Accept Refuse

EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 42008X1220(01)

Rezoluția Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind crearea unei rețele de cooperare legislativă a ministerelor de justiție din cadrul Uniunii Europene

OJ C 326, 20.12.2008, p. 1–2 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

20.12.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 326/1


Rezoluția Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind crearea unei rețele de cooperare legislativă a ministerelor de justiție din cadrul Uniunii Europene

(2008/C 326/01)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE ȘI REPREZENTANȚII GUVERNELOR STATELOR MEMBRE REUNIȚI ÎN CADRUL CONSILIULUI,

Întrucât:

1.

Cunoașterea legislației celorlalte state membre sau a unor state terțe constituie un instrument indispensabil pentru ministerele de justiție ale statelor membre ale Uniunii Europene, în special pentru elaborarea legislației și pentru transpunerea dreptului comunitar care intră în general în sfera lor de competență, îndeosebi în materie de drept civil și penal, fiind înțeles că ministerele de justiție ale statelor membre au competențe diferite.

2.

Obținerea informațiilor se poate dovedi aleatorie și complexă.

3.

Ministerele de justiție dispun de informațiile cele mai precise privind legislația lor internă, privind jurisprudența corespunzătoare și privind reformele majore în curs.

4.

Ar trebui creată o rețea de cooperare legislativă pentru a oferi ministerelor de justiție un acces eficient la legislațiile naționale ale celorlalte state membre.

5.

De altfel, Uniunea Europeană și-a fixat drept obiectiv asigurarea unui spațiu de libertate, securitate și justiție pentru cetățenii săi. Crearea acestui spațiu ar fi facilitată de o mai bună cunoaștere reciprocă a sistemelor judiciare și juridice ale statelor membre și a legislației acestora, precum și de o informare reciprocă cu privire la proiectele de reformă în materie de justiție.

6.

Crearea unei „rețele de cooperare legislativă a ministerelor de justiție ale statelor membre ale Uniunii Europene” ar contribui la realizarea acestui obiectiv și la promovarea unei mai bune înțelegeri a legislațiilor celorlalte state membre care, la rândul său, reprezintă un mijloc de consolidare a încrederii reciproce și de favorizare a aplicării principiului recunoașterii reciproce. De asemenea, aceasta ar permite realizarea în comun de către ministerele de justiție a unor studii de drept comparat cu privire la chestiuni legislative sau juridice,

ADOPTĂ PREZENTA REZOLUȚIE:

(1)

Statele membre ar trebui să creeze progresiv „o rețea de cooperare legislativă a ministerelor de justiție din cadrul Uniunii Europene” denumită în continuare „rețeaua”. Participarea la rețea s-ar face pe o bază voluntară.

(2)

1.

Obiectivul rețelei ar trebui să fie consolidarea accesului la informațiile deținute de ministerele de justiție ale statelor membre ale Uniunii Europene privind legislația în vigoare, privind sistemele judiciare și juridice și privind proiectele de reformă majore în materie de justiție. Rețeaua ar trebui să permită în special:

(a)

oferirea către membrii rețelei, la cerere, a unor informații legislative și de jurisprudență coerente și actualizate cu privire la subiecte specifice;

(b)

accesibilitatea rezultatelor cercetărilor de drept comparat efectuate de către ministerele de justiție din fiecare stat sau destinate acestora în domeniile de drept care se află în general în sfera de competență a acestor ministere, inclusiv în contextul reformelor desfășurate de către statele membre sau al transpunerii normelor comunitare;

(c)

cunoașterea marilor proiecte de reformă în materie de justiție, cu respectarea confidențialității la care organismele statelor respective sunt obligate.

2.

Nu ar trebui să existe obligația oferirii unei traduceri a documentației furnizate.

(3)

Un administrator ar trebui însărcinat cu asigurarea funcționării administrative și tehnice a rețelei. Până la desemnarea unui astfel de administrator, un stat membru ar răspunde inițial de funcționarea administrativă și tehnică a rețelei.

(4)

Fiecare stat membru ar trebui să desemneze un corespondent, de preferință din cadrul ministerului de justiție. Fiecare stat membru ar putea, cu toate acestea, să desemneze un număr limitat de alți corespondenți dacă, datorită existenței unor sisteme juridice diferite sau datorită repartizării interne a competențelor, acest lucru este considerat necesar.

(5)

Fiecare stat membru ar trebui să informeze administratorul rețelei în legătură cu:

(a)

numele, prenumele și funcția corespondentului/corespondenților;

(b)

cunoștințele lingvistice ale fiecărui corespondent; precum și

(c)

mijloacele de comunicare aflate la dispoziția corespondentului/corespondenților, cu numerele (de telefon), adresele (adresă de e-mail specială) exacte etc.

Fiecare stat membru ar trebui să informeze administratorul rețelei în legătură cu orice modificare privind datele corespondentului/corespondenților, astfel cum au fost transmise în conformitate cu prezentul alineat.

(6)

Corespondentul ar trebui să transmită o cerere, de preferință prin mijloace electronice, corespondentului/corespondenților corespunzător/i al/ai altui stat membru sau al/ai altor state membre. De asemenea, corespondentul ar trebui să trimită un exemplar al cererii administratorului rețelei.

(7)

Corespondentul ar trebui să se asigure că cererile transmise:

se află în sfera de competență a ministerului de justiție sau vizează chestiuni care țin în general de competența ministerului de justiție, cum ar fi dreptul civil și penal,

sunt precise,

nu generează o cantitate de muncă excesivă pentru ceilalți corespondenți și/sau serviciile ministerelor de justiție care compun rețeaua.

(8)

Corespondenții cărora le-a fost transmisă o astfel de cerere ar trebui să depună toate eforturile pentru a răspunde respectivei cereri într-un termen rezonabil, fără obligația de a oferi o traducere a documentației furnizate, cum ar fi texte legislative, (proiecte de) legi, rapoarte și studii.

În cazul în care corespondentul căruia i-a fost transmisă cererea nu este în măsură să răspundă, acesta ar trebui să transmită cererea autorității competente care este în măsură să răspundă și să informeze în consecință corespondentul solicitant.

În cazul care un corespondent nu poate răspunde cererii sau nu poate desemna rapid autoritatea competentă, acesta ar trebui să informeze corespondentul solicitant.

(9)

Răspunsurile corespondentului ar fi accesibile întregii rețele, sub rezerva acordului corespondentului căruia i-a fost adresată cererea.

(10)

În vederea înlesnirii funcționării practice a rețelei, fiecare stat membru ar trebui să se asigure de stăpânirea de către corespondentul/corespondenții său/săi a nivelului necesar de cunoștințe într-o limbă a Uniunii Europene, alta decât limba națională, ținând seama de nevoia de a putea comunica cu corespondenții din celelalte state membre.

(11)

Reuniunile corespondenților ar trebui organizate atunci când este necesar. Astfel de reuniuni ar putea fi deschise unui public mai larg în scopul analizării temelor alese din perspectiva dreptului comparat, în scopul consolidării rețelei și încurajării schimburilor de idei și de experiențe între membri.

(12)

Pentru facilitarea schimburilor, rețeaua și corespondenții săi ar trebui să se folosească de cele mai adecvate posibilități oferite de tehnologiile moderne ale informației și comunicațiilor, în special în cadrul recentelor evoluții din contextul „e-justiției” europene.

(13)

În cazul în care este necesar, rețeaua ar trebui să aibă o formă juridică adecvată.

(14)

Rețeaua ar trebui să elaboreze orientări interne privind modalitățile practice ale funcționării sale, inclusiv în privința aspectelor de ordin lingvistic.

(15)

Comisia Europeană ar putea fi invitată să participe la rețea.

(16)

Consiliul examinează aplicarea prezentei rezoluții cel târziu la trei ani de la adoptare. Examinarea ar trebui să abordeze, printre altele, următoarele chestiuni:

(a)

procesul de dezvoltare, normele administrative, realizările și funcționarea practică a rețelei;

(b)

situația financiară a rețelei;

(c)

posibilitatea de a oferi unor țări terțe și misiunilor PESA accesul la informații care sunt deja disponibile în cadrul rețelei.

Din perspectiva rezultatelor acestei examinări, ar trebui adoptate măsuri corespunzătoare în vederea îmbunătățirii situației când și dacă este cazul.


Top