Accept Refuse

EUR-Lex Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 42016X1723

Regulamentul nr. 48 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) – Dispoziții uniforme privind omologarea vehiculelor cu privire la instalarea dispozitivelor de iluminat și de semnalizare luminoasă [2016/1723]

OJ L 265, 30.9.2016, p. 125–242 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

In force

ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2016/1723/oj

30.9.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 265/125


Numai textele originale CEE-ONU au efect juridic în temeiul dreptului public internațional. Statutul și data intrării în vigoare ale prezentului regulament trebuie verificate în ultima versiune a documentului de situație CEE-ONU TRANS/WP.29/343, disponibil la:

http://www.unece.org/trans/main/wp29/wp29wgs/wp29gen/wp29fdocstts.html

Regulamentul nr. 48 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) – Dispoziții uniforme privind omologarea vehiculelor cu privire la instalarea dispozitivelor de iluminat și de semnalizare luminoasă [2016/1723]

Include întreg textul valabil până la:

Suplimentul 7 la seria 06 de amendamente – Data intrării în vigoare: 8 octombrie 2016

CUPRINS

REGULAMENT

1.

Domeniul de aplicare

2.

Definiții

3.

Cererea de omologare

4.

Omologarea

5.

Specificații generale

6.

Specificații individuale

7.

Modificări și extinderi ale omologării de tip a vehiculelor sau ale instalării dispozitivelor lor de iluminat și de semnalizare luminoasă

8.

Conformitatea producției

9.

Sancțiuni în cazul nerespectării conformității de producție

10.

Încetarea definitivă a producției

11.

Denumirile și adresele serviciilor tehnice responsabile cu efectuarea încercărilor de omologare și ale autorităților de omologare de tip

12.

Dispoziții tranzitorii

ANEXE

1

Comunicare

2

Dispuneri ale mărcilor de omologare

3

Exemple de suprafețe ale lămpilor, axe, centre de referință și unghiuri de vizibilitate geometrică

4

Vizibilitatea unei lămpi roșii către față și vizibilitatea unei lămpi albe către spate

5

Stări de încărcare ce trebuie luate în considerare la stabilirea variațiilor în orientarea verticală a farurilor cu lumină de întâlnire

6

Măsurarea variației înclinației luminii de întâlnire în funcție de încărcare

7

Indicarea înclinației descendente a delimitării superioare a luminii farurilor luminii de întâlnire față menționate la punctul 6.2.6.1.1 și a înclinației descendente a delimitării superioare a luminii lămpii de ceață menționate la punctul 6.3.6.1.2 din prezentul regulament

8

Comenzile aferente dispozitivelor de reglare a înălțimii fasciculului farurilor menționate la punctul 6.2.6.2.2 din prezentul regulament

9

Controlul conformității producției

10

Rezervat

11

Vizibilitatea marcajelor de vizibilitate către spate, către față și pe partea laterală a vehiculului

12

Tur de încercare

13

Condiții de activare automată a farurilor cu lumină de întâlnire

14

Zona de observare către suprafața aparentă a lămpilor de manevră și de curtoazie

15

Sistemul gonio(foto)metric utilizat pentru măsurătorile fotometrice, astfel cum este definit la punctul 2.34 din prezentul regulament

1.   DOMENIUL DE APLICARE

Prezentul regulament se aplică vehiculelor din categoriile M, N și remorcilor acestora (categoria O) (1) cu privire la instalarea dispozitivelor de iluminat și de semnalizare luminoasă.

2.   DEFINIȚII

În sensul prezentului regulament:

2.1.   „Omologarea unui vehicul” înseamnă omologarea unui tip de vehicul cu privire la numărul și modul de instalare a dispozitivelor de iluminat și de semnalizare luminoasă.

2.2.   „Tip de vehicul cu privire la instalarea dispozitivelor de iluminat și de semnalizare luminoasă” înseamnă vehicule care nu diferă între ele în privința aspectelor esențiale menționate la punctele 2.2.1- 2.2.4.

De asemenea, nu sunt considerate „vehicule de alt tip” următoarele: vehiculele care diferă în înțelesul punctelor 2.2.1- 2.2.4, dar nu astfel încât să implice o schimbare a tipului, numărului, poziționării și vizibilității geometrice a lămpilor și a înclinației fasciculului luminii de întâlnire impuse pentru tipul de vehicul în cauză, nici vehiculele la care lămpile facultative sunt montate sau sunt absente:

2.2.1.

Dimensiunea și forma exterioară a vehiculului.

2.2.2.

Numărul și amplasarea dispozitivelor.

2.2.3.

Sistemul de reglare a înălțimii fasciculului farurilor.

2.2.4.

Sistemul de suspensie.

2.3.   „Plan transversal” înseamnă un plan vertical perpendicular pe planul longitudinal median al vehiculului.

2.4.   „Vehicul gol” înseamnă un vehicul fără șofer, echipaj, pasageri și încărcătură, dar cu rezervorul de carburant plin, cu roata de rezervă și cu sculele transportate în mod normal.

2.5.   „Vehicul încărcat” înseamnă un vehicul încărcat până la atingerea masei maxime tehnic admisibile declarate de către producător, care stabilește, de asemenea, repartizarea acestei mase pe axe, în conformitate cu metoda descrisă în anexa 5.

2.6.   „Dispozitiv” înseamnă un element sau un ansamblu de elemente utilizate pentru a îndeplini una sau mai multe funcții.

2.6.1.   „Funcție de iluminare” înseamnă lumina emisă de un dispozitiv pentru a ilumina drumul și obiectele în direcția deplasării vehiculului.

2.6.2.   „Funcție de semnalizare luminoasă” înseamnă lumina emisă sau reflectată de un dispozitiv pentru a le oferi celorlalți participanți la trafic informații vizuale cu privire la prezența, identificarea și/sau schimbarea deplasării vehiculului.

2.7.   „Lampă” înseamnă un dispozitiv destinat iluminării drumului sau emiterii unui semnal luminos către alți utilizatori ai drumului. Lămpile plăcii de înmatriculare din spate și catadioptrii sunt, de asemenea, considerați lămpi. În sensul prezentului regulament, plăcile de înmatriculare emițătoare de lumină din spate și sistemul de serviciu de iluminare a ușii în sensul dispozițiilor Regulamentului nr. 107 cu privire la vehiculele din categoriile M2 și M3 nu sunt considerate lămpi.

2.7.1.   Sursa de lumină

2.7.1.1.   „Sursă de lumină” înseamnă unul sau mai multe elemente pentru radiație vizibilă, care pot fi asamblate cu una sau mai multe înfășurători transparente și cu o bază pentru o conexiune mecanică și electrică.

2.7.1.1.1.   „Sursă de lumină înlocuibilă” înseamnă o sursă de lumină destinată inserării și îndepărtării din dispozitivul de retenție al dispozitivului său cu sau fără ajutorul unei scule.

2.7.1.1.2.   „Sursă de lumină neînlocuibilă” înseamnă o sursă de lumină care poate fi înlocuită numai prin înlocuirea dispozitivului în care este fixată această sursă de lumină.

(a)

În cazul unui modul de sursă de lumină: o sursă de lumină care poate fi înlocuită numai prin înlocuirea modulului sursei de lumină în care este fixată această sursă de lumină.

(b)

În cazul sistemelor de faruri adaptive (SFA): o sursă de lumină care poate fi înlocuită numai prin înlocuirea unității de iluminare în care este fixată această sursă de lumină.

2.7.1.1.3.   „Modul de sursă de lumină” înseamnă o parte optică a unui dispozitiv care este specifică acestui dispozitiv. Produsul conține una sau mai multe surse de lumină neînlocuibile și poate eventual conține unul sau mai multe suporturi pentru surse de lumină înlocuibile omologate.

2.7.1.1.4.   „Sursă de lumină cu filament” (lampă cu filament) înseamnă o sursă de lumină al cărei element pentru radiație vizibilă este constituit dintr-unul sau mai multe filamente care produc radiație termală.

2.7.1.1.5.   „Sursă de lumină cu descărcare gazoasă” înseamnă o sursă de lumină al cărei element pentru radiație vizibilă este un arc de descărcare care produce electroluminescență/fluorescență.

2.7.1.1.6.   „Diodă electro-luminescentă (LED)” înseamnă o sursă de lumină al cărei element de radiație vizibilă este constituit dintr-una sau mai multe joncțiuni cu semiconductori care produc luminescență prin injecție/fluorescență.

2.7.1.1.7.   „Modul LED” înseamnă un modul de sursă de lumină care conține ca și surse de lumină numai LED-uri. Cu toate acestea, acesta poate eventual conține unul sau mai multe suporturi pentru surse de lumină înlocuibile omologate.

2.7.1.2.   „Dispozitiv de comandă a sursei de lumină” înseamnă una sau mai multe componente dintre alimentare și sursa de lumină, fie că este sau nu integrat cu sursa de lumină sau cu lampa, pentru reglarea tensiunii și/sau a curentului electric al sursei de lumină.

2.7.1.2.1.   „Limitator de curent” înseamnă un mecanism de reglare electronică a sursei de lumină între alimentare și sursa de lumină, fie că este sau nu integrat cu sursa de lumină sau cu lampa, pentru stabilizarea curentului electric al unei surse de lumină cu descărcare gazoasă.

2.7.1.2.2.   „Ignitor” înseamnă un mecanism de reglare electronică a sursei de lumină, care are rolul de a declanșa arcul unei surse de lumină cu descărcare gazoasă.

2.7.1.3.   „Comanda de intensitate variabilă” înseamnă comanda care controlează în mod automat dispozitivele de semnalizare luminoasă spate producătoare de intensități luminoase variabile pentru a asigura percepția invariabilă a semnalelor acestora. Comanda de intensitate variabilă face parte din lampă sau din vehicul, sau este împărțită între lampa menționată anterior și vehicul.

2.7.2.   „Lămpi echivalente” înseamnă lămpile care au aceeași funcție și sunt admise în țara de înmatriculare a vehiculului; Astfel de lămpi pot avea caracteristici diferite față de cele montate pe vehicul când acesta este omologat, cu condiția să se conformeze dispozițiilor prezentului regulament.

2.7.3.   „Lămpi independente” înseamnă dispozitive cu suprafețe luminoase aparente separate în direcția axei de referință (2), surse de lumină separate și carcase separate.

2.7.4.   „Lămpi grupate” înseamnă dispozitive cu suprafețe aparente distincte pe direcția axei de referință (2) și surse de lumină distincte, dar cu o carcasă comună.

2.7.5.   „Lămpi combinate” înseamnă dispozitive cu suprafețe aparente distincte pe direcția axei de referință (2), dar cu o sursă de lumină comună și o carcasă comună.

2.7.6.   „Lămpi încorporate reciproc” înseamnă dispozitive cu surse de lumină distincte sau cu o singură sursă de lumină care funcționează în condiții diferite (de exemplu, diferențe optice, mecanice sau electrice), cu suprafețe aparente comune total sau parțial pe direcția axei de referință (2) și o carcasă comună (3).

2.7.7.   „Lampă cu funcție unică” înseamnă o parte a unui dispozitiv care îndeplinește o singură funcție de iluminare sau de semnalizare luminoasă.

2.7.8.   „Lampă mascată” înseamnă o lampă care poate fi mascată parțial sau total atunci când nu este utilizată. Acest rezultat poate fi obținut prin intermediul unui capac mobil, prin deplasarea lămpii, sau prin orice alt mijloc corespunzător. Termenul „escamotabil” se utilizează în special pentru a descrie o lampă mascată a cărei deplasare permite inserarea sa în interiorul caroseriei.

2.7.9.   „Far cu lumină de drum (cu fază lungă)” înseamnă lampa care servește la iluminarea drumului pe o distanță mare în fața vehiculului.

2.7.10.   „Far cu lumină de întâlnire (cu fază scurtă)” înseamnă lampa care servește la iluminarea drumului în fața vehiculului fără să cauzeze orbirea involuntară sau disconfort conducătorilor din sens opus sau celorlalți participanți la trafic și utilizatori.

2.7.10.1.   „Lumină de întâlnire principală (faza scurtă principală)” înseamnă faza scurtă produsă fără ajutorul generatoarelor de radiație infraroșie și/sau al surselor luminoase suplimentare pentru iluminare în curbă.

2.7.11.   „Lampă indicatoare de direcție” înseamnă lampa utilizată pentru a le indica celorlalți participanți la trafic intenția conducătorului de a schimba direcția la dreapta sau la stânga.

O lampă sau lămpile indicatoare de direcție poate (pot) fi utilizate, de asemenea, în conformitate cu dispozițiile din Regulamentul nr. 97 sau Regulamentul nr. 116.

2.7.12.   „Lampă de stop” înseamnă lampa care indică pentru alți participanți la trafic care se găsesc în spatele vehiculului faptul că deplasarea longitudinală a vehiculului este întârziată în mod deliberat.

2.7.13.   „Dispozitiv de iluminare a plăcii de înmatriculare spate” înseamnă dispozitivul utilizat pentru iluminarea spațiului rezervat pentru placa de înmatriculare din spate; acest dispozitiv poate consta din mai multe componente optice.

2.7.14.   „Lampă de poziție față” înseamnă lampa care indică prezența și lățimea vehiculului văzut din față.

2.7.15.   „Lampă de poziție spate” înseamnă lampa care indică prezența și lățimea vehiculului văzut din spate.

2.7.16.   „Catadioptru” înseamnă un dispozitiv prin care se indică prezența unui vehicul prin reflexia luminii emanate de o sursă de lumină care nu este legată de acel vehicul, observatorul aflându-se în apropierea sursei de lumină.

În sensul prezentului regulament, nu sunt considerați catadioptri:

2.7.16.1.   plăcuțele de înmatriculare reflectorizante;

2.7.16.2.   semnalele reflectorizante menționate în ADR (Acordul european referitor la transportul rutier internațional al mărfurilor periculoase);

2.7.16.3.   alte plăci și semnale reflectorizante care trebuie fi utilizate pentru respectarea cerințelor naționale de utilizare cu privire la anumite categorii de vehicule sau anumite metode de operare;

2.7.16.4.   materiale reflectorizante omologate în clasa D sau E sau F în conformitate cu Regulamentul nr. 104 al ONU și utilizate în alte scopuri, în conformitate cu cerințele naționale.

2.7.17.   „Marcaj de vizibilitate” înseamnă un dispozitiv destinat să intensifice vizibilitatea unui vehicul, văzut din poziție laterală sau din spate (sau, în cazul remorcilor, și din față), prin reflexia luminii emanate de o sursă de lumină care nu este legată de acel vehicul, observatorul aflându-se în apropierea sursei.

2.7.17.1.   „Marcaj de contur” înseamnă un marcaj de vizibilitate destinat să indice dimensiunile orizontale și verticale (lungimea, lățimea și înălțimea) unui vehicul.

2.7.17.1.1.   „Marcaj de contur complet” înseamnă un marcaj de contur care indică conturul vehiculului printr-o linie continuă.

2.7.17.1.2.   „Marcaj de contur parțial” înseamnă un marcaj de contur care indică dimensiunea orizontală a vehiculului printr-o linie continuă și dimensiunea verticală prin marcarea colțurilor superioare.

2.7.17.2.   „Marcaj linear” înseamnă un marcaj de vizibilitate care are rolul de a indica dimensiunile orizontale (lungimea și lățimea) ale unui vehicul printr-o linie continuă.

2.7.18.   „Semnal de avarie” înseamnă funcționarea simultană a tuturor indicatoarelor de direcție ale unui vehicul, cu scopul de a semnaliza faptul că vehiculul reprezintă momentan un pericol deosebit pentru ceilalți participanți la trafic.

2.7.19.   „Lampă de ceață față” înseamnă lampa utilizată pentru îmbunătățirea iluminării drumului în fața vehiculului în caz de ceață sau în alte condiții similare de vizibilitate redusă.

2.7.20.   „Lampă de ceață spate” înseamnă o lampă utilizată pentru ca vehiculul să fie mai ușor vizibil din spate în caz de ceață densă.

2.7.21.   „Lampă de mers înapoi” înseamnă lampa care servește la iluminarea drumului în spatele vehiculului și la avertizarea celorlalți utilizatori ai drumului că vehiculul se deplasează înapoi sau este pe punctul de a se deplasa înapoi.

2.7.22.   „Lampă de staționare” înseamnă lampa utilizată pentru a semnaliza prezența unui vehicul în staționare într-o zonă construită. În astfel de situații, această lampă înlocuiește lămpile de poziție față și spate.

2.7.23.   „Lampă de gabarit” înseamnă lampa instalată aproape de marginea exterioară extremă a vehiculului și cât mai aproape de partea superioară a acestuia și destinată să indice în mod clar lățimea totală a vehiculului. Pentru anumite vehicule și remorci, această lampă este destinată să completeze lămpile de poziție față și spate ale vehiculului, atrăgând în mod special atenția asupra gabaritului acestuia.

2.7.24.   „Lampă de poziție laterală” înseamnă o lampă utilizată pentru a indica prezența vehiculului atunci când acesta este văzut dintr-o parte.

2.7.25.   „Lampă de circulație pe timp de zi” înseamnă o lampă față utilizată pentru ca vehiculul să fie mai ușor vizibil în timpul utilizării acestuia în timpul zilei.

2.7.26.   „Lampă de viraj” înseamnă o lampă utilizată pentru iluminarea suplimentară a acelei părți a drumului situate lângă colțul frontal al vehiculului pe partea spre care vehiculul urmează să-și schimbe direcția.

2.7.27.   „Flux luminos normal” înseamnă:

(a)

În cazul unei surse de lumină:

valoarea fluxului luminos normal, cu excepția toleranțelor, astfel cum este indicat în fișa de date relevantă din regulamentul privind sursa de lumină aplicabil în conformitate cu care este omologată sursa de lumină.

(b)

În cazul unui modul LED:

valoarea fluxului luminos obiectiv, astfel cum este indicată în specificațiile tehnice furnizate împreună cu modulul LED pentru omologarea lămpii din care face parte modulul LED.

2.7.28.   „Sistem de faruri adaptive față” (sau „SFA”) înseamnă un dispozitiv de iluminat omologat în conformitate cu Regulamentul nr. 123, care furnizează fascicule cu caracteristici diferite pentru adaptarea automată la condiții variabile de utilizare a fazei scurte (lumină de întâlnire) și, dacă se aplică, a fazei lungi (lumină de drum).

2.7.28.1.   „Unitate de iluminare” înseamnă o componentă emițătoare de lumină destinată să furnizeze sau să contribuie la una sau mai multe funcții de iluminare față oferite de SFA.

2.7.28.2.   „Unitate de instalare” înseamnă o unitate indivizibilă (carcasa lămpii) care conține una sau mai multe unități de iluminare.

2.7.28.3.   „Stadiu de iluminare” sau „stadiu” înseamnă starea unei funcții de iluminare față furnizate de AFS, astfel cum este specificat de către producător și destinate adaptării la condițiile specifice vehiculului și la condiții ambiante.

2.7.28.4.   „Comanda sistemului” înseamnă partea (părțile) din SFA care recepționează semnalele comenzilor de la vehicul și care controlează funcționarea unităților de iluminare în mod automat.

2.7.28.5.   „Semnal de comandă SFA” (V, E, W, T) înseamnă semnalul care intră în SFA în conformitate cu punctul 6.22.7.4 din prezentul regulament.

2.7.28.6.   „Stadiu neutru” înseamnă stadiul SFA în care este produs un mod definit al luminii de întâlnire din clasa C („lumina de întâlnire de bază”) sau al fazei lungi în condiții maxime de activare, dacă este cazul, este produs și nu se aplică niciun semnal de comandă SFA.

2.7.28.7.   „Lumină de drum adaptivă” înseamnă lumina de drum a unui SFA care își adaptează forma fasciculului în prezența vehiculelor care circulă în sens opus și care circulă în față, în vederea îmbunătățirii vizibilității conducătorului auto, fără a provoca disconfort, distragerea atenției sau lumină orbitoare capabile să afecteze pe ceilalți participanți la trafic.

2.7.29.   „Lampă exterioară de curtoazie” înseamnă o lampă utilizată pentru furnizarea de iluminare suplimentară pentru asistare la intrarea sau ieșirea șoferului și a pasagerilor în/din vehicul sau în cursul operațiunilor de încărcare.

2.7.30.   „Sistem de lămpi interdependente” înseamnă un ansamblu de două sau mai multe lămpi interdependente care asigură aceeași funcție.

2.7.30.1.   „Lampă interdependentă marcată cu Y” înseamnă un dispozitiv care funcționează ca parte a unui sistem de lămpi interdependente. Lămpile interdependente funcționează împreună atunci când sunt activate, au suprafețe aparente distincte pe direcția axei de referință, carcase distincte și pot avea sursă(e) de lumină distinctă(e).

2.7.31.   „Lampă de manevră” înseamnă o lampă utilizată pentru iluminarea suplimentară laterală a vehiculului, care să asiste în timpul manevrelor lente.

2.7.32.   „Lămpi marcate cu D” înseamnă lămpi independente, aprobate ca dispozitive separate, astfel încât acestea să poată fi utilizate independent sau un ansamblu de două lămpi care trebuie să fie considerat ca o „lampă simplă”.

2.8.   „Suprafață emițătoare de lumină” a unui „dispozitiv de iluminat”, a unui „dispozitiv de semnalizare luminoasă” sau a unui catadioptru înseamnă suprafața acestora, în conformitate cu declarația din cererea de omologare depusă de producătorul dispozitivului pe schiță, a se vedea anexa 3 (de exemplu, părțile 1 și 4).

Aceasta trebuie declarată cu respectarea uneia dintre următoarele condiții:

(a)

În cazul în care lentila exterioară este texturată, suprafața emițătoare de lumină declarată este întreaga suprafața exterioară a lentilei exterioare sau o parte din aceasta.

(b)

În cazul în care lentila exterioară nu este texturată, lentila poate să nu fie luată în considerare, iar suprafața emițătoare de lumină este cea declarată pe schiță, a se vedea anexa 3 (a se vedea, de exemplu, partea 5).

2.8.1.   „Lentilă exterioară texturată” sau „porțiune texturată a lentilei exterioare” înseamnă lentila exterioară în întregime sau parțial, proiectată pentru a modifica sau a influența propagarea luminii provenind de la sursa de lumină, astfel încât razele luminoase să fie deviate într-o măsură semnificativă de la direcția lor inițială.

2.9.   „Suprafața iluminantă” (a se vedea anexa 3).

2.9.1.   „Suprafața iluminantă a unui dispozitiv de iluminat” (punctele 2.7.9, 2.7.10, 2.7.19, 2.7.21 și 2.7.26) înseamnă proiecția ortogonală a deschiderii totale a reflectorului sau, în cazul farurilor cu reflector elipsoidal, proiecția „lentilei de proiecție”, pe un plan transversal. În cazul în care dispozitivul de iluminat nu dispune de un reflector, se aplică definiția de la punctul 2.9.2. În cazul în care suprafața emițătoare de lumină a lămpii se întinde doar peste o parte din deschiderea totală a reflectorului, atunci se ia în considerare numai proiecția acestei părți.

În cazul unui far cu lumină de întâlnire, suprafața iluminantă este limitată de urma aparentă a delimitării superioare a luminii farurilor pe lentilă. Dacă reflectorul și lentila sunt reglabile între ele, se folosește poziția medie de reglare.

În cazul instalării unui SFA: atunci când o funcție de iluminare este produsă de două sau mai multe unități de iluminare exploatate simultan pe o anumită parte a vehiculului, suprafețele iluminante individuale, luate împreună, constituie suprafața iluminantă care urmează să fie considerată (de exemplu, în figura de la punctul 6.22.4 de mai jos, suprafețele iluminante individuale ale unităților de iluminare 8, 9 și 11, considerate împreună și luând în considerare amplasarea corespunzătoare a acestora, constituie suprafața iluminantă care urmează să fie luată în considerare pentru partea dreaptă a vehiculului).

2.9.2.   „Suprafața iluminantă a altor dispozitive de iluminat decât un catadioptru” (punctele 2.7.11-2.7.15, 2.7.18, 2.7.20 și 2.7.22- 2.7.25) înseamnă proiecția ortogonală a lămpii pe un plan perpendicular pe axa sa de referință și în contact cu suprafața emițătoare de lumină exterioară a lămpii, această proiecție fiind limitată de marginile ecranelor situate în acest plan, fiecare dintre acestea lăsând să treacă în direcția axei de referință numai 98 % din intensitatea luminoasă totală a lămpii.

Pentru a determina marginile inferioară, superioară și laterală ale suprafeței iluminante, se utilizează numai ecrane cu margini orizontale sau verticale pentru a verifica distanța până la marginile extreme ale vehiculului și înălțimea deasupra solului.

Pentru alte aplicații ale suprafeței iluminante, de exemplu distanța dintre două lămpi sau funcții, se utilizează forma periferiei acestei suprafețe iluminante. Ecranele rămân paralele, dar este permisă utilizarea altor orientări.

În cazul unui dispozitiv de semnalizare luminoasă a cărui suprafață iluminantă înglobează fie total, fie parțial suprafața iluminantă a unei alte funcții sau înglobează o suprafață neiluminată, suprafața iluminantă poate fi considerată chiar suprafața emițătoare de lumină (a se vedea, de exemplu, anexa 3, părțile 2, 3, 5 și 6).

2.9.3.   „Suprafața iluminantă a unui catadioptru” (punctul 2.7.16) înseamnă, în conformitate cu declarația solicitantului în cadrul procedurii de omologare a componentelor pentru catadioptri, proiecția ortogonală a unui catadioptru pe un plan perpendicular cu axa sa de referință și delimitată de plane contigue cu părțile exterioare extreme declarate ale sistemului optic al catadioptrilor și paralele cu această axă. Pentru a determina marginea inferioară, superioară și laterală ale dispozitivului, se iau în considerare numai planele verticale și orizontale.

2.10.   „Suprafață aparentă” într-o direcție de observare definită înseamnă, la cererea producătorului sau a reprezentantului autorizat al acestuia, proiecția ortogonală:

 

fie a marginii suprafeței luminoase proiectate pe suprafața exterioară a lentilei,

 

fie a suprafeței emițătoare de lumină.

 

Numai în cazul unui dispozitiv de semnalizare luminoasă producător de intensități luminoase variabile, suprafața aparentă a acestuia, care poate fi variabilă, astfel cum este specificat la punctul 2.7.1.3, trebuie luată în considerare în toate condițiile permise de comanda de intensitate variabilă, dacă este cazul.

Într-un plan perpendicular pe direcția de observare și tangent la punctul cel mai exterior al lentilei. În anexa 3 la prezentul regulament pot fi găsite mai multe exemple de aplicații ale suprafeței aparente.

2.11.   „Axă de referință” înseamnă axa caracteristică a lămpii, determinată de producător (producătorul lămpii) în vederea utilizării ca direcție de referință (H = 0°, V = 0°) pentru unghiurile de câmp pentru măsurătorile fotometrice și pentru instalarea lămpii pe vehicul.

2.12.   „Centru de referință” înseamnă intersecția axei de referință cu suprafața de ieșire a luminii emise de lampă; este specificat de către producătorul lămpii.

2.13.   „Unghiuri de vizibilitate geometrică” înseamnă unghiurile care determină câmpul unghiului solid minim în care suprafața aparentă a lămpii este vizibilă. Acest câmp al unghiului solid este determinat de segmentele sferei al cărei centru coincide cu centrul de referință al lămpii, iar ecuatorul acesteia este paralel cu solul. Aceste segmente sunt determinate în raport cu axa de referință. Unghiurile orizontale ß corespund longitudinii, iar unghiurile verticale α, latitudinii.

2.14.   „Margine exterioară extremă” de fiecare parte a vehiculului înseamnă planul paralel cu planul longitudinal median al vehiculului, care atinge marginea exterioară laterală a acestuia, fără a se lua în considerare proeminențele:

2.14.1.

pneurilor de lângă punctul lor de contact cu solul și ale conexiunilor indicatorilor de presiune a pneurilor;

2.14.2.

dispozitivelor antiderapante montate pe roți;

2.14.3.

dispozitivelor de vizibilitate indirectă;

2.14.4.

lămpilor laterale indicatoare de direcție, ale lămpilor de gabarit, ale lămpilor de poziție față și spate, ale lămpilor de staționare, ale catadioptrilor și ale lămpilor de poziție laterale;

2.14.5.

sigiliilor vamale aplicate pe vehicul și ale dispozitivelor de fixare și de protejare a acestor sigilii;

2.14.6.

sistemelor de iluminare de serviciu de pe vehiculele din categoriile M2 și M3 astfel cum este specificat la punctul 2.7.

2.15.   „Dimensiuni totale” înseamnă distanța dintre două plane verticale definite la punctul 2.14 de mai sus.

2.15.1.   „Lățime totală” înseamnă distanța dintre două plane verticale definite la punctul 2.14 de mai sus.

2.15.2.   „Lungime totală” înseamnă distanța dintre cele două plane verticale perpendiculare pe planul longitudinal median al vehiculului și care ating marginile exterioare frontală și posterioară ale acestuia, indiferent de proeminențele:

(a)

dispozitivelor de vizibilitate indirectă;

(b)

lămpilor de gabarit;

(c)

dispozitivelor de cuplare, în cazul autovehiculelor.

Pentru remorci, în „lungimea totală” și în orice măsurătoare trebuie inclusă și bara de tracțiune, cu excepția cazului în care aceasta este exclusă în mod expres.

2.16.   „Lămpi unice și multiple”

2.16.1.   „Lampă unică” înseamnă:

(a)

un dispozitiv sau o parte a unui dispozitiv care are o funcție de iluminare sau de semnalizare luminoasă, una sau mai multe surse de lumină și o suprafață aparentă în direcția axei de referință, care poate fi o suprafață continuă sau compusă dintr-una sau mai multe părți distincte; sau

(b)

orice ansamblu de două lămpi marcate cu „D”, identice sau nu, având aceeași funcție; fie

(c)

orice ansamblu de doi catadioptri independenți, identici sau nu, care au fost omologați separat; fie

(d)

orice sistem de lămpi interdependente compus din două sau trei lămpi interdependente marcate cu „Y” omologate împreună și care asigură aceeași funcție.

2.16.2.   „Două lămpi” sau „un număr par de lămpi” sub forma unei benzi sau fâșii, înseamnă două lămpi cu o singură suprafață emițătoare de lumină, cu condiția ca astfel de bandă sau fâșie să fie situată simetric în raport cu planul longitudinal median al vehiculului.

2.17.   „Distanța dintre două lămpi” orientate în aceeași direcție înseamnă cea mai mică distanță dintre două suprafețe aparente în direcția axei de referință. În cazul în care distanța dintre lămpi îndeplinește în mod evident, cerințele prezentului regulament, marginile exacte ale suprafețelor aparente nu trebuie stabilite.

2.18.   „Indicator de funcționare” înseamnă un semnal vizual sau auditiv (sau orice semnal echivalent) care arată dacă un dispozitiv aprins funcționează corect sau nu.

2.19.   „Indicator de funcționare cu circuit închis” înseamnă un semnal vizual (sau orice semnal echivalent) care arată dacă un dispozitiv este aprins, fără a arăta dacă acesta funcționează corect sau nu.

2.20.   „Lampă opțională” înseamnă o lampă a cărei instalare este lăsată la latitudinea producătorului.

2.21.   „Sol” înseamnă suprafața pe care este așezat vehiculul, această suprafață trebuind să fie sensibil orizontală.

2.22.   „Componente mobile” ale vehiculului înseamnă acele panouri ale caroseriei sau alte piese ale vehiculului a căror poziție poate fi modificată prin înclinare, rotire sau glisare, fără ajutorul sculelor. Printre acestea nu se numără cabinele rabatabile ale camioanelor.

2.23.   „Poziție normală de utilizare a unei componente mobile” înseamnă poziția (pozițiile) unei componente mobile specificate de producătorul vehiculului pentru starea normală de utilizare și pentru starea de staționare a vehiculului.

2.24.   „Stare normală de utilizare a unui vehicul” înseamnă:

2.24.1.

în cazul unui autovehicul, atunci când vehiculul este gata să se pună în mișcare, cu motorul de propulsie în stare de funcționare și cu componentele sale mobile în poziție (pozițiile) normală (normale) în sensul definiției de la punctul 2.23;

2.24.2.

în cazul unei remorci, atunci când remorca este conectată la un autovehicul tractor aflat în condițiile prevăzute la punctul 2.24.1. iar componentele sale mobile se află în poziție (pozițiile) normală (normale) în sensul definiției de la punctul 2.23.

2.25.   „Stare de staționare a unui vehicul” înseamnă:

2.25.1.

în cazul unui autovehicul, atunci când vehiculul nu se află în mișcare, motorul de propulsie nu funcționează, iar componentele mobile se află în poziția (pozițiile) normală (normale) de utilizare în sensul definiției de la punctul 2.23;

2.25.2.

în cazul unei remorci, atunci când remorca este conectată la un autovehicul tractor aflat în condițiile prevăzute la punctul 2.25.1, iar componentele sale mobile se află în poziția (pozițiile) normală (normale) în sensul definiției de la punctul 2.23.

2.26.   „Iluminare în curbă” înseamnă o funcție de iluminare menită să asigure o mai bună iluminare în curbe.

2.27.   „Pereche” înseamnă setul de lămpi cu aceleași funcții de partea stângă și respectiv, de partea dreaptă a vehiculului.

2.27.1.   „Pereche asortată” înseamnă setul de lămpi cu aceleași funcții de partea stângă și respectiv, de partea dreaptă a vehiculului, care, fiind o pereche, se conformează cerințelor fotometrice.

2.28.   „Semnal de oprire de urgență” înseamnă un semnal care indică pentru alți utilizatori ai drumului, care se găsesc în spatele vehiculului, că s-a acționat un puternic semnal de retardare a vehiculului, corespunzător condițiilor prevalente de rulare.

2.29.   Culoarea luminii emise de un dispozitiv

2.29.1.   „Alb”– atunci când coordonatele cromatice (x,y) (4) ale luminii emise care se înscriu în zonele de cromaticitate delimitate astfel:

Cu puncte de intersecție:

2.29.2.   „Galben selectiv”– atunci când coordonatele cromatice (x,y) (5) ale luminii emise se înscriu în zonele de cromaticitate delimitate astfel:

Cu puncte de intersecție:

2.29.3.   „Galben auto”– atunci când coordonatele cromatice (x,y) (5) ale luminii emise se înscriu în zonele de cromaticitate delimitate astfel:

Cu puncte de intersecție:

2.29.4.   „Roșu”– atunci când coordonatele cromatice (x,y) (5) ale luminii emise se înscriu în zonele de cromaticitate delimitate astfel:

Cu puncte de intersecție:

2.30.   Culoarea pe timp de noapte a luminii reflectate de un dispozitiv, cu excepția pneurilor reflectorizante, în conformitate cu Regulamentul nr. 88.

2.30.1.   „Alb”– atunci când coordonatele cromatice (x,y) (6) ale luminii emise se înscriu în zonele de cromaticitate delimitate astfel:

Cu puncte de intersecție:

2.30.2.   „Galben”– atunci când coordonatele cromatice (x,y) (6) ale luminii emise se înscriu în zonele de cromaticitate delimitate astfel:

Cu puncte de intersecție:

2.30.3.   „Galben auto”– atunci când coordonatele cromatice (x,y) (7) ale luminii reflectate se înscriu în zonele de cromaticitate delimitate astfel:

Cu puncte de intersecție:

2.30.4.   „Roșu”– atunci când coordonatele cromatice (x,y) (7) ale luminii emise se înscriu în zonele de cromaticitate delimitate astfel:

Cu puncte de intersecție:

2.31.   Culoarea luminii pe timp de zi reflectate de un dispozitiv

2.31.1.   „Alb”– atunci când coordonatele cromatice (x,y) (7) ale luminii emise se înscriu în zonele de cromaticitate delimitate astfel:

Cu puncte de intersecție:

2.31.2.   „Galben”– atunci când coordonatele cromatice (x,y) (8) ale luminii reflectate se înscriu în zonele de cromaticitate delimitate astfel:

Cu puncte de intersecție:

2.31.3.   „Roșu”– atunci când coordonatele cromatice (x,y) (8) ale luminii reflectate se înscriu în zonele de cromaticitate delimitate astfel:

Cu puncte de intersecție:

2.32.   Culoarea luminii pe timp de zi a unui dispozitiv fluorescent

2.32.1.   „Roșu”– atunci când coordonatele cromatice (x,y) (9) ale luminii emise se înscriu în zonele de cromaticitate delimitate astfel:

Cu puncte de intersecție:

2.33.   „Semnal de avertizare în cazul coliziunii la extremitatea posterioară (RECAS)” înseamnă un semnal automat emis de către vehiculul aflat în față către cel care îl urmează. Acesta avertizează asupra faptului că vehiculul care îl urmează trebuie să întreprindă acțiuni urgente pentru a preveni o coliziune.

2.34.   „Sistem gonio(foto)metric (dacă nu se specifică altfel într-un regulament special)” înseamnă un sistem utilizat pentru măsurătorile fotometrice specificate de coordonate unghiulare în grade pe o sferă cu axa polară verticală, în conformitate cu publicația CIE nr. 70, Viena 1987, adică corespunzător unui sistem gonio(foto)metric cu o axă orizontală („elevația”) fixată la sol și o a doua axă, mobilă („de rotație”) perpendiculară pe axa orizontală fixă (a se vedea anexa 14 la prezentul regulament). Notă: Publicația CIE menționată mai sus prevede o procedură pentru corectarea coordonatelor unghiulare în cazul în care se utilizează un sistem gonio(foto)metric alternativ.

2.35.   „Planul H” înseamnă planul orizontal care conține centrul de referință al lămpii.

2.36.   „Activare secvențială” înseamnă o conexiune electrică în cazul în care diferitele surse de lumină ale unei lămpi sunt concepute astfel încât să fie activate într-o ordine prestabilită.

3.   CEREREA DE OMOLOGARE

3.1.   Cererea de omologare a unui tip de vehicul cu privire la instalarea dispozitivelor de iluminat și de semnalizare luminoasă ale acestuia se prezintă de către producătorul vehiculului sau de către reprezentantul autorizat al acestuia.

3.2.   Cererea este însoțită de următoarele documente și informații în triplu exemplar:

3.2.1.

o descriere a tipului de vehicul în ceea ce privește elementele menționate la punctele 2.2.1-2.2.4 de mai sus, împreună cu restricțiile referitoare la încărcare, în special la sarcina maximă admisă în portbagaj;

3.2.2.

o listă a dispozitivelor prevăzute de către producător pentru sistemul de iluminat și de semnalizare luminoasă. Lista poate include, pentru fiecare funcție, mai multe tipuri de dispozitive. Fiecare tip trebuie identificat în mod corespunzător (componente, marca de omologare de tip, denumirea producătorului etc.), iar în plus, lista poate include, pentru fiecare funcție, mențiunea suplimentară „sau dispozitive echivalente”;

3.2.3.

o schiță de ansamblu a echipamentului de iluminat și de semnalizare luminoasă, cu indicarea poziției diferitelor lămpi pe vehicul;

3.2.4.

după caz, pentru verificarea conformității cu cerințele prezentului regulament, schițe pentru fiecare lampă individuală indicând suprafața iluminantă în sensul definiției de la punctul 2.9, suprafața emițătoare de lumină în sensul definiției de la punctul 2.8, axa de referință conform definiției de la punctul 2.11 și centrul de referință în sensul definiției de la punctul 2.12 Aceste informații nu sunt necesare în cazul lămpii de iluminare a plăcii de înmatriculare spate (punctul 2.7.13);

3.2.5.

cererea include o declarație cu privire la metoda utilizată pentru definiția suprafeței aparente (a se vedea punctul 2.10);

3.2.6.

în cazul instalării unui SFA pe vehicul, solicitantul trebuie să trimită o descriere detaliată în care să furnizeze următoarele informații:

3.2.6.1.

funcțiile și stadiile de iluminare pentru care a fost omologat SFA;

3.2.6.2.

semnalele comenzilor SFA aferente și caracteristicile tehnice ale acestora, astfel cum sunt definite în conformitate cu anexa 10 din Regulamentul nr. 123;

3.2.6.3.

prevederile care se aplică în vederea adaptării automate a funcțiilor și stadiilor de iluminare față, în conformitate cu punctul 6.22.7.4 din prezentul regulament;

3.2.6.4.

instrucțiuni speciale, dacă este cazul, pentru inspectarea surselor de lumină și pentru observarea vizuală a fasciculului;

3.2.6.5.

documentele în conformitate cu punctul 6.22.9.2 din prezentul regulament;

3.2.6.6.

lămpile care sunt grupate, combinate sau încorporate reciproc în SFA;

3.2.6.7.

unitățile de iluminat care sunt concepute să respecte cerințele de la punctul 6.22.5 din prezentul regulament.

3.2.7.

Pentru vehiculele din categoriile M și N, o descriere a condițiilor de alimentare electrică pentru dispozitivele indicate la punctele 2.7.9, 2.7.10, 2.7.12, 2.7.14 și 2.7.15 de mai sus, inclusiv, dacă este cazul, informații privind o sursă specială de alimentare/un mecanism de reglare electronică a sursei de lumină sau un variator al intensității luminoase.

3.3.   Un vehicul gol dotat cu un echipament complet de iluminat și de semnalizare luminoasă, astfel cum este descris la punctul 3.2.2 de mai sus, reprezentativ pentru tipul de vehicul care urmează să fie omologat, trebuie prezentat serviciului tehnic responsabil de efectuarea încercărilor în vederea omologării.

3.4.   La documentația pentru omologarea de tip se anexează documentul furnizat în anexa 1 la prezentul regulament.

4.   OMOLOGAREA

4.1.   În cazul în care tipul de vehicul prezentat în vederea omologării în temeiul prezentului regulament îndeplinește cerințele regulamentului cu privire la toate dispozitivele specificate în listă, se acordă omologarea tipului de vehicul respectiv.

4.2.   Fiecare tip omologat primește un număr de omologare. Primele două cifre (în prezent 06, care corespunde seriei de amendamente 06) indică seria de amendamente care include cele mai recente modificări tehnice majore aduse regulamentului în momentul emiterii omologării. Aceeași parte contractantă nu poate atribui acest număr unui alt tip de vehicul sau aceluiași tip de vehicul prezentat cu echipament care nu este specificat în lista prevăzută la punctul 3.2.2 de mai sus, sub rezerva dispozițiilor de la punctul 7 al prezentului regulament.

4.3.   Notificarea omologării sau a extinderii sau a refuzării omologării sau încetarea definitivă a producției unui tip de vehicul/de componente în temeiul prezentului regulament se notifică părților la acordul din 1958 care aplică prezentul regulament, prin intermediul unei fișe conforme cu modelul din anexa 1 la prezentul regulament.

4.4.   Pe fiecare vehicul conform cu un anumit tip de vehicul omologat în conformitate cu prezentul regulament, se aplică, într-un loc vizibil și ușor accesibil, specificat în formularul de omologare, o marcă de omologare internațională care constă din:

4.4.1.

un cerc în jurul literei „E”, urmat de un număr distinctiv al țării care a acordat omologarea (10);

4.4.2.

numărul prezentului regulament, urmat de litera „R”, o cratimă și numărul omologării în dreapta cercului prevăzut la punctul 4.4.1.

4.5.   În cazul în care vehiculul este conform cu un tip de vehicul omologat în temeiul unuia sau mai multor regulamente anexate la acord în țara care a acordat omologarea în temeiul prezentului regulament, nu este necesar să se repete simbolul prevăzut la punctul 4.4.1; într-un astfel de caz, în dreapta simbolului prevăzut la punctul 4.4.1 se indică, în coloane verticale, numărul regulamentului și cel al omologării și simbolurile suplimentare ale tuturor regulamentelor în temeiul cărora s-a acordat omologarea în țara care a acordat omologarea în temeiul prezentului regulament.

4.6.   Marca de omologare trebuie să fie clar lizibilă și indelebilă.

4.7.   Marca de omologare se aplică pe plăcuța cu date a vehiculului aplicată de producător sau pe aceasta.

4.8.   Anexa 2 la prezentul regulament cuprinde o serie de exemple de dispunere a mărcilor de omologare.

5.   SPECIFICAȚII GENERALE

5.1.   Dispozitivele de iluminat și de semnalizare luminoasă sunt montate astfel încât, în condiții normale de utilizare, în sensul definițiilor de la punctele 2.24, 2.24.1 și 2.24.2 și sub rezerva eventualelor vibrații la care ar putea fi supuse, să își păstreze caracteristicile prevăzute de prezentul regulament și să permită conformitatea vehiculului cu cerințele din prezentul regulament. În special, nu poate fi posibilă o dereglare neintenționată a sistemului de reglare al lămpilor.

5.2.   Lămpile de iluminare descrise la punctele 2.7.9, 2.7.10 și 2.7.19 se montează în așa fel încât orientarea acestora să poată fi reglată corect cu ușurință.

5.2.1.   În cazul farurilor echipate cu dispozitive de prevenire a cauzării de disconfort altor participanți la trafic, într-o țară în care traficul se desfășoară pe un sens al drumului diferit de cel din țara în care a fost proiectat farul, aceste măsuri sunt luate automat sau de către utilizatorul vehiculului, în timpul staționării, fără a fi necesare ustensile speciale [altele decât cele furnizate cu vehiculul (11)]. Producătorul vehiculului trebuie să furnizeze instrucțiuni detaliate care însoțesc vehiculul.

5.3.   Pentru toate dispozitivele de semnalizare luminoasă, inclusiv cele situate pe părțile laterale, axa de referință a lămpii situată pe vehicul trebuie să fie paralelă cu planul de apăsare al vehiculului pe drum; în plus, axa trebuie să fie perpendiculară pe planul longitudinal median al vehiculului în cazul catadioptrilor și al lămpilor de poziție laterale și paralelă cu acest plan în cazul altor dispozitive de semnalizare. În fiecare direcție se admite o toleranță de ± 3°. În plus, trebuie respectate orice instrucțiuni speciale de montare specificate de producător.

5.4.   În absența unor instrucțiuni specifice, înălțimea și orientarea lămpilor se verifică cu vehiculul gol și amplasat pe o poziție orizontală dreaptă în starea definită la punctele 2.24, 2.24.1 și 2.24.2 și, în cazul în care este instalat un SFA, cu sistemul în stare neutră.

5.5.   Dacă nu există instrucțiuni speciale, lămpile care constituie o pereche trebuie:

5.5.1.

să fie montate pe vehicul simetric în raport cu planul longitudinal median (această estimare urmând să se facă în funcție de forma geometrică exterioară a lămpii și nu de marginea suprafeței iluminante menționate la punctul 2.9);

5.5.2.

să fie simetrice una față de cealaltă în raport cu planul longitudinal median; această cerință nu e valabilă în ceea ce privește structura interioară a lămpii;

5.5.3.

să satisfacă aceleași cerințe colorimetrice și să aibă caracteristici fotometrice sensibil identice. Această condiție nu se aplică unei perechi asortate de lămpi de ceață față din clasa F3;

5.5.4.

să aibă caracteristici fotometrice sensibil identice.

5.6.   Pe vehiculele a căror formă exterioară este asimetrică, condițiile de mai sus se respectă în limita posibilului.

5.7   Lămpi grupate, combinate sau reciproc încorporate sau lămpi independente

5.7.1.   Lămpile pot fi grupate, combinate sau încorporate reciproc unele cu altele cu condiția respectării tuturor cerințelor referitoare la culoare, poziție, orientare, vizibilitate geometrică, legătură electrică și a altor cerințe.

5.7.1.1.   Cerințele fotometrice și colorimetrice pentru o lampă trebuie îndeplinite atunci când toate celelalte funcții cu care lampa este grupată, combinată sau încorporată reciproc, sunt dezactivate.

Cu toate acestea, când o lampă de poziție față sau spate este încorporată reciproc cu una sau mai multe funcții care pot fi activate împreună cu acestea, cerințele privind culoarea fiecăreia dintre aceste alte funcții trebuie să fie îndeplinite atunci când funcția (funcțiile) încorporate reciproc și lămpile de poziție față sau spate sunt aprinse.

5.7.1.2.   Nu este permisă încorporarea reciprocă a lămpilor de stop sau a lămpilor de indicare a direcției.

5.7.1.3.   În cazul în care lămpile de stop și lămpile de indicare a direcției sunt grupate, trebuie îndeplinite următoarele condiții:

5.7.1.3.1.

nicio linie dreaptă orizontală sau verticală care trece prin proeminențele suprafețelor aparente ale acestor funcții pe un plan perpendicular pe axa de referință nu intersectează mai mult de două linii care delimitează suprafețe adiacente de culori diferite;

5.7.1.3.2.

suprafețele lor aparente pe direcția axei de referință, pe baza zonelor limitate de conturul suprafețelor lor emițătoare de lumină, nu se suprapun.

5.7.2.   Lămpi independente

5.7.2.1.   Lămpile independente, astfel cum sunt definite la punctul 2.16.1 litera (a), compuse din două sau mai multe părți distincte, trebuie să fie instalate astfel încât:

(a)

fie suprafața totală a proiecției părților distincte pe un plan tangent la suprafața exterioară a lentilei exterioare și perpendicular pe axa de referință ocupă cel puțin 60 % din cel mai mic patrulater care circumscrie proiecția menționată anterior; fie

(b)

distanța minimă între marginile exterioare ale celor două părți distincte adiacente/tangențiale nu depășește 75 mm atunci când se măsoară perpendicular pe axa de referință.

Aceste cerințe nu se aplică unui catadioptru independent.

5.7.2.2.   Lămpile independente, astfel cum sunt definite la punctul 2.16.1 litera (b) sau (c), compuse din două lămpi marcate cu „D” sau doi catadioptri independenți, trebuie să fie instalate astfel încât:

(a)

fie proiecția suprafețelor aparente în direcția axei de referință a două lămpi sau catadioptri ocupă nu mai puțin de 60 % din cel mai mic patrulater care circumscrie proiecțiile suprafețelor aparente menționate anterior în direcția axei de referință; fie

(b)

distanța minimă între marginile exterioare ale suprafețelor aparente în direcția axei de referință a două lămpi independente sau a doi catadioptri nu depășește 75 mm atunci când se măsoară perpendicular pe axa de referință.

5.7.2.3.   Lămpile independente, astfel cum sunt definite la punctul 2.16.1 litera (d) trebuie să respecte cerințele de la punctul 5.7.2.1.

În cazul în care două sau mai multe lămpi și/sau două sau mai multe suprafețe aparente distincte sunt incluse în aceeași carcasă și/sau au o lentilă externă comună, acestea nu trebuie să fie considerate drept un sistem de lămpi interdependente.

Cu toate acestea, o lampă în forma unei benzi sau fâșii poate constitui o parte a unui sistem de lămpi interdependente.

5.7.2.4.   Două lămpi sau un număr par de lămpi în formă de bandă sau fâșie sunt situate simetric în raport cu planul longitudinal median al vehiculului și se întind pe ambele părți de la cel puțin 0,4 m de marginea exterioară extremă a vehiculului și au nu mai puțin de 0,8 m în lungime; iluminarea acestei suprafețe trebuie să fie asigurată de cel puțin două surse de lumină plasate cât mai aproape posibil de extremități; suprafața emițătoare de lumină poate fi constituită dintr-un număr de elemente juxtapuse, cu condiția ca aceste suprafețe emițătoare de lumină individuale, atunci când sunt proiectate pe un plan transversal, să îndeplinească cerințele de la punctul 5.7.2.1.

5.8.   Înălțimea maximă față de sol se măsoară de la cel mai înalt punct, iar înălțimea minimă din cel mai de jos punct al suprafeței aparente în direcția axei de referință.

În cazul în care înălțimea (maximă și minimă) față de sol îndeplinește în mod evident cerințele prezentului regulament, nu este necesar să se determine marginile exacte ale niciunei suprafețe.

5.8.1.   În scopul reducerii unghiurilor de vizibilitate geometrică, poziția unei lămpi cu privire la înălțimea deasupra solului se măsoară de la planul H.

5.8.2.   Pentru farul cu lumină de întâlnire, înălțimea minimă în raport cu solul se măsoară de la cel mai de jos punct al ieșirii reale a sistemului optic (de exemplu, reflector, lentilă, lentilă de proiecție), indiferent de utilizarea sa.

5.8.3.   Poziția, în ceea ce privește lățimea, se determină de la acea margine a suprafeței aparente în direcția axei de referință care se găsește la cea mai mare distanță de planul longitudinal median al vehiculului în raport cu lățimea totală și de marginile interioare ale suprafeței aparente în direcția axei de referință în raport cu distanța dintre lămpi.

În cazul în care poziția, în raport cu lățimea, îndeplinește în mod evident cerințele prezentului regulament, nu este necesar să se determine marginile exacte ale niciunei suprafețe.

5.9.   În absența unor instrucțiuni specifice, caracteristicile fotometrice (e.g. intensitatea, culoarea, suprafața aparentă etc.) ale unei lămpi nu trebuie variate în mod intenționat pe durata perioadei de activare a lămpii.

5.9.1.   Lămpile indicatoare de direcție, semnalul de avarie și lămpile de poziție laterale galben-auto conforme cu punctul 6.18.7 de mai jos, precum și semnalul de oprire de urgență, trebuie să aibă lumină intermitentă.

5.9.2.   Caracteristicile fotometrice ale oricărei lămpi pot varia:

(a)

în raport cu lumina ambientală;

(b)

ca o consecință a activării altor lămpi; fie

(c)

atunci când lămpile sunt folosite pentru a produce o altă funcție de iluminare,

cu condiția ca orice variație a caracteristicilor fotometrice să fie conformă cu prevederile tehnice ale lămpii vizate.

5.9.3.   Caracteristicile fotometrice ale unei lămpi indicatoare de direcție din categoriile 1, 1a, 1b, 2a sau 2b pot varia în cursul unei iluminări intermitente prin activarea secvențială a surselor de lumină, astfel cum este specificat la punctul 5.6 din Regulamentul nr. 6.

Această dispoziție nu se aplică în cazul în care lămpile indicatoare de direcție din categoriile 2a și 2b sunt exploatate ca semnal de oprire de urgență în conformitate cu punctul 6.23.1 din prezentul regulament.

5.10.   Nicio lumină roșie care ar putea crea confuzie nu este emisă în direcția înainte de o lampă în sensul definiției de la punctul 2.7 și nicio lumină albă nu este emisă spre spate de o lampă, în sensul definiției de la punctul 2.7. Nu se iau în considerare dispozitivele de iluminat montate în interiorul vehiculului. Dacă există îndoieli, această cerință se verifică după cum urmează:

5.10.1.

Pentru vizibilitatea luminii roșii în fața vehiculului, cu excepția celei mai din spate lămpi laterale roșii, nu trebuie să existe vizibilitate directă a suprafeței aparente a unei lămpi roșii văzute de un observator care se deplasează în interiorul zonei 1, după cum este specificat în anexa 4.

5.10.2.

Pentru vizibilitatea luminii albe spre spatele vehiculului, cu excepția lămpilor pentru mersul înapoi și a marcajelor de vizibilitate albe în spate montate pe vehicul, nu trebuie să existe vizibilitate directă a suprafeței aparente a unei lămpi albe, văzute de un observator care se deplasează în zona 2 într-un plan transversal situat la o distanță de 25 m în spatele vehiculului (a se vedea anexa 4).

5.10.3.

Zonele 1 și 2 sunt delimitate, în planele lor respective, așa cum sunt văzute de observator:

5.10.3.1.

în înălțime, de două plane orizontale la 1 m, respectiv 2,2 m deasupra solului;

5.10.3.2.

în lățime, de două plane verticale care, formând în față, respectiv în spate, un unghi de 15° înspre exteriorul planului longitudinal median al vehiculului, trec prin punctul sau punctele de contact ale planelor verticale paralele cu planul longitudinal median al vehiculului care delimitează lățimea globală a vehiculului; dacă există mai multe puncte de contact, cel mai din față dintre acestea corespunde planului din față, iar cel mai din spate corespunde planului din spate.

5.11.   Legăturile electrice trebuie să fie astfel realizate încât lămpile de poziție față și spate, lămpile de gabarit, dacă există, lămpile de poziție laterale, dacă există, precum și lampa de iluminare a plăcii de înmatriculare spate să nu poată fi pornite și oprite decât simultan.

5.11.1.   Această condiție nu se aplică:

5.11.1.1.

În cazul în care lămpile de poziție față și spate, precum și lămpile de poziție laterale, atunci când sunt combinate sau reciproc încorporate cu aceste lămpi, utilizate pe post de lămpi de staționare, sunt aprinse; fie

5.11.1.2.

când lămpile de poziție laterală iluminează intermitent coroborat cu lămpile indicatoare de direcție; fie

5.11.1.3.

când sistemul de semnalizare luminoasă funcționează, în conformitate cu punctul 6.2.7.6.2.

5.11.2.   Lămpilor de poziție față, când funcția lor este substituită, în conformitate cu prevederile de la punctul 5.12.1 de mai jos.

5.11.3.   În cazul unui sistem de lămpi interdependente, toate sursele luminoase trebuie aprinse și stinse simultan.

5.12.   Legăturile electrice trebuie proiectate astfel încât să permită aprinderea farurilor cu lumină de drum, a farurilor cu lumină de întâlnire și a farurilor de ceață față numai în cazul în care sunt aprinse și lămpile menționate la punctul 5.11. Această condiție nu se aplică însă farurilor cu lumină de drum sau celor cu lumină de întâlnire atunci când avertismentele luminoase ale acestora constau în aprinderea intermitentă la scurte intervale a farurilor cu lumină de drum sau în aprinderea intermitentă a farurilor cu lumină de întâlnire sau în aprinderea alternativă la scurte intervale a farurilor cu lumină de drum și a farurilor cu lumină de întâlnire.

5.12.1.   Farurile cu lumină de întâlnire, farurile cu lumină de drum și/sau farurile de ceață față pot substitui funcția lămpilor de poziție față, cu condiția ca:

5.12.1.1.

legăturile lor electrice să fie astfel proiectate încât, în cazul unei avarii a oricăruia dintre aceste sisteme de iluminare, lămpile de poziție față să fie automat reactivate; precum și

5.12.1.2.

lampa/funcția de substituire să îndeplinească, pentru respectiva lampă de poziție, cerințele privind:

(a)

vizibilitatea geometrică prevăzută pentru lămpile de poziție față la punctul 6.9.5; precum și

(b)

valorile fotometrice minime în conformitate cu unghiurile de distribuție a luminii; precum și

5.12.1.3.

să se furnizeze probe adecvate privind conformitatea cu cerințele indicate la punctul 5.12.1.2 de mai sus în rapoartele de încercare pentru lampa înlocuitoare.

5.13.   Indicator

În cazul în care prezentul regulament prevede un indicator cu circuit închis, acesta poate fi înlocuit de un indicator de funcționare.

5.14.   Lămpi mascate

5.14.1.   Mascarea lămpilor este interzisă, cu excepția farurilor cu lumină de drum, a farurilor cu lumină de întâlnire, precum și a lămpilor de ceață față, care pot fi mascate dacă nu sunt în funcțiune.

5.14.2.   În cazul oricărei defecțiuni care afectează funcționarea dispozitivului/dispozitivelor de mascare, lămpile trebuie să rămână în poziția de funcționare, dacă sunt deja în funcțiune, sau trebuie să poată fi deplasate în poziția de funcționare fără ajutorul sculelor.

5.14.3.   Trebuie să existe posibilitatea de a deplasa lămpile în poziția de funcționare și de a le aprinde printr-o singură comandă, fără să se excludă posibilitatea de a le deplasa în poziție de funcționare fără a le aprinde. Cu toate acestea, în cazul farurilor cu lumină de drum și al farurilor cu lumină de întâlnire grupate, comanda menționată anterior nu este obligatorie decât pentru acționarea farurilor cu lumină de întâlnire.

5.14.4.   De pe locul șoferului nu trebuie să fie posibilă oprirea deliberată a deplasării farurilor aprinse, înainte ca acestea să fi atins poziția de funcționare. Atunci când există riscul incomodării altor participanți la trafic în timpul deplasării lămpilor, acestea pot fi aprinse numai după ce au ajuns în poziția normală de funcționare.

5.14.5.   În cazul în care un dispozitiv de mascare are o temperatură cuprinsă între – 30 °C și + 50 °C, farurile trebuie să poate atinge poziția de utilizare în interval de trei secunde de la inițierea comenzii.

5.15.   Culorile luminii emise de lămpi (12) sunt următoarele:

Far cu lumină de drum:

Alb

Far cu lumină de întâlnire:

Alb

Lampă de ceață față:

Alb sau galben selectiv

Lampă pentru mersul înapoi:

Alb

Lampă indicatoare de direcție:

Galben auto

Semnal de avarie:

Galben auto

Lampă de stop:

Roșu

Semnal pentru oprirea de urgență:

Galben auto sau roșu

Semnalul de avertizare în cazul coliziunii la extremitatea posterioară:

Galben auto

Lampa plăcuței de înmatriculare spate:

Alb

Lampă de poziție față:

Alb

Lampă de poziție spate:

Roșu

Lampă de ceață față

Alb sau galben selectiv

Lampă de ceață spate:

Roșu

Lampă de staționare:

Alb în față, roșu în spate, galben auto dacă sunt încorporate reciproc în lămpile laterale indicatoare de direcție sau în lămpile de poziție laterale

Lampă de poziție laterală:

Galben auto; cu toate acestea, cea mai din spate lampă de poziție laterală poate fi roșie dacă este grupată sau combinată sau încorporată reciproc cu lampa de poziție spate, cu lampa de gabarit spate, cu lampa de ceață spate, cu lampa de stop sau dacă este grupată sau are o parte a suprafeței emițătoare de lumină comună cu catadioptrul spate

Lampă de gabarit:

Alb în față, roșu în spate

Lampă de circulație pe timp de zi:

Alb

Catadioptru spate, netriunghiular:

Roșu

Catadioptri spate, triunghiulari:

Roșu

Catadioptru față, netriunghiular:

Identic cu lumina incidentă (13)

Catadioptru lateral, netriunghiular:

Galben auto; cu toate acestea, cel mai din spate catadioptru lateral poate fi roșu dacă este grupat sau are o parte a suprafeței emițătoare de lumină comună cu lampa de poziție spate, lampa de gabarit spate, lampa de ceață spate, lampa de stop, cu cea mai din spate lampă de poziție laterală roșie sau cu catadioptrul spate, netriunghiular.

Lampă în unghi:

Alb

Marcaj de vizibilitate:

Alb spre față;

Alb sau galben pe lateral;

Roșu sau galben în spate (14).

Sistem de iluminare față adaptiv (SFA):

Alb

Lampă de curtoazie exterioară:

Alb

Lampă de manevră:

Alb

5.16.   Numărul de lămpi

5.16.1.   Numărul de lămpi montate pe vehicul este egal cu numărul specificat în specificațiile individuale din prezentul regulament.

5.17.   Pe componentele mobile se poate instala orice lampă, sub rezerva respectării condițiilor specificate la punctele 5.18, 5.19 și 5.20.

5.18.   Lămpile de poziție spate, lămpile indicatoare de direcție spate și catadioptrii spate, triunghiulari și netriunghiulari, pot fi instalați pe componente mobile numai în cazul în care:

5.18.1.

În toate pozițiile fixe ale componentelor mobile lămpile îndeplinesc toate cerințele referitoare la poziție, vizibilitate geometrică și cerințele colorimetrice și fotometrice pentru aceste lămpi.

5.18.2.

Dacă funcțiile menționate la punctul 5.18 sunt obținute de către un ansamblu de două lămpi de tip „D” (a se vedea punctul 2.16.1), numai una dintre lămpi trebuie să îndeplinească cerințele privind poziția, vizibilitatea geometrică și cerințele fotometrice pentru aceste lămpi, în oricare dintre pozițiile fixe ale componentelor mobile.

sau

5.18.3.

În cazul în care se montează și se pun în funcțiune lămpi suplimentare pentru funcțiile de mai sus, atunci când componenta mobilă se găsește în orice poziție deschisă fixă, cu condiția ca aceste lămpi suplimentare să îndeplinească toate cerințele referitoare la poziție, vizibilitate geometrică și pe cele fotometrice aplicabile lămpilor montate pe componenta mobilă.

5.18.4.

În cazul în care funcțiile menționate la punctul 5.18 sunt obținute printr-un sistem de lămpi interdependente, se aplică oricare dintre următoarele condiții:

(a)

cerințele de la punctul 5.18.1 se consideră ca fiind satisfăcute dacă sistemul complet de lămpi interdependente este montat pe componenta (componentele) mobilă (mobile). Cu toate acestea, se pot pune în funcțiune lămpi suplimentare pentru funcțiile de mai sus, atunci când componenta mobilă se găsește în orice poziție deschisă fixă, cu condiția ca aceste lămpi suplimentare să îndeplinească toate cerințele referitoare la poziție, vizibilitate geometrică, precum și pe cele colorimetrice și fotometrice aplicabile lămpilor montate pe componenta mobilă; sau

(b)

În cazul în care sistemul de lămpi interdependente este parțial montat pe componenta fixă și parțial montat pe o componentă mobilă, cu excepția lămpilor indicatoare de direcție, lampa (lămpile) interdependentă(e) specificată(e) de solicitant în cursul procedurii de omologare a dispozitivului trebuie să îndeplinească toate cerințele în materie de poziție, vizibilitate geometrică și cerințele colorimetrice și fotometrice pentru aceste lămpi, în oricare dintre pozițiile fixe ale componentei (componentelor) mobile.

Cerința (cerințele) de vizibilitate geometrică spre interior este (sunt) considerată(e) a fi satisfăcută(e) dacă această (aceste) lampă (lămpi) respectă valorile fotometrice prevăzute la omologarea dispozitivului pentru distribuția luminii, în oricare dintre pozițiile fixe ale componentei (componentelor) mobile.

În cazul unei lămpi indicatoare de direcție, lampa interdependentă(e) specificată(e) de solicitant în cursul procedurii de omologare a dispozitivului, trebuie să îndeplinească toate cerințele în materie de poziție, vizibilitate geometrică și cerințele colorimetrice și fotometrice, în toate pozițiile fixe ale componentei (componentelor) mobile. Acest lucru nu se aplică în cazul în care, pentru a respecta sau a completa unghiul de vizibilitate geometrică, sunt activate lămpi suplimentare atunci când componenta mobilă se găsește în orice poziție deschisă fixă, cu condiția ca aceste lămpi suplimentare să îndeplinească toate cerințele de poziție și cerințele fotometrice și colorimetrice aplicabile lămpilor indicatoare de direcție montate pe componenta mobilă.

5.19.   În cazul în care componentele mobile sunt într-o altă poziție decât „poziția normală de utilizare”, dispozitivele instalate pe acestea nu trebuie să cauzeze disconfort celorlalți participanți la trafic.

5.20.   Dacă o lampă este instalată pe o componentă mobilă, iar componenta mobilă este în „poziție normală de funcționare”, lampa trebuie întotdeauna să revină în poziția specificată de producător în conformitate cu prezentul regulament. În cazul farurilor cu lumină de întâlnire și al lămpilor de ceață față, această cerință este considerată satisfăcută dacă, atunci când componentele mobile sunt deplasate și revin la poziția normală de 10 ori, nicio valoare a înclinării unghiulare a acestor lămpi, în raport cu suportul lor, măsurată după fiecare utilizare a componentei mobile, nu diferă cu mai mult de 0,15 % de media celor 10 valori măsurate. În cazul în care se depășește această valoare, fiecare limită specificată la punctul 6.2.6.1.1 se modifică prin acest surplus astfel încât să se reducă gama unghiurilor de înclinare la verificarea vehiculului în conformitate cu anexa 6.

5.21.   Suprafața aparentă în direcția axei de referință a lămpilor de poziție față și spate, a lămpilor indicatoare de direcție față și spate și a catadioptrilor nu este mascată cu mai mult de 50 % de oricare din componentele mobile, cu sau fără dispozitiv de iluminare instalat, în orice poziție fixă diferită de „poziția normală de utilizare”.

Poziția fixă a unei componente mobile înseamnă poziția (pozițiile) stabilă(e) sau normală(e) a (ale) componentei mobile specificate de producătorul vehiculului, indiferent dacă este blocată sau nu.

În cazul în care cerința de mai sus nu este viabilă:

5.21.1.

se pun în funcțiune lămpi suplimentare care satisfac toate cerințele referitoare la poziție, la vizibilitatea geometrică și pe cele colorimetrice și fotometrice atunci când suprafața aparentă în direcția axei de referință a acestor lămpi este mascată în proporție de peste 50 % de componenta mobilă; fie

5.21.2.

în formularul de comunicare (punctul 10.1 al anexei 1) se introduce o observație prin care se informează alte autorități competente că mai mult de 50 % din suprafața aparentă poate fi mascată de componente mobile; precum și

în interiorul vehiculului se găsește o notă care informează utilizatorul că, în anumite poziții ale componentelor mobile, ceilalți participanți la trafic sunt avertizați de prezența vehiculului pe drum; de exemplu, prin intermediul unui triunghi de avertizare sau al altor dispozitive în conformitate cu cerințele naționale pentru utilizarea pe drum.

5.21.3.

Punctul 5.21.2 nu se aplică catadioptrilor.

5.22.   Cu excepția catadioptrilor, chiar și o lampă purtând o marcă de omologare este considerată ca nefiind prezentă în cazul în care nu poate fi pusă în funcțiune numai prin instalarea unei surse de lumină și/sau a unei siguranțe.

5.23.   Lămpile omologate cu sursă(e) de lumină în conformitate cu Regulamentul nr. 37, cu excepția cazului în care aceste surse luminoase sunt utilizate ca sursă(e) de lumină neînlocuibilă(e) în sensul definiției de la punctul 2.7.1.1.2 din prezentul regulament, se montează în așa fel încât sursa de lumină să poată fi corect înlocuită, fără a fi necesară asistență specială sau utilizarea unor alte scule speciale în afară de cele furnizate împreună cu vehiculul de către producător. Producătorul vehiculului furnizează împreună cu acesta o descriere a detaliată a procedurii de înlocuire.

5.23.1.   În cazul în care un modul de sursă de lumină include un suport pentru o sursă de lumină înlocuibilă omologată în conformitate cu Regulamentul nr. 37, sursa de lumină respectivă trebuie să fie înlocuibilă, astfel cum se prevede la punctul 5.23 de mai sus.

5.24.   Este permisă orice înlocuire temporară de securitate a funcției de semnalizare luminoasă a lămpii de poziție spate, cu condiția ca funcția de substituire în caz de defectare să fie similară în ceea ce privește culoarea, intensitatea principală și poziția cu funcția care nu mai este operațională și cu condiția ca dispozitivul de înlocuire să rămână funcțional și să continue să-și îndeplinească funcția de securitate inițială. Pe parcursul înlocuirii, un indicator pe bord (a se vedea punctul 2.18 al prezentului regulament) indică producerea unei înlocuiri temporare și necesitatea unor reparații.

5.25.   În cazul instalării unui SFA, acesta trebuie considerat ca fiind echivalentul unei perechi de faruri cu lumină de întâlnire și, dacă întrunește funcții ale luminii de drum, trebuie considerat echivalentul unei perechi de faruri cu lumină de drum.

5.26.   Lămpile indicatoare de direcție spate, lămpile de poziție spate, lămpile de stop (cu excepția lămpilor de stop din categoria S4) și lămpile de ceață spate cu comanda de intensitate luminoasă variabilă sunt permise, acestea trebuind să răspundă simultan la cel puțin una dintre următoarele influențe externe: modul de iluminare ambientală, ceața, zăpada, ploaia, pulberea, norii de praf, contaminarea suprafeței emițătoare de lumină, cu condiția ca relația de intensitate prescrisă a acestora să fie menținută pe durata tranzițiilor de variație. Pe durata tranziției, nu trebuie să se constate nicio variație bruscă a intensității. Lămpile de stop din categoria S4 pot produce intensități luminoase variabile separat de celelalte lămpi. Șoferul are posibilitatea de a fixa intensitățile de mai sus la intensități corespunzătoare cu categoria stabilă a acestora și de a le readuce la categoria automat variabilă a acestora.

5.27.   Pentru vehiculele din categoriile M și N, solicitantul trebuie să demonstreze serviciului tehnic responsabil cu încercarea de omologare de tip că alimentarea cu energie electrică pentru dispozitivele indicate respectă condițiile precizate la punctele 2.7.9, 2.7.10, 2.7.12, 2.7.14 și 2.7.15 de mai sus, atunci când sistemul electric al vehiculului este în stare de funcționare la o tensiune constantă, reprezentativă pentru categoria de vehicul alimentat cu energie, astfel cum a fost specificat de către solicitant, cu următoarele prevederi:

5.27.1.

Tensiunea de ieșire la bornele dispozitivelor care, în conformitate cu documentația proprie de omologare de tip, au fost supuse încercării fie prin intermediul unei surse de curent speciale/dispozitiv electronic de reglare a sursei de lumină, fie într-un mod de funcționare secundar sau la tensiunea cerută de către solicitant, nu trebuie să depășească tensiunea specificată pentru dispozitivele sau funcțiile relevante, astfel cum au fost omologate.

5.27.2.

În toate cazurile, condițiile de furnizare a energiei electrice care nu sunt acoperite de punctul 5.27.1, tensiunea la bornele dispozitivului (dispozitivelor) sau funcția (funcțiile) nu trebuie să depășească 6,75 V (sisteme de 6 volți), 13,5 V (sisteme de 12 volți) sau 28 V (sisteme de 24 volți) cu mai mult de 3 procente. Mijloacele de control al tensiunii maxime la bornele dispozitivului pot, din motive practice, să fie situate în interiorul corpului dispozitivului.

5.27.3.

Prevederile punctelor 5.27.1 și 5.27.2 nu se aplică dispozitivelor care includ un dispozitiv electronic de reglare a sursei de lumină sau un variator al intensității luminoase care fac parte din dispozitiv.

5.27.4.

La documentația de omologare se anexează un raport care descrie metoda utilizată pentru demonstrarea conformității și rezultatele obținute.

5.28.   Prevederi generale privind vizibilitatea geometrică

5.28.1.   În interiorul unghiurilor de vizibilitate geometrică nu trebuie să existe niciun obstacol pentru propagarea luminii din nicio parte a suprafeței aparente a lămpii observate de la infinit. Cu toate acestea, nu se iau în considerare obstacolele dacă acestea existau deja în momentul în care lampa a fost omologată de tip.

5.28.2.   În cazul în care măsurătorile sunt efectuate în apropierea lămpii, direcția de observare este deplasată paralel astfel încât să se obțină aceeași precizie.

5.28.3.   În cazul în care, la instalarea lămpii, una dintre părțile suprafeței aparente a lămpii este mascată de una dintre componentele suplimentare ale vehiculului, trebuie să se furnizeze dovezi că acea parte a lămpii care este nemascată de obstacole este totuși conformă cu valorile fotometrice impuse pentru omologarea dispozitivului.

5.28.4.   În cazul în care unghiul vertical al vizibilității geometrice sub orizontală poate fi redus la 5° (lampa la mai puțin de 750 mm deasupra solului măsurat în conformitate cu prevederile de la punctul 5.8.1 de mai sus), câmpul fotometric al măsurătorilor efectuate pe unitatea optică instalată poate fi redus la 5° sub orizontală.

5.28.5.   În cazul unui sistem de lămpi interdependente, cerințele de vizibilitate geometrică trebuie îndeplinite în cazul în care toate lămpile interdependente din sistem funcționează împreună.

5.29.   Un modul LED nu trebuie să fie înlocuibil, dacă acest lucru este precizat în fișa de comunicare a omologării de tip pentru componente.

6.   SPECIFICAȚII INDIVIDUALE

6.1.   Farul cu lumină de drum (Regulamentele nr. 98 și 112)

6.1.1.   Prezență

Obligatoriu pe autovehicule. Interzis pe remorci.

6.1.2.   Număr

Două sau patru, omologate de tip în conformitate cu Regulamentele nr. 98 sau 112, cu excepția farului de clasă A.

Pentru vehiculele din categoria N3: Se pot instala două faruri cu lumină de drum suplimentare.

În cazul în care un vehicul este echipat cu patru faruri mascate, instalarea a două faruri suplimentare este autorizată numai în scopul semnalizării luminoase constând dintr-o iluminare intermitentă, la intervale scurte (a se vedea punctul 5.12 de mai sus) pe timp de zi.

6.1.3.   Dispunere

Nu sunt prevăzute specificații speciale.

6.1.4.   Orientare

6.1.4.1.   În lățime: Nu sunt prevăzute specificații speciale.

6.1.4.2.   În înălțime: Nu sunt prevăzute specificații speciale.

6.1.4.3.   În lungime: în fața vehiculului. Această condiție este considerată ca fiind îndeplinită dacă lumina emisă nu cauzează disconfort conducătorului auto, nici direct, nici indirect prin intermediul dispozitivelor de vizibilitate indirectă și/sau al altor suprafețe reflectante ale vehiculului.

6.1.5.   Vizibilitate geometrică

Vizibilitatea suprafeței luminoase, cuprinzând și vizibilitatea în zonele ce nu par iluminate în direcția de observare luată în considerare, trebuie să fie asigurată în interiorul unui spațiu divergent definit de drepte generatoare ce se sprijină pe conturul suprafeței luminoase și fac un unghi de cel puțin 5° în raport cu axa de referință a farului. Originea unghiurilor de vizibilitate geometrică este perimetrul proiecției suprafeței iluminante pe un plan transversal tangent la partea cea mai avansată a lentilei farului.

6.1.6.   Orientare

Spre față.

Pe fiecare parte a vehiculului pentru producerea iluminării în curbă poate pivota numai un far cu lumină de drum.

6.1.7.   Legături electrice

6.1.7.1.   Cu excepția cazului în care sunt utilizate pentru a emite semnale luminoase intermitente la intervale scurte de timp, farurile cu lumină de drum pot fi aprinse numai în cazul în care întrerupătorul principal se află în poziția PORNIT sau AUTO (automată) și sunt întrunite condițiile pentru activarea automată a fasciculului luminii de întâlnire. În acest caz, farurile cu lumină de drum pot fi stinse automat atunci când nu mai există condițiile pentru activarea automată a fasciculului luminii de întâlnire.

6.1.7.2.   Comanda farurilor cu lumină de drum poate fi automată, în ceea ce privește activarea și dezactivarea acestora, semnalele de control fiind produse de către un sistem de senzori care are capacitatea de a detecta și a reacționa la fiecare dintre următoarele date:

(a)

condițiile de iluminare ambiantă;

(b)

lumina emisă de dispozitivele de iluminat față și de dispozitivele de semnalizare luminoasă față ale vehiculelor care circulă în sens opus;

(c)

lumina emisă de dispozitivele de semnalizare luminoasă spate ale vehiculelor care circulă în față.

Pentru a îmbunătăți performanța, sunt permise funcții suplimentare ale senzorului.

În sensul prezentului punct, „vehicule” înseamnă vehicule din categoriile L, M, N, O și T, precum și biciclete, aceste vehicule fiind echipate cu catadioptri, cu un dispozitiv de iluminat și de semnalizare luminoasă, care sunt aprinse.

6.1.7.3.   Trebuie să fie întotdeauna posibil să se aprindă și să se stingă manual farurile cu lumină de drum și să se decupleze manual comanda automată a farurilor cu lumină de drum.

Mai mult, stingerea farurilor cu lumină de drum și a comenzii automate a acestora se efectuează prin intermediul unei operațiuni manuale simple și rapide; nu este permisă utilizarea submeniurilor.

6.1.7.4.   Farurile cu lumină de drum se pot aprinde simultan sau în pereche. În cazul în care sunt instalate două faruri cu lumină de drum suplimentare, în conformitate cu dispozițiile de la punctul 6.1.2 care acordă autorizația în acest sens numai vehiculelor din categoria N3, nu pot fi aprinse simultan mai mult de două perechi. Pentru trecerea de la lumina de întâlnire la lumina de drum trebuie aprinsă cel puțin o pereche de faruri cu lumină de drum. Pentru trecerea de la lumina de drum la lumina de întâlnire, toate farurile cu lumină de drum trebuie stinse simultan.

6.1.7.5.   Lumina de drum poate rămâne aprinsă în același timp cu lumina de întâlnire.

6.1.7.6.   În cazul în care sunt montate patru faruri mascate, poziția de utilizare a acestora trebuie să împiedice funcționarea simultană a oricăror alte lămpi suplimentare montate, dacă acestea sunt destinate să furnizeze semnale luminoase constând din iluminare intermitentă la intervale scurte (a se vedea punctul 5.12) pe timp de zi.

6.1.8.   Indicator

Indicator cu circuit închis obligatoriu.

6.1.8.1.   În cazul în care comanda farurilor cu lumină de drum este automată, astfel cum este descris la punctul 6.1.7.1 de mai sus, conducătorului auto trebuie să i se indice că este activată comanda automată a funcției luminii de drum. Aceste informații trebuie să rămână afișate atât timp cât funcționarea automată este activată.

6.1.9.   Alte cerințe

6.1.9.1.   Intensitatea maximă agregată a farurilor cu lumină de drum care pot fi puse în funcțiune simultan nu depășește 430 000 cd, ceea ce corespunde unei valori de referință de 100.

6.1.9.2.   Această intensitate maximă se obține prin adunarea marcajelor de referință individuale care sunt indicate pe diferitele faruri. Marcajul de referință „10” se alocă fiecăruia dintre farurile marcate cu „R” sau „CR”.

6.1.9.3.   Activarea și dezactivarea automată a farurilor cu lumină de drum:

6.1.9.3.1.

Sistemul de senzori utilizat pentru comanda activării și dezactivării automate a farurilor cu lumină de drum, astfel cum este descris la punctul 6.1.7.1, trebuie să respecte următoarele cerințe:

6.1.9.3.1.1.

Limitele câmpurilor minime în care senzorul este în măsură să detecteze lumina emisă de alte vehicule conform definiției de la punctul 6.1.7.1 de mai sus sunt definite de unghiurile indicate mai jos.

6.1.9.3.1.1.1.

Unghiurile orizontale: 15° la stânga și 15° la dreapta.

Unghiurile verticale:

Unghiul ascendent

Înălțimea de montare a senzorului (centrul de deschidere a senzorului față de sol)

Sub 2 m

Între 1,5 m și 2,5 m

Mai mare de 2,0 m

Unghiul descendent

2 °

2° la 5°

Aceste unghiuri sunt măsurate din centrul deschiderii senzorului față de o linie dreaptă, orizontală, prin centrul acesteia și paralel cu planul longitudinal median al vehiculului.

6.1.9.3.1.2.

Sistemul de senzori trebuie să poată detecta pe un drum drept și orizontal:

(a)

un autovehicul care vine din sens opus la o distanță de cel puțin 400 m;

(b)

un autovehicul sau o combinație de vehicul și remorcă aflate în față la o distanță de cel puțin 100 m;

(c)

o bicicletă care vine din sens opus la o distanță de cel puțin 75 m, iluminarea acesteia fiind reprezentată de o lampă albă cu o intensitate luminoasă de 150 cd emițătoare de lumină cu o suprafață de 10 cm2 ± 3 cm2 și o înălțime deasupra solului de 0,8 m.

Pentru a verifica conformitatea cu literele (a) și (b) de mai sus, vehiculul care circulă în sens opus și vehiculul (sau combinația vehicul-remorcă) care circulă în față trebuie să aibă lămpile de poziție (dacă este cazul) și farurile cu lumină de întâlnire aprinse.

6.1.9.3.2.

Tranziția de la lumina de drum la lumina de întâlnire și invers, în conformitate cu condițiile indicate la punctul 6.1.7.1 de mai sus, poate fi efectuată în mod automat și nu trebuie să cauzeze disconfort, distragerea atenției sau lumină orbitoare.

6.1.9.3.3.

Nivelul global de performanță al comenzii automate se verifică prin:

6.1.9.3.3.1.

mijloace de simulare sau alte metode de verificare acceptate de autoritatea responsabilă de omologarea de tip, astfel cum au fost furnizate de către solicitant;

6.1.9.3.3.2.

un ciclu de încercare în conformitate cu punctul 1 din anexa 12. Performanța comenzii automate trebuie să fie documentată și verificată în funcție de descrierea solicitantului. Orice funcționare defectuoasă evidentă trebuie să fie contestată (de exemplu, mișcare unghiulară excesivă sau licărire).

6.1.9.3.4.

Comanda farurilor cu lumină de drum poate fi astfel încât farurile cu lumină de drum să fie puse în funcțiune automat numai atunci când:

(a)

nu a fost detectat niciun vehicul, astfel cum este menționat la punctul 6.1.7.1 de mai sus, în câmpurile și distanțele conform punctelor 6.1.9.3.1.1 și 6.1.9.3.1.2; și

(b)

nivelurile de iluminare ambiantă detectate sunt astfel cum este descris la punctul 6.1.9.3.5 de mai jos.

6.1.9.3.5.

În cazul în care farurile cu lumină de drum sunt aprinse automat, acestea sunt scoase din funcțiune automat în momentul când se detectează vehicule care circulă în sens opus sau care circulă în față, astfel cum este menționat la punctul 6.1.7.1 de mai sus, în câmpurile și distanțele conform punctelor 6.1.9.3.1.1 și 6.1.9.3.1.2.

În plus, acestea trebuie să se stingă automat în cazul în care iluminarea produsă de condițiile de iluminare ambiantă depășește 7 000 lx.

Conformitatea cu aceste cerințe trebuie demonstrată de către solicitant prin simulare sau prin alte metode de verificare acceptate de autoritatea de omologare de tip. În cazul în care este necesar, cantitatea de lumină se măsoară pe o suprafață orizontală, cu un senzor cu corectură a cosinusului unghiului de incidență la aceeași înălțime cu poziția de montare a senzorului vehiculului. Acest lucru poate fi demonstrat de către producător prin furnizarea de documentație sau prin alte metode acceptate de autoritatea de omologare de tip.

6.2.   Farul cu lumină de întâlnire (Regulamentele nr. 98 și 112)

6.2.1.   Prezență

Obligatorie pe autovehicule. Interzisă pe remorci.

6.2.2.   Număr

Două, omologate de tip în conformitate cu Regulamentele nr. 98 sau 112, cu excepția farului de clasă A.

6.2.3.   Dispunere

Nu sunt prevăzute cerințe speciale.

6.2.4.   Orientarea

6.2.4.1.   În lățime: acea margine a suprafeței aparente în direcția axei de referință care se află la cea mai mare distanță de planul longitudinal median al vehiculului nu trebuie să se găsească la mai mult de 400 mm de marginea exterioară extremă a vehiculului.

Marginile interioare ale suprafețelor aparente în direcția axelor de referință se situează la o distanță de cel puțin 600 mm una față de cealaltă. Cu toate acestea, aceste dispoziții nu se aplică vehiculelor din categoriile M1 și N1; pentru toate celelalte categorii de autovehicule, această distanță se poate reduce la 400 mm în cazul în care lățimea totală a vehiculului este mai mică de 1 300 mm.

6.2.4.2.   În înălțime: nu mai puțin de 500 mm și nu mai mult de 1 200 mm deasupra solului. Pentru categoria N3G (vehicule de teren) (15), înălțimea maximă poate fi mărită la 1 500 mm.

6.2.4.3.   În lungime: în fața vehiculului. Această condiție este considerată îndeplinită dacă lumina emisă nu cauzează disconfort conducătorului auto, nici direct, nici indirect prin intermediul oglinzilor retrovizoare și/sau al altor suprafețe reflectante ale vehiculului.

6.2.5.   Vizibilitate geometrică

Definită de unghiurile α și ß în conformitate cu specificațiile de la punctul 2.13.:

 

α = 15° în sus și 10° în jos,

 

ß = 45° spre exterior și 10° spre interior.

Prezența partițiilor sau a altor elemente de echipament lângă far nu trebuie să conducă la efecte secundare care să provoace disconfort celorlalți participanți la trafic.

6.2.6.   Orientare

Spre față.

6.2.6.1.   Orientare verticală

6.2.6.1.1.   Înclinația inițială descendentă a delimitării superioare a luminii de întâlnire care trebuie reglată cu vehiculul gol, cu o persoană pe locul șoferului, se specifică, în limita unei acurateți de 0,1 %, de către producătorul vehiculului și trebuie să fie indicată în mod lizibil și indelebil pe fiecare vehicul aproape fie de faruri, fie de plăcuța producătorului, prin simbolul prevăzut la anexa 7.

Valoarea acestei înclinații descendente se definește în conformitate cu punctul 6.2.6.1.2.

6.2.6.1.2.   În funcție de înălțimea de montare exprimată în metri (h) a marginii inferioare a suprafeței aparente în direcția axei de referință a farului cu lumină de întâlnire, măsurată la un vehicul gol, înclinația verticală a delimitării superioare a luminii de întâlnire, în toate condițiile statice prevăzute la anexa 5, rămân între următoarele limite, iar reglajele inițiale au următoarele valori:

h < 0,8

Limite:

între – 0,5 % și – 2,5 %

reglaj inițial:

între – 1,0 % și – 1,5 %

0,8 < h < 1,0

Limite:

între – 0,5 % și – 2,5 %

reglaj inițial:

între – 1,0 % și – 1,5 %

sau, la latitudinea producătorului,

Limite:

între – 1,0 % și – 3,0 %

reglaj inițial:

între – 1,5 % și – 2,0 %

În acest caz, cererea de omologare de tip a vehiculului trebuie să includă informații cu privire la care dintre cele două alternative urmează să se utilizeze.

h > 1,0

Limite:

între – 1,0 % și – 3,0 %

reglaj inițial:

între – 1,5 % și – 2,0 %

Limitele specificate anterior și valorile de focalizare inițiale sunt prezentate în schema de mai jos.

Pentru vehiculele din categoria N3G (vehicule de teren) ale căror faruri depășesc înălțimea de 1 200 mm, limitele pentru înclinația verticală a delimitării superioare a luminii farurilor sunt cuprinse între: – 1,5 % și – 3,5 %.

Centrul de focalizare inițial trebuie stabilit între – 2 % și – 2,5 %.

Image

6.2.6.2.   Dispozitiv de reglare a înălțimii fasciculului farurilor

6.2.6.2.1.   În cazul în care, pentru a satisface cerințele de la punctele 6.2.6.1.1 și 6.2.6.1.2, este necesar un dispozitiv de reglare a înălțimii fasciculului farurilor, acest dispozitiv trebuie să fie automat.

6.2.6.2.2.   Cu toate acestea, sunt permise dispozitive cu reglaj manual, atât de tip continuu, cât și de tip necontinuu, cu condiția ca acestea să fie prevăzute cu o poziție de oprire la care lămpile pot fi aduse la înclinația inițială definită la punctul 6.2.6.1.1 prin intermediul unor șuruburi de reglaj obișnuite sau prin alte mijloace.

Aceste dispozitive cu reglaj manual trebuie să poată fi acționate de pe locul șoferului.

Pe dispozitivele cu reglaj continuu trebuie să fie aplicate mărci de referință care să indice stările de încărcare care necesită reglarea luminii de întâlnire.

Numărul de trepte al dispozitivelor cu reglare discontinuă trebuie să permită asigurarea respectării intervalului de valori specificat la punctul 6.2.6.1.2 pentru toate stările de încărcare definite în anexa 5.

Și pentru aceste dispozitive, condițiile de încărcare prevăzute la anexa 5 care necesită reglarea luminii de întâlnire trebuie să fie indicate în mod clar în apropierea comenzii dispozitivului (anexa 8).

6.2.6.2.3.   În eventualitatea defectării dispozitivelor prevăzute la punctele 6.2.6.2.1 și 6.2.6.2.2, farul cu lumină de întâlnire nu poate lua o poziție în care fasciculul este mai mic decât era în momentul în care a survenit defecțiunea.

6.2.6.3.   Procedura de măsurare

6.2.6.3.1.   După reglajul înclinării inițiale, înclinația verticală a luminii de întâlnire, exprimată în procente, se măsoară în condiții statice în toate stările de încărcare definite în anexa 5.

6.2.6.3.2.   Măsurarea variației înclinării fazei cu lumină de întâlnire în funcție de starea de încărcare trebuie realizată conform procedurii de încercare definite în anexa 6.

6.2.6.4.   Orientare orizontală

Orientarea orizontală a unuia sau a ambelor faruri cu lumină de întâlnire poate varia pentru a produce iluminarea în curbă, cu condiția ca, în cazul în care fie întregul fascicul, fie cotul delimitării superioare a luminii farurilor este deplasat, cotul delimitării superioare a luminii farurilor să nu intersecteze linia traiectoriei din centrul de gravitate al vehiculului la distanțe din fața vehiculului care sunt mai mari de 100 de ori decât înălțimea de montare a respectivelor faruri cu lumină de întâlnire.

6.2.7.   Legături electrice

6.2.7.1.   Comanda trecerii la lumina de întâlnire trebuie să declanșeze stingerea simultană a tuturor farurilor cu lumină de drum.

6.2.7.2.   Lumina de întâlnire poate rămâne aprinsă în același timp cu lumina de drum.

6.2.7.3.   În cazul farurilor cu lumină de întâlnire în conformitate cu Regulamentul nr. 98, sursele de lumină cu descărcare gazoasă rămân în stare de funcționare pe parcursul funcționării luminii de drum.

6.2.7.4.   Se poate activa o sursă luminoasă suplimentară sau unul sau mai multe module LED situate în interiorul farurilor cu lumină de întâlnire sau într-o lampă (cu excepția farului cu lumină de drum) grupate sau încorporate reciproc cu respectivele faruri cu lumină de întâlnire, pentru a produce iluminare în curbă, cu condiția ca raza orizontală a curburii traiectoriei centrului de gravitate al vehiculului să fie de 500 m sau mai mică. Acest lucru poate fi demonstrat de către producător prin calcul sau prin alte metode acceptate de autoritatea de omologare de tip.

6.2.7.5.   Farurile cu lumină de întâlnire pot fi aprinse și stinse automat. Cu toate acestea, întotdeauna trebuie să fie posibil ca aceste faruri cu lumină de întâlnire să poată fi aprinse și stinse manual.

6.2.7.6.   În cazul în care lămpile de circulație pe timp de zi sunt instalate și funcționează în conformitate cu prevederile de la punctul 6.19, fie

6.2.7.6.1.

farurile cu lumină de întâlnire se aprind și se sting automat, în funcție de condi