52008DC0204

[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 18.4.2008

COM(2008) 204 final

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE CONSILIU, CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CĂTRE COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN, CĂTRE COMITETUL REGIUNILOR ȘI CĂTRE BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ

Introducerea monedei euro în Cipru și Malta

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE CONSILIU, CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CĂTRE COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN, CĂTRE COMITETUL REGIUNILOR ȘI CĂTRE BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ

Introducerea monedei euro în Cipru și Malta

1. INTRODUCERE

La 10 iulie 2007, Consiliul a decis să abroge derogarea privind adoptarea monedei unice de către Cipru și Malta, decizie care urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2008.

Schimbarea monetară efectuată cu succes de ambele țări a confirmat faptul că este suficientă o perioadă de dublă circulație de patru săptămâni, atunci când este riguros pregătită, chiar și pentru țările care au un volum mare de lichidități în circulație[1]. Marea majoritate a cetățenilor din Cipru (95%) și din Malta (90%) au perceput schimbarea monetară din țările lor ca pe o schimbare petrecută fără sincope, sau ca pe o schimbare eficientă și fără probleme.

Prezenta comunicare prezintă cele mai importante aspecte ale procesului de schimbare monetară, în special în ceea ce privește introducerea monedei fiduciare, conversia sistemelor administrative și financiare, efectul real și efectul resimțit asupra prețurilor ca urmare a introducerii euro, precum și opiniile cetățenilor cu privire la campaniile de informare și comunicare. De asemenea, în prezenta comunicare se formulează o serie de concluzii, care ar putea fi utile în cazul viitoarelor schimbări monetare.

2. INTRODUCEREA MONEDEI EURO FIDUCIARE

Introducerea monedei fiduciare constituie cel mai vizibil element al procesului de schimbare monetară, întrucât sunt implicate practic toate instituțiile financiare, toate întreprinderile și toți cetățenii. Succesul acestei operațiuni depinde de disponibilitatea la timp a numerarului în euro pentru toate părțile implicate și de pregătirea riguroasă pentru recuperarea numerarului în vechea monedă.

2.1. Operațiunile de alimentare anticipată și alimentare anticipată secundară înainte de ziua €

A) Cipru

Banca Centrală a Ciprului (CBC) a început alimentarea anticipată a băncilor comerciale cu monede euro la 22 octombrie 2007 și cu bancnote euro la 19 noiembrie 2007. Un procent de aproximativ 80% din valoarea bancnotelor euro (950 MEUR) și 64% din valoarea monedelor euro (64 MEUR) a fost furnizat sectorului bancar înainte de ziua €. Toate filialele băncilor din Cipru (aproximativ 900) au fost implicate în operațiunile de alimentare anticipată.

Alimentarea anticipată secundară cu numerar în euro a comercianților a fost lansată simultan. Cu toate că CBC s-a implicat activ în explicarea necesității alimentării anticipate secundare a întreprinderilor care lucrează cu lichidități, cererea de numerar în euro a fost cu mult sub așteptări. Mulți dintre micii întreprinzători au estimat că a fost dificil și costisitor să îndeplinească toate cerințele privind alimentarea anticipată secundară. Pentru a depăși această problemă, băncile, în acord cu CBC, le-au permis întreprinderilor să efectueze alimentarea anticipată secundară la 31 decembrie, utilizând o procedură simplificată. Dintr-un total de 1 377 de întreprinderi care au efectuat operațiuni de alimentare anticipată secundară, aproximativ 58% au utilizat această procedură simplificată și au fost alimentate în total cu 3,3 MEUR (comparativ cu 11,1 MEUR conform procedurii standard).

Pe lângă aceasta, anumite bănci au început de la 1 noiembrie să le schimbe clienților lirele cipriote în bancnote euro, la cursul de schimb și fără comision, permițându-le astfel întreprinderilor care nu putuseră rezolva problema alimentării anticipate secundare să cumpere din timp lichidități în euro.

Întreprinderilor li s-au pus la dispoziție aproximativ 40 000 de pachete preambalate cu monede (pachete de prezentare), în valoare de 172 EUR fiecare, dar s-au vândut numai 22 000 de asemenea pachete. Întrucât aceste pachete de prezentare conțineau fișicuri de monede, pachetele rămase au putut fi ușor utilizate de bănci după ziua €.

Alte 250 000 de mini-pachete, în valoare de 10 CYP (17,09 EUR) bucata, au fost puse la dispoziția publicului larg începând cu 3 decembrie 2007. S-au vândut aproximativ 189 000 de mini-pachete. Conform sondajului Eurobarometru[2], peste 70% dintre cetățenii care au cumpărat un mini-pachet l-au deschis și au utilizat monedele după schimbarea monetară, în timp ce aproximativ 20% nu l-au folosit.

Din momentul schimbării monetare, mini-pachetele nevândute au fost exportate pentru a satisface cererea colecționarilor de monede din întreaga lume. În primele trei săptămâni din ianuarie s-au exportat monede euro cipriote în valoare de 3,5 MEUR.

B) Malta

Alimentarea anticipată a băncilor comerciale cu numerar în euro a început la 15 septembrie 2007. Aproximativ 107 de filiale ale băncilor au primit înainte de ziua € bancnote euro în valoare de 540 MEUR și monede euro în valoare de 27,81 MEUR.

În faza de alimentare anticipată secundară (care a început la 1 decembrie 2007), 134 de întreprinderi au fost aprovizionate cu bancnote euro în valoare de 3,9 MEUR și cu monede euro în valoare de 1,9 MEUR). Numărul foarte limitat de întreprinderi care au participat la operațiunea de alimentare anticipată secundară a fost probabil determinat de condițiile destul de stricte impuse.

Având în vedere volumul deosebit de mare de lichidități aflate în circulație, Banca Centrală a Maltei a încurajat publicul să depună la bănci excesul de lichidități, începând cu 1 decembrie. Simultan, băncile au început să schimbe în euro lirele malteze, bancnote și monede, fără comision, pentru a le permite micilor întreprinderi să se aprovizioneze cu lichidități în euro înainte de schimbarea monetară.

Multe întreprinderi au preferat să achiziționeze pachete de prezentare pentru a se aproviziona cu un volum suficient de monede euro. S-au vândut toate cele 33 000 de pachete de prezentare pentru întreprinderi (având o valoare unitară de 131 EUR). Băncile au primit câteva cereri de pachete de prezentare care să includă atât monede, cât și bancnote, precum și o serie de cereri de pachete de prezentare cu monede având o componență diferită de cea a pachetelor standard oferite.

Malta a primit și comenzi importante de monede malteze de la colecționarii din străinătate. Băncile private au exportat aproximativ 1 200 000 de bucăți din fiecare monedă valorică în perioada cuprinsă între ziua € și 25 ianuarie. Până la aceeași dată, Banca Centrală a Maltei a vândut în străinătate seturi de prezentare de aproximativ 32 000 EUR și a schimbat aproximativ 10 000 de bucăți din fiecare monedă valorică pentru alte bănci centrale din zona euro.

Faptul că întreprinderile au manifestat un interes scăzut pentru operațiunile de alimentare anticipată secundară confirmă impactul negativ al cerințelor stricte privind securitatea și informarea, în special pentru întreprinderile mici. În consecință, BCE analizează în prezent posibilitatea simplificării orientărilor sale privind alimentarea anticipată secundară pentru viitoarele schimbări monetare, având în vedere în special procedura simplificată utilizată în Cipru la sfârșitul lunii decembrie. Discrepanța dintre cererea și oferta de pachete cu monede subliniază importanța planificării atente a volumului care urmează a fi produs. Producerea unui pachet pentru fiecare gospodărie pare să constituie o bază rezonabilă. Volumele relativ mari de monede exportate sugerează faptul că cererea de pe piața colecționarilor ar trebui luată în considerare, în special pentru țările mici. Comenzile primite din partea colecționarilor pot modifica în mod semnificativ volumul de monede disponibile în perioada schimbării monetare. |

2.2. Perioada de dublă circulație

Cipru și Malta au optat pentru o perioadă de dublă circulație de o lună. Schimbarea monetară fără dificultăți din aceste două țări a confirmat faptul că patru săptămâni sunt suficiente pentru introducerea noii monede și pentru recuperarea unui volum considerabil de monedă veche.[3]

2.2.1. Distribuția bancnotelor și monedelor euro după ziua €

În primele zile de după schimbarea monetară, automatele bancare (ATM) și ghișeele băncilor au reprezentat pentru public și pentru întreprinderi principalele moduri de a-și procura numerar în euro. În ambele țări, însă, cetățenii au utilizat și punctele de vânzare cu amănuntul pentru a renunța la vechile monede și a obține euro.

A) Cipru

Pentru a facilita schimbul lirelor cipriote în euro, mai multe filiale ale băncilor au fost deschise pe 1 ianuarie 2008, care, în mod normal, este zi de vacanță bancară.

Cetățenii ciprioți au efectuat aproximativ 330 000 de vizite la bănci în primele 10 zile ale acestui an și au retras sau schimbat peste 578 MEUR (în medie 1 177 EUR per operațiune).

Începând de la 1 ianuarie ora 0.30, toate cele 550 de automate bancare au fost convertite pentru a distribui numai bancnote euro. În primele săptămâni după schimbarea monetară, ATM-urile au distribuit numai bancnote de valoare mică, în vederea reducerii volumului de monedă pe care comercianții cu amănuntul trebuiau să îl returneze sub formă de rest. În primele zile de după schimbarea monetară, cetățenii ciprioți au retras peste 32 MEUR în cadrul a circa 251 000 de operațiuni. În medie, s-au retras 127 EUR în cadrul fiecărei operațiuni.

Ca și în Slovenia și în alte câteva țări care au adoptat euro în 2002 (de exemplu Germania și Spania), numeroși cetățeni s-au prezentat în zilele de după schimbarea monetară mai curând la ghișeele băncilor decât la ATM-uri pentru a-și procura noile monede. Comparând cifrele pentru întreaga perioadă de dublă circulație (ianuarie 2008) cu cele aferente lunii ianuarie 2007, s-a constatat o creștere de 55% în ceea ce privește valoarea retragerilor și schimburilor, cu o creștere corespunzătoare de 61% în ceea ce privește volumul tranzacțiilor efectuate la ghișeu, în timp ce volumul tranzacțiilor la ATM-uri a crescut cu numai 23%[4].

Valoarea medie relativ mare a schimburilor și retragerilor per operațiune bancară înregistrată în Cipru (1 777 EUR) sugerează faptul că cetățenii au păstrat volume mari de lichidități, fapt care a generat cozi la ghișeele băncilor în primele zile de după schimbarea monetară, în ciuda faptului că băncile au fost deschise în mod excepțional pe 1 ianuarie. Cu toate acestea, situația a revenit repede la normal.

B) Malta

În perioada 1-10 ianuarie, au avut loc aproximativ 230 000 de schimburi valutare la ghișeu, valoarea totală a tranzacțiilor fiind de circa 165 MEUR. În medie, fiecare tranzacție s-a ridicat la 720 EUR. În Malta au avut loc mai multe retrageri de numerar prin ATM-uri decât la ghișeele băncilor, dar valoarea totală a tranzacțiilor de retragere de euro la ghișeele băncilor a fost de peste patru ori mai mare.

La 1 ianuarie, circa 90% dintre toate ATM-urile din Malta (154 în total) distribuiau exclusiv bancnote euro. Celelalte au fost adaptate în orele care au urmat. Până la 10 ianuarie inclusiv, au fost efectuate aproximativ 316 000 de retrageri, corespunzătoare unui volum de aproximativ 40 MEUR. La fel ca și în Cipru, s-au retras în medie 126 EUR per operațiune.

Întrucât cetățenii s-au grăbit să-și schimbe valuta națională în euro și să retragă lichidități în moneta unică, s-au format cozi destul de mari la anumite filiale ale băncilor. Câteva bănci au deschis ghișee speciale pentru întreprinderi, reducând astfel timpul de așteptare. Cu toate acestea, cozile au persistat și la o săptămână de la schimbarea monetară, fapt care a demonstrat că măsurile luate nu au fost suficiente. Băncile nu au fost complet pregătite pentru a gestiona un volum atât de mare de muncă suplimentară, în ciuda utilizării a 600 de casieri.

2.2.2. Evoluția plăților în numerar

Cifrele privind plățile în numerar în euro arată că euro a devenit repede moneda utilizată în Malta și Cipru. Utilizarea sa în primele trei zile a înregistrat un progres mult mai rapid decât în cazul țărilor din primul val (a se vedea graficul 1). În ambele țări ponderea plăților în numerar în euro în magazine a atins, la 4 ianuarie, 70% din totalul plăților în numerar, pe când la schimbarea monetară din 2002 ponderea plăților în numerar în euro nu a depășit 70% înainte de 6 ianuarie. Peste 90% dintre comercianții cu amănuntul au dat restul exclusiv în euro începând cu 2 ianuarie 2002.

Graficul 1

[pic]Sursa: serviciile Comisiei

În consecință, plățile în moneda veche au scăzut semnificativ, de la 100% în 29 decembrie 2007 la numai 7-10% în 12 ianuarie 2008. La 20 ianuarie 2008 (și anume cu zece zile înainte de finalul perioadei de dublă circulație) numai 3% dintre plățile la magazine se mai făceau în moneda veche (a se vedea graficul 2).

Graficul 2

[pic]

Sursa: serviciile Comisiei

O serie de comercianți s-au confruntat în primele câteva zile cu volume insuficiente de lichidități, deoarece mulți cetățeni, descurajați de cozile de la ghișeele băncilor, s-au folosit de magazine pentru a scăpa de vechile monede. Ca urmare, casierii au avut nevoie de mai multe monede euro de valoare mare și de mai multe bancnote euro de valoare mică decât se planificase inițial.

Unii comercianți și furnizori de servicii din Malta (de exemplu șoferii de autobuz) au rămas fără monede de 1 și 2 eurocenți, care erau necesare pentru a da restul exact. Întrucât rotunjirea prețurilor a fost declarată ilegală, au fost solicitate volume neașteptat de mari din monede de o anumită valoare, drept pentru care s-au făcut comenzi suplimentare de către Banca Centrală a Maltei.

Rezultatele sondajului realizat de Comisie, ilustrate în graficul 3, arată că, la numai 12 zile de la schimbarea monetară, peste 90% dintre cetățenii maltezi și ciprioți aveau în portofele exclusiv sau în cea mai mare parte monede și bancnote euro. Schimbarea monetară a fost surprinzător de rapidă, având în vedere că, în comparație cu Slovenia, numărul celor care și-au procurat numerar în euro înainte de ziua € a fost mai mic. La 29 decembrie 2007, 7% dintre cetățenii ciprioți dețineau în cea mai mare parte bancnote euro, în timp ce 8% aveau în cea mai mare parte monede euro. Cifrele corespunzătoare pentru Malta sunt 4%, respectiv 12%. În Slovenia, acest nivel a ajuns la 20% pentru bancnotele euro și la 27% pentru monedele euro în perioada corespunzătoare.

Graficul 3

[pic]

Sursa: serviciile Comisiei

Cetățenii s-au familiarizat rapid cu noua monedă. Până la începutul lunii februarie 2008, aproape 90% dintre cetățenii maltezi și 95% dintre cetățenii ciprioți considerau că este foarte ușor sau destul de ușor să deosebească bancnotele euro. Peste jumătate dintre cetățenii maltezi (53%) calculau cel mai adesea prețurile în euro la cumpărăturile de zi cu zi, iar 40% făceau acest lucru chiar și în cazul cumpărăturilor excepționale. Cetățenii ciprioți calculau în continuare cel mai adesea în lire atunci când făceau cumpărături de valoare mai mare, dar socoteau în general în euro la cumpărăturile de zi cu zi.[5]

2.2.3. Recuperarea monedelor vechi

Monedele vechi au început să fie returnate în ultimele luni din 2007. La 1 ianuarie 2008, bancnotele recuperate reprezentau aproximativ 40% din valoarea bancnotelor aflate în circulație în Malta și aproximativ 10% în Cipru. Acest proces s-a accelerat în primele zile din ianuarie, cu un ritm zilnic al retragerii de 5-6% din volumul bancnotelor vechi rămase în Cipru și circa 3% în Malta.

În ceea ce privește valoarea, aproximativ 50% dintre bancnotele în lire cipriote și malteze rămase în circulație la 1 ianuarie au fost recuperată până la 15 ianuarie, respectiv 17 ianuarie[6]. În ambele țări ritmul de recuperare a fost mai accelerat decât în 2002, când pragul de 50% nu a fost depășit înainte de 21 ianuarie. Circa 25% din vechile monede și bancnote cipriote și 35% dintre cele malteze se mai aflau în circulație la sfârșitul lunii ianuarie, un nivel aproape similar celui din 2002.[7]

În general, companiile de transport de lichidități sau băncile nu au raportat probleme legate de colectarea și stocarea bancnotelor și monedelor vechi.

Graficul 4

[pic]

Sursa: BCE

Introducerea monedei euro fiduciare în Cipru și Malta confirmă faptul că o perioadă scurtă de dublă circulație este fezabilă din punct de vedere tehnic, chiar și pentru țări care au un volum mare de lichidități în circulație. Deși băncile au luat măsuri speciale pentru a face față volumului de muncă suplimentar, acest lucru nu a fost întotdeauna suficient pentru evitarea cozilor din primele săptămâni de după schimbarea monetară. Returnarea monedelor naționale înainte de ziua €, alimentarea anticipată secundară masivă și utilizarea mijloacelor de plată care nu implică numerar ar trebui să fie, de asemenea, intens promovate înainte de fiecare schimbare monetară, în scopul facilitării perioadei de tranziție. |

3. CONVERSIA SISTEMELOR ADMINISTRTIVE Ș I FINANCIARE

Conform scenariului „bing bang” privind schimbarea monetară, ales atât de Cipru, cât și de Malta, toate sistemele administrative și financiare au funcționat exclusiv în monedele naționale respective până la 31 decembrie 2007 și au trecut la euro pe 1 ianuarie 2008.

Conform datelor disponibile, administrațiile publice și întreprinderile din Cipru și Malta au reușit să se pregătească în mod adecvat și în timp util. Experți din ambele state membre au participat la acțiuni de informare și de formare organizate de Comisie/OLAF, BCE și Europol în vederea familiarizării acestora cu procedurile și metodele elaborate în vederea protejării euro împotriva falsificării.

Aproape toate întreprinderile care au participat la sondaj în cele două țări în septembrie 2007[8] au fost informate în legătură cu schimbarea monetară și au început pregătirile.

În cursul schimbării monetare, băncile și comercianții nu au raportat probleme tehnice importante. Schimbarea monetară s-a derulat fără probleme și la nivelul ATM-urilor, sistemelor de plată cu cardul și al conturilor bancare.

4. EVOLU Ț IA PRE Ț URILOR

4.1. Monitorizarea prețurilor pe perioada schimbării monetare

Rezultatele studiului Eurobarometru privind percepția publicului asupra monedei euro, realizat în septembrie 2007, au indicat faptul că peste trei sferturi dintre cetățenii din Cipru și Malta se temeau că în timpul schimbării monetare ar putea avea loc abuzuri și fraude în ceea ce privește prețurile. Pentru a răspunde acestor temeri, ambele țări au aplicat un set amplu de măsuri.

În Cipru, corectitudinea dublei afișări a prețurilor[9] a fost atent monitorizată de cinci birouri de observare a monedei euro, iar prețurile mărfurilor cel mai frecvent achiziționate au fost monitorizate de Ministerul Finanțelor și de asociațiile de protecție a consumatorilor. Codul privind tarifarea echitabilă, la care au aderat 7 579 de întreprinderi, a fost, după cum se pare, eficient în ceea ce privește limitarea creșterii prețurilor, deoarece majoritatea cazurilor de practici abuzive au fost detectate în întreprinderile care nu semnaseră acest cod. Birourile de observare a monedei euro au luat legătura cu comercianții și furnizorii de servicii ale căror prețuri au crescut anormal (în special frizerii, saloane de coafură, chioșcuri de kebab, parcări private, cabinete medicale, cafenele și cinematografe) pentru a investiga motivele respectivelor creșteri, după care numele celor care au abuzat de schimbarea monetară au fost publicate pe internet.

În Malta, situația prețurilor este monitorizată de Comitetul național de trecere la moneda euro (NECC)[10], care a lansat, de asemenea, o inițiativă FAIR, împreună cu peste 7 900 de întreprinderi.

Malta este prima țară în care s-a interzis prin lege rotunjirea în sus a prețurilor la conversie[11]. Fiecare caz de rotunjire a prețurilor semnalat de cetățeni prin intermediul liniei euro sau prin email este investigat imediat. În primele șapte săptămâni ale anului, aproximativ 107 proprietari de magazine și alți agenți economici (printre care numeroase cabinete medicale și mai multe parcări private) și-au revizuit prețurile în jos ca urmare a avertismentelor NECC cu privire la rotunjirea incorectă a prețurilor cu ocazia trecerii la euro. Trei întreprinderi au fost amendate pentru creșterea nejustificată a prețurilor, în timp ce circa 96 de reclamații s-au dovedit a fi nejustificate.

4.2. Tendințe la nivelul prețurilor

Evoluția inflației în 2007 în Cipru și Malta a fost considerabil influențată de factorii globali. Inflația relativ scăzută din prima parte a anului a fost în mare măsură datorată efectelor de bază favorabile ale prețurilor la energie, care au cunoscut o tendință inversă începând cu perioada august-septembrie 2007. Astfel, în a doua parte a anului 2007, efectele de bază nefavorabile ale prețurilor la energie, asociate cu prețurile în creștere ale bunurilor, au contribuit la conturarea unei tendințe ascendente a inflației.

În Cipru, în 2007, rata anuală a inflației a fost, în medie, de 2,2%, cu valori mici în prima jumătate a anului și ridicate în cea de-a doua jumătate. Tendința ascendentă a inflației IAPC din 2007 a continuat și în prima lună a anului 2008. Astfel, rata anuală a inflației s-a ridicat la 4,7% în februarie 2008, în creștere față de nivelul de 4,1%, înregistrat în ianuarie 2008. În Malta, rata anuală a inflației a fost, în medie, de 0,7% în 2007, iar inflația a fost extrem de volatilă: încetinirea din prima parte a anului a fost urmată de o accelerare a inflației în cea de-a doua jumătate a anului. În februarie, diferența față de anul anterior era de 4%, în creștere față de nivelul de 3,8% în ianuarie 2008.

Conform evaluării provizorii a Eurostat (Trecerea la euro și inflația în Cipru și Malta, aprilie 2008), atât în Cipru, cât și în Malta impactul total (excepțional) al schimbării monetare asupra inflației globale, în timpul schimbării monetare și imediat după aceea, a fost cuprins probabil între 0,2 și 0,3 puncte procentuale. Aceste estimări pentru Cipru și Malta corespund experienței înregistrate în cazul schimbării monetare din primul val, în 2002, precum și în cazul Sloveniei, în 2007. Prin urmare, Eurostat consideră că efectele trecerii la euro, atât în Cipru cât și în Malta, par să fi fost observabile, însă nu au avut o amploare care să influențeze inflația globală din cele două țări. Eurostat va actualiza, dacă va fi necesar, concluziile sale cu privire la impactul trecerii la euro în Cipru și Malta, în momentul în care va dispune de noi informații.

4.3. Percepția asupra prețurilor

Informațiile furnizate de serviciile Comisiei indică faptul că modul în care a fost percepută inflația a urmat, în general, tendința înregistrată în ultimii ani la nivelul inflației IAPC în Cipru și Malta. În Cipru, inflația percepută a urmat îndeaproape traiectoria inflației globale, întrucât ambele au avut o evoluție ascendentă începând cu prima parte a anului 2007. În Malta, inflația percepută a urmat, de asemenea, inflația IAPC, deși într-o mai mică măsură, deoarece scăderii puternice a inflației IAPC din aprilie nu i-a corespuns o scădere la nivelul inflației percepute.

Informațiile disponibile din momentul schimbării monetare indică faptul că percepțiile asupra inflației nu au fost afectate inițial. În ciuda inflației IAPC în creștere, în Cipru inflația percepută a scăzut la 42,3 puncte procentuale în ianuarie 2008, de la 45,7 puncte procentuale în decembrie anul trecut, în timp ce în Malta inflația percepută s-a situat la nivelul de 40,5 puncte procentuale în ianuarie 2008, în scădere de la 51,0 puncte procentuale în luna anterioară. Astfel, după toate aparențele, nici accelerarea inflației IAPC, nici posibilul impact al introducerii euro asupra prețurilor nu au afectat percepțiile consumatorilor asupra inflației. Alți factori, ca, de exemplu, campaniile de informare, ar fi putut fi de folos în vederea reducerii inflației percepute în aceste noi state membre ale zonei euro. În cazul Maltei, este foarte probabil ca acest fenomen să fie legat de interzicerea rotunjirii în sus a prețurilor și de controlul strict al respectării acestor măsuri.

Graficul 5

[pic]

Sursa: serviciile Comisiei

Cu toate acestea, situația generală s-a schimbat în februarie 2008. În timp ce în Malta inflația percepută a continuat să scadă, ajungând la 34,0 puncte procentuale, față de 40,5 puncte procentuale în ianuarie 2008, în Cipru inflația percepută a crescut până la nivelul de 48,2 puncte procentuale, de la 42,3 puncte procentuale în ianuarie 2008. Totuși, ar fi prematur să se tragă concluzii privind evoluțiile viitoare ale inflației percepute în Cipru și Malta.

Cipru și Malta s-au confruntat cu presiuni inflaționiste începând cu jumătatea anului 2007, în principal din cauza accelerării inflației globale la nivelul subcategoriilor energie și alimente. În același timp, inflația percepută a urmat în general tendința inflației IAPC. În prima lună de după trecerea la euro, inflația percepută a fost ținută sub control, deși inflația măsurată s-a accentuat. În februarie, în Cipru, inflația percepută a atins un nivel maxim, iar în Malta a continuat să scadă. |

5. CAMPANIILE DE COMUNICARE PRIVIND TRECEREA LA EURO Ș I PERCEP Ț IA PUBLICULUI

În Cipru , campania privind moneda euro și site-ul web național dedicat monedei unice (www.euro.cy) au fost lansate oficial la 31 mai 2006. Campania de presă a început abia în primăvara anului 2007, fapt parțial cauzat de procedurile de ofertare legate de selectarea unei agenții de relații publice. Campania a fost orientată către IMM-uri, către zonele rurale și către grupurile vulnerabile. Principalele mesaje s-au axat pe orizontul de timp al schimbării monetare, pe avantajele oferite de euro, pe cursul de schimb și pe temerile privind creșterea nejustificată a prețurilor. Principalele canale utilizate au fost posturile de radio (10 225 de spoturi), televiziunea (3 260 de spoturi) și publicitatea pe suport tipărit (206 de reclame în reviste și 241 în ziare). Au fost utilizate „euro-autobuze” care au străbătut insula pentru a-i informa pe cetățenii din zonele îndepărtate. Îngrijorate din cauza sprijinului scăzut al publicului pentru euro, autoritățile cipriote și-au intensificat activitățile de comunicare în ultimele luni, adresându-se în principal grupurilor vulnerabile. Comisia Europeană a sprijinit o serie de activități, printre care prezentarea unei expoziții privind euro, o conferință model și un seminar pentru jurnaliști, un concurs școlar național și producția de materiale promoționale.

Campania de informare pare să fi avut rezultate pozitive. Conform Eurobarometrului din februarie 2008, 9 din 10 ciprioți considerau că au fost foarte bine sau destul de bine informați în legătură cu trecerea la euro. Pentru majoritatea cetățenilor, principala sursă de informare a fost presa (61%), urmată de băncile comerciale (16%) și de Banca Centrală a Ciprului (10%). De asemenea, cetățenii au fost foarte mulțumiți (49%) sau destul de mulțumiți (44%) de informațiile furnizate cu privire la euro de autoritățile naționale. Opt din zece ciprioți au primit un calculator pentru euro și au considerat acest instrument ca fiind foarte util. În februarie 2008, aproximativ 80% dintre cetățenii intervievați în cadrul eurobarometrului doreau în continuare informații privind rotunjirea corectă și stabilirea prețurilor, privind efectele introducerii euro la nivel social, economic și politic, precum și privind caracteristicile de siguranță ale euro.

Sprijinul slab de care a beneficiat euro în Malta inițial a fost contracarat de o amplă campanie în mai multe etape, care s-a concentrat mai întâi pe sensibilizarea populației și pe avantajele euro și ulterior pe aspectele practice ale schimbării monetare. Campania s-a bazat pe o combinație de activități mediatice (4 750 de spoturi TV, 20 125 de spoturi radio și 1 465 de reclame în ziare și reviste) și pe activități de comunicare directe (o linie telefonică dedicată informațiilor despre euro, contacte cu presa, cu ONG-urile, cu consiliile și parohiile locale, cu consumatorii și organizațiile de afaceri, cu școlile și grupurile vulnerabile). Pe durata campaniei de informare au fost în permanență abordate temerile cetățenilor cu privire la practicile incorecte. Toate acțiunile au fost sprijinite prin intermediul site-ului web (www.euro.gov.mt), care a publicat sistematic și toate informațiile legate de euro.

În baza Acordului de parteneriat, Comisia Europeană a sprijinit două expoziții pe tema euro, o conferință, un sondaj la nivelul publicului larg și un sondaj privind dubla circulație, precum și un concurs școlar național.

Campania de informare prelungită și intensă a avut rezultate foarte bune. Conform Eurobarometrului din februarie 2008, 9 din 10 maltezi considerau că au fost foarte bine sau destul de bine informați în legătură cu trecerea la euro. Presa a reprezentat principala sursă de informare pentru majoritatea populației (68%), televiziunea fiind considerată cea mai eficientă sursă. Spoturile TV au fost urmărite de 87% dintre cetățeni, iar 90% dintre aceștia le-au considerat destul de utile sau foarte utile. În februarie 2008, 56% dintre persoanele intervievate în cadrul Eurobarometrului doreau să fie informate în continuare cu privire la rotunjirea corectă și stabilirea prețurilor, precum și cu privire la caracteristicile de siguranță ale euro.

Trecerea la euro și campaniile de informare aferente au fost percepute în ambele țări ca fiind eficiente și desfășurate fără sincope. Aceasta demonstrează faptul că sprijinul populației pentru euro poate fi accentuat printr-o campanie de comunicare amplă și bine organizată. În plus, campania din Malta a arătat că temerile privind creșterile de prețuri aferente trecerii la euro pot fi abordate cu succes prin activități de informare intense și bine orientate. |

[1] Planul de schimbare monetară prevăzut de Cipru și Malta prevedea posibilitatea aplicării așa-numitului scenariu „bing bang”, precum și a unei perioade de dublă circulație de o lună. Țările care au adoptat moneda unică în primul val au introdus euro în conformitate cu scenariul „Madrid”, care presupunea o perioadă de tranziție de trei ani (un an pentru Grecia). Slovenia a fost prima țară care a utilizat scenariul „bing bang”, pe baza căruia bancnotele și monedele euro au fost introduse în aceeași zi în care euro a devenit monedă legală (1 ianuarie 20007).

[2] Sondajul Eurobarometru Flash 223 (februarie 2008)

[3] Perioada de dublă circulație este perioada care începe în ziua €, în cursul căreia atât moneda euro, cât și vechea monedă sunt monede legale. Această perioadă poate dura maxim 6 luni, însă statele membre pot să o reducă. În primul val al schimbării monetare, cele mai multe țări au optat pentru o perioadă de dublă circulație de două luni. Slovenia a ales o perioadă de dublă circulație de numai 14 zile.

[4] Valoarea tranzacțiilor la ATM-uri a crescut cu numai 15% în principal din cauza faptului că, în ianuarie 2008, prin ATM-uri s-au distribuit exclusiv bancnote de valoare mică.

[5] Eurobarometrul Flash 222 pentru Cipru și Eurobarometrul Flash 223 pentru Malta, ambele realizate în februarie 2008.

[6] Valoarea totală a lirelor cipriote în bancnote și monede aflate în circulație la 1 ianuarie 2008 era de 994 MEUR, respectiv 66 MEUR. Cifrele corespunzătoare pentru lira malteză erau 635 MEUR, respectiv 44 MEUR.

[7] Banca Centrală a Ciprului va continua să schimbe bancnotele naționale fără comision timp de zece ani de la ziua € iar monedele timp de doi ani de la acea dată. Banca Centrală a Maltei va continua să schimbe monede și bancnote de lire malteze până la 2 februarie 2010, respectiv până la 1 februarie 2018.

[8] Eurobarometrul Flash 218 (septembrie 2007) pentru Cipru, NECC Business Survey (septembrie 2007) pentru Malta.

[9] În Cipru, dubla afișare a prețurilor în lire cipriote și în euro a devenit obligatorie la 1 septembrie 2007 și va continua să fie obligatorie până la 30 septembrie 2008. În Malta, dubla afișare a prețurilor în lire malteze și în euro a devenit obligatorie la 11 iulie 2007 și va continua să fie obligatorie până la 30 iunie 2008.

[10] Monitorizarea prețurilor va continua până în iunie 2008.

[11] Conform legii malteze privind adoptarea euro, (CAP.485), rotunjirea sumelor este permisă numai atunci când are drept rezultat o sumă în euro mai mică decât suma echivalentă în lire malteze anterioară conversiei. În cazul sumelor care fac parte dintr-un continuum în scopul stabilirii unor praguri valorice, conversia în euro a acestor sume poate fi rotunjită, dacă este cazul, pentru a se asigura continuitatea la nivelul pragurilor valorice ale intervalelor învecinate, în scopul delimitării exacte a intervalului la nivelul unui prag. În cazul în care acest lucru este justificat de circumstanțe excepționale motivate de constrângeri tehnice și după depunerea unei cereri la biroul de observare a monedei euro, acesta din urmă poate acorda o concesie care să permită rotunjirea, dar într-un alt mod, în condițiile stabilite de biroul de observare a monedei euro.