52008PC0780

[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 13.11.2008

COM(2008) 780 final

2008/0223 (COD)

Propunere de

DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

privind performanța energetică a clădirilor

(reformare)

(prezentată de Comisie) {SEC(2008) 2864}{SEC(2008) 2865}

EXPUNERE DE MOTIVE

1. CONTEXTUL PROPUNERII

1.1. Obiectiv

Reformarea Directivei 2002/91/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2002 privind performanța energetică a clădirilor[1], denumită în continuare „EPBD”, urmărește clarificarea și simplificarea anumitor dispoziții, extinderea domeniului de aplicare al directivei, consolidarea unora dintre dispozițiile acesteia pentru a le face mai eficace și stabilirea de dispoziții privind rolul exemplar al sectorului public. În acest fel se va facilita transpunerea și implementarea EPBD și se va valorifica o cotă semnificativă din potențialul de rentabilitate existent în sectorul clădirilor. În același timp, se păstrează obiectivele și principiile directivei actuale, statele membre fiind, din nou, cele care trebuie să determine cerințele concrete și modalitățile de implementare a directivei.

1.2. Obiectivele strategice ale UE și sectorul clădirilor

În ianuarie 2007, Comisia a propus un amplu pachet de măsuri privind schimbările climatice și energia[2] care cuprinde obiectivele „20-20-20%” de reducere a consumului de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră și de creștere a cotei de surse regenerabile de energie până în 2020. Acest pachet a fost aprobat de Consiliul European din primăvara anului 2007. Obiectivele menționate au fost adoptate avându-se în vedere numeroasele dovezi științifice privind schimbările climatice, prețurile mari ale energiei și creșterea dependenței față de importurile de energie, cu potențialele sale repercusiuni geopolitice. Reducerea consumului de energie poate avea, fără îndoială, o contribuție semnificativă la realizarea acestor obiective. Sectorul clădirilor oferă numeroase posibilități eficiente din punctul de vedere al costurilor de a acționa în acest sens și, în același timp, de a contribui la bunăstarea cetățenilor UE.

Sectorul clădirilor – și anume clădirile rezidențiale și comerciale – este principalul consumator de energie și cel mai mare emițător de CO2 din UE, fiind responsabil de 40% din totalul consumului final de energie și al emisiilor de CO2 înregistrate în UE. Acest sector are un mare potențial neexploatat de a realiza economii de energie rentabile, care, odată valorificat, ar duce la reducerea cu 11% a consumului de energie finală al UE în 2020. Această reducere ar aduce, la rândul său, o serie de avantaje, precum reducerea necesarului de energie, a dependenței față de importuri și a impactului asupra climei, facturi de energie mai scăzute, creșterea numărului de locuri de muncă și stimularea dezvoltării locale.

În principiu, clădirile răspund nevoilor și preferințelor tuturor cetățenilor europeni în funcție de mediul specific al acestora și, de aceea, sunt adeseori considerate drept un domeniu-cheie de competență al autorităților locale, regionale și naționale. În același timp, produsele, dispozitivele și serviciile din sectorul construcțiilor sunt un element important al pieței interne a UE, iar, în prezent, activitatea multor angajați și societăți comerciale nu se limitează la o singură țară. Mai mult, sectorul clădirilor joacă un rol-cheie în realizarea obiectivelor privind energia și schimbările climatice, în toate țările, cu cel mai mic cost posibil pentru indivizi și societate, iar valoarea adăugată a eforturilor comune este însemnată. Acest lucru justifică cu atât mai mult acțiunea la nivelul UE.

2. DISPOZIțII COMUNITARE EXISTENTE

2.1. Directiva privind performanța energetică a clădirilor

Directiva EPBD este principalul instrument juridic comunitar care prevede o abordare holistică a utilizării eficiente a energiei în sectorul clădirilor. Obiectivul principal al directivei este de a promova îmbunătățirea, eficientă din punctul de vedere al costurilor, a performanței energetice globale a clădirilor. Dispozițiile sale reglementează necesarul de energie pentru încălzirea spațiului și producerea de apă caldă, răcirea, ventilarea și iluminarea în clădirile noi și existente, rezidențiale și nerezidențiale. Majoritatea dispozițiilor existente se aplică tuturor clădirilor, indiferent de dimensiunea și caracterul rezidențial sau nerezidențial al acestora. Unele dispoziții se aplică doar anumitor tipuri de clădiri. Directiva îmbină, într-un text juridic, diferite instrumente de reglementare (precum obligația statelor membre de a stabili cerințe de performanță energetică pentru clădirile noi și pentru clădirile existente mari care sunt supuse unei renovări majore) și instrumente cu caracter informativ (precum certificatele de performanță energetică și cerințele privind inspecția sistemelor de încălzire și de climatizare).

Directiva EPBD nu fixează niveluri aplicabile în întreaga Uniune Europeană, ci impune statelor membre să formuleze cerințele concrete și mecanismele necesare. Astfel, abordarea sa ia în considerare, în totalitate, condițiile restrictive existente la nivel național/regional, precum climatul exterior și tradițiile specifice din domeniul construcțiilor. Statele membre pot depăși cerințele minime stabilite în directivă, fixând obiective mai ambițioase. A existat un decalaj în ceea ce privește implementarea directivei EPBD, însă, în prezent, 22 de state membre declară că au realizat o transpunere integrală a acesteia (în curs de evaluare de către Comisie). Până în prezent, una dintre cele mai importante contribuții ale directivei EPBD a fost să introducă eficiența energetică a clădirilor în agendele politice, să o integreze în codurile construcțiilor și să o aducă în atenția cetățenilor.

2.2. Alte instrumente de reglementare

În afară de directiva EPBD, există alte câteva directive care tratează aspecte legate de energie în contextul clădirilor, precum directiva privind proiectarea ecologică a produselor consumatoare de energie (2005/32/CE)[3], directiva privind promovarea cogenerării (2004/8/CE)[4], directiva privind eficiența energetică la utilizatorii finali și serviciile energetice (2006/32/CE)[5], precum și propunerea de directivă privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile[6]. Dispoziții aplicabile clădirilor se regăsesc, de asemenea, în directiva privind materialele de construcții (89/106/CEE)[7] și în Planul de acțiune privind consumul și producția durabile și politica industrială durabilă[8].

Deși aceste directive nu sunt menționate în mod explicit în propunere, practica juridică nefiind de așa natură, ele constituie o componentă inseparabilă a unui ansamblu de instrumente destinate promovării dezvoltării și utilizării durabile a activelor imobiliare din UE, iar statele membre trebuie, la rândul lor, să le ia pe deplin în considerare la elaborarea propriilor politici pentru acest sector.

2.3. Sunt necesare acțiuni suplimentare?

În ciuda acțiunilor deja întreprinse, există un foarte mare potențial neexploatat de economii de energie rentabile. Acest lucru înseamnă că o mare parte din potențialele beneficii sociale, economice și de mediu existente la nivel național și comunitar nu sunt valorificate pe deplin. Acest lucru este rezultatul complexității sectorului și al existenței unor deficiențe ale pieței, dar și al unor restricții la nivelul formulării și domeniului de aplicare al unor dispoziții din cadrul directivei EPBD, precum și al nivelului scăzut de ambiție demonstrat de unele state membre în procesul de implementare a acesteia.

3. CONSULTAREA PăRțILOR INTERESATE șI EVALUAREA IMPACTULUI

3.1. Consultări, culegerea datelor și utilizarea expertizei

Propunerea de reformare a directivei EPBD a fost elaborată pe baza diverselor contribuții furnizate de statele membre și de părțile interesate cu diferite ocazii, inclusiv prin intermediul unei consultări publice online. S-a efectuat o analiză completă a impactului diferitelor opțiuni propuse, acordându-se atenție consecințelor economice, sociale și de mediu ale acestora și ținându-se seama de principiile subsidiarității și proporționalității.

3.2. Evaluarea impactului

Evaluarea impactului a demonstrat clar că revizuirea directivei EPBD este măsura adecvată pentru atingerea obiectivelor strategice ale UE. Directiva actuală va fi punctul de plecare și va constitui scheletul noului instrument. Trebuie totuși subliniat faptul că soluția rezidă în existența unui ansamblu integrat de instrumente politice. Prin urmare, pentru a completa implementarea directivei, sunt necesare și alte măsuri, cu caracter nenormativ, deși doar ele însele nu sunt suficiente. În consecință, ar trebui continuate și duse mai departe eforturile în ceea ce privește furnizarea de mai multe informații și cursuri de formare pentru experți și convenirea asupra măsurilor voluntare. În plus, sunt necesare eforturi în vederea stabilirii de stimulente financiare și fiscale la un nivel optim pentru a încuraja utilizarea eficientă a resurselor.

Evaluarea impactului a concluzionat că mai multe aspecte ale directivei EPBD ar trebui abordate în două moduri. În primul rând, este necesar să se clarifice formulările ambigue. De asemenea, s-a sugerat să se recurgă la reformarea (în raport cu modificarea) directivei. În al doilea rând, trebuie să fie consolidați principalii piloni ai directivei actuale (cerințele de performanță energetică pentru clădirile noi și pentru clădirile existente care sunt supuse unei renovări majore; certificatele de performanță energetică; inspecția sistemelor de încălzire și de climatizare). Opțiunile analizate în cadrul fiecărui pilon includ o combinație de instrumente de politică și, totodată, alternative cu caracter nenormativ. Acestea ar permite valorificarea deplină a potențialului directivei EPBD actuale și extinderea incidenței acesteia.

Impactul minim total al opțiunilor identificate ca fiind cele mai avantajoase și, prin urmare, luate în considerare pentru a fi incluse în prezenta propunere de reformare, în cazul cărora a fost posibilă cuantificarea, este semnificativ:

- economii de energie de 60 – 80 Mtoe/an până în 2020, ceea ce înseamnă o reducere cu 5-6% a consumului final de energie al UE în 2020;

- reduceri ale emisiilor de CO2 de 160-210 Mt/an până în 2020, ceea ce înseamnă 4-5% din emisiile totale de CO2 ale UE în 2020;

- între 280 000 și 450 000 de potențiale noi locuri de muncă până în 2020, în special în sectorul construcțiilor, al certificării și auditului energetic, precum și al inspecției sistemelor de încălzire și de climatizare. Crearea de noi locuri de muncă va fi stimulată, de asemenea, de nevoia de produse, componente și materiale care să fie utilizate sau instalate în clădirile mai performante (acestea nu au fost cuantificate în evaluarea impactului).

Necesarul de investiții și costurile administrative sunt relativ scăzute comparativ cu avantajele și rentabilitatea investiților. De exemplu, suprimarea pragului de 1 000 m2 prevăzut la articolul 6 din actuala directivă EPBD ar conduce la investiții de capital suplimentare de 8 miliarde EUR/an, dar ar determina economii de energie în valoare de 25 miliarde EUR/an până în 2020, ceea ce presupune și însemnate costuri negative de reducere a emisiilor de CO2. Aceste calcule au fost realizate pe baza unor estimări prudente cu privire la prețurile din domeniul petrolier.

Necesarul de investiții nu este distribuit în mod egal între cetățenii UE, cei care desfășoară lucrări majore de renovare a clădirilor sau care sunt angajați într-o tranzacție imobiliară trebuind să suporte costuri suplimentare. Cu toate acestea, având în vedere nivelul înalt al prețurilor la energie, aceste investiții inițiale vor avea o rentabilitate atractivă și vor reduce valoarea facturilor de energie. Acest lucru va avea efecte pozitive directe și indirecte la nivelul întregii economii.

Avantajele globale pentru societate în ceea ce privește reducerea consumului de energie și, astfel, a emisiilor de CO2 și a dependenței față de importurile de energie, crearea de locuri de muncă, efectele pozitive asupra sănătății și productivitatea muncii depășesc cu mult costurile aferente măsurilor analizate. Investițiile în economiile de energie care se amortizează prin utilizarea eficientă a energiei primare contribuie, de asemenea, la sporirea bunăstării cetățenilor.

Cu toate acestea, unele dintre cerințe ar putea reprezenta o povară pentru unele gospodării cu venituri mici. Îmbunătățirea calității clădirilor este o modalitate bună de a găsi soluții pe termen lung la problemele facturilor de energie mari și de a ameliora calitatea vieții; ar trebui utilizate și alte măsuri, la dispoziția statelor membre, pentru a-i ajuta pe cei care se confruntă cu aceste probleme. Directiva revizuită pledează pentru instrumente de finanțare specifice. De exemplu, aceasta furnizează cadrul necesar pentru a stabili o legătură între măsurile de îmbunătățire a eficienței energetice incluse în recomandările din certificate și stimulentele financiare.

Evaluarea impactului publicată și anexele sale furnizează informații detaliate despre diferitele opțiuni luate în considerare și despre impactul acestora, precum și despre abordarea metodologică adoptată pentru evaluarea lor.

4. IMPLICAțII BUGETARE

În cadrul răspunsurilor la chestionarul elaborat de Comisie în vederea revizuirii directivei, autoritățile statelor membre au estimat că implicațiile bugetare ale directivei nu sunt prea însemnate. În plus, impactul administrativ este moderat. Reducerea consumului neproductiv de energie primară din sectorul clădirilor va antrena scăderea cheltuielilor gospodăriilor, ale societăților comerciale și ale autorităților publice care administrează și utilizează aceste clădiri. Beneficiile monetare și economice vor depăși costurile suplimentare de realizare a investițiilor necesare pentru economisirea de energie. Costurile administrative și investițiile necesare sunt detaliate în evaluarea impactului. Nu au fost identificate costuri substanțiale pentru bugetul comunitar.

Consolidarea cerințelor directivei presupune o creștere a volumului de muncă al Comisiei și necesită personal suplimentar (aproximativ trei funcționari cu normă întreagă).

5. ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII

5.1. Rezumatul acțiunii propuse

Propunerea păstrează obiectivele și principiile generale ale directivei EPBD actuale, rolul statelor membre în ceea ce privește determinarea cerințelor concrete rămânând neschimbat. Sarcinile administrative sunt reduse la minimum, dar au fost extinse pentru a garanta un efect maxim. Este esențial ca actuala directivă EPBD să fie implementată corespunzător și la timp. Prezenta propunere nu trebuie să servească drept scuză pentru a întârzia implementarea directivei actuale. Propunerea clarifică, consolidează și extinde domeniul de aplicare al dispozițiilor directivei EPBD actuale prin:

- clarificarea formulării anumitor dispoziții;

- extinderea domeniului de aplicare al dispoziției care impune statelor membre stabilirea unor cerințe minime de performanță energetică la executarea unor lucrări majore de renovare;

- consolidarea dispozițiilor privind certificatele de performanță energetică, inspecția sistemelor de încălzire și de climatizare, cerințele de performanță energetică, informarea și experții independenți;

- punerea la dispoziția statelor membre și a părților interesate a unui instrument-etalon de calcul care permite compararea nivelului impus de cerințele minime de performanță energetică stabilite la nivel național/regional cu nivelurile optime din punctul de vedere al costurilor;

- stimularea statelor membre în sensul elaborării cadrului propice pentru creșterea numărului de clădiri de pe piață ale căror emisii de dioxid de carbon și consum de energie sunt scăzute sau egale cu zero;

- încurajarea unei participări mai active a sectorului public, pentru ca acesta să ofere un exemplu demn de urmat.

5.2. Temeiul juridic

Eficiența energetică a clădirilor ocupă un loc important în politica de mediu a Comunității. Din acest motiv, temeiul juridic al actualei directive EPBD este articolul 175 alineatul (1) din Tratatul CE. Acesta rămâne neschimbat.

5.3. Dreptul UE de a interveni, subsidiaritate și proporționalitate

Instrumentele privind eficiența energetică adoptate la nivelul UE reflectă importanța din ce în ce mai mare a energiei ca provocare politică și economică, precum și strânsa legătură dintre energie și domeniile de politică privind siguranța aprovizionării, schimbările climatice, sustenabilitatea, mediul înconjurător, piața internă și dezvoltarea economică.

Sectorul clădirilor este responsabil de aproape jumătate din emisiile de CO2 neincluse în sistemul de comercializare a certificatelor de emisii și are un mare potențial de reducere, cu costuri negative sau scăzute, a acestor emisii. Caracteristicile sectorului clădirilor limitează ritmul de creștere a eficienței energetice. Produsele, dispozitivele și serviciile de construcții conexe sectorului clădirilor sunt un element important al pieței interne a UE. Dacă nu li se garantează stabilitatea și durabilitatea condițiilor de piață la nivelul întregii UE, este puțin probabil ca societățile comerciale să răspundă rapid la cererea în creștere de servicii în domeniul eficienței energetice. În plus, având în vedere creșterea mobilității forței de muncă și a numărului de societăți comerciale care desfășoară activități la nivelul UE, adoptarea de măsuri care creează condiții de reglementare naționale comparabile ar reduce sarcina administrativă și ar spori posibilitățile de creștere a productivității.

Până în prezent, obiectivele privind eficiența energetică nu au putut fi realizate în mod satisfăcător de statele membre, fiind necesară acțiunea la nivel comunitar pentru a facilita și sprijini dezvoltarea activităților la nivel național. Principalele elemente ale directivei EPBD actuale au făcut deja obiectul unei examinări din punctul de vedere al principiilor subsidiarității și proporționalității, iar practica a demonstrat că această abordare este adecvată. Cele două principii sunt respectate în textul propus. Accentul se pune pe stabilirea unei abordări comune care să stea la baza unor mecanisme coerente, de consolidare reciprocă a îmbunătățirilor în domeniul eficienței energetice, în timp ce statele membre păstrează controlul asupra stabilirii cerințelor individuale și a modalităților de implementare a acestora.

5.4. Alegerea instrumentului juridic

Reformarea directivei privind eficiența energetică a clădirilor face parte din strategia Comisiei pentru o mai bună legiferare și, mai ales, din planul de acțiune „Simplificarea și îmbunătățirea cadrului de reglementare”[9]. Se propune folosirea tehnicii de reformare, deoarece aceasta îmbunătățește lizibilitatea și ușurează înțelegerea textului.

6. CONțINUTUL PROPUNERII

Textului i se aduc o serie de modificări, unele dintre acestea fiind adaptări, clarificări și corecturi minore, altele constând în introducerea unor noi dispoziții. Acestea din urmă sunt prezentate în continuare.

Preambul

Anumite considerente au fost actualizate sau modificate.

Articolul 1. Obiect

Se introduce o mențiune pentru a indica existența unor cerințe noi cu privire la: (i) planurile naționale pentru creșterea numărului de clădiri ale căror emisii de CO2 și consum de energie primară sunt scăzute sau egale cu zero și (ii) sistemele de control independent al certificatelor de performanță energetică și al rapoartelor de inspecție.

Articolul 2. Definiții

Se introduc clarificări cu privire la câțiva termeni și se adaugă noi definiții acolo unde este necesar.

Articolul 3. Adoptarea unei metodologii

Se adaptează textul, iar detaliile tehnice cuprinse în acesta se transferă în anexa I.

Articolul 4. Stabilirea cerințelor minime de performanță energetică

În prezent, cerințele de performanță energetică stabilite de statele membre variază considerabil ca nivel, unele dintre acestea fiind departe de nivelurile optime din punctul de vedere al costurilor. Acest lucru înseamnă că, în cazul multor proiecte de construcții și de renovare majoră, se pierde ocazia de a îmbunătăți într-un mod economic performanța energetică a unei clădiri și de a scădea valoarea facturilor viitoare de energie.

Textul a fost modificat astfel încât să se garanteze alinierea treptată a cerințelor minime de performanță energetică a clădirilor, stabilite de statele membre, la nivelurile optime din punctul de vedere al costurilor. S-a propus o abordare în patru etape:

1. Statele membre ar trebui să își stabilească cerințele utilizând propria metodologie de calcul, cu scopul de a atinge nivelurile optime din punctul de vedere al costurilor pe care le-au determinat.

2. Comisia va elabora o metodologie comparativă, iar statele membre vor trebui să o utilizeze exclusiv pentru a face o comparație și vor comunica rezultatele în conformitate cu articolul 5 prezentat mai jos.

3. Începând cu 30 iunie 2014, statele membre nu mai pot acorda stimulente pentru construcția sau renovarea clădirilor care nu respectă un nivel al cerințelor minime de performanță energetică echivalent cu rezultatele calculului comparativ prezentat la articolul 5.

4. Începând cu 30 iunie 2017, atunci când își revizuiesc cerințele minime de performanță energetică, statele membre se asigură că respectivele cerințe ating nivelul care rezultă din calculul menționat la articolul 5 alineatul (2).

Articolul 5. Calculul nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică

Metoda comparativă menționată mai sus va consta într-o metodologie de calcul elaborată de Comisie, care va lua în considerare criterii pentru atingerea nivelurilor optime din punctul de vedere al costurilor prin intermediul unor variabile (precum costurile de investiții, costurile de exploatare și de întreținere, inclusiv costurile privind energia). Statelor membre li se va impune să utilizeze această metodologie pentru a calcula cerințele optime, din punctul de vedere al costurilor, utilizând variabilele pe care le-au stabilit. Rezultatele ar trebui să fie apoi comparate cu cerințele concrete stabilite în fiecare stat membru, indicându-se astfel în mod clar gradul de apropiere între cerințele naționale și nivelurile optime din punctul de vedere al costurilor.

Statele membre informează Comisia cu privire la variabilele specificate, rezultatele calculului comparativ și comparația cu cerințele stabilite, iar Comisia va publica rapoarte privind progresele înregistrate.

Articolul 6. Clădiri noi

Obligația de a lua în considerare sisteme alternative pentru clădirile noi se extinde la toate tipurile de clădiri. Acest lucru lărgește domeniul de aplicare al directivei EPBD și sprijină obiectivele UE cu privire la sursele regenerabile de energie.

Deși nu se precizează, implementarea dispozițiilor privind evaluarea sistemelor alternative se va face în conformitate cu cerințele din cadrul directivei privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile [COM(2008) 19 final].

La articolul 6 se adaugă alineatul (2) pentru a garanta că analiza sistemelor alternative are loc în mod real și că se efectuează într-un mod transparent.

Articolul 7. Clădiri existente

Se elimină pragul de 1 000 m2 pentru respectarea cerințelor minime naționale/regionale de performanță energetică atunci când clădirile sunt supuse unor renovări majore. Acest prag prevăzut de directiva EPBD actuală exclude 72% din activele imobiliare, ceea ce înseamnă că se risipește un potențial remarcabil de economii de energie rentabile. În mod clar, momentul cel mai potrivit pentru luarea de măsuri privind eficiența energetică este atunci când clădirea este supusă unei renovări majore (aproximativ la fiecare 25-40 de ani). În acest mod, necesarul de investiții suplimentare nu este mare și, mulțumită economiilor de energie realizate, se amortizează pe durata de viață a măsurilor.

Definiția termenului de „renovare majoră” este păstrată și consolidată prin transferarea acesteia din preambul la articolul 2. În consecință, este necesar ca investiția să depășească 25% din valoarea întregii clădiri, excluzând valoarea terenului – de exemplu, valoarea actuarială –, sau să se renoveze peste 25% din anvelopa clădirii.

Articolul 8. Sisteme tehnice ale clădirilor din clădirile existente

Se introduc cerințe cu privire la obligația statelor membre de a stabili cerințe minime de performanță energetică pentru instalarea de noi sisteme tehnice ale clădirilor, pentru înlocuirea sistemelor existente sau pentru modernizarea amplă a acestora. Aceste cerințe trebuie să fie conforme cu legislația aplicabilă produselor care compun respectivul sistem și să se bazeze pe instalarea corectă a componentelor sistemului, precum și pe reglarea și dimensionarea corespunzătoare a acestora. Obiectivul este de a asigura o eficacitate sporită a sistemelor complete. Acest lucru este necesar deoarece, chiar dacă fiecare dintre elementele unui sistem este foarte eficace, în cazul în care acestea nu sunt bine instalate sau reglate, eficacitatea globală a sistemului riscă să nu fie la cote înalte.

Articolul 9. Clădiri ale căror emisii de dioxid de carbon și consum de energie primară sunt scăzute sau egale cu zero

Statele membre sunt obligate să promoveze în mod activ creșterea numărului de astfel de clădiri existente pe piață prin elaborarea de planuri naționale care includ definiții și obiective clare în acest sens. Statele membre ar trebui să demonstreze rolul exemplar al autorităților publice prin stabilirea de obiective specifice pentru clădirile ocupate de acestea. Pe baza informațiilor furnizate de statele membre, Comisia stabilește principii comune pentru definirea acestor clădiri. Comisia va elabora un raport privind progresele înregistrate de statele membre, pe baza căruia va defini o strategie și, dacă este cazul, va stabili măsuri suplimentare.

Articolul 10. Certificatele de performanță energetică

Se consolidează și se clarifică rolul recomandărilor cuprinse în certificat, subliniindu-se faptul că acestea vor face parte integrantă din certificat și introducându-se dispoziții privind informațiile pe care trebuie să le conțină.

Articolul 11. Eliberarea certificatelor de performanță energetică

Cerințele privind furnizarea certificatului sunt reformulate pentru a garanta că acest lucru are loc de fiecare dată când se realizează o tranzacție imobiliară și că potențialul cumpărător sau locatar este informat cu privire la performanța energetică a clădirii (sau a părților acesteia) dintr-un stadiu timpuriu (adică prin anunțurile de vânzare/închiriere).

Se introduce o nouă cerință prin care se impune eliberarea unui certificat, până la 31 decembrie 2010, în cazul în care o suprafață utilă totală de peste 250 m2 dintr-o clădire este ocupată de autorități publice.

Articolul 12. Afișarea certificatelor de performanță energetică

Se extinde domeniul de aplicare al obligației de a afișa certificatul: dacă suprafața utilă totală a unei clădiri ocupate de autorități publice sau vizitate frecvent de public depășește 250 m2, certificatul trebuie să fie afișat într-un loc vizibil publicului. În cel de-al doilea caz, cerința este obligatorie doar dacă certificatul este deja disponibil.

Articolul 13. Inspecția sistemelor de încălzire

Se introduc clarificări cu privire la frecvența inspecțiilor, pentru a sublinia importanța proporționalității între costurile de inspecție și economiile de energie estimate (beneficiile) ca rezultat al acestei inspecții.

Se introduce o dispoziție privind obligația de a institui un sistem de control independent al rapoartelor de inspecție, și anume prin efectuarea unui verificări aleatorii a calității, prin eșantionare.

Articolul 14. Inspecția sistemelor de climatizare

Ca și la articolul 13, se introduc clarificări cu privire la frecvența inspecțiilor.

Articolul 15. Rapoarte de inspecție a sistemelor de încălzire și de climatizare

Se introduce obligativitatea înmânării unui raport de inspecție către proprietarul sau locatarul unei clădiri, pentru ca aceștia să fie informați în mod corespunzător cu privire la rezultatele inspecției și la recomandările privind îmbunătățirile eficiente din punctul de vedere al costurilor.

Articolul 16. Experți independenți

Se adaugă o nouă cerință, conform căreia, în cadrul procesului de acreditare a experților care execută certificările și inspecțiile, se iau în considerare competențele tehnice și operaționale ale acestora și capacitatea lor de a presta respectivul serviciu într-un mod independent.

În prezent, unele state membre limitează acreditarea experților la anumite grupuri profesionale sau societăți, ceea ce nu garantează competența acestora și împiedică intrarea pe piață a altor profesioniști calificați, de exemplu societățile de servicii energetice și agențiile pentru energie, acest lucru limitând concurența.

Articolul 17. Sistem de control independent

Se introduce o dispoziție privind obligația de a institui un sistem de control independent al certificatelor de performanță energetică și al rapoartelor de inspecție a sistemelor de încălzire și de climatizare, și anume prin efectuarea unui verificări aleatorii a calității, prin eșantionare.

Certificatele și rapoartele de inspecție se înregistrează, dacă se solicită acest lucru.

Articolul 18. Revizuiri

Actualizat.

Articolul 19. Informare

Statele membre trebuie să le furnizeze proprietarilor sau locatarilor clădirilor informații cu privire la certificatele de performanță energetică și la rapoartele de inspecție a sistemelor de încălzire și de climatizare. În cadrul implementării directivei actuale s-a constatat că populația nu este întotdeauna conștientă de rolul și de valoarea sa adăugată. Dacă aceste lucruri nu se înțeleg și sunt tratate ca fiind o simplă cerință administrativă suplimentară, potențialul impact pozitiv nu se va concretiza. În consecință, statele membre trebuie să inițieze ample campanii de informare.

Articolul 20. Adaptarea anexei I la progresul tehnic

Adaptat.

Articolul 21. Comitetul

Modificat în conformitate cu adaptările aduse procedurii de reglementare cu control.

Articolul 22. Sancțiuni

Statele membre trebuie să stabilească și să implementeze normele aplicabile în cazul încălcării dispozițiilor naționale adoptate ca urmare a directivei EPBD. Amenzile pot varia în funcție de consumul de energie sau de necesarul de energie al clădirii certificate/al puterii nominale utile a sistemului de încălzire/climatizare inspectat.

Textul este asemănător cu cel al articolului 20 (Penalități) din Directiva 2005/32/CE.

Articolul 23. Transpunere

Datele de transpunere sunt adaptate pentru ca statele membre să dispună de suficient timp pentru a transpune dispozițiile revizuite/noi (31 decembrie 2010) și pentru a le implementa integral (31 ianuarie 2012). Pentru a spori rolul important al sectorului public de a oferi un exemplu demn de urmat, termenul-limită pentru implementarea dispozițiilor cu privire la autoritățile publice este mai scurt (31 decembrie 2010).

Articolul 24. Abrogare

S-a introdus pentru a face distincție între dispozițiile actualei directive EPBD și reformarea acesteia.

Articolul 25. Intrare în vigoare

Adaptat.

Articolul 26.

Nicio modificare.

Anexa I

Este important să se efectueze o estimare a impactului „real” al exploatării clădirilor asupra consumului total de energie și asupra mediului înconjurător și, în consecință, se utilizează un indicator al consumului de energie primară și un indicator al emisiilor de dioxid de carbon.

Pentru estimare se folosesc datele privind performanța energetică anuală, pentru a se sublinia importanța consumului diferit de energie pe parcursul anului și pentru a integra mai bine cererea de climatizare.

Se face trimitere la standardele europene pentru a sprijini armonizarea metodologiilor de calcul al cerințelor minime naționale/regionale de performanță energetică.

Anexa II

Oferă o descriere a sistemelor de control independent al certificatelor de performanță energetică și al rapoartelor de inspecție.

Anexa III

Se adaugă în conformitate cu articolul 23.

Anexa IV

Tabel de corespondență

ê 2002/91

2008/0223 (COD)

Propunere de

DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

privind performanța energetică a clădirilor

(reformare)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 175 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European[10],

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor[11],

hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat[12],

întrucât:

ò nou

(1) Directiva 2002/91/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2002 privind performanța energetică a clădirilor[13] a fost modificată[14]. Din motive de claritate, cu ocazia noilor modificări substanțiale, ar trebui să se procedeze la reformarea directivei menționate.

ê 2002/91 considerentul 1 (adaptat)

(1) Articolul 6 din tratat impune includerea cerințelor de protecție a mediului în definirea și punerea în aplicare a politicilor și acțiunilor Comunității.

ê 2002/91 considerentul 2

(2) Resursele naturale, la a căror utilizare prudentă și rațională se referă articolul 174 din tratat, includ produse petroliere, gaze naturale și combustibili solizi, care reprezintă surse esențiale de energie, dar care sunt totodată și principalele surse de emisii de bdioxid de carbon.

ê 2002/91 considerentul 3

Creșterea randamentului energetic constituie o componentă importantă a pachetului de politici și măsuri necesare pentru respectarea Protocolului de la Kyoto și ar trebui să facă parte din orice pachet de politici având drept scop îndeplinirea unor angajamente viitoare.

ò nou

(3) Reducerea consumului de energie în sectorul clădirilor constituie o componentă importantă a măsurilor necesare pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru respectarea Protocolului de la Kyoto la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice și a altor angajamente asumate la nivel european și internațional în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră după anul 2012. Consumul redus de energie are, de asemenea, un rol important în promovarea siguranței aprovizionării cu energie, în dezvoltarea tehnologică și în crearea de posibilități de ocupare a forței de muncă și de dezvoltare regională, în special în zonele rurale.

ê 2002/91 considerentul 4

(4) Gestionarea cererii de energie este un instrument important care dă Comunității posibilitatea de a influența piața globală a energiei și, în consecință, siguranța aprovizionării cu energie pe termen mediu și lung.

ê 2002/91 considerentul 5 (adaptat)

ð nou

(5) În concluziile adoptate la 30 mai 2000 și la 5 decembrie 2000, Consiliul a aprobat planul de acțiune al Comisiei privind randamentul energetic și a solicitat măsuri specifice în sectorul construcțiilor.

ò nou

(5) Consiliul European din martie 2007 a subliniat necesitatea de a crește eficiența energetică în Comunitate pentru a atinge obiectivul de reducere cu 20% a consumului de energie al Comunității până în 2020 și a făcut apel la realizarea completă și rapidă a priorităților stabilite în comunicarea Comisiei intitulată „Plan de acțiune pentru eficiență energetică: realizarea potențialului”[15]. Acest plan de acțiune a identificat marele potențial de economii de energie rentabile în sectorul clădirilor. În rezoluția sa de la 31 ianuarie 2008, Parlamentul European s-a pronunțat în favoarea consolidării dispozițiilor Directivei 2002/91/CE.

ê 2002/91 considerentul 6 (adaptat)

(6) Sectorul rezidențial și terțiar, constituit în cea mai mare parte din clădiri, reprezintă peste √ aproximativ Õ 40% din consumul energetic final din Comunitate; acest sector se va extinde în continuare, tendință care va duce inevitabil la creșterea consumurilor √ consumului Õ de energie și, în consecință, a emisiilor de bdioxid de carbon.

ê 2002/91 considerentul 7 (adaptat)

(7) Directiva 93/76/CEE a Consiliului din 13 septembrie 1993 de limitare a emisiilor de bioxid de carbon prin îmbunătățirea randamentului energetic (SAVE), prin care se solicită statelor membre să elaboreze și să pună în aplicare programe în domeniul randamentului energetic pentru sectorul construcțiilor și să prezinte rapoarte cu privire la măsurile luate, a început să producă efecte benefice importante care se fac deja simțite. Cu toate acestea, este nevoie de un instrument juridic complementar pentru a stabili √ Este necesar să se stabilească Õ acțiuni mai concrete, care să vizeze exploatarea marelui potențial, încă nevalorificat, al economisirii de energie √ în sectorul clădirilor Õ și reducerea marilor decalaje între statele membre în ceea ce privește rezultatele obținute în acest sector.

ê 2002/91 considerentul 8

(8) Directiva 89/106/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1988 privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre referitoare la produsele pentru construcții, impune ca lucrările de construcții, precum și instalațiile lor de încălzire, răcire și ventilație, să fie proiectate și realizate astfel încât cantitatea de energie necesară pe durata utilizării acestora să fie redusă, avându-se în vedere condițiile climatice locale și confortul locatarilor.

ê 2002/91 considerentul 9 (adaptat)

ð nou

(8) Măsurile care vizează îmbunătățirea în continuare a performanței energetice a clădirilor ar trebui să țină seama de condițiile climatice și locale, precum și de ambianța climatică din √ climatul Õ interior și de raportul cost-eficiență. √ Aceste măsuri nu ar trebui să aducă atingere Õ Ele nu ar trebui să contravină altor cerințe esențiale referitoare la clădiri, cum ar fi accesibilitatea, siguranța și destinația prevăzută a clădirii.

ê 2002/91 considerentul 10 (adaptat)

ð nou

(9) Performanța energetică a clădirilor ar trebui calculată pe baza unei metodologii care să poată fi diferențiată de la o regiune la alta √ la nivel național și regional Õ, și care să includă, în afară de izolația √ caracteristicile Õ termiceă, și alți factori care joacă un rol din ce în ce mai important, cum ar fi instalațiile de încălzire și de climatizare, folosirea surselor √ regenerabile Õ de energie regenerabilă, √ încălzirea pasivă și elementele de răcire, umbrirea, calitatea aerului din interior, lumina naturală adecvată Õ și proiectarea clădirii. √ Metodologia de calcul al performanței energetice nu ar trebui să se bazeze doar pe sezonul în care este necesară utilizarea încălzirii, ci ar trebui să vizeze performanța energetică anuală a unei clădiri. Õ

ê2002/91 considerentul 22 (adaptat)

ð nou

(10) √ Statele membre ar trebui să fixeze cerințe minime pentru performanța energetică a clădirilor. Aceste cerințe ar trebui stabilite avându-se în vedere atingerea echilibrului optim, din punctul de vedere al costurilor, între investițiile necesare și economiile de cost al energiei realizate pe durata de viață a clădirii. Õ Ar trebui prevăzută posibilitatea de adaptare rapidă a metodologiei de calcul, precum și posibilitatea ca statele membre să √ își Õ revizuiască periodic cerințele minime √ de performanță energetică Õ în domeniul performanței energetice a clădirilor în funcție de progresul tehnic, între altele în ceea ce privește proprietățile (sau calitatea) de izolație ale materialului de construcție, precum și în funcție de evoluțiile ulterioare în domeniul standardizării.

ò nou

(11) Prezenta directivă nu aduce atingere articolelor 87 și 88 din tratat. În consecință, noțiunea de stimulent folosită în prezenta directivă nu trebuie interpretată ca incluzând ajutoarele de stat.

ò nou

(12) Comisia ar trebui să stabilească o metodologie comparativă de calcul al nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică. Statele membre ar trebui să utilizeze această metodologie comparativă pentru a compara rezultatele cu cerințele minime de performanță energetică pe care le-au adoptat. Rezultatele acestei comparații și datele utilizate pentru a le obține ar trebui raportate Comisiei în mod regulat. Aceste rapoarte ar trebui să îi permită Comisiei să evalueze progresele înregistrate de statele membre în ceea ce privește atingerea nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică și să elaboreze un raport în acest sens. După o perioadă de tranziție, statele membre ar trebui să utilizeze această metodologie comparativă atunci când își revizuiesc cerințele minime de performanță energetică.

ê 2002/91 considerentul 12 (adaptat)

ð nou

(13) Clădirile vor auvea un impact pe termen lung asupra consumului de energie și, √ prin urmare, Õ clădirile noi ar trebui să îndeplinească cerințe minime de performanță energetică, adaptate climatului local. Cele mai bune practici în această privință ar trebui să vizeze utilizarea optimă a factorilor semnificativi care duc la creșterea performanței energetice. Întrucât posibilitățile de aplicare a sistemelor de alimentare cu energii alternative nu sunt de regulă explorate la întregul lor potențial, ar trebui analizată fezabilitatea din punct de vedere tehnic, al mediului înconjurător și economic, a sistemelor de alimentare cu energii alternative ð , indiferent de dimensiunea clădirii. ï; această analiză poate fi realizată de statul membru mai întâi printr-un studiu, din care să rezulte o listă de măsuri de conservare a energiei adaptate unor condiții locale medii de pe piață și care să satisfacă criteriul raportului cost-eficiență. Înainte de începerea construcției clădirii, se pot solicita studii de specialitate, dacă măsura sau măsurile sunt considerate fezabile.

ê 2002/91 considerentul 13 (adaptat)

ð nou

(14) Lucrările importante de renovare a unor clădiri existente, ð indiferent de dimensiunea acestora ï care depășesc o anumită dimensiune, ar trebui privite ca √ constituie Õ o ocazie de a adopta măsuri eficiente din punctul de vedere al costului pentru creșterea performanței energetice. Se consideră ca lucrări importante de renovare acele lucrări în care costul total al renovării legat de îmbrăcămintea clădirii și/sau de instalațiile energetice, cum ar fi instalațiile de încălzire, alimentare cu apă caldă, climatizare, ventilație și iluminat, depășește 25% din valoarea clădirii, excluzând valoarea terenului pe care este situată clădirea, sau acele lucrări în care peste 25% din îmbrăcămintea clădirii este supusă renovării. ð Din motive de eficiență din punctul de vedere al costurilor, ar trebui să fie posibilă limitarea cerințelor minime de performanță energetică la părțile renovate care influențează cel mai mult performanța energetică a clădirii. ï

ê 2002/91 considerentul 11

(11) Comisia intenționează să elaboreze în continuare standarde, ca de exemplu EN 832 și prEN 13790, pentru a include, de asemenea, sistemele de climatizare și iluminat.

ò nou

(15) Sunt necesare măsuri de creștere a numărului de clădiri care nu doar îndeplinesc, ci și depășesc cerințele minime în vigoare în materie de performanță energetică. În acest scop, statele membre ar trebui să elaboreze planuri naționale pentru creșterea numărului de clădiri ale căror emisii de dioxid de carbon și consum de energie primară sunt scăzute sau egale cu zero și să le transmită în mod regulat Comisiei.

ò nou

(16) Pentru a limita sarcina reprezentată de obligația de raportare a statelor membre, ar trebui să fie posibilă integrarea rapoartelor impuse de prezenta directivă în Planurile naționale de acțiune pentru eficiență energetică menționate la articolul 14 alineatul (2) din Directiva 2006/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind eficiența energetică la utilizatorii finali și serviciile energetice și de abrogare a Directivei 93/76/CEE a Consiliului[16]. Sectorul public din fiecare stat membru ar trebui să fie deschizător de drumuri în domeniul performanței energetice a clădirilor și, în consecință, planurile naționale ar trebui să fixeze obiective mai ambițioase pentru clădirile ocupate de autorități publice.

ò nou

(17) Potențialii cumpărători sau locatari ai unei clădiri sau ai părților acesteia ar trebui să primească, prin intermediul certificatului de performanță energetică, informații corecte despre performanța energetică a clădirii și sfaturi practice pentru îmbunătățirea acesteia. Certificatul ar trebui, de asemenea, să furnizeze informații despre impactul real al încălzirii și al răcirii asupra necesităților de energie ale clădirii, asupra consumului acesteia de energie primară și asupra emisiilor de dioxid de carbon.

ê 2002/91 considerentul 16 (adaptat)

ð nou

(18) Procesul de certificare poate fi susținut prin programe vizând facilitarea accesului egal la performanțe energetice superioare; se poate baza pe acorduri între organizațiile reprezentând părțile interesate și un organism numit de statele membre; poate fi realizat de societăți specializate în servicii energetice care acceptă să se angajeze să facă investițiile respective. Mecanismele adoptate ar trebui supervizate și urmărite de către statele membre, care ar trebui, de asemenea, să înlesnească accesul la programe de stimulare. În măsura posibilităților, certificatul ar trebui să descrie situația reală a clădirii din punct de vedere al performanței energetice și poate fi revizuit în consecință. Clădirile √ ocupate de autorități publice Õ aparținând autorităților publice și cele frecventate des de către public ar trebui să constituie ð oferă posibilitatea de a da ï un exemplu, √ arătând că sunt luate Õ prin luarea în considerareție a problemeleor de protecție a mediului înconjurător și de conservare a energiei, √ aceste clădiri Õ trebuind, așadar, să fie supuse certificării energetice periodice. Certificatele privind performanța energetică ar trebui expuse în locuri vizibile, astfel încât publicul să fie mai bine informat în această privință. În plus, afișarea temperaturilor în interior recomandate oficial și a temperaturilor în interior măsurate efectiv ar trebui să descurajeze utilizarea abuzivă a sistemelor de încălzire, climatizare și ventilație. Aceste măsuri ar trebui să contribuie la evitarea unui consum inutil de energie și să asigure condiții climatice de interior confortabile (confort termic) în raport cu temperatura exterioară.

ê 2002/91 considerentul 18

(19) În ultimii ani s-a înregistrat o creștere a numărului de sisteme de climatizare în țările din sudul Europei. Aceasta creează probleme considerabile la orele de vârf energetic, determinând creșterea costului electricității și dezechilibrarea balanței energetice în aceste țări. Ar trebui acordată prioritate strategiilor care duc la creșterea performanțelor termice ale clădirilor pe timp de vară. În acest scop, ar trebui dezvoltate într-o mai mare măsură tehnicile de răcire pasivă, preponderent cele care îmbunătățesc condițiile climatice de interior și microclimatul din preajma clădirilor.

ê 2002/91 considerentul 14

(14) Cu toate acestea, ameliorarea performanței energetice globale a unei clădiri existente nu presupune neapărat o renovare totală a clădirii, ci ar putea să se limiteze numai la acele părți care au impactul cel mai semnificativ asupra performanței energetice a clădirii și care sunt rentabile.

ê 2002/91 considerentul 15 (adaptat)

(15) Cerințele referitoare la renovarea clădirilor existente nu ar trebui să fie incompatibile cu destinația prevăzută, calitatea sau caracterul clădirii. Costurile suplimentare pe care le presupune o astfel de renovare ar trebui să poată fi recuperate într-un interval de timp rezonabil în raport cu durata de viață din punct de vedere tehnic prevăzută pentru acea investiție, ca urmare a economiilor de energie rezultate.

ê 2002/91 considerentul 17

(17) Statele membre pot, de asemenea, să recurgă la alte mijloace/măsuri, care nu sunt prevăzute de prezenta directivă, pentru a încuraja creșterea performanței energetice. Statele membre ar trebui să încurajeze buna gestionare a energiei prin luarea în considerație a intensității de utilizare a clădirilor.

ê 2002/91 considerentul 19 (adaptat)

ð nou

(20) Întreținerea ð Inspecția ï periodică a cazanelor și a sistemelor ð de încălzire ï √ și Õ de climatizare de către un personal calificat permite menținerea reglajelor corecte, în conformitate cu specificațiile tehnice ale produselor, ceea ce asigură o performanță optimă din punctul de vedere al mediului, al siguranței și al energiei. ð Ar trebui să se efectueze ï oO evaluare independentă a întreguluiîntregii instalații √ sistem Õ de încălzire ð și de climatizare la intervale regulate pe durata ciclului de viață al acestor sisteme, mai ales înainte de înlocuirea sau de modernizarea acestora. ï este recomandată ori de câte ori înlocuirea poate fi luată în considerație pe baza analizei raportului cost-eficiență.

ê 2002/91 considerentul 20

(20) Facturarea către ocupanții clădirilor a costurilor de încălzire, climatizare și apă caldă, calculate proporțional cu consumurile efective, ar putea contribui la economii de energie în sectorul locuințelor. Ocupanții ar trebui să aibă posibilitatea să își regleze propriul consum de căldură și de apă caldă, dacă astfel de măsuri sunt rentabile.

ê 2002/91 considerentul 10 (adaptat)

ð nou

(21) O abordare comună a acestui proces √ certificării performanței energetice a clădirilor și a inspecției sistemelor de încălzire și de climatizare Õ, dus la îndeplinire √ efectuate Õ de specialiști calificați și/sau autorizați, a căror independență trebuie să fie garantată pe baza unor criterii obiective, va contribui la omogenizarea regulilor în ceea ce privește eforturile statelor membre de a economisi energia în sectorul construcțiilor √ clădirilor Õ și va permite în egală măsură viitorilor proprietari sau utilizatori să aibă o viziune clară asupra performanței energetice pe piața imobiliară în cadrul Comunității. ð Pentru a garanta calitatea certificatelor de performanță energetică și a inspecției sistemelor de încălzire și de climatizare în întreaga Comunitate, în fiecare stat membru ar trebui să se instituie un mecanism de control independent. ï

ê 2002/91 considerentul 23

(22) Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentei directive ar trebui adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei[17],.

ò nou

(23) Comisiei ar trebui să i se confere, în special, competențe de a adapta la progresul tehnic anumite părți ale cadrului general expus în anexa I, de a stabili o metodologie de calcul al nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică și de a stabili principii comune de definire a clădirilor ale căror emisii de dioxid de carbon și consum de energie primară sunt scăzute sau egale cu zero. Deoarece aceste măsuri au un caracter general și sunt destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive, ele trebuie adoptate în conformitate cu procedura de reglementare cu control prevăzută la articolul 5a din Decizia 1999/468/CE.

ê 2002/91 considerentul 21 (adaptat)

ð nou

(24) ð Deoarece, din cauza complexității sectorului clădirilor și a incapacității piețelor naționale ale locuințelor de a aborda corespunzător provocările eficienței energetice, obiectivele de creștere a performanței energetice a clădirilor nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre și, având în vedere amploarea și efectele acțiunii, pot fi realizate mai bine la nivelul Comunității, aceasta poate adopta măsuri ï îÎn conformitate cu principiulile subsidiarității și proporționalității stabilite la articolul 5 din tratat., principiile generale ale unui sistem de cerințe în ceea ce privește performanța energetică, precum și obiectivele acestuia, ar trebui stabilite la nivel comunitar, dar normele de punere în aplicare a acestuia ar trebui lăsate la latitudinea statelor membre, permițând astfel fiecărui stat membru să își aleagă regimul care corespunde cel mai bine condițiilor sale specifice.√ În conformitate cu principiul proporționalității stabilit la articolul menționat, Õ Pprezenta directivă se limitează la cerințele minime pentru îndeplinirea acestor obiective și nu depășește ceea ce este necesar în acest scop √ în vederea atingerii acestor obiective Õ.

ò nou

(25) Obligația de a transpune prezenta directivă în dreptul intern trebuie să se limiteze la dispozițiile care reprezintă o modificare de fond în raport cu directiva anterioară. Obligația de a transpune dispozițiile neschimbate rezultă din directiva anterioară.

(26) Prezenta directivă nu trebuie să aducă atingere obligațiilor statelor membre privind termenele de transpunere în dreptul intern și de aplicare a directivei menționate în anexa III partea B.

ê 2002/91 (adaptat)

ð nou

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1 Obiectiv√ Obiect Õ

Obiectivul Pprezentaei directivăe este de a promova √ promovează Õ îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor în cadrul Comunității, ținând cont de condițiile climatice din exterior și de specificitățile √ condițiile Õ locale, cât √ precum Õ și de cerințele legate de climatul interior și de raportul cost-eficiență.

Prezenta directivă stabilește cerințe cu privire la:

(a) cadrul general pentru o metodologie de calcul al performanței energetice integrate a clădirilor √ și a părților acestora Õ;

(b) aplicarea cerințelor minime privind performanța energetică la clădirile noi √ și la părțile acestora Õ;

(c) aplicarea cerințelor minime de performanță energetică la clădirile mari existente √ și la părțile acestora care sunt Õ, supuse unor lucrări importante de renovare;

ò nou

(d) planurile naționale pentru creșterea numărului de clădiri ale căror emisii de dioxid de carbon și consum de energie primară sunt scăzute sau egale cu zero.

ê 2002/91 (adaptat)

ð nou

(d)(e) certificarea energetică a clădirilor √ sau a părților acestora Õ;

(e)(f) inspecția periodică a cazanelor și a sistemelor ð de încălzire și ï de climatizare îdin clădiri precum și evaluarea instalațiilor de încălzire ale căror cazane au o vechime de peste 15 ani.;

ò nou

(g) sistemele de control independent al certificatelor de performanță energetică și al rapoartelor de inspecție.

ê 2002/91

ð nou

Articolul 2 Definiții

În sensul prezentei directive se aplică următoarele definiții:

1. „clădire” înseamnă o construcție cu acoperiș și ziduri în care energia se utilizează pentru a regla climatul interior; termenul clădire se poate referi la clădirea în ansamblul ei sau la părți ale acesteia care au fost proiectate sau modificate pentru a fi utilizate separat;

ò nou

2. „sistem tehnic al clădirii” înseamnă echipamentele tehnice pentru încălzire, răcire, ventilare, apă caldă, iluminat și producerea de electricitate sau pentru o combinație a acestora;

ê 2002/91 (adaptat)

ð nou

(2)3. „performanță energetică a unei clădiri” înseamnă cantitatea de energie ð calculată sau măsurată ï efectiv consumată sau estimată ð necesară ï pentru a face față necesităților ð necesarului de energie ï legat de utilizarea standard √ tipică Õ a clădirii, care presupune, între altele, √ energia utilizată pentru Õ încălzirea, apăa caldă, sistemul de răcire, ventilațiea și iluminatul.;

ò nou

4. „energie primară” înseamnă energie din surse regenerabile și neregenerabile, care nu a trecut prin niciun proces de conversiune sau transformare;

5. „anvelopă a clădirii” înseamnă elementele unei clădiri care separă interiorul acesteia de mediul exterior, printre care ferestrele, pereții, fundația, placa subsolului, tavanul, acoperișul și izolația;

6. „renovare majoră” înseamnă renovarea unei clădiri în cazul căreia:

(a) costul total al renovării legat de anvelopa clădirii sau de sistemele tehnice ale acesteia depășește 25 % din valoarea clădirii, excluzând valoarea terenului pe care este situată clădirea, sau

(b) peste 25% din suprafața anvelopei clădirii este supusă renovării;

7. „standard european” înseamnă un standard adoptat de Comitetul European de Standardizare, de Comitetul European de Standardizare Electrotehnică sau de Institutul European de Standarde în Telecomunicații și pus la dispoziția publicului;

ê 2002/91 (adaptat)

ð nou

(3)8. „certificat de performanță energetică a unei clădiri” înseamnă un certificat, recunoscut de statul membru sau de o persoană juridică desemnată de acesta, care cuprinde√ indică Õ performanța energetică a unei clădiri √ sau a părților acesteia, Õ calculată în conformitate cu o metodologie care se înscrie în cadrul general stabilit în anexă √ adoptată conform articolului 3 Õ;

ê 2002/91

4. „PCCE” (producere combinată de căldură și electricitate) înseamnă transformarea simultană a combustibilului primar în energie mecanică sau în energie electrică și energie termică, cu îndeplinirea anumitor criterii de calitate în materie de randament energetic;

ò nou

9. „cogenerare” înseamnă producerea simultană, în același proces, a energiei termice și a energiei electrice și/sau mecanice;

10. „nivel optim din punctul de vedere al costurilor” înseamnă cel mai mic nivel al costurilor de pe durata ciclului de viață al unei clădiri, care sunt determinate ținându-se seama de costurile de investiție, de costurile de întreținere și exploatare (inclusiv costurile privind energia), de veniturile din energia produsă, după caz, și de costurile de eliminare, după caz;

ê 2002/91 (adaptat)

ð nou

(5)11. „sistem de climatizare” înseamnă o combinație a tuturor componentelor necesare pentru a asigura o formă de tratare a aerului ð din interior ï √, inclusiv ventilația Õ în care temperatura este controlată sau poate fi diminuată, eventual în combinație cu controlul ventilației, umidității și purității aerului;

(6)12. „cazan” înseamnă ansamblul format din corpul cazanului și arzător, destinat să transmită apei ð unui lichid ï căldura rezultată în urma procesului de combustie √ ardere Õ;

(7)13. „putere nominală utilă(exprimată în kW)” înseamnă puterea calorică maximă √, exprimată în kW, Õ specificată și garantată de către producător ca fiind furnizată în timpul unei exploatări continue, cu respectarea randamentului util indicat de fabricant;

(8)14. „pompă de căldură” înseamnă un dispozitiv sau o instalație care extrage căldura din aer, apă sau sol la o temperatură scăzută și pentru a o furniza unei clădiri.

Articolul 3Adoptarea unei metodologii √ de calcul al performanței energetice a clădirilor Õ

ê PE-CO_S 3654/08 (2002/91 adaptat) (adaptat)

Statele membre aplică, la nivel național sau regional, o metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor pe baza √ în conformitate cu Õ cadrului general prevăzut în anexaă I.Comisia adaptează la progresul tehnic părțile 1 și 2 din cadrul menționat anterior, ținând seama de standardele sau normele aplicate în legislația statelor membre. Măsurile respective fiind destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive, sunt adoptate în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 14 alineatul (2).

ê 2002/91 (adaptat)

ð nou

Această metodologie este stabilită √ adoptată Õ la nivel național sau regional.

Performanța energetică a unei clădiri este exprimată într-un mod transparent și poate include un indicator al emisiei de CO2.

ê 2002/91 (adaptat)

ð nou

Articolul 4 Stabilirea cerințelor √ minime Õ de performanță energetică

(1) Statele membre iau măsurile necesare pentru a garanta că cerințele minime de performanță energetică pentru clădiri sunt stabilite ð în vederea atingerii unor niveluri optime din punctul de vedere al costurilor și ï pe baza √ sunt calculate în conformitate cu Õ metodologiaei prevăzutăe la articolul 3.

La stabilirea acestor cerințe, statele membre pot să facă o distincție între clădirile noi și cele deja existente, precum și între diverse categorii de clădiri.

Aceste cerințe țin seama de condițiile generale care caracterizează climatul interior, cu scopul de a evita posibile efecte negative cum ar fi o ventilație necorespunzătoare, precum și de condițiile locale, destinația clădirii și vechimea acesteia.

Aceste cerințe sunt revizuite la intervale periodice √ regulate Õ, care nu trebuie să depășească cinci ani și, dacă este necesar, sunt actualizate pentru a reflecta progresul tehnic din sectorul de construcțiilor.

2. Cerințele de performanță energetică se aplică în conformitate cu articolele 5 și 6.

3.(2) Statele membre pot să hotărîască să nu stabilească sau să nu aplice cerințele menționate la alineatul (1) pentru următoarele categorii de clădiri:

(a) clădiri și monumente protejate oficial ca făcând parte dintr-un complex desemnat ca atare sau datorită valorii lor arhitecturale sau istorice deosebite, dacă √ respectarea Õ aplicarea acestor cerințelor √ minime de performanță energetică Õ ar altera în mod inacceptabil caracterul sau înfățișarea acestora;

(b) clădiri utilizate ca lăcașuri de cult sau pentru alte activități cu caracter religios;

(c) construcții provizorii prevăzute să fie utilizate o perioadă de doi ani sau mai puțin, platforme industriale, ateliere și clădiri din domeniul agricol ce nu sunt utilizate ca locuințe și care prezintă o cerere redusă de energie și clădiri non-nerezidențiale din domeniul agricol utilizate de un sector reglementat printr-un acord sectorial național în ceea ce privește performanța energetică;

(d) clădiri rezidențiale care sunt destinate a fi utilizate mai puțin de patru luni pe an;

(e) clădiri independente cu o suprafață utilă totală mai mică de 50 m2.

ò nou

(3) Începând cu 30 iunie 2014, statele membre nu acordă stimulente pentru construcția sau renovarea clădirilor sau a părților acestora care nu respectă un nivel al cerințelor minime de performanță energetică echivalent cu rezultatele calculului menționat la articolul 5 alineatul (2).

(4) Începând cu 30 iunie 2017, atunci când statele membre își revizuiesc cerințele minime de performanță energetică stabilite în conformitate cu alineatul (1), acestea se asigură că respectivele cerințe ating nivelul care rezultă din calculul menționat la articolul 5 alineatul (2).

ò nou

Articolul 5

Calculul nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică

(1) Până la 31 decembrie 2010, Comisia stabilește o metodologie comparativă de calcul al nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică a clădirilor sau a părților acestora. Această metodologie comparativă face distincție între clădirile noi și cele deja existente, precum și între diverse categorii de clădiri.

Aceste măsuri, destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive, prin completarea acesteia, se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 19 alineatul (2).

(2) Statele membre calculează nivelurile optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică utilizând metodologia comparativă stabilită în conformitate cu alineatul (1) și parametri pertinenți, precum condițiile climatice, și compară rezultatele acestui calcul cu cerințele minime de performanță energetică pe care le-au prevăzut.

Statele membre raportează Comisiei toate datele de intrare și ipotezele utilizate pentru calculele menționate, precum și toate rezultatele acestora. Raportul poate fi inclus în Planurile naționale de acțiune pentru eficiență energetică menționate la articolul 14 alineatul (2) din Directiva 2006/32/CE. Statele membre transmit Comisiei rapoartele menționate la fiecare trei ani. Primul raport se transmite până cel târziu la 30 iunie 2011.

(3) Comisia publică un raport privind progresele înregistrate de statele membre în ceea ce privește atingerea nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică.

ê 2002/91 (adaptat)

Articolul 56 Clădiri noi

(1) Statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura că noile clădiri îndeplinesc cerințele minime de performanță energetică menționate la √ stabilite în conformitate cu Õ articolul 4.

Pentru clădirile noi cu o suprafață utilă totală de peste 1 000 m2, statele membre se asigură căveghează ca √, înainte de începerea lucrărilor de construcție, se studiază și se ia în considerare Õ și alte sisteme alternative să facă obiectul unui studiu de fezabilitatea, din punct de vedere tehnic, economic și al mediului înconjurător, √ a următoarelor sisteme alternative Õ ca de exemplu:

(a) sisteme descentralizate de alimentare cu energie bazate pe surse √ regenerabile Õ de energie regenerabilă;

(b) PCCE √ cogenerare Õ;

(c) sisteme de încălzire sau de răcire urbane sau colective √ de cartier sau de bloc Õ, dacă există;

(d) pompe de căldură, în anumite condiții.

și veghează să se țină cont de astfel de studii înainte de începerea construcției.

ò nou

(2) Statele membre se asigură că analiza sistemelor alternative menționate la alineatul (1) este dovedită prin documente, într-un mod transparent, în cererea de autorizație de construcție sau pentru autorizarea finală a lucrărilor de construcție a clădirii.

ê 2002/91 (adaptat)

Articolul 67 Clădiri existente

Statele membre iau măsurile necesare pentru a veghea ca √ asigura că Õ, atunci când clădirile cu o suprafață utilă totală de peste 1 000 m2 sunt supuse unor renovări majore, performanța lor energetică să fie √ este Õ îmbunătățită pentru a satisface cerințele minime √ de performanță energetică Õ, în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcțional și economic. Statele membre determină aceste cerințe minime de performanță energetică pe baza cerințelor de performanță energetică stabilite pentru clădiri în conformitate cu articolul 4. Cerințele pot fi stabilite fie pentru clădirea renovată în totalitate, fie pentru sistemele sau componentele renovate atunci când acestea fac parte dintr-o lucrare de renovare ce urmează să fie realizată într-o perioadă de timp determinată, cu obiectivul mai sus menționat de a îmbunătățire a performanțaei energeticăe globalăe a clădirii √ sau a părților acesteia Õ.

ò nou

Articolul 8

Sisteme tehnice ale clădirilor

(1) Statele membre stabilesc cerințe minime de performanță energetică în ceea ce privește sistemele tehnice ale clădirilor care sunt instalate în clădiri. Cerințele se stabilesc pentru sistemele tehnice noi ale clădirilor, pentru înlocuirea și modernizarea acestor sisteme și a părților acestora.

Aceste cerințe vizează în special următoarele componente:

(a) cazane sau alte generatoare de căldură ale sistemelor de încălzire;

(b) încălzitoare de apă din cadrul sistemelor de apă caldă;

(c) unități centrale de climatizare sau generatoare de frig din cadrul sistemelor de climatizare.

(2) Cerințele minime de performanță energetică stabilite în conformitate cu alineatul (1) trebuie să fie conforme cu legislația aplicabilă produsului (produselor) care compun sistemul și să se bazeze pe instalarea corectă a produsului (produselor), precum și pe reglarea și controlul corespunzătoare ale sistemului tehnic al clădirii. În mod special, aceste cerințe garantează că se atinge un echilibru hidraulic corespunzător al sistemelor hidraulice de încălzire cu apă și că produsele folosite pentru instalare au dimensiunea și tipul potrivite, având în vedere utilizarea proiectată a sistemului tehnic al clădirii.

Articolul 9Clădiri ale căror emisii de dioxid de carbon și consum de energie primară sunt scăzute sau egale cu zero

(1) Statele membre elaborează planuri naționale pentru creșterea numărului de clădiri ale căror emisii de dioxid de carbon și consum de energie primară sunt scăzute sau egale cu zero. Statele membre fixează obiective privind procentul minim pe care respectivele clădiri trebuie să îl reprezinte în 2020 în raport cu numărul total de clădiri și în raport cu suprafața utilă totală.

Se fixează obiective distincte pentru:

(a) clădirile rezidențiale noi și renovate;

(b) clădirile nerezidențiale noi și renovate;

(c) clădiri ocupate de autorități publice.

Statele membre fixează obiectivele menționate la litera (c) luând în considerare rolul exemplar pe care ar trebui să îl joace autoritățile publice în domeniul performanței energetice a clădirilor.

(2) Planul național menționat la alineatul (1) cuprinde, printre altele, următoarele elemente:

(a) definiția dată de statul membru clădirilor ale căror emisii de dioxid de carbon și consum de energie primară sunt scăzute sau egale cu zero;

(b) obiective intermediare, exprimate sub formă de procente pe care respectivele clădiri trebuie să le reprezinte în raport cu numărul total de clădiri și în raport cu suprafața utilă totală în 2015;

(c) informații privind măsurile luate pentru promovarea acestor clădiri.

(3) Statele membre transmit Comisiei, până cel târziu la 30 iunie 2011, planurile naționale menționate la alineatul (1) și, la fiecare trei ani, un raport privind progresele înregistrate în procesul de implementare a acestor planuri naționale. Planurile naționale și rapoartele privind progresele înregistrate pot fi incluse în Planurile naționale de acțiune pentru eficiență energetică menționate la articolul 14 alineatul (2) din Directiva 2006/32/CE.

(4) Comisia stabilește principii comune de definire a clădirilor ale căror emisii de dioxid de carbon și consum de energie primară sunt scăzute sau egale cu zero.

Aceste măsuri, destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive, prin completarea acesteia, se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 21 alineatul (2).

(5) Comisia publică un raport privind progresele înregistrate de statele membre în ceea ce privește creșterea numărului de clădiri ale căror emisii de dioxid de carbon și consum de energie primară sunt scăzute sau egale cu zero. Pe baza acestui raport, Comisia elaborează o strategie și, dacă este cazul, propune măsuri de creștere a numărului de clădiri de acest tip.

ê 2002/91 (adaptat)

ð nou

Articolul 710

Certificatul √ Certificatele Õ de performanță energetică

2.(1) ð Statele membre stabilesc măsurile necesare pentru instituirea unui sistem de certificare a performanței energetice a clădirilor. ï Certificatul de performanță energetică a unei clădiri include √ performanța energetică a unei clădiri și Õ valori de referință, cum ar fi standarde legale în vigoare și criterii de evaluare ð cerințele minime de performanță energetică ï, care să dea √ pentru a da Õ posibilitatea consumatorilor √ proprietarilor sau locatarilor clădirii sau ai părților acesteia Õ să compare și să evalueze performanța √ sa Õ energetică a unei clădiri.

(2) Certificatul este însoțit de √ cuprinde Õ recomandări pentru îmbunătățirea rentabilității performanței energetice √ a unei clădiri sau a părților acesteia Õ.

Recomandările cuprinse în certificatul de performanță energetică vizează:

(a) măsurile luate în legătură cu o renovare majoră a anvelopei clădirii sau a sistemului (sistemelor) tehnic(e) ale clădirii; și

(b) măsurile privind părți sau elemente distincte ale unei clădiri, independente de renovarea majoră a anvelopei clădirii sau a sistemului (sistemelor) tehnic(e) ale clădirii.

ò nou

(3) Recomandările cuprinse în certificatul de performanță energetică sunt fezabile, din punct de vedere tehnic, pentru clădirea respectivă și furnizează informații explicite în ceea ce privește rentabilitatea lor. Evaluarea rentabilității se bazează pe o serie de ipoteze standard, precum estimarea cantității de energie economisite, a prețurilor energiei vizate și a dobânzilor aplicabile investițiilor necesare pentru a pune în practică recomandările.

(4) Certificatul de performanță energetică precizează de unde poate obține proprietarul sau locatarul informații mai detaliate cu privire la recomandările formulate în certificat. În plus, acesta conține informații privind pașii care trebuie urmați pentru a pune în practică aceste recomandări.

ð (5) ï Pentru apartamentele sau unitățile din cadrul aceluiași imobil destinate a fi utilizate separat, certificarea poate să se bazeze pe:

ð (a) ï o certificare comună a întregii clădiri pentru blocurile cu un sistem de încălzire comun sau

ð (b) ï pe evaluarea unui alt apartament reprezentativ din același bloc.

ò nou

(6) Pentru locuințele unifamiliale, certificarea se poate baza pe evaluarea unei alte clădiri reprezentative, similare din punctul de vedere al proiectării, dimensiunii și performanței energetice reale, cu condiția ca această similitudine să poată fi garantată de expertul care eliberează certificatul de performanță energetică.

(7) Certificatul ð de performanță energetică ï este valabil cel mult 10 ani.

ê 2002/91 (adaptat)

Articolul 11

√ Eliberarea certificatelor de performanță energetică Õ

ò nou

(1) Statele membre asigură eliberarea unui certificat de performanță energetică pentru clădirile sau părțile acestora care sunt construite, vândute sau închiriate și pentru clădirile în care o suprafață utilă totală de peste 250 m2 este ocupată de o autoritate publică.

(2) Statele membre asigură ð impun ï ca, la construcția, vânzarea sau închirierea unei clădiri ð sau a unor părți ale acesteia ï, să pună la dispoziția ð se înmâneze ï proprietarului sau a potențialului cumpărător sau locatar, după caz, un certificat de performanță energetică ð de către expertul independent, menționat la articolul 16, care eliberează respectivul certificat sau de către vânzător ï.

ò nou

(3) Statele membre impun ca, la oferirea spre vânzare a unei clădiri sau a unor părți ale acesteia, indicatorul numeric al performanței energetice din certificatul de performanță energetică să figureze în toate anunțurile de vânzare a respectivei clădiri sau a părților acesteia, iar certificatul de performanță energetică să fie arătat potențialului cumpărător.

Certificatul de performanță energetică este înmânat de către vânzător cumpărătorului cel târziu în momentul încheierii contractului de vânzare.

(4) Statele membre impun ca, la oferirea spre închiriere a unei clădiri sau a unor părți ale acesteia, indicatorul numeric al performanței energetice din certificatul de performanță energetică să figureze în toate anunțurile de închiriere a respectivei clădiri sau a părților acesteia, iar certificatul de performanță energetică să fie arătat potențialului locatar.

Certificatul de performanță energetică este înmânat de către proprietar locatarului cel târziu în momentul încheierii contractului de închiriere.

ê 2002/91 (adaptat)

ð nou

(5) Statele membre pot exclude categoriile √ de clădiri Õ menționate la articolul 4 alineatul (32) de la aplicarea alineatelor (1), (2), (3) și (4)prezentului alineat.

Singurul obiectiv al certificatelor este să furnizeze informații, iar efectele pe care astfel de certificate le-ar putea avea în cadrul unei proceduri judiciare sau de altă natură sunt stabilite în conformitate cu legislația internă.

Articolul 12

√ Afișarea certificatelor de performanță energetică Õ

(3)(1) Statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura căca, pentru clădirile cu √ în cazul în care Õ o suprafață utilă totală de peste 1 000 √ 250 Õ m2 √ dintr-o clădire este Õ ocupatăe de autorități publice, și de instituții care prestează servicii publice unui număr mare de persoane și care sunt, în consecință, vizitate frecvent de aceste persoane, √ certificatul de performanță energetică este Õ să fie afișat într-un loc unde să poată fi văzut de public un certificat de performanță energetică nu mai vechi de 10 ani.

ò nou

(2) Statele membre iau măsurile necesare pentru a garanta că, în cazul în care o suprafață utilă totală de peste 250 m2 dintr-o clădire pentru care a fost eliberat un certificat de performanță energetică în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) este vizitată frecvent de public, certificatul de performanță energetică este afișat într-un loc vizibil publicului.

ê 2002/91 (adaptat)

ð nou

(2) Plaja temperaturilor de interior recomandate și curente, precum și, dacă este cazul, alți factori climatici de interes pot fi afișați într-un loc vizibil.

Articolul 813 Inspecția cazanelor ð sistemelor de încălzire ï

În ceea ce privește reducerea consumului de energie și limitarea emisiilor de bioxid de carbon,

(1) sStatele membre: (a) elaborează măsurile necesare pentru stabilirea unei inspecții periodice a ð sistemelor de încălzire echipate cu ï cazanelor cu ardere de combustibil lichid sau solid convențional și cu putere nominală utilă de √ peste Õ 20 până la 100 kW. √ Această inspecție Õ include o evaluare a randamentului cazanului și a dimensionării cazanului în raport cu necesitățile de încălzire ale clădirii., Astfel de inspecții pot fi făcute de asemenea la cazane care utilizează alți combustibili.

ò nou

(2) Statele membre pot fixa frecvențe de inspecție diferite, în funcție de tipul și puterea nominală utilă a cazanului cu care este echipat sistemul de încălzire. La fixarea acestor frecvențe, statele membre țin seama de costurile de inspecție a sistemului de încălzire și de valoarea economiilor de energie estimate care ar putea rezulta în urma inspecției.

ê 2002/91

ð nou

ð (3) Sistemele de încălzire echipate cu ï Ccazanele cu o putere nominală utilă de peste 100 kW sunt inspectate cel puțin o dată la fiecare doi ani.

În cazul cazanelor cu combustibil gazos, această perioadă poate fi extinsă la patru ani.

ò nou

La instalațiile de încălzire cu cazane cu putere nominală utilă de peste 20 kW și cu vechime mai mare de 15 ani, statele membre elaborează măsurile necesare pentru stabilirea unei inspecții unice a întregii instalații de încălzire. Pe baza acestei inspecții, care include o evaluare a randamentului cazanului și a dimensionării cazanului în raport cu necesitățile de încălzire a clădirii, experții oferă consultanță utilizatorilor în privința înlocuirii cazanelor, a altor modificări ale sistemului de încălzire și a soluțiilor alternative; sau

(b) ð (4) ï ð Prin derogare de la alineatele (1), (2) și (3), statele membre pot decide să ia ï iau măsurile necesare pentru ca utilizatorii să primească consultanță cu privire la înlocuirea cazanelor, la alte modificări ale sistemului de încălzire și la alte soluții preconizabile care pot include inspecții pentru evaluarea randamentului cazanului și a dimensionării acestuia. Impactul global al acestei abordări ar trebui să fie în linii mari ð este ï echivalent cu cel rezultat din aplicarea dispozițiilor de la litera (a) alineatele (1), (2) și (3).

ð În cazul în care ï statele membre care aleg această opțiune ð să aplice măsurile menționate la primul paragraf al prezentului alineat, acestea ï prezintă Comisiei ð, până cel târziu la 30 iunie 2011, ï , din doi în doi ani, un raport asupra echivalenței abordării lor ð dintre aceste măsuri și cele prevăzute la alineatele (1), (2) și (3). Statele membre transmit Comisiei rapoartele menționate la fiecare trei ani. Rapoartele pot fi incluse în Planurile naționale de acțiune pentru eficiență energetică menționate la articolul 14 alineatul (2) din Directiva 2006/32/CE. ï

ê 2002/91

ð nou

Articolul 914 Inspecția sistemelor de climatizare

(1) În ceea ce privește reducerea consumului de energie și a emisiilor de bioxid de carbon, Sstatele membre elaborează măsurile necesare pentru stabilirea unei inspecții periodice a sistemelor de climatizare cu o putere nominală utilă de peste 12 kW. Inspecția include o evaluare a randamentului și dimensionării sistemului de climatizare în raport cu necesitățile de răcire ale clădirii. Utilizatorii primesc consultanță cu privire la posibila îmbunătățire sau înlocuire a sistemului de climatizare, precum și cu privire la unele soluții alternative.

ò nou

(2) Statele membre pot fixa frecvențe de inspecție diferite, în funcție de tipul și puterea nominală utilă a sistemului de climatizare. La fixarea acestor frecvențe, statele membre țin seama de costurile de inspecție a sistemului de climatizare și de valoarea economiilor de energie estimate care ar putea rezulta în urma inspecției.

ò nou

Articolul 15Rapoarte de inspec ție a sistemelor de încălzire și de climatizare

(1) Prezentul articol se aplică rapoartelor de inspecție a sistemelor de încălzire și de climatizare.

(2) Rapoartele de inspecție se elaborează la intervale regulate pentru fiecare sistem inspectat. Fiecare raport de inspecție cuprinde următoarele elemente:

(a) o comparație între performanța energetică a sistemului inspectat și cea a:

(i) celui mai bun sistem disponibil care este fezabil; și

(ii) unui sistem similar ca tip, în cazul căruia toate componentele relevante ating nivelul de performanță energetică impus de legislația aplicabilă;

(b) recomandări pentru îmbunătățirea rentabilității performanței energetice a sistemului clădirii sau al părților acesteia.

Recomandările menționate la litera (b) sunt specifice sistemului în cauză și furnizează informații explicite în ceea ce privește rentabilitatea lor. Evaluarea rentabilității se bazează pe o serie de ipoteze standard, precum estimarea cantității de energie economisite, a prețurilor energiei vizate și a dobânzilor aplicabile investițiilor.

(3) Raportul de inspecție este înmânat de către inspector proprietarului sau locatarului clădirii.

ê 2002/91 (adaptat)

ð nou

Articolul 10 16 Experți independenți

Statele membre √ se Õ asigură căca certificarea √ performanței energetice a Õ clădirilor, elaborarea recomandărilor însoțitoare și inspectarea cazanelor ð sistemelor de încălzire ï și a sistemelor de climatizare să fie √ sunt Õ realizate în mod independent de către experți calificați și/sau autorizați, care lucrează fie ca independenți, fie ca angajați ai unor organisme publice sau unități √ întreprinderi Õ private.

ò nou

Experții sunt autorizați ținându-se seama de competența și independența acestora.

ò nou

Articolul 17Sistem de control independent

(1) Statele membre asigură instituirea, în conformitate cu anexa II, a unui sistem de control independent pentru certificatele de performanță energetică și pentru rapoartele de inspecție a sistemelor de încălzire și de climatizare.

(2) Statele membre pot delega responsabilitatea de implementare a sistemelor de control independent.

În cazul în care decid să recurgă la această posibilitate, statele membre se asigură că sistemele de control independent sunt implementate în conformitate cu anexa II.

(3) Statele membre impun ca certificatele de performanță energetică și rapoartele de inspecție menționate la alineatul (1) să fie înregistrate sau puse la dispoziția autorităților competente sau organismelor cărora autoritățile competente le-au delegat responsabilitatea de a implementa sistemele de control independent, la cererea acestor autorități sau organisme.

ê 2002/91

ð nou

Articolul 1118 Revizuiri

Comisia, asistată de Ccomitetul constituit în temeiul articolului 1421, evaluează prezenta directivă în lumina experienței acumulate pe parcursul aplicării sale și, dacă este necesar, face propuneri cu privire, între altele, la:

(1) eventuale măsuri complementare referitoare la renovarea clădirilor cu o suprafață utilă totală mai mică de 1 000 m2;

ò nou

(a) metodologii de notare a performanței energetice a clădirilor pe baza consumului de energie primară și a emisiilor de dioxid de carbon;

(b) stimulente generale pentru noi măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice în clădiri.

Articolul 19 Informare

Statele membre pot lua ð iau ï măsurile necesare pentru a informa pe utilizatorii ð proprietarii sau locatarii ï clădirilor în privința metodelor și practicilor care servesc la creșterea performanței energetice.

ò nou

În mod special, statele membre le furnizează proprietarilor sau locatarilor clădirilor informații despre certificatele de performanță energetică și rapoartele de inspecție, inclusiv scopul și obiectivele acestora, despre modalitățile rentabile de îmbunătățire a performanței energetice a clădirilor și despre consecințele financiare pe termen mediu și lung în cazul în care nu se iau măsuri de îmbunătățire a performanței energetice a clădirii.

ê 2002/91 (adaptat)

ð nou

La solicitarea statelor membre, Comisia va asista √ asistă Õ statele membre la organizarea unor campanii de informare în acest sens ð în sensul primului și celui de-al doilea paragraf ï, campanii ce pot fi cuprinse în cadrul unor programe comunitare.

ò nou

Articolul 20Adaptarea cadrului general ð anexei I la progresul tehnic ï

Punctele 1 și 2 din anexă sunt revizuite la intervale periodice, dar nu mai scurte de doi ani.

ê PE-CO_S 3654/08 (2002/91 adaptat) (adaptat)

ð nou

√ Comisia adaptează Õ Orice modificări necesare în vederea adaptării la progresul tehnic a puncteleor 31 și 42 din anexaă I √ la progresul tehnic Õ.

√ Aceste Õ măsuri, destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive, sunt adoptate √ se adoptă Õ în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 1421 alineatul (2).

ê PE-CO_S 3654/08 (2002/91 adaptat)

Articolul 1421 Procedura comitetului

(1) Comisia este asistată de un comitet.

(2) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5a alineatele (1)-(4) și articolul 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispozițiile articolului 8 din decizia menționată.

ò nou

Articolul 22Sanc țiuni

Statele membre stabilesc normele privind sancțiunile aplicabile în cazul încălcării dispozițiilor naționale adoptate în temeiul prezentei directive și iau toate măsurile necesare pentru a garanta faptul că acestea sunt puse în aplicare. Sancțiunile prevăzute trebuie să fie eficiente, proporționale și cu efect de descurajare. Statele membre transmit aceste dispoziții Comisiei până cel târziu la 31 decembrie 2010 și îi notifică fără întârziere orice modificare ulterioară care aduce atingere acestora.

ê 2002/91 (adaptat)

Articolul 23 15 Transpunere

(1) Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare aducerii la îndeplinire a prezentei directive până la 4 ianuarie 2006. Statele membre informează Comisia de îndată cu privire la aceasta.

Atunci când statele membre adoptă aceste acte, acestea conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere în momentul publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare acestei trimiteri.

(2) În cazul în care nu dispun de experți calificați și/sau autorizați, statele membre pot să beneficieze de un termen suplimentar de trei ani pentru a pune în aplicare integral dispozițiile articolelor 7, 8 și 9. Atunci când fac uz de această posibilitate, statele membre informează Comisia în acest sens, oferindu-i justificările care se impun, precum și un calendar referitor la punerea în aplicare ulterioară a prezentei directive.

ò nou

(1) Statele membre adoptă și publică, până la 31 decembrie 2010, cel târziu, actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma articolelor 2-17, articolului 19 și articolului 22, precum și anexelor I și II la prezenta directivă. Statele membre comunică de îndată Comisiei textele acestor acte, precum și un tabel de corespondență între respectivele acte și prezenta directivă.

În ceea ce privește articolele 2, 3, 9, 10-12, 16, 17, 19 și 22, statele membre aplică aceste acte începând cu 31 decembrie 2010, cel târziu.

În ceea ce privește articolele 4-8, articolele 13-15 și articolul 17, statele membre aplică aceste acte începând cu 31 decembrie 2010, cel târziu, în cazul clădirilor ocupate de autorități publice și începând cu 31 ianuarie 2012, cel târziu, în cazul altor clădiri.

Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. De asemenea, ele conțin o mențiune în sensul că trimiterile, efectuate în cuprinsul actelor cu putere de lege și al actelor administrative în vigoare, la directiva abrogată prin prezenta directivă se înțeleg ca trimiteri la prezenta directivă. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri și modul în care se formulează această mențiune.

(2) Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 24 Abrogare

Directiva 2002/91/CE, astfel cum a fost modificată prin regulamentul indicat în anexa III partea A, se abrogă cu efect de la 1 februarie 2012, fără a aduce atingere obligațiilor statelor membre privind termenul de transpunere în dreptul intern și de aplicare a directivei menționate în anexa III partea B.

Trimiterile la directiva abrogată se înțeleg ca trimiteri la prezenta directivă și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa IV.

ê 2002/91 (adaptat)

ð nou

Articolul 25 16 Intrare în vigoare

Prezenta directivă intră în vigoare √ în a douăzecea zi de Õ la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene .

Articolul 1726

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la […].

Pentru Parlamentul European

Președintele […]

Pentru Consiliu

Președintele […]

ê 2002/91

ð nou

ANEXA I

Cadru general pentru calculul performanței energetice a clădirilor ( ð menționat la ï articolul 3)

ò nou

1. Performanța energetică a unei clădiri se determină pe baza energiei calculate sau reale consumată anual pentru a răspunde diferitelor necesități legate de utilizarea tipică a acesteia și reflectă necesarul de energie pentru încălzire și pentru răcire (energia necesară pentru a evita supraîncălzirea) în vederea menținerii condițiilor dorite de temperatură a clădirii.

2. Performanța energetică a unei clădiri este exprimată clar și include, de asemenea, un indicator numeric al emisiilor de dioxid de carbon și al consumului de energie primară.

Metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor trebuie să țină seama de standardele europene.

ê 2002/91 (adaptat)

ð nou

13. Metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor include √ se stabilește ținându-se seama Õ cel puțin √ de Õ următoarele elemente:

(a) ð următoarele ï caracteristicile termice ð reale ï ale clădirii (îmbrăcămintea și ð , inclusiv ï compartimentarea interioară ð a acesteia ï, etc.);:

ò nou

(i) capacitatea termică;

(ii) izolația;

(iii) încălzirea pasivă;

(iv) elementele de răcire; și

(v) punțile termice;

ê 2002/91 (adaptat)

ð nou

aceste caracteristici pot include, de asemenea, etanșeitatea la aer;

(b) instalațiile de încălzire și de alimentare cu apă caldă, inclusiv caracteristicile lor în materie de izolații;

(c) instalația √ instalațiile Õ de climatizare;

(d) ventilația √ naturală și mecanică și, eventual, etanșeitatea Õ;

ê 2002/91 (adaptat)

ð nou

(e) instalația de iluminat integrată (mai ales √ în Õ sectorul nenon-rezidențial);

(f) ð proiectarea, ï poziția √ poziționarea Õ și orientarea clădirilor √ clădirii Õ, inclusiv climatul exterior;

(g) sistemele solare pasive și de protecție solară;

(h) ventilația naturală;

(ih) condițiile climatice din √ de climat Õ interior, inclusiv climatul interior prevăzut.;

ò nou

(i) sarcinile interne.

ê 2002/91 (adaptat)

ð nou

24. Se ia în considerație influența pozitivă a următoarelor elemente, acolo unde este relevantărelevant pentru prezentul calcul:

(a) ð condițiile locale de expunere la soare, ï sistemele solare active și alte sisteme electrice și de încălzire bazate pe surse √ regenerabile Õ de energie regenerabilă;

(b) electricitatea produsă prin PCCE √ cogenerare Õ;

(c) sistemele de încălzire și de răcire urbane sau colective √ de cartier sau de bloc Õ;

(d) iluminatul natural.

35. În sensul prezentului calcul, clădirile sunt clasificate corespunzător în categoriile următoare:

(a) case individuale √ locuințe unifamiliale Õ de diferite tipuri;

(b) blocuri de apartamente;

(c) birouri;

(d) unități √ clădiri Õ de învățământ;

(e) spitale;

(f) hoteluri și restaurante;

(g) construcții sportive;

(h) clădiri pentru √ servicii de Õ comerț en gros și cu amănuntul;

(i) alte tipuri de clădiri cu consum energetic.

ò nou

ANEXA II

Sisteme de control independent al certificatelor de performan ță energetică și al rapoartelor de inspecție

1. Autoritățile competente sau organismele cărora autoritățile competente le-au delegat responsabilitatea de a implementa sistemul de control independent selecționează aleatoriu cel puțin 0,5% din totalul certificatelor de performanță energetică emise anual și le supun unei verificări. Verificarea se realizează la unul dintre cele trei niveluri alternative indicate mai jos, și cuprinde, pentru fiecare nivel de verificare, cel puțin un eșantion de certificate selecționate, semnificativ din punct de vedere statistic:

(a) verificarea validității datelor de intrare ale clădirii pe baza cărora s-a emis certificatul de performanță energetică și a rezultatelor indicate în certificat;

(b) verificarea datelor de intrare și a rezultatelor din certificat, inclusiv a recomandărilor formulate;

(c) verificarea completă a datelor de intrare ale clădirii pe baza cărora s-a emis certificatul de performanță energetică, verificarea completă a rezultatelor indicate în certificat, inclusiv a recomandărilor formulate, și inspecția la fața locului a clădirii pentru a verifica concordanța între informațiile furnizate în certificatul de performanță energetică și clădirea certificată.

2. Autoritățile competente sau organismele cărora autoritățile competente le-au delegat responsabilitatea de a implementa sistemul de control independent selecționează aleatoriu cel puțin 0,1 % din totalul rapoartelor de inspecție elaborate anual și le supun unei verificări. Verificarea se realizează la unul dintre cele trei niveluri alternative indicate mai jos, și cuprinde, pentru fiecare nivel de verificare, cel puțin un eșantion de rapoarte de inspecție selecționate, semnificativ din punct de vedere statistic:

(a) verificarea validității datelor de intrare ale sistemului tehnic al clădirii supus inspecției, pe baza cărora s-a elaborat raportul de inspecție, și a rezultatelor indicate în raportul de inspecție;

(b) verificarea datelor de intrare și a rezultatelor din raportul de inspecție, inclusiv a recomandărilor formulate;

(c) verificarea completă a datelor de intrare ale sistemului tehnic al clădirii supus inspecției pe baza cărora s-a elaborat raportul de inspecție, verificarea completă a rezultatelor indicate în raportul de inspecție, inclusiv a recomandărilor formulate, și inspecția la fața locului a clădirii pentru a verifica concordanța între informațiile furnizate în raportul de inspecție și sistemul tehnic al cădirii supus inspecției.

ê 2002/91

ð nou

ANEXA III

Partea A

Directiva abrogată, cu modificarea sa ulterioară (menționată la articolul 24)

Directiva 2002/91/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 1, 4.1.2003, p. 65) |

Regulamentul […] al Parlamentului European și al Consiliului (JO […]) | doar punctul 9.9 din anexă |

Partea B

Termene de transpunere în dreptul intern și de aplicare (menționate la articolul 24)

Directiva | Termen de transpunere | Data aplicării |

2002/91/CE | 4 ianuarie 2006 | 4 ianuarie 2009, doar în ceea ce privește articolele 7, 8 și 9 |

_____________

ANEXA IV

Tabel de coresponden ță

Directiva 2002/91/CE | Prezenta directivă |

Articolul 1 | Articolul 1 |

Articolul 2 formularea introductivă | Articolul 2 formularea introductivă |

Articolul 2 punctul 1 | Articolul 2 punctul 1 |

- | Articolul 2 punctul 2 |

Articolul 2 punctul 2 | Articolul 2 punctul 3 și anexa I |

- | Articolul 2 punctele 4, 5, 6 și 7 |

Articolul 2 punctul 3 | Articolul 2 punctul 8 |

Articolul 2 punctul 4 | Articolul 2 punctul 9 |

- | Articolul 2 punctul 10 |

Articolul 2 punctul 5 | Articolul 2 punctul 11 |

Articolul 2 punctul 6 | Articolul 2 punctul 12 |

Articolul 2 punctul 7 | Articolul 2 punctul 13 |

Articolul 2 punctul 8 | Articolul 2 punctul 14 |

Articolul 3 | Articolul 19 și anexa I |

Articolul 4 alineatul (1) | Articolul 4 alineatul (1) |

Articolul 4 alineatul (2) | - |

Articolul 4 alineatul (3) | Articolul 4 alineatul (2) |

- | Articolul 4 alineatul (3) |

- | Articolul 4 alineatul (4) |

- | Articolul 5 |

Articolul 5 | Articolul 6 alineatul (1) |

- | Articolul 6 alineatul (2) |

Articolul 6 | Articolul 7 |

- | Articolul 8 |

- | Articolul 9 |

Articolul 7 alineatul (1) | Articolul 10 alineatul (5), articolul 11 alineatele (1), (2), (3), (5) și (6) |

Articolul 7 alineatul (2) | Articolul 10 alineatele (1) și (2) |

Articolul 7 alineatul (3) | Articolul 12 |

- | Articolul 11 alineatele (4), (7) și (8) |

Articolul 8 formularea introductivă | Articolul 13 formularea introductivă |

Articolul 8 litera (a) | Articolul 13 alineatele (1) și (3) |

- | Articolul 13 alineatul (2) |

Articolul 8 litera (b) | Articolul 13 alineatul (4) |

Articolul 9 | Articolul 14 alineatul (1) |

- | Articolul 14 alineatul (2) |

- | Articolul 15 |

Articolul 10 | Articolul 16 |

- | Articolul 17 |

Articolul 11 formularea introductivă | Articolul 18 formularea introductivă |

Articolul 11 litera (a) | - |

- | Articolul 18 litera (a) |

Articolul 11 litera (b) | Articolul 18 litera (b) |

Articolul 12 | Articolul 19 |

Articolul 13 | Articolul 20 |

Articolul 14 alineatul (1) | Articolul 21 alineatul (1) |

Articolul 14 alineatul (2) | Articolul 21 alineatul (2) |

Articolul 14 alineatul (3) | - |

- | Articolul 22 |

Articolul 15 alineatul (1) | Articolul 23 alineatele (1) și (2) |

Articolul 15 alineatul (2) | - |

- | Articolul 24 |

Articolul 16 | Articolul 25 |

Articolul 17 | Articolul 26 |

Anexa | Anexa I |

- | Anexele II - IV |

FI ȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1. TITLUL PROPUNERII:

Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind performanța energetică a clădirilor

2. CADRU ABM / ABB

Domeniul (domeniile) de politică în cauză și activitatea (activitățile) asociată (asociate):

06: Energie și transport

3. LINII BUGETARE

3.1. Linii bugetare [linii opera ționale și linii conexe de asistență tehnică și administrativă (foste linii BA)], inclusiv titlurile acestora:

06 01 01: Cheltuieli cu personalul în activitate din domeniul politic Energie și transport

3.2. Durata ac țiunii și a implicațiilor financiare:

Început: 2010 sfârșit: nedeterminat

3.3. Caracteristici bugetare:

Linia bugetară | Natura cheltuielilor | Nouă | Contribuție AELS | Contribuție țări candidate | Rubrica PF |

06 01 01 | Cheltuieli neobligatorii | CND | NU | NU | NU | Nr. 5 |

4. SINTEZA RESURSELOR

4.1. Resurse financiare

4.1.1. Sinteza creditelor de angajament (CA) și a creditelor de plată (CP)

milioane EUR (cu 3 zecimale)

Natura cheltuielii | Secțiunea nr. | Anul n | n + 1 | n + 2 | n + 3 | n + 4 | n+5 și anii urm. | Total |

Cheltuieli operaționale |

Credite de angajament (CA) | 8.1. | a |

Credite de plată (CP) | b |

Cheltuieli administrative incluse în suma de referință |

Asistență tehnică și administrativă – ATA (CND) | 8.2.4. | c |

SUMA TOTALĂ DE REFERINȚĂ |

Credite de angajament | a+c |

Credite de plată | b+c |

Cheltuieli administrative neincluse în suma de referință |

Resurse umane și cheltuieli conexe (CND) | 8.2.5. | d | 0,366 | 0,366 | 0,366 | 0,366 | 0,366 | 0,366 | 2,196 |

Costuri administrative, altele decât resursele umane și costurile conexe, neincluse în suma de referință (CND) | 8.2.6. | e |

Costul financiar indicativ total al acțiunii |

TOTAL CA, inclusiv costul resurselor umane | a+c+d+e | 0,366 | 0,366 | 0,366 | 0,366 | 0,366 | 0,366 | 2,196 |

TOTAL CP, inclusiv costul resurselor umane | b+c+d+e | 0,366 | 0,366 | 0,366 | 0,366 | 0,366 | 0,366 | 2,196 |

Detalii privind cofinanțarea

În cazul în care propunerea prevede o cofinanțare din partea statelor membre sau a altor organisme (a se specifica), este necesar să se furnizeze o estimare a nivelului cofinanțării în tabelul de mai jos (se pot adăuga rânduri suplimentare în cazul în care se prevede participarea mai multor organisme la cofinanțare):

milioane EUR (cu 3 zecimale)

Organism cofinanțator | Anul n | n + 1 | n + 2 | n + 3 | n + 4 | n+5 și anii urm. | Total |

…………………… | f |

TOTAL CA, inclusiv cofinanțare | a+c+d+e+f | 0,366 | 0,366 | 0,366 | 0,366 | 0,366 | 0,366 | 2,196 |

4.1.2. Compatibilitatea cu programarea financiară

X Propunerea este compatibilă cu programarea financiară existentă.

( Propunerea duce la reprogramarea rubricii respective din perspectivele financiare.

( Propunerea poate necesita aplicarea dispozițiilor Acordului interinstituțional (referitoare la instrumentul de flexibilitate sau la revizuirea perspectivelor financiare).

4.1.3. Implica țiile financiare asupra veniturilor

X Propunerea nu are implicații financiare asupra veniturilor

( Propunerea are implicații financiare – efectul asupra veniturilor este următorul:

milioane EUR (cu o zecimală)

Anterior acțiunii [Anul n-1] | Situația după acțiune |

Număr total de resurse umane |

5. CARACTERISTICI ȘI OBIECTIVE

În expunerea de motive se solicită precizări privind contextul propunerii. Prezenta secțiune a fișei financiare legislative trebuie să conțină următoarele informații suplimentare:

5.1. Obiective de îndeplinit pe termen scurt sau lung

Directiva impune Comisiei să stabilească și să implementeze o metodologie de calcul al nivelului optim, din punctul de vedere al costurilor, al cerințelor minime de performanță energetică pentru clădiri. Această metodologie trebuie să fie operațională până cel târziu la 31 decembrie 2010. Comisia trebuie, de asemenea, să stabilească principiile de definire a clădirilor ale căror emisii de dioxid de carbon și consum de energie sunt scăzute sau egale cu zero.

Directiva impune statelor membre să utilizeze metodologia menționată mai sus și să transmită un raport privind rezultatele acesteia la fiecare trei ani, începând cu 30 iunie 2011. Statele membre trebuie, de asemenea, să transmită Comisiei, pentru analiză, planurile naționale privind numărul de clădiri ale căror emisii de dioxid de carbon și consum de energie sunt scăzute sau egale cu zero și, ulterior, rapoarte privind progresele înregistrate. În final, statele membre trebuie să furnizeze rapoarte privind echivalența dintre măsurile de informare și cele voluntare cu privire la sistemele de încălzire și programele de inspecție.

5.2. Valoarea adăugată a implicării comunitare, coeren ța propunerii cu alte instrumente financiare și eventuala sinergie

Sectorul clădirilor este principalul consumator de energie și cel mai mare emițător de CO2 din UE, fiind responsabil de 40% din totalul consumului final de energie și al emisiilor de CO2 înregistrate în UE. Acest sector are un mare potențial neexploatat de a realiza economii de energie rentabile care, odată valorificat, ar duce la reducerea cu 11% a consumului de energie finală al UE în 2020.

5.3. Obiective, rezultate preconizate și indicatori aferenți acestora care fac obiectul propunerii în cadrul gestionării pe activități (ABM)

Obiectivul directivei este de a economisi energie și de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră în sectorul clădirilor.

5.4. Modalită ți de execuție (cu titlu indicativ)

Indicați mai jos modalitatea (modalitățile) de execuție aleasă (alese).

( Gestionare centralizată

X direct de către Comisie

( indirect, prin delegare către:

( agenții executive

( organisme instituite de Comunități, prevăzute la articolul 185 din regulamentul financiar

X organisme publice naționale/organisme cu misiune de serviciu public

( Gestionare repartizată sau descentralizată

( cu state membre

( cu țări terțe

( Gestionare în comun cu organizații internaționale (de precizat)

Observații:

6. MONITORIZARE ȘI EVALUARE

6.1. Sistem de monitorizare

Text standard

6.2. Evaluare

6.2.1. Evaluare ex-ante

6.2.2. Măsuri luate în urma unei evaluări interimare/ex-post (lec ții învățate din experiențe anterioare similare)

6.2.3. Condi țiile și frecvența evaluărilor viitoare

7. Măsuri antifraudă

Text standard

8. DETALII PRIVIND RESURSELE

8.1. Obiectivele propunerii din punctul de vedere al costurilor financiare

Credite de angajament în milioane EUR (cu 3 zecimale)

Anul n | Anul n+1 | Anul n+2 | Anul n+3 | Anul n+4 | Anul n+5 |

Funcționari | AD | 3 | 3 | 3 | 3 | 3 | 3 |

B*, C*/AST |

Personal finanțat prin articolul XX 01 02 |

Alte tipuri de personal finanțat prin articolul XX 01 04/05 |

TOTAL | 3 | 3 | 3 | 3 | 3 | 3 |

8.2.2. Descrierea sarcinilor care decurg din acțiune

Stabilirea și monitorizarea unei metodologii de calcul al nivelului optim, din punctul de vedere al costurilor, al cerințelor minime de performanță energetică pentru clădiri.

Măsuri luate ca urmare a implementării directivei de către statele membre și elaborarea de rapoarte în acest sens. Pregătirea, organizarea și urmărirea reuniunilor comitetului (comitologie).

8.2.3. Originea resurselor umane (statutare)

( Posturi alocate în prezent pentru gestionarea programului care urmează să fie înlocuite sau prelungite

( Posturi prealocate în cadrul exercițiului financiar SPA/PPB pentru anul n

X Posturi care urmează să fie solicitate în cadrul următoarei proceduri SPA/PPB

( Posturi care urmează să fie redistribuite pe baza resurselor existente în cadrul serviciului în cauză (redistribuire internă)

( Posturi necesare pentru anul n, dar care nu sunt prevăzute în cadrul SPA/PPB pentru anul în cauză

8.2.4. Alte cheltuieli administrative incluse în suma de referin ță (XX 01 04/05 – Cheltuieli de gestiune administrativă)

milioane EUR (cu 3 zecimale)

Linia bugetară (nr. și denumire) | Anul n | Anul n+1 | Anul n+2 | Anul n+3 | Anul n+4 | Anul n+5 și anii urm. | TOTAL |

Alte tipuri de asistență tehnică și administrativă |

- intra muros |

- extra muros |

Total asistență tehnică și administrativă |

8.2.5. Costuri financiare ale resurselor umane și costuri conexe ne incluse în suma de referință

milioane EUR (cu 3 zecimale)

Tip de resurse umane | Anul n | Anul n+1 | Anul n+2 | Anul n+3 | Anul n+4 | Anul n+5 și anii urm. |

Funcționari și agenți temporari (XX 01 01) | 0,366 | 0,366 | 0,366 | 0,366 | 0,366 | 0,366 |

Personal finanțat prin articolul XX 01 02 (auxiliari, END, agenți contractuali etc.) (se indică linia bugetară) |

Costul total al resurselor umane și costuri conexe (neincluse în suma de referință) | 0,366 | 0,366 | 0,366 | 0,366 | 0,366 | 0,366 |

Calcul – Funcționari și agenți temporari |

Calcul - Personal finanțat prin articolul XX 01 02 |

8.2.6. Alte cheltuieli administrative neincluse în suma de referință milioane EUR (cu 3 zecimale) |

Anul n | Anul n+1 | Anul n+2 | Anul n+3 | Anul n+4 | Anul n+5 și anii urm. | TOTAL |

XX 01 02 11 01 – Misiuni |

XX 01 02 11 02 – Reuniuni și conferințe |

XX 01 02 11 03 - Comitete[21] |

XX 01 02 11 04 – Studii și consultări |

XX 01 02 11 05 - Sisteme de informații |

2. Total alte cheltuieli de gestiune (XX 01 02 11) |

3. Alte cheltuieli de natură administrativă (precizați, indicând linia bugetară) |

Totalul cheltuielilor administrative, altele decât cele pentru resursele umane și costurile conexe (neincluse în suma de referință) |

Calcul - Alte cheltuieli administrative neincluse în suma de referință |

Necesarul de resurse umane și administrative va fi acoperit din alocarea care poate fi acordată direcției generale coordonatoare în cadrul procedurii anuale de alocare, în funcție de constrângerile bugetare. |

[1] JO L 1, 4.1.2003, p. 65-71.

[2] COM(2007) 1.

[3] JO L 191, 22.7.2005, p. 29-58.

[4] JO L 52, 21.2.2004, p. 50-60.

[5] JO L 114, 27.4.2006.

[6] COM(2008) 30.

[7] JO L 40, 11.2.1989, p.12-26.

[8] COM(2008) 397/3.

[9] COM(2002) 278 final.

[10] JO C […], […], p. […].

[11] JO C […], […], p. […].

[12] JO C […], […], p. […].

[13] JO L 1, 4.1.2003, p. 65.

[14] A se vedea anexa IV partea A.

[15] COM(2006) 545 final.

[16] JO L 114, 27.4.2006, p. 64.

[17] JO L 184, 17.7.1999, p. 23.

[18] Dacă este necesar, și anume în cazul în care durata acțiunii depășește 6 ani, se adaugă coloane suplimentare.

[19] Conform descrierii din partea 5.3.

[20] Este necesar să se facă trimitere la fișa financiară legislativă specifică agenției (agențiilor) executive în cauză.

[21] Se indică tipul de comitet și grupul de care aparține.