28.7.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 175/20

---

Avizul Comitetului Economic și Social European privind „democrația economică în cadrul pieței interne”

(2009/C 175/04)

La 27 septembrie 2007, în conformitate cu articolul 29 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, Comitetul Economic și Social European a hotărât să elaboreze un aviz din proprie inițiativă cu privire la

Democrația economică în cadrul pieței interne.

Secțiunea pentru piața unică, producție și consum, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 6 noiembrie 2008. Raportor: dna SÁNCHEZ MIGUEL.

În cea de-a 449-a sesiune plenară, care a avut loc la 3 și 4 decembrie 2008 (ședința din 3 decembrie 2008), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 110 voturi pentru, 29 voturi împotrivă și 22 abțineri.

1.   Concluzii

1.1   Una dintre condițiile fundamentale pentru ca drepturile cetățenilor să se exercite efectiv este instaurarea unei autentice democrații în cadrul pieței interne; doar prin acceptarea acestei idei vor fi întrunite condițiile necesare pentru ca toți actorii care operează pe piață să înțeleagă și să sprijine importanța acesteia pentru integrarea europeană.

1.2   Prin protecția consumatorilor s-a putut ajunge în prezent la un echilibru între actorii care acționează pe piață, deși, fără îndoială, politica europeană în domeniul concurenței este cea care a furnizat instrumentele legislative de limitare a denaturărilor concurenței, atât de dăunătoare pentru consumatori, lucrători și cetățeni în general.

1.3   Democrația economică de piață presupune nu doar asigurarea egalității între toți actorii de pe piață, ci și o îmbunătățirea a calității vieții cetățenilor, care poate fi obținută prin:

—	crearea și aplicarea instrumentelor legislative ale politicii în domeniul concurenței, precum și integrarea necesară a consumatorilor și a altor părți interesate în organismele competente în materie, fie comunitare, fie naționale;

—	aprofundarea acestei politici, în așa fel încât să satisfacă interesele economice ale părților direct afectate de practici concurențiale interzise.

1.4   Pentru atingerea acestui obiectiv trebuie întreprinse acțiuni concrete care să sporească și să asigure încrederea tuturor părților care operează pe piața internă. Aceste acțiuni s-ar putea concentra pe:

—	asigurarea armonizării și echivalenței tuturor legislațiilor, cel puțin în ceea ce privește chestiunile principale, atât de drept material cât și de drept procedural;

—	corelarea protecției participanților pe piață cu drepturile fundamentale recunoscute de tratate, fără a fi necesară stabilirea de noi proceduri, pentru a nu se mări sarcina administrativă;

—	asigurarea participării diverșilor actori pe piață în cadrul organismelor competente în materie de concurență – idee propusă de CESE în diverse avize – precum și crearea unei rețele fluide de informare.

1.5   CESE a exercitat un rol activ în promovarea exercitării drepturilor privind egalitatea în toate politicile, precum și a unei participări importante a societății civile în cadrul organismelor comunitare, în special al celor competente în materie de concurență. Comitetul consideră că, în prezent, îndeplinirea obiectivelor Agendei de la Lisabona, care ar presupune instaurarea unei economii mai competitive și mai dinamice, implică garantarea democrației economice în cadrul pieței interne.

2.   Context

2.1   Tratatul de la Lisabona, la articolul 6 din TUE (1), prevede că Uniunea Europeană recunoaște drepturile, libertățile și principiile enunțate în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (2), care va avea aceeași valoare juridică cu cea a tratatelor.

2.2   Carta consacră, printre altele, ca drepturi fundamentale ale Uniunii, egalitatea, dreptul de proprietate, protecția consumatorilor și accesul la serviciile de interes general, drepturi care influențează funcționarea și realizarea pieței interne.

2.3   Principiul egalității între cetățeni, una dintre valorile pe care se bazează Uniunea (articolul 2) și, în același timp, unul dintre principiile democratice ale Uniunii, reprezintă o obligație pe care, potrivit dispozițiilor articolului 9 din TUE, Uniunea trebuie să o respecte în toate activitățile sale, inclusiv cele economice care se desfășoară în cadrul pieței interne.

Uniunea dispune de competența exclusivă de a stabili normele privind politica în domeniul concurenței (3) care se dovedesc a fi necesare pentru funcționarea pieței interne [articolul 3 alineatul (1) litera b].

2.4.1   În mod concret, practicile concertate și în special abuzul de poziție dominantă (norme antimonopol) sunt incompatibile cu piața internă și prin urmare interzise, întrucât aceste practici pot aduce prejudicii consumatorilor, întreprinderilor și altor actori ai pieței, cum ar fi lucrătorii.

2.4.2   De asemenea, o aplicare inadecvată sau neaplicarea normelor privind concentrarea întreprinderilor poate aduce grave prejudicii consumatorilor, întreprinderilor și altor actori ai pieței interne, precum lucrătorii.

2.4.3   Criteriul de referință adecvat pentru evaluarea eficienței invocate constă în aceea că consumatorul nu trebuie să fie afectat de concentrare. În acest scop, eficiența trebuie să crească substanțial, să se producă rapid și în beneficiul consumatorilor de pe piețele de referință, pe care, în caz contrar, ar apărea probleme legate de concurență.

În domeniul protecției consumatorilor, Uniunea dispune de competență partajată [articolul 4 alineatul (2) litera (f)].

2.5.1   În momentul conceperii și implementării altor politici și acțiuni ale Uniunii, trebuie luate în considerare cerințele privitoare la protecția consumatorilor, în conformitate cu noul articol 12 din TFUE.

2.5.2   Este vorba de o abordare orizontală a politicii de protecție a consumatorilor, recunoscută în mod expres la nivelul dreptului comunitar originar, pe baza căreia, pentru realizarea pieței interne, trebuie să se ia în considerare interesul consumatorilor în toate domeniile politice și economice pertinente, în vederea garantării unui înalt nivel de protecție a acestora în Uniunea Europeană.

2.5.3   În propunerile referitoare la apropierea legislațiilor în domeniul protecției consumatorilor, Comisia are obligația de a lua ca referință un nivel înalt de protecție [articolul 114 alineatul (3) din TFUE]. În virtutea acestei obligații a Comisiei, promovarea intereselor consumatorilor și garantarea unui înalt nivel de protecție a acestora reprezintă o datorie a Uniunii (articolul 169 din TFUE).

2.5.4   Până în prezent, în general (4), armonizarea în materie de protecție a consumatorilor s-a bazat pe principiul „armonizării minime”, potrivit căruia statele membre au posibilitatea de a adopta sau de a menține măsurile care să asigure o mai bună protecție, ceea ce a dus uneori la conflicte normative între protecția consumatorilor și realizarea pieței interne.

În avizul său privind „Reglementarea concurenței și a protecției consumatorilor” (5), CESE sublinia că, dacă libera concurență este benefică pentru toți agenții de pe piață, în special pentru consumatori, în principalele sectoare liberalizate s-a înregistrat o autentică limitare a liberei concurențe, având drept consecințe excluderea unor concurenți și o clară limitare a drepturilor economice ale consumatorilor.

2.6.1   S-a pus accentul pe necesitatea întăririi sistemelor de informare și consultare a consumatorilor, pentru aceasta Rețeaua Europeană de Concurență trebuind să își adapteze activitatea, pentru a face loc informațiilor și observațiilor pe care organizațiile de consumatori naționale sau comunitare vor dori să le aducă, pentru a face mai eficiente politicile în domeniul concurenței pe piețe și pentru a-și vedea recunoscute drepturile economice.

2.6.2   În ceea ce privește despăgubirea pentru daunele și prejudiciile cauzate de nerespectarea normelor de protecție a concurenței, CESE s-a pronunțat deja (6), pe marginea Cărții verzi a Comisiei Europene, în favoarea elaborării unor orientări comunitare care să stabilească condițiile de introducere a acțiunii în responsabilitate pentru daune-interese în caz de nerespectare a dispozițiilor articolelor 81 și 82 din tratat.

2.6.3   De asemenea, CESE s-a pronunțat și asupra elaborării unei reglementări, la nivel comunitar, privind acțiunile colective în despăgubire introduse de organele reprezentative ale agenților sociali și economici care operează pe piața internă, în special de organizațiile de consumatori (7).

2.6.4   În prezent, este în curs de elaborare un aviz privind Cartea albă „Acțiunile în despăgubire pentru cazurile de încălcare a normelor CE antitrust” (8); în așteptarea adoptării acestuia, se face trimitere la conținutul său în materie.

2.6.5   Așadar, obiectul prezentului aviz nu este de a trata chestiuni legate de despăgubirile civile pentru daunele și prejudiciile cauzate de nerespectarea normelor de protecție a concurenței, nici cele legate de introducerea unor acțiuni colective de către organizațiile de consumatori pe piața internă, dat fiind că CESE s-a pronunțat deja în aceste domenii, ci de a analiza democrația economică în cadrul pieței interne.

3.   Abordarea conceptului de democrație economică în cadrul pieței interne

3.1   Politica în domeniul concurenței are ca obiectiv crearea condițiilor care să permită funcționarea competitivă a piețelor, atât în beneficiul consumatorilor, cât și al întreprinderilor. Aceasta presupune:

—	combaterea tot mai eficientă a practicilor care duc la denaturarea condițiilor concurențiale ale pieței;

—	crearea condițiilor necesare pentru o participare activă la politica în domeniul concurenței a consumatorilor și a tuturor celor care au drepturi economice derivate din activitățile lor economice de pe piață, inclusiv a lucrătorilor;

—	asigurarea fluidității constante a informației, în așa fel încât consultarea să se poată realiza cu ușurință și cu rezultate vizibile;

—

crearea instrumentelor juridice sau a canalelor necesare pentru respectarea corespunzătoare a principiului egalității între actorii prezenți pe piață – fără a pierde din vedere IMM-urile care vor beneficia și ele în mare măsură de această politică – a dreptului de proprietate, a protecției consumatorilor și a accesului la serviciile de interes general.

3.2   În acest sens, s-a vorbit despre necesitatea de a garanta „democrația economică în cadrul pieței interne”. Către realizarea acesteia tind în mod implicit obiectivele Agendei de la Lisabona, care are ca scop transformarea Uniunii în cea mai dinamică și competitivă economie din lume, capabilă să garanteze o creștere economică durabilă, locuri de muncă mai multe și mai bune și o coeziune socială sporită (9).

În vederea asigurării existenței în cadrul pieței interne a unei democrații economice care să sporească calitatea vieții cetățenilor Europei, este esențial să acționăm și să avansăm în trei direcții.

În primul rând, pentru dezvoltarea și aplicarea instrumentelor tradiționale ale politicii în domeniul concurenței, și anume a normelor antimonopol, referitoare la concentrări și ajutoare de stat, acordând o atenție deosebită sectoarelor selecționate, în special celor liberalizate.

3.3.1.1   Este vorba de serviciile de interes economic general, în care s-a trecut de la o gestionare în regim de monopol la o situație de deschidere recentă a pieței, cu o întreprindere care deține o poziție dominantă pe piață, ceea ce duce la limitarea concurenței, din cauza slabei penetrări pe piață a noilor operatori.

3.3.1.2   În acest context, ar trebui să fie posibilă intervenția consumatorilor, pentru a se permite aplicarea normelor antimonopol, și anume ar trebui ca aceștia să fie cei care, dispunând de puteri legale, să inițieze procedurile corespunzătoare în cazul unei eventuale încălcări a normelor antitrust. Pentru atingerea acestui scop, principalele mijloace sunt informarea, educarea și sensibilizarea consumatorului însuși, precum și, bineînțeles, înzestrarea acestuia cu puterea de a acționa în justiție, ca și accesul consumatorilor și al organizațiilor de consumatori atât la instituții, cât și la procedurile adecvate.

În al doilea rând, trebuie aprofundată politica în domeniul concurenței care afectează consumatorii și, în general, toate persoanele care încasează venituri de pe urma activităților economice în cadrul pieței, inclusiv lucrătorii.

3.3.2.1   Practicile care denaturează concurența, la care recurg întreprinderile care nu respectă normele, fie că este vorba despre practici concertate sau despre abuz de poziție dominantă, pot duce la o scădere a veniturilor sau la o creștere a costurilor pentru părțile vătămate, cu consecințe asupra dreptului de proprietate al acestora asupra veniturilor respective și făcând din ele victime ale unei infracțiuni.

3.3.2.2   Prin urmare, încălcările normelor privind concurența sunt echivalente cu o însușire ilicită a proprietății asupra veniturilor consumatorilor, ale tuturor persoanelor care obțin venituri de pe urma activităților lor economice și ale întreprinderilor care operează pe piață respectând normele privind concurența. Această nouă viziune asupra politicii în domeniul concurenței presupune, de asemenea, consolidarea poziției IMM-urilor care, precum se știe, reprezintă coloana vertebrală a economiei europene.

În al treilea rând, ar trebui să se consolideze și să se extindă cooperarea necesară dintre membrii Rețelei Europene de Concurență și Comisie, dintre tribunalele naționale și Comisie, pe de o parte, și autoritățile naționale din domeniul consumului, organizațiile naționale de consumatori și Comisie, pe de alta.

3.3.3.1   Asistența reciprocă va permite să se stabilească mai rapid cine trebuie să se ocupe de procesarea reclamației respective, precum și de soluționarea mai eficientă și mai bună a problemelor.

4.   Observații pe marginea temelor care au incidență asupra conceptului de democrație economică

4.1   Pentru instaurarea unei autentice democrații economice, UE trebuie să își adapteze politica în domeniul concurenței, precum și măsurile de adaptare a legislațiilor naționale la necesitățile și așteptările consumatorilor europeni și ale tuturor părților implicate de pe piață. Pentru aceasta, este esențial să se desfășoare acțiuni concrete cu privire la factorii ce pot garanta și spori încrederea tuturor celor prezenți pe piața internă.

4.2   Armonizarea legislațiilor

În lipsa unor legislații echivalente, cel puțin în chestiunile centrale, precum dreptul material și procedural, va fi foarte dificil să vorbim de o autentică democrație economică în cadrul pieței interne, așa precum se prevede la articolul 114 și la următoarele din TFUE, în special la articolul 116.

4.2.1.1   Nu se poate vorbi de o autentică piață internă decât în cazul în care consumatorii se simt în siguranță și au destulă încredere să cumpere în orice loc din Uniunea Europeană, cu certitudinea că se bucură de o protecție echivalentă și efectivă în fața unor eventuale prejudicii economice cauzate de întreprinderi. Circulația transfrontalieră a bunurilor și a serviciilor va permite consumatorilor să caute cele mai avantajoase oferte, precum și produse și servicii inovatoare care să le permită să ia cele mai bune decizii. De aceea, este esențial ca diferențele existente între normele de protecție a consumatorilor în ansamblul UE să fie reduse la minimum.

Deși statele membre au adoptat dispoziții naționale echivalente articolelor 101 și 102 (fostele articole 81 și 82), încă mai există diferențe importante între diversele legislații naționale în domeniul concurenței, care se pot observa atât la nivel de definiții materiale ale noțiunilor de „domeniu”, „abuz”, „dependență economică”, precum și la nivelul drepturilor procedurale ale consumatorilor, al recunoașterii rolului organizațiilor de consumatori sau al relațiilor dintre acestea și autoritățile naționale de protecție a concurenței.

4.2.2.1   Principiul „minimei armonizări”, utilizat ca mijloc de armonizare a legislațiilor naționale, este cel mai potrivit pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite pentru piața internă și protecția consumatorilor. În schimb, acest principiu, în comparație cu cel al „țării de origine”, împreună cu alte „clauze ale pieței interne” privind recunoașterea reciprocă a reglementărilor în domeniul protecției consumatorilor, este incompatibil cu un „înalt nivel de protecție a consumatorilor”.

4.2.2.2   Pentru a se ajunge la acest înalt nivel de protecție a consumatorilor, și în conformitate și cu ultimele strategii comunitare în materie de politică privind consumatorii 2002-2006 și 2007-2013, ar fi util să se tindă către o armonizare deplină în chestiunile punctuale considerate de primă importanță, cum ar fi principiile, definițiile și anumite aspecte de procedură.

Victimele încălcărilor regulilor privind concurența trebuie să se bucure de o despăgubire efectivă și completă, evitându-se îmbogățirea ilicită a infractorilor. În acest scop, s-ar putea adopta instrumente cum ar fi:

—

proceduri de confiscare a beneficiilor ilicite de către autoritățile publice. Fondurile obținute ilicit și care au fost recuperate ar trebui folosite în scopurile de interes general prevăzute în prealabil de legislațiile naționale, acordându-se prioritate finanțării măsurilor publice de ajutorare a victimelor. În cazul măsurilor naționale, acestea ar trebui să respecte principiile echivalenței și eficacității, în termenii prevăzuți de CJCE;

—

stabilirea de măsuri coercitive, cu caracter administrativ sau penal, care să fie eficiente, disuasive și proporționale, pentru infracțiunile cele mai grave care afectează funcționarea și realizarea pieței interne. Definirea caracterului ilicit ar trebui să se refere la domeniile de competență exclusivă a Uniunii, pentru garantarea celei mai eficiente aplicări posibile a dreptului comunitar, prin definirea unor criterii minime și comune în materie de infracțiuni (10). Tratatul de la Lisabona prevede posibilitatea de a adopta dispoziții minime în ceea ce privește definirea infracțiunilor și sancțiunilor penale prin procedura de codecizie, stabilind reguli minime pentru infracțiunile deosebit de grave și care au o dimensiune transfrontalieră [articolul 83 alineatul(1) din TFUE];

—

publicarea sancțiunilor poate fi o măsură eficientă, dacă se creează instrumente accesibile publicului, cum ar fi bazele de date cu numele infractorilor etc. Sancțiunile pentru comportament anticoncurențial reprezintă un element disuasiv pentru potențialii infractori. În cazul unei decizii de sancționare, faptul că aceasta este făcută publică va informa victimele infracțiunii de importanța acordată cazului și va contribui la sensibilizarea cetățenilor în privința mijloacelor de protecție a concurenței;

—	acestea reprezintă, în orice caz, măsuri complementare despăgubirilor în daune interese care, așa cum s-a menționat, nu vor face obiectul prezentului aviz, întrucât se așteaptă avizul corespunzător Cărții albe „Acțiunile în despăgubire pentru cazurile de încălcare a normelor CE antitrust”.

4.2.3.1   Pentru o mai bună despăgubire a daunelor, ne-am putea întreba dacă instanțele naționale ar trebui autorizate să decidă destinația finală a amenzilor administrative și să le integreze în procedura civilă de evaluare a indemnizațiilor acordate victimelor infracțiunii.

4.2.4   Modul corespunzător în care trebuie combinate armonizarea deplină a legislațiilor în anumite cazuri și evitarea reducerii protecției consumatorilor în unele state membre ar trebui să fie unul dintre obiectivele care trebuie luate în considerare la elaborarea reformelor legislative care afectează reglementarea pieței interne.

4.3   Impactul asupra drepturilor fundamentale

4.3.1   Încălcarea normelor pieței interne afectează o serie de drepturi fundamentale ale Uniunii, cum ar fi principiul egalității (articolul 20 din Carta Drepturilor Fundamentale – CDF), dreptul de proprietate (articolul 17 din CDF), protecția consumatorilor (articolul 38 din CDF) și accesul la serviciile de interes general (articolul 36 din CDF), a căror apărare revine instituțiilor și organelor Uniunii. Unele dintre ele, în special principiul egalității sau interdicția inegalității de tratament, au prins formă legislativă în domeniul concurenței, ca regulă principală de comportament a tuturor operatorilor economici, atât față de concurenți, cât și față de consumatori (11).

4.3.2   Aceasta suscită următoarele întrebări:

—	Trebuie prevăzută o formă specială de protecție împotriva încălcării acestor drepturi?

—	Care ar putea fi forma corespunzătoare în dreptul comunitar?

—

Ar fi oportună transpunerea în dreptul pozitiv, în conformitate cu dispozițiile articolelor 17, 20 și 38 din Carta Drepturilor Fundamentale, a acestor drepturi ale consumatorilor, ale întreprinderilor și a tuturor persoanelor care beneficiază de drepturi economice de pe urma activităților lor economice în cadrul pieței, inclusiv ale lucrătorilor, în norme specifice ale dreptului comunitar privind libera concurență?

4.3.3   Stabilirea unui „nivel înalt de protecție” ar putea fi considerată un mijloc de aplicare și protejare a drepturilor fundamentale pe piață, întrucât adoptarea unei modalități speciale sau a unei proceduri unice ar presupune o sarcină administrativă sporită. CESE consideră că ar fi mai potrivită utilizarea instrumentelor existente, întărind capacitatea de acțiune a organizațiilor de consumatori. Este de dorit să se promoveze, prin intermediul politicilor și canalelor adecvate, includerea în legislația specifică a UE și a statelor membre, în special în anumite sectoare, cum ar fi achiziționarea de bunuri și servicii esențiale, protecția concurenței sau practicile neloiale, a unor clauze exprese de recunoaștere a drepturilor consumatorului sau ale oricărei alte persoane având drepturi economice, inclusiv ale lucrătorilor, precum și a dreptului de acțiune în instanță. Acest lucru va contribui și la informarea și sensibilizarea cetățeanului însuși, ceea ce reprezintă un element esențial, așa cum s-a menționat deja.

4.4   Participarea diferiților actori de pe piață

4.4.1   Tratatul de la Lisabona prevede, la articolul 15 din TFUE, ca, pentru promovarea unei bune guvernanțe și garantarea participării societății civile, instituțiile, organele și organismele Uniunii să acționeze în spiritul celei mai stricte respectări a principiului deschiderii. Transparența reprezintă o condiție esențială pentru ca cetățenii să accepte politicile comunitare.

Participarea trebuie extinsă prin mecanisme de comunicare fluide și efective între Comisie, autoritățile din domeniul concurenței și organizațiile de consumatori, pentru a se putea acționa preventiv și în amonte împotriva infracțiunilor transfrontaliere; în acest scop ar trebui să se răspundă la următoarele întrebări:

—	Prin ce măsuri s-ar putea îmbunătăți cooperarea?

—	Cum se poate stimula aspectul preventiv?

Parlamentul European propune (12) instituirea unui „ombudsman european pentru consumatori” și sprijină ideea numirii unor consilieri însărcinați cu relațiile cu consumatorii în cadrul Comisiei Europene. În acest scop, ar fi oare oportună crearea unui organ ad-hoc care să acționeze ca ombudsman european pentru consumatori sau ar fi mai bine să se extindă competențele ombudsmanului european existent? Pentru a introduce criteriul „rezonabil” în ceea ce privește mijloacele utilizate pentru asigurarea unui înalt nivel de protecție a consumatorilor în cadrul politicii în domeniul concurenței și pentru optimizarea resurselor existente, considerăm că, în principiu, ar fi suficientă numirea unui consilier însărcinat cu relațiile cu consumatorii (13), în acele servicii ale Comisiei interesate în mod special de politica în domeniul concurenței.

4.4.3   Va fi probabil necesară o reformă a procedurii administrative în cadrul Comisiei, în ce privește desfășurarea procedurilor de sancționare, în deplină conformitate cu principiul confidențialității. Problema ar putea fi rezolvată cu ajutorul principiilor prevăzute la articolul 41 din Carta Europeană a Drepturilor Fundamentale, care garantează accesul la dosar, dreptul de a fi ascultat, motivarea hotărârilor și dreptul la recurs.

4.4.4   Ar trebui îmbunătățit feedback-ul privind regulile minime de consultare, cu introducerea obligației ca fiecare direcție generală să efectueze o evaluare a impactului consultării pentru toate propunerile, și nu numai pentru propunerile strategice, așa cum a reamintit CESE (14). De asemenea, Comisia ar trebui să analizeze chestiunile de primă importanță pentru toți cetățenii europeni, cum ar fi limbile utilizate, neutralitatea întrebărilor și termenele de răspuns.

4.4.5   Odată acceptată capacitatea lor de a acționa în instanță de-a lungul întregii proceduri de formulare a plângerilor, rolul pe care îl pot juca asociațiile de consumatori și alte organisme reprezentative va fi una din problemele care vor trebui rezolvate prin intermediul unui instrument legislativ corespunzător, după încheierea dezbaterii pe marginea Cărții albe privind acțiunile în despăgubire pentru cazurile de încălcare a normelor CE antitrust, menționate anterior.

4.4.6   Un aspect fundamental îl reprezintă conștientizarea de către cetățeni a importanței participării lor la politica în domeniul concurenței. Comportamentele interzise, cum ar fi cele de tip cartel, ale anumitor întreprinderi, nu trebuie percepute de cetățeni drept chestiuni tabu sau care nu se pot rezolva decât în înalte sfere politice sau economice, ci ca practici cu grave consecințe sociale, care pun în pericol și, uneori, prejudiciază dreptul de proprietate al victimelor. În consecință, ar trebui să se lanseze o dezbatere și să se găsească soluții privind cele mai oportune măsuri pentru educarea și sensibilizarea consumatorului european, pentru ca acesta să fie conștient de consecințele acestor tipuri de comportament ilicit; în acest scop, ar trebui în primul rând stimulată în continuare, sub toate aspectele, activitatea Rețelei centrelor europene ale consumatorilor. Este esențial să se investească în continuare în deschiderea de noi centre, cel puțin în toate orașele mari din fiecare stat membru, precum și în campanii de publicitate, atât generale, cât și specifice, pentru anumite sectoare, care să permită informarea, în mod simplu și rapid, a cetățeanului în privința drepturilor sale în calitate de consumator, precum și a centrelor sau organismelor unde se poate adresa pentru a depune o plângere sau a solicita asistență.

4.5   Serviciile de interes general

4.5.1   Articolul 14 din TFUE și protocolul nr. 26 reprezintă baza juridică pentru intervenția comunitară în domeniul serviciilor de interes general. Pentru menținerea unui înalt nivel în materie de calitate, securitate și accesibilitate economică, egalitate de tratament și promovare a accesului universal la aceste servicii și a drepturilor utilizatorilor, trebuie să răspundem la următoarele întrebări:

—	Cum trebuie efectuate evaluările periodice la nivel comunitar?

—	Ce măsuri trebuie adoptate pentru a face față denaturărilor concurenței în sectoarele liberalizate recent?

—	Cum se poate acționa pentru ca deschiderea piețelor să fie în avantajul consumatorilor?

4.5.2   În general, lipsa de transparență în gestionarea acestor servicii, precum și tarifele nejustificate impuse clienților industriali și consumatorilor, impun rezolvarea problemelor menționate.

4.6   Rolul politicii în domeniul concurenței în cadrul pieței interne

4.6.1   Crearea de reguli în domeniul concurenței, necesare funcționării pieței interne, reprezintă o competență exclusivă a Uniunii.

4.6.2   Politica în domeniul concurenței trebuie să garanteze consumatorilor cele mai bune opțiuni legate de preț, calitate și varietate, în special în ceea ce privește bunurile și serviciile de bază, cum ar fi alimentele, locuința, educația, sănătatea, energia, transportul și telecomunicațiile, oferind consumatorilor prețuri mai mici.

Cu toate acestea, ar trebui ca îmbunătățirea calității vieții și bunăstarea consumatorilor să se alăture, în calitate de scopuri finale, eficienței pieței. În acest sens, este necesară crearea unui cadru instituțional pentru participarea activă a consumatorilor, în loc de a-i transforma pe aceștia în subiecte pasive ale noțiunii de bunăstare.

4.6.3.1   Pentru aceasta, cadrul normativ trebuie să evolueze către o reorientare a interpretării legislației sau către noi organisme juridice pentru politica în domeniul concurenței. În sfârșit, trebuie avută în vedere posibilitatea adoptării de noi măsuri juridice care să le completeze sau să le înlocuiască pe cele actuale.

---

(1)  Numerotarea articolelor este aceea a versiunilor consolidate ale Tratatului privind Uniunea Europeană și ale Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, publicate în JO C 115, 9.5.2008.

(2)  Este vorba despre adaptarea Cartei, din 12 decembrie 2007, la Strasbourg, și publicată în JO C 303, 14.12.2007. Această a doua adoptare era necesară, întrucât explicațiile din notele de subsol fuseseră adăugate Cartei după prima adoptare a acesteia în decembrie 2000, cu ocazia summit-ului de la Nisa.

(3)  A se vedea „Orientările privind evaluarea concentrărilor orizontale, în conformitate cu Regulamentul Consiliului privind controlul concentrărilor între întreprinderi”, publicate în (JO C 31, 5.2.2004, p. 5).

(4)  Ca excepție, se poate menționa Directiva 2005/27/CE privind practicile comerciale neloiale.

(5)  JO C 309, 16.12.2006, p. 1.

(6)  JO C 324, 30.12.2006, p. 1.

(7)  JO C 162, 25.6.2008, p. 1.

(8)  COM(2008) 165 final. JO C 309, 16.12.2006, p. 1.

(9)  Concluziile Președinției Consiliului European de la Feira, 2000.

(10)  A se vedea, în acest sens, propunerea Comisiei privind protecția mediului prin dreptul penal COM(2007) 51 final și jurisprudența CJCE în cauzele C-176/03 și C-440/05.

(11)  A se vedea articolele 101 alineatul (1) litera d) și 102 litera c) din TFUE.

(12)  Raportul deputatului european Lasse Lehtinen privind programul strategic pentru consumatori 2007-2013.

(13)  Tratatul privind Uniunea Europeană prevede la articolul 153 alineatul (2) că „cerințele din domeniul protecției consumatorilor se iau în considerare în definirea și punerea in aplicare a celorlalte politici și acțiuni ale Uniunii.” Această obligație revine tuturor funcționarilor instituțiilor europene. Funcția de consilier însărcinat cu relațiile cu consumatorii ar putea contribui la impulsionarea celorlalți funcționari, reamintindu-le angajamentul asumat față de cetățeni în activitatea de zi cu zi.

(14)  A se vedea Cartea verde „Inițiativa europeană în favoarea transparenței”JO C 324, 30.12.2006.

---