „České pivo” nu doar cu locul în care această bere era produsă, și anume Republica Cehă, ci și, în special, cu caracteristicile și calitatea specifică a acesteia.

Cererea de înregistrare a indicației geografice „České pivo” este solicitată de asociația producătorilor de bere care provin, practic, din întreaga Republică Cehă. Caracteristicile și reputația berii „České pivo” au fost influențate, fără îndoială, de experiența neprețuită dobândită de-a lungul multor ani de către producătorii de malț și berarii cehi și transmisă din generație în generație în cadrul zonei delimitate a Republicii Cehe.

Ca suprafață, Republica Cehă este un stat european mic. Acum, ca și în trecut, datorită dimensiunii sale mici și a reliefului, Republica Cehă poate asigura respectarea condițiilor de producție — tehnologia și materiile prime folosite, precum și competențele producătorilor — pe teritoriul ariei delimitate.

Având în vedere cele menționate mai sus și, în special, datorită metodelor tipice și tradiționale de producere a berii, care diferă de cele folosite în zonele înconjurătoare, a gustului inimitabil și a proprietăților specifice ale berii (a se vedea punctul 4.2) și a renumelui, care depășește cu mult granițele ariei delimitate, omogenitatea teritoriului delimitat este clară și de netăgăduit.

Hamei

Cea mai mare zonă de cultivare a hameiului din Republica Cehă este Žatecko, cu 355 de comune cultivatoare de hamei, în districtele Louny, Chomutov, Kladno, Rakovník, Rokycany și Plzeň-sever, urmată de Úštěcko, cu 220 de comune cultivatoare de hamei în districtele Litoměřice, Česká Lípa și Mělník și de Tršicko, cu 65 de comune cultivatoare de hamei în districtele Olomouc, Přerov și Prostějov.

Zonele din Republica Cehă în care se cultivă hamei se găsesc în punctele de tranziție dintre climele temperat oceanică și continentală. Mai mult, zona Žatecko se întinde pe o suprafață mai ferită de precipitații din Krušné hory și Česky les, care creează condiții unice în acest spațiu.

În zonele din Republica Cehă în care se cultivă hamei se pot găsi variate tipuri de soluri (cernoziomuri, rendzine, pământuri brune și soluri bune), împreună cu variate clase de soluri (nisipoase, lutoase și argiloase). Aceste soluri s-au format pe variate substraturi petrografice și geologice.

În zona de cultivare a hameiului Žatecko, majoritatea plantațiilor de hamei se găsesc pe soluri care provin din straturi ale formațiunilor geologice permiene. Aceste soluri, care sunt cunoscute drept depozite permiene roșii, conțin o cantitate considerabilă de compuși de fier (6-7 % oxid de fier), mangan și compuși ai altor metale.

Partea estică a zonei de cultivare a hameiului Úštěcko este situată pe o formațiune terțiară și cretacică, iar partea centrală, Polepská blata, este așezată pe sedimente cuaternare. În partea vestică a zonei Úštěcko există numeroase roci vulcanice bazaltice.

Solurile din zona de cultivare a hameiului Tršicko sunt în principal cuaternare și parțial de origine terțiară.

Solurile roșii permiene din zona de cultivare a hameiului Žatecko sunt considerate a fi cele mai bune soluri care produc un hamei fin de calitate. Acestea sunt în cea mai mare parte soluri argilo-lutoase care, după ce au fost lucrate la o anumită adâncime, dețin o bună capacitate de absorbție a apei și a aerului și o sorbție substanțială a nutrienților din sol. Un sol ușor acid spre neutru priește cel mai bine culturilor de hamei. Adecvarea solurilor pentru cultivarea hameiului este determinată nu doar de proprietățile naturale ale acestora, ci și, într-o mare măsură, de nivelul ameliorării și dezvoltării solului, de cantitatea de îngrășăminte organice și minerale aplicate și de alte tratamente pe termen lung, de natură să creeze condiții favorabile pentru cultivarea și creșterea hameiului.

4.4.   Dovada originii: Fiecare producător de bere păstrează o listă cu furnizorii tuturor materiilor prime. Originea materiilor prime se poate regăsi în bonurile de livrare. Mai mult, trasabilitatea originii hameiului cultivat în Republica Cehă este o cerință în temeiul Legii nr. 97/1996 Sb. Se păstrează, de asemenea, o listă a achizitorilor produsului final. Fiecare ambalaj al produsului oferă elementele obligatorii referitoare la producător și la produsul în sine. Acest lucru asigură o trasabilitate clară a produsului. Procesul de producție în sine este controlat cu grijă și cu precizie, iar elementele de pe fiecare lot sunt înregistrate astfel încât să se poată regăsi ulterior originea tuturor materiilor prime utilizate în fiecare lot de bere „České pivo” produsă. Respectarea caietului de sarcini este monitorizată de filiala locală a Autorității cehe pentru agricultură și inspecție alimentară.

4.5.   Metoda de obținere: Materii prime pentru producția de bere:

Malț — Se folosește un malț blond cunoscut și sub numele de „malț Pilsen”, care este produs din orz de primăvară pe două rânduri. Varietățile de orz folosite pentru producerea malțului provin din varietățile cultivate aprobate de Autoritatea cehă pentru agricultură și inspecție alimentară din Brno și recomandate de Institutul de cercetare pentru fabricarea berii și malțului din Praga pentru producția de „České pivo” (pentru detalii complete referitoare la mustul preparat standard, a se vedea tabelul de mai jos).

Cerințele actuale de calitate pe plan internațional și european pentru prepararea orzului preferă varietăți cu activitate enzimatică puternică, conținut ridicat de extract și valori mari de atenuare finală. Pe de altă parte, modificarea proteică și citolitică scăzută și gradul de atenuare care conduce la apariția extractului rezidual sunt specifice berii „České pivo”. Pe această bază s-au specificat următorii parametrii fundamentali pentru varietățile adecvate producției de „České pivo”:

Se folosesc hameiul și produsele prelucrate din hamei din Republica Cehă, în special varietățile crescute în zonele selectate din: 1. Žatecko; 2. Úštěcko și 3. Tršicko. Hameiul se cultivă în soluri lutoase spre argilo-lutoase. Solurile roșii permiene sunt tipice regiunii Žatecko. Cea mai favorabilă temperatură anuală medie pentru cultivarea hameiului este aceea cuprinsă între 8 și 10 °C.

Hameiul este destul de specific și diferă de hameiul cultivat în alte regiuni din lume, în special datorită procentului de acizi amari alfa și beta. În vreme ce raportul pentru varietățile cultivate în mod obișnuit este în general de 2,5:1, raportul pentru hameiul cultivat în această zonă este în medie de 1:1,5. O altă trăsătură care deosebește hameiul din această zonă de hameiul din alte zone este conținutul de beta-farnesen de 14-20 % din totalul de uleiuri esențiale. Varietățile de hamei cultivate în zona în cauză și, în general, toate varietățile de hamei folosite pentru producerea de bere „České pivo” trebuie să fie aprobate de autoritățile de supraveghere și recomandate de Institutul de cercetare pentru fabricarea berii și a malțului.

Apa — Pentru producerea de bere „České pivo”, se folosește apă din izvoare locale. Duritatea apei folosite pentru fabricarea berii este evaluată ca fiind moale spre mediu-dură.

Drojdie de bere — Se folosesc sușe de drojdie de fermentație joasă (Saccharomyces cerevisiae subs. uvarum) care sunt adecvate producției de bere „České pivo” și care generează diferența dintre atenuarea aparentă și cea reală prezentate în caietul de sarcini. Cele mai frecvent folosite sușe sunt numerele 2, 95 și 96, care sunt incluse în colecția de sușe de reproducere de drojdii de bere ale Institutului de cercetare pentru fabricarea berii și a malțului, cu numărul de înregistrare RIBM 655 și sunt disponibile pentru toți producătorii de bere „České pivo”.

Producția

Producția de bere începe la fabrica de bere, unde malțul măcinat se amestecă cu apă și se brasează, ceea ce descompune amidonul nefermentabil în zaharuri fermentabile. Pentru brasajul în sine se folosește metoda prin decocție cu una până la trei plămezi; nu se folosește brasajul prin infuzie. Cel puțin 80 % din măcinișul total este format din malț produs din varietăți aprobate, care garantează gustul tipic al berii „České pivo”.

Compoziția măcinișului, inclusiv cantitatea prelucrată, este înregistrată în registrul de fabricație a berii, iar originea malțului este justificată prin bonurile de livrare. Temperatura și durata brasajului sunt, de asemenea, înregistrate în registrul de fabricație. După ce s-a încheiat brasajul și au fost separate particulele insolubile de malț prin operația numită filtrare, începe prepararea mustului prin fierberea acestuia cu hameiul. Pe parcursul acestei etape, care durează între 60 și 120 de minute, trebuie să se atingă o rată de evaporare de cel puțin 6 %. Se poate adăuga hamei în trei etape. Cantitatea minimă de hamei sau produse prelucrate din hamei din Republica Cehă este de 30 % pentru berile blonde „lager” și cel puțin 15 % pentru alte tipuri de bere. Compoziția hameiului, inclusiv compoziția lotului de materii prime este înregistrată în registrul de fabricație a berii; originea materiilor prime este justificată prin bonurile de livrare. După ce s-a încheiat fierberea mustului, mustul fiert cu hamei este răcit până la o temperatură de fermentare de 6-10 °C și aerisit. Apoi se adaugă drojdia de bere folosită exclusiv pentru fermentația joasă (Saccharomyces cerevisiae subs. uvarum).

Fermentarea are loc la o temperatură maximă de 14 °C, iar acest proces tehnologic este separat în mod normal de fermentarea secundară, și anume se folosește fermentarea în două etape. Evoluția temperaturii pe durata fermentării este înregistrată într-un registru de fermentație. Procesul de fermentare secundară are loc la temperaturi apropiate de 0 °C. La încheierea maturării prin fermentare secundară în bazine, berea este filtrată și pusă în butoaie, în sticle, în doze sau în cisterne. Se poate face și bere nefiltrată. Produsul final trebuie să respecte parametrii de calitate indicați la punctul 4.2.

Întreaga tehnologie de producție a berii este permanent monitorizată.

Metoda de obținere

Mustul

Extract din primul must — eșantion prelevat la 10 minute după începerea filtrării.

Determinarea extractului — prin metoda picnometrică, folosindu-se un zaharimetru sau un aparat special (A. Paar sau alt aparat potrivit pentru măsurarea extractului).

Limpezimea mustului la 25 °C — prin metoda nefelometrică la 25 °C, măsurare la 30 de minute după revenirea temperaturii.

Măsurarea extractului din ultimul must la 25 °C — extract măsurat după aceeași metodă ca și extractul din primul must.

Mustul fiert cu hamei

Extract din mustul fiert cu hamei — eșantion prelevat la 15 minute după încheierea fierberii mustului.

Determinarea extractului: prin metoda picnometrică, folosindu-se un zaharimetru sau un aparat special (A. Paar sau alt aparat potrivit pentru măsurarea extractului).

Conținutul de sedimente — verificare vizuală după agitarea mustului, la 5 minute după încheierea fierberii mustului într-o fosă Imhoff sau într-un alt recipient în care se poate evalua conținutul de sedimente.

Limpezimea mustului fiert cu hamei — mustul fiert cu hamei se filtrează (hârtie de filtru pentru analize, fâșie albastră), iar filtratul este utilizat pentru determinarea prin metoda nefelometrică în unghi de 90°. Măsurătoarea este efectuată parțial la 20 °C (încălzire timp de 20 de minute) și parțial la 5 °C (încălzire timp de 20 de minute).

Determinarea gustului amar al mustului fiert cu hamei — conținutul de acizi amari izomeri alfa (IBU).

Atenuarea reală a mustului fiert cu hamei — determinată printr-o metodă recomandată.

Berea tânără

Determinarea microscopică a numărului de celule de drojdie din fluid.

Determinarea fiabilității drojdiei (prin colorarea cu albastru de metil).

Determinarea acizilor amari izomeri alfa (IBU) prin metode recomandate.

Berea maturată

Analiza de bază — extractul aparent și real, conținutul de alcool, calcularea extractului în mustul inițial, determinarea acizilor amari izomeri alfa (IBU), limpezimea berii în unghi de 90°, atenuarea reală și culoarea berii.

Verificările sunt desfășurate de către laboratoarele fabricilor de bere sau de către un laborator specializat (de exemplu, Institutul de cercetare pentru fabricarea de bere și malț), în conformitate cu standardele analitice ale sectorului de fabricare a berii și malțului sau cu metodele analitice EBC.

4.6.   Legătură: Descoperirile arheologice dovedesc în mod clar faptul că locuitorii ariei geografice delimitate (denumită în continuare „aria în cauză”), slavii și populația care o ocupa înaintea acestora, fabricau deja bere. Primele mențiuni privind fabricarea de bere din aria în cauză sunt legate de Břevnovsky klášter (mănăstirea Brevnov), unde călugării benedictini preparau bere și vin în anul 993.

Cea mai veche mențiune de cultivare a hameiului în aria în cauză este actul de fondare prin care Prințul Břetislav I oferea dările încasate pentru hameiul cultivat în Žatec, Stará și Mladá Boleslav capitulului Sf. Wenceslas din Staré Boleslavi Boleslav. Primul document istoric legat direct de fabricarea de bere este actul de fondare al capitulului Vyšehrad emis de către primul rege al Boemiei, Vratislav II, în 1088. Acest document, în transcrierea a ceea ce s-a mai păstrat, se referă la dări pentru hamei și alte daruri, precum bunuri imobiliare și sume de bani, acordate canonicilor capitulului Vyšehrad. Multe alte documente care datează din 1090 până în 1100 tratează cultivarea hameiului, malțul, berea, licențele pentru fabricarea berii și exporturile de bere. Începând din 1330, există multe însemnări referitoare la fabricarea de malț și de bere în documente aparținând casei regale, nobilimii sau orașelor.

Procesul de fabricare a berii a fost transmis din generație în generație. Inițial, fabricarea de bere a fost un privilegiu de care s-au bucurat anumite persoane (de exemplu, burghezi care dețineau licență de fabricare și nobili). În secolul al XIV-lea, s-au constituit ghilde ale fabricanților de malț și de bere și fabricarea de bere de fermentație joasă și înaltă a continuat să se dezvolte rapid, culminând cu înființarea marilor fabrici de bere industriale care au continuat tradiția berii „České pivo” până în prezent. Anul 1842 a reprezentat un reper important prin înființarea fabricilor de bere Plzeři.

Fabricarea de bere cu fermentație joasă a fost ameliorată în continuare, caracteristicile acestei beri fiind complet diferite față de cele ale celorlalte beri produse până atunci. Această băutură aurie acidulată cu gust plăcut de hamei și cu spumă fină și compactă s-a răspândit în întreaga lume. Acest lucru a marcat începutul unei noi epoci în dezvoltarea industriei mondiale a berii, care a cunoscut o dezvoltare fără precedent, nu numai pe teritoriul ceh, ci și în Austro-Ungaria, Germania și alte țări europene. În deceniile care au urmat, s-au înființat numeroase fabrici de bere, toate complet dotate cu cea mai modernă tehnologie. Progresiv s-au adus îmbunătățiri la echipamente și tehnologie, ceea ce a condus la producția modernă și pe scară largă de astăzi. Principiul de bază a rămas, totuși, același. Berea pentru care au fost și încă sunt utilizate în special materii prime locale (și anume materii prime care provin din aria în cauză, caracterizată de sol și condiții climatice specifice) și-a câștigat respect și o poziție puternică atât în țară, cât și peste hotare. Popularitatea ei este confirmată de numeroasele încasări din exporturi de bere „České pivo”, nu numai în trecut, ci și în prezent.

„České pivo” este fabricată prin metoda descrisă mai sus, care se bazează pe măiestria berarilor cehi, exclusiv în aria în cauză, în principal din materii prime locale care dețin calitatea specificată și din surse de apă locale. Toate acestea conferă berii „České pivo” specificitatea care derivă din compoziția sa unică.

Studiile derulate de Institutul de cercetare pentru fabricarea berii și a malțului din Praga au demonstrat faptul că berea „České pivo” diferă în mod considerabil față de berile străine. S-a efectuat o evaluare analitică și senzorială amănunțită asupra unei selecții de beri cehe și străine.

S-a creat un model analitic și statistic detaliat, care a făcut posibilă identificarea de similarități și diferențe dintre diferite beri. Rezultatele au fost prelucrate folosindu-se metode statistice multidimensionale (analiza factorilor, analiza dispersiei, agregarea etc.). S-a demonstrat că berea „České pivo” poate fi diferențiată de berile străine din aceeași categorie.

În majoritatea cazurilor, „České pivo” conține extract (nefermentat) rezidual, ceea ce constituie una din trăsăturile specifice ale acestei beri. Alte trăsături care o deosebesc de berile străine sunt culoarea mai intensă, gustul amar, valoarea pH-ului și conținutul de polifenoli. Culoarea mai puternică și conținutul mai ridicat de polifenoli sunt rezultatul metodei de brasaj prin decocție utilizată foarte frecvent în Republica Cehă. Toți acești parametri sunt determinați de calitatea și compoziția materiilor prime și de condițiile tehnice și tehnologice. Din punct de vedere tehnologic, compoziția măcinișului de malț, nivelul hameiului, sușele de drojdie selectate și metoda de fermentație folosită, toate combinate cu tradiția de fabricare a berii și cu factorul uman, constituie trăsături predominante. Din punct de vedere senzorial, berea „České pivo” se poate distinge prin densitatea sa, prin gustul său foarte amar, prin faptul că gustul amar nu dispare imediat și prin incidența scăzută de mirosuri și gusturi străine.

Caracterul unic al producerii acestei beri este rezultatul unei tradiții seculare a fabricării de bere în aria în cauză și a transmiterii din generație în generație până în prezent a acestui meșteșug, în forma sa specifică. Condițiile favorabile de cultivare a hameiului în aria în cauză, combinate cu înaltul profesionalism dobândit de lucrători în urma studiilor la școli cehe de toate nivelurile, garantează reputația excelentă a berii „České pivo” în întreaga lume. Denumirea berii „České pivo” a fost deja menționată în anexa la acordul dintre Guvernele Republicii Socialiste Cehoslovace și Republicii Portugheze privind protecția indicațiilor de proveniență, a denumirilor de origine și a altor denumiri geografice și similare. Acest acord a fost publicat în Decretul Ministerului Afacerilor Externe nr. 63/1987 Sb. din 18 mai 1987.

În 2003, Oficiul de turism ceh a realizat un sondaj cu privire la percepția străinilor asupra Republicii Cehe și la motivele pentru care turiștii aleg ca destinație această țară. Grupul-țintă a fost compus din turiști din Germania, Austria, Polonia, Italia, Țările de Jos, Statele Unite, Japonia, țări scandinave, Rusia, Coreea de Sud și țări arabe. S-au intervievat 1 800 de respondenți (150 de respondenți din fiecare țară sau grup de țări) — bărbații au alcătuit 66 % din eșantion. În urma sondajului s-a constatat că Republica Cehă este în primul rând asociată orașului Praga (47 %) și berii excelente (45 %). Întrebarea a fost următoarea: „Când aud «Republica Cehă», primul lucru care îmi vine în minte este …”

Popularitatea berii „České pivo” este dovedită și de exporturile care se află în creștere constantă.

4.7.   Organism de control:

Denumire:

Státní zemědělská a potravinářská inspekce

Adresă:

Květná 15

CZ-603 00 Brno

Telefon

(420) 543 540 205

Fax

(420) 543 540 210

E-mail:

sekret.ur@spzi.gov.cz

4.8.   Etichetare: Denumirea „České pivo” face parte din numele de marcă de pe eticheta principală a produsului.

Nicio mențiune din caietul de sarcini al berii „České pivo” nu vizează să împiedice trimiterea la producția din Republica Cehă în cazul berilor neclasificate drept „České pivo” în conformitate cu cerințele naționale și comunitare. Astfel de trimiteri nu ar trebui totuși să facă parte din numele de marcă de pe eticheta principală a acestor beri.

Orice referință „IGP”, „Indicație geografică protejată” și simbolul aferent al Comunității trebuie să fie clar asociate termenului „České pivo” și nu trebuie să creeze impresia că sunt înregistrați și alți termeni care figurează pe etichetă.


(1)  JO L 93, 31.3.2006, p. 12.


Top