6.8.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 184/95

A.

întrucât diversitatea teritorială, policentrismul și orașul compact sunt caracteristici structurale esențiale ale teritoriului Uniunii Europene;

B.

întrucât majoritatea cetățenilor Uniunii trăiesc în prezent în orașe;

C.

întrucât provocările actuale pentru amenajarea teritoriului în Uniunea Europeană includ schimbările climatice, extinderea haotică a așezărilor urbane („urban sprawl”) și dezvoltarea terenurilor pentru construcții, consumul de energie, infrastructurile de transport, schimbările demografice, inclusiv depopularea mediului rural și a altor regiuni ale UE, impactul extinderii asupra coeziunii sociale, economice și teritoriale, efectele teritoriale inegale ale globalizării, inclusiv discrepanța tot mai acută dintre zonele bogate și cele mai puțin prospere, precum și dezvoltarea inegală a zonelor urbane și rurale, alături de schimbările structurale;

D.

întrucât obiectivele stabilite în Agenda teritorială sunt dezvoltarea unui sistem urban echilibrat, policentric și crearea unui nou parteneriat între zonele urbane și rurale, crearea unor centre regionale inovatoare, asigurarea accesului egal la infrastructură și cunoștințe, promovarea unei gestionări a riscului la nivel transeuropean, dezvoltarea durabilă, gestionarea orientată spre viitor și protejarea naturii și a patrimoniului cultural;

E.

întrucât obiectivele stabilite în Carta de la Leipzig sunt o mai mare utilizare a abordărilor unei politici integrate de dezvoltare urbană prin crearea și garantarea unor spații publice de înaltă calitate, modernizarea rețelelor de infrastructură și creșterea eficienței energetice, promovarea activă a inovației și a educației și – în special în cartierele urbane defavorizate – promovarea transportului urban ecologic, performant și la un preț accesibil, strategii de revalorificare urbană, consolidarea economiei locale și a politicii locale privind forța de muncă, o politică activă de educare și formare a copiilor și tinerilor;

F.

întrucât amenajarea teritoriului este instrumentul adecvat pentru a orienta utilizarea terenurilor și structura de stabilire în statele membre, precum și în regiunile și orașele din acestea, și pentru a defini condițiile de viață și oportunitățile de dezvoltare locale;

G.

întrucât, pe lângă utilizarea politicii de coeziune ca instrument de administrare strategică, sunt necesare măsuri suplimentare care să asigure atingerea obiectivelor Agendei teritoriale și ale Cartei de la Leipzig, în special evaluarea impactului asupra teritoriului, abordarea integrată și observarea amenajării teritoriului;

H.

întrucât, pe lângă politica de coeziune, politica pentru dezvoltarea zonelor rurale are efecte teritoriale considerabile; întrucât integrarea acestor două politici este deficitară și, prin urmare, există necesitatea amplificării sinergiilor pentru a revela adevăratul potențial de dezvoltare și pentru a spori atractivitatea și competitivitatea zonelor rurale, ceea ce ar contribui la combaterea depopulării mediului rural;

I.

întrucât calitatea spațiului public și a peisajului natural, cultural și arhitectural joacă un rol important pentru condițiile de viață ale populației care trăiește în medii urbane și rurale și constituie un factor de localizare secundar semnificativ;

J.

întrucât creativitatea și inovația sunt resurse decisive în cadrul tranziției spre o societate a cunoașterii globalizată; întrucât, prin urmare, succesul dezvoltării spațiale și urbane durabile depinde în mare parte de dezvoltarea potențialului de creativitate local;

K.

întrucât cultura construcțiilor („Baukultur”), adică suma aspectelor de natură culturală, economică, tehnologică, ecologică și socială care influențează calitatea și procesul de planificare și de construcție, reprezintă o componentă importantă a dezvoltării urbane integrate;

L.

întrucât abordarea integrată implică faptul că proiectele elaborate ar trebui să constituie un plan coerent pe termen lung care să înglobeze dimensiunile economică, socială și de mediu, cu implicarea totală a părților interesate în planificarea, executarea și evaluarea programelor de dezvoltare urbană;

M.

întrucât o abordare integrată a dimensiunii teritoriale a coeziunii nu constă numai în acțiuni și politici de amenajare a teritoriului și de dezvoltare urbană, deoarece obiectivul final este de a asigura un echilibru între cetățenii Uniunii, indiferent de zona în care locuiesc aceștia, un deziderat care nu poate fi realizat numai prin amenajarea teritoriului,

1.

consideră că obiectivele Agendei Teritoriale și ale Cartei de la Leipzig pot fi atinse numai dacă se urmărește o strategie de dezvoltare globală, trans-sectorială și completă, care să concretizeze abordarea integrată;

2.

propune ca, în cadrul evaluării intermediare a politicii de coeziune și în perspectiva considerentelor privind politica de coeziune post-2013, să se analizeze în ce măsură punerea în aplicare a unei abordări integrate ar trebui să fie o condiție obligatorie pentru programarea și selecția proiectelor susținute prin fondurile structurale; în acest scop, solicită factorilor de decizie să se angajeze în mod voluntar să pună bazele unor noi metode de cooperare;

3.

salută decizia miniștrilor UE responsabili cu dezvoltarea urbană, cu ocazia reuniunii informale a acestora de la Leipzig din 24 și 25 mai 2007, de a înființa o structură de lucru interguvernamentală, prezidată de Germania, pentru a identifica și elucida diferitele aspecte legate de implementarea inițiativei JESSICA;

4.

salută în acest context crearea unui grup interservicii al Comisiei, care se ocupă de propunerile pentru punerea în aplicare a abordării integrate și invită Comisia să lucreze în strânsă cooperare cu toți partenerii sociali de mediu și economici și să asigure implicarea lor în toate deciziile legate de coeziunea teritorială; solicită Comisiei să informeze Parlamentul cu privire la progresele acestor lucrări;

5.

solicită ca la elaborarea politicii de coeziune post-2013 să se aibă în vedere în special particularitățile și nevoile teritoriale, precum și o diferențiere la nivel de regiune, bazată pe acești factori; recomandă utilizarea unor instrumente de planificare axate pe implementare, astfel cum se menționează în Carta de la Leipzig, bazate pe cercetare și monitorizare permanentă;

6.

solicită ca, în cadrul evaluării intermediare a politicii de coeziune, Comisia și Consiliul să utilizeze mai eficient sinergiile cu Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală în vederea dezvoltării întregului teritoriu; recomandă, în perspectiva considerentelor privind politica de coeziune post-2013, o strânsă coordonare a politicilor de coeziune și de dezvoltare rurală, pentru a mări șansele de ameliorare a calității vieții în zonele rurale;

7.

subliniază că nu doar regiunile metropolitane dețin un potențial de inovație, unele zone relativ periferice și rurale situându-se pe primele locuri în ceea ce privește realizarea obiectivelor strategiei de la Lisabona; îndeamnă Comisia să analizeze mai intens decât până acum factorii de succes ai acestor zone, cu scopul de a elabora, pe baza acestora, un model de dezvoltare pentru orașe mici și mijlocii din zone rurale;

8.

subliniază importanța parteneriatelor și a schimbului de funcții între zonele urbane și rurale, în vederea unei dezvoltări echilibrate și durabile a teritoriului în ansamblul său; solicită autorităților din zonele urbane și rurale ca, în colaborare cu toate părțile interesate din sectorul public și privat, să identifice valorile lor comune și să elaboreze strategii comune de dezvoltare regională și subregională în vederea ameliorării condițiilor de viață și a calității vieții pentru toți cetățenii Uniunii; solicită președințiilor viitoare să organizeze reuniuni informale ale miniștrilor responsabili cu amenajarea teritoriului și dezvoltarea urbană, în vederea abordării acestor aspecte;

9.

solicită Comisiei și Consiliului ca, în cadrul revizuirii bugetului general al Uniunii Europene, să țină cont de Agenda teritorială și de Carta de la Leipzig și să efectueze ajustări calitative care să permită încorporarea mai eficientă a obiectivelor de coeziune teritorială în politicile UE; consideră că trebuie să se ia măsuri legislative în următorii ani pentru a realiza acest lucru;

10.

solicită Consiliului, în cadrul reexaminării strategiilor de la Lisabona și Göteborg (strategia de dezvoltare durabilă) cu ocazia reuniunii la vârf din primăvara anului 2008, definirea ca obiective a intereselor teritoriale și urbane;

11.

îndeamnă statele membre să acționeze de urgență în vederea realizării obiectivelor Agendei Teritoriale și a implementării Cartei de la Leipzig;

12.

invită Consiliul și statele membre, în spiritul unei administrări teritoriale derulate cu adevărat pe mai multe nivele, care ține cont de diversitatea teritorială a Uniunii Europene și în același timp respectă principiul subsidiarității, să includă administrația locală și regională, inclusiv autoritățile publice transfrontaliere și, urmărind principiul parteneriatului, să includă partenerii economici și sociali, precum și organizațiile non-guvernamentale și părțile interesate relevante din sectorul privat, în programul de acțiune pentru punerea în aplicare a Agendei teritoriale și a Cartei de la Leipzig și sprijină activ aceste eforturi; subliniază că această necesitate de a colabora trebuie privită pozitiv de toți actorii implicați, deoarece s-a dovedit că o colaborare coerentă este eficace;

13.

reamintește impactul major al accesului la tehnologiile informatice și de comunicare asupra perspectivelor de dezvoltare a regiunilor și prin urmare recomandă, după cum se menționează în Agenda teritorială, integrarea nfrastructurii, ca de exemplu cablurile cu bandă largă, în noile programe de transport și comunicații;

14.

invită Comisia să efectueze o analiză sistematică a impactului pe care îl au politicile cheie ale UE asupra teritoriului, în conformitate cu acordul dintre statele membre din cadrul celei de-a doua linii de acțiune a Primului program de acțiune, și, de asemenea, să efectueze o evaluare a impactului noii legislații relevante asupra teritoriului; subliniază în acest context potențialul metodelor de evaluare dezvoltate de ESPON;

15.

admite că învățământul preșcolar și școlar de înaltă calitate, învățarea continuă, universitățile și alte institute de cercetare sunt fundamentale pentru dezvoltarea viitoare a orașelor și a regiunilor;

16.

reamintește că Natura 2000 este un instrument important pentru dezvoltarea spațială în Europa; insistă ca cerințele programului Natura 2000 să fie puse în aplicare în totalitate și să fie create rețele de coridoare între peisaje și de spații deschise între zonele protejate, pentru a permite răspândirea florei și libera deplasare a faunei, menținând astfel biodiversitatea;

17.

solicită încorporarea unei politici pentru sectoare economice creative în procesul de dezvoltare teritorială și urbană cu scopul creării unui cadru general pe baza instrumentelor disponibile (politica de coeziune, amenajarea teritoriului și urbanism), ținând cont de calitatea zonei, astfel încât oportunitățile pentru acțiuni creative și inovatoare să fie îmbunătățite;

18.

consideră că, în contextul evoluției demografice, este necesară îmbunătățirea capacității de adaptare a orașelor și a regiunilor, prioritățile fiind mai ales dezvoltarea autonomă și consolidarea muncii voluntare;

19.

subliniază că tendințele demografice duc la noi provocări în ceea ce privește piața forței de muncă, accesul la serviciile sociale și de sănătate, problema locuințelor și amenajarea teritoriului în general; subliniază că îmbătrânirea populației poate reprezenta o oportunitate pentru crearea de noi locuri de muncă pe piața aflată în creștere și de noi produse și servicii pentru ameliorarea calității vieții persoanelor mai în vârstă; accentuează faptul că dezvoltarea așa-zisei „economii pentru vârsta a treia” este importantă la nivel local și regional;

20.

solicită statelor membre să garanteze, pe întreg teritoriul lor, disponibilitatea și accesabilitatea serviciilor publice de interes general, pentru a le oferi oamenilor din diferite regiuni posibilitatea de a exploata potențialul și oportunitățile specifice regiunii lor; solicită să se acorde o atenție deosebită nevoilor grupurilor defavorizate, cum ar fi persoanele cu handicap, imigranții, minoritățile etnice, persoanele aflate de mult timp în șomaj și persoanele cu puține calificări, dar și nevoilor speciale ale femeilor; invită Comisia ca, în recomandările sale pentru aplicarea regulamentului-cadru privind serviciile de interes general și atribuirea contractelor publice, să le permită autorităților locale să ia mai mult în considerare nevoile locale și actorii locali și să îmbunătățească adaptabilitatea acestora;

21.

invită Comisia ca, în perspectiva noilor competențe comunitare din Tratatul de la Lisabona în domeniul amenajării teritoriului, să redacteze o comunicare pentru crearea unui cadru european pentru evaluările de impact asupra teritoriului la nivel de proiect, ținând cont de lucrările ESPON;

22.

observă că după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, în cadrul punerii în aplicare a Primului program de acțiune, cooperarea și coordonarea dintre sine-însuși, Consiliu și Comisie trebuie consolidate;

23.

salută în special faptul că Tratatul de la Lisabona a stabilit ca obiectiv coeziunea teritorială alături de coeziunea economică și socială și prevede în acest domeniu o competență legislativă împărțită de UE și statele membre; subliniază că Tratatul de la Lisabona recunoaște faptul că ar trebui abordate provocările care apar în zonele insulare, montane, de frontieră, precum și în zonele ultraperiferice și slab populate, deoarece acestea au un impact negativ asupra competitivității economiei UE la nivel global; invită Comisia să completeze Primul program de acțiune cu propuneri concrete de măsuri și inițiative la nivelul UE;

24.

subliniază faptul că nu există până în prezent o definiție unanim acceptată a noțiunii de coeziune teritorială; prin urmare, îndeamnă Comisia să definească în mod clar coeziunea teritorială și să includă obiectivele de dezvoltare teritorială pe teritoriul Uniunii Europene în viitoarea Carte verde privind coeziunea teritorială; se așteaptă să se acorde prioritate maximă obiectivului de a asigura șanse egale de dezvoltare și acces egal tuturor cetățenilor Uniunii, indiferent unde locuiesc ei în Uniunea Europeană;

25.

recomandă dezvoltarea în continuare a Perspectivei dezvoltării spațiului european și insistă asupra includerii depline a noilor state membre în acest program;

26.

consideră că este importantă evaluarea periodică a progreselor realizate în punerea în aplicare a Agendei teritoriale; invită Consiliul, Comisia și toate părțile implicate să includă în evaluare atât progresele realizate la punerea în aplicare a fiecărei măsuri din cadrul Primului program de acțiune, cât și efectele acestor măsuri și contribuția lor la dezvoltarea teritorială durabilă în UE;

27.

invită Consiliul să ajungă cât mai repede posibil la un acord în privința unor indicatori simpli și cuantificabili pentru observarea dezvoltării spațiale a UE; solicită ca unul dintre acești indicatori ai dezvoltării teritoriale să fie dezvoltarea anuală de terenuri pentru construcții;

28.

constată că acești indicatori ar putea fi folosiți ca obiective pentru orientarea dezvoltării spațiale; propune folosirea de către Consiliu și Comisie a acestor indicatori pentru efectuarea unei analize comparative („benchmarking”) între statele membre și pentru crearea unei baze de date a celor mai bune practici;

29.

sprijină intenția Consiliului de a prezenta un raport privind punerea în aplicare a Primului program de acțiune la fiecare reuniune informală a Consiliului; propune Consiliului să aibă în vedere un program de învățare reciprocă în domeniul dezvoltării spațiului european, bazat pe schimbul de experiență și de bune practici între statele membre;

30.

subliniază importanța unei coordonări mai bune între Agenda Teritorială și Carta de la Leipzig; regretă în acest context că nu a fost încă adoptat de către Consiliu un program de acțiune pentru punerea în aplicare a obiectivelor Cartei de la Leipzig și invită următoarele președinții să remedieze această omisiune, asigurând prin aceasta o urmărire sistematică a Cartei de la Leipzig;

31.

salută inițiativa Președinției slovene de a pregăti și a promova măsuri care consolidează coordonarea dintre dezvoltarea spațială și urbană în perspectiva unor legături mai strânse între obiectivele Agendei teritoriale și cele ale Cartei de la Leipzig;

32.

face referire la concluziile celui de-al patrulea raport privind coeziunea, în care orașele și zonele urbane sunt considerate centre de populație, creștere economică și inovație; salută propunerile de creare a unor grupuri regionale și urbane inovatoare și solicită ca aceste grupuri să se poată întinde atât în interiorul frontierelor UE, cât și în afara acestora;

33.

solicită Comisiei și Consiliului ca, ținând cont de lucrările întreprinse în cadrul auditului urban, să stabilească indicatori pentru o analiză comparativă a durabilității orașelor în sensul Cartei de la Leipzig, cum ar fi consumul de energie pe cap de locuitor, utilizarea transportului public urban în raport cu volumul total al transporturilor sau emisiile de gaze cu efect de seră pe cap de locuitor;

34.

subliniază rolul cheie pe care îl joacă orașele pentru realizarea obiectivelor strategiei de la Lisabona și în consecință solicită o strategie de dezvoltare urbană holistică și bine coordonată, susținută de toate eșaloanele guvernului și de sectorul privat;

35.

invită Comisia să manifeste mai mult interes pentru chestiunea extinderii haotice a așezărilor urbane („urban sprawl”); având în vedere problema fragmentării peisajului și a pierderii continue a terenurilor în urma creșterii urbane din statele membre, invită statele membre să impună măsuri și strategii eficiente pentru limitarea dezvoltării terenurilor pentru construcții;

36.

recomandă statelor membre să acorde prioritate dezvoltării interne în raport cu dezvoltarea externă, cu alte cuvinte să acorde prioritate reutilizării construcțiilor existente, mai ales prin intermediul unei gestionări durabile a terenurilor, înainte să se construiască pe noi suprafețe;

37.

salută accentul pus în Carta de la Leipzig pe interconectarea mijloacelor de transport; subliniază importanța unui sistem de transporturi integrat și durabil și rolul deosebit pe care îl poate juca o infrastructură mai bună pentru pietoni și bicicliști, mai ales în orașele mari; solicită Comisiei să examineze mecanisme mai eficace de sprijinire a autorităților locale în procesul de elaborare a unor strategii pentru rețele de transport integrate, îndeosebi în regiunile mai puțin dezvoltate;

38.

consideră că pentru a răspunde în mod eficace cerințelor tot mai mari legate de nivelul ridicat al calității vieții în orașe, este esențială adaptarea rapidă de către autoritățile locale a echipamentelor lor tehnice la standardele europene; consideră, în special, că alimentarea cu apă potabilă (de exemplu, prin îmbunătățirea distribuirii sau prin îmbunătățirea calității apei distribuite), asanarea apelor uzate și orice alte echipamente analoge (de exemplu, prin distrugerea rețelelor sau prin crearea de rețele noi) ar trebui să fie adaptate, în cel mai scurt timp, la noile standarde;

39.

regretă faptul că disparitățile de ordin social și economic sunt în creștere, mai ales în regiunile de metropolă și în orașele UE, dar și în zone rurale; invită statele membre să acorde mai multă atenție acestei chestiuni și să țină cont de aceasta la planificarea programelor pentru alocarea creditelor din fondurile structurale;

40.

consideră că orașelor le revine o responsabilitate deosebită în ceea ce privește atingerea obiectivelor Comunității în domeniul schimbărilor climatice datorită poziției unice în care se află pentru a găsi potențiale soluții de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel global; îndeamnă statele membre să includă protecția climei în dezvoltarea urbană ca obiectiv orizontal;

41.

subliniază faptul că investițiile în tehnologiile nepoluante, precum măsurile inovatoare de prevenire, atenuare și adaptare, oferă avantaje comerciale semnificative pe termen lung;

42.

constată că zonele urbane suferă mai acut efectele schimbărilor climatice, în condițiile în care lipsa coridoarelor de aer proaspăt duce la o încălzire și mai pronunțată și la creșterea concentrației de substanțe poluante;

43.

insistă asupra consolidării eforturilor în vederea îmbunătățirii integrării și a coeziunii sociale și teritoriale, în special prin eliminarea deficiențelor planificării urbane și prin îmbunătățirea condițiilor de mediu, susținând totodată o politică echilibrată de dezvoltare a zonelor urbane, și anume prin stabilizarea zonelor care ridică probleme și crearea unor zone atractive pentru locuit, muncă și timpul liber;

44.

solicită integrarea mai eficientă a cartierelor defavorizate; solicită autorităților competente din statele membre să identifice semnalele de alarmă legate de degradarea anumitor zone și să își sporească eforturile de punere în aplicarea a unei politici de integrare socială în vederea reducerii inegalităților și a combaterii excluderii sociale; subliniază rolul important pe care îl au întreprinderile mici și mijlocii în dezvoltarea economică și competitivitatea teritorială, nu doar în cartierele defavorizate, ci în toate zonele urbane;

45.

solicită Comisiei, în contextul viitoarelor programe de finanțare, inclusiv cel de-al șaptelea program-cadru pentru activități de cercetare, dezvoltare tehnologică și demonstrații, să sprijine mai ales proiecte care promovează dezvoltarea și schimbul de experiență în ceea ce privește gestionarea urbană durabilă, promovarea practicilor și tehnologiilor eficiente din punct de vedere energetic, soluționarea problemelor de mediu urbane, precum și contribuția orașelor la combaterea schimbărilor climatice;

46.

consideră că o consolidare a identității urbane și o cetățenie activă în orașe pot contribui la punerea în aplicare cu succes a Cartei de la Leipzig; solicită Comisiei și statelor membre să lanseze un „dialog teritorial” pentru a mări participarea publicului la elaborarea planurilor de revitalizare și dezvoltare a zonelor urbane;

47.

solicită statelor membre și regiunilor și orașelor acestora să acorde mai multă atenție creării unei culturi a construcțiilor de înaltă calitate („Baukultur”), precum și asigurării unor locuințe decente și la un preț convenabil ca factori decisivi pentru integrarea socială și pentru calitatea vieții la oraș în contextul dezvoltării urbane durabile, acordând totodată o atenție deosebită calității spațiului public, în principal în ceea ce privește calitatea proiectelor arhitectonice, ca mijloc pentru a spori bunăstarea cetățenilor Uniunii;

48.

solicită Consiliului, în special Președințiilor slovenă și franceză, să consolideze progresele înregistrate de președințiile germană și portugheză în ceea ce privește coeziunea teritorială și să continue adoptarea de propuneri în acest sens; având în vedere importanța acordată până în prezent orașelor, relației dintre oraș și sat și amenajării teritoriului, este de părere că viitoarele inițiative trebuie să țină seama mai mult de cerințele regiunilor cu dezavantaje teritoriale, cum ar fi zonele insulare, montane, de frontieră, precum și zonele ultraperiferice și slab populate;

49.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și Comitetului Regiunilor.