Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32025R1309

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/1309 al Comisiei din 2 iulie 2025 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite accesorii de țevărie originare din Republica Coreea, Malaysia și Federația Rusă, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului

C/2025/4120

JO L, 2025/1309, 3.7.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2025/1309/oj (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

Legal status of the document In force

ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2025/1309/oj

European flag

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

RO

Seria L


2025/1309

3.7.2025

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2025/1309 AL COMISIEI

din 2 iulie 2025

de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite accesorii de țevărie originare din Republica Coreea, Malaysia și Federația Rusă, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 11 alineatul (2),

întrucât:

1.   PROCEDURA

1.1.   Investigațiile anterioare și măsurile în vigoare

1.1.1.   Republica Coreea și Malaysia

(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 778/2003 (2), Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de anumite accesorii de țevărie originare din Republica Coreea („Coreea”) și din Malaysia (denumită în continuare „investigația inițială”). Ca urmare a unei prime reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor antidumping în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (3), Consiliul a reinstituit măsurile antidumping prin Regulamentul de punere în aplicare (CE) nr. 1001/2008 (4). Ca urmare a celei de-a doua reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor antidumping în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (5), Comisia a reinstituit măsurile antidumping prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1283/2014 (6). Ca urmare a unei reexaminări intermediare parțiale în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, al cărei domeniu de aplicare s-a limitat la examinarea dumpingului în ceea ce privește TK Corporation, un producător-exportator coreean, Comisia a modificat Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1283/2014 prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/306 (7). Ca urmare a celei de-a treia reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor antidumping în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a reinstituit măsurile antidumping prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/566 (8) din 9 aprilie 2019.

(2)

Măsurile antidumping în vigoare în prezent instituite la importurile de anumite accesorii de țevărie originare din Coreea au luat forma unui nivel ad valorem al taxei, stabilit la nivelul marjei de dumping de 32,4 % pentru importurile de la un exportator desemnat individual (TK Corporation), cu un nivel al taxei reziduale de 44,0 % stabilit la nivelul marjei de prejudiciu.

(3)

Măsurile antidumping în vigoare în prezent instituite la importurile de anumite accesorii de țevărie originare din Malaysia au luat forma unui nivel ad valorem al taxei, stabilit la nivelul marjei de dumping de 49,9 % și 59,2 % pentru importurile de la exportatori desemnați individual, cu un nivel al taxei reziduale de 75,0 %.

1.1.2.   Federația Rusă

(4)

Consiliul a instituit, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 78/2013 (9), o taxă antidumping definitivă la importurile de anumite accesorii de țevărie originare din Republica Turcia (denumită în continuare „Turcia”) și din Federația Rusă (denumită în continuare „Rusia”). Ca urmare a unei prime reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, Comisia, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/566 din 9 aprilie 2019, a reinstituit taxa antidumping la importurile originare din Rusia și a închis investigația privind importurile aceluiași produs originar din Turcia.

(5)

Măsurile antidumping în vigoare în prezent în cazul Rusiei au luat forma unui nivel ad valorem al taxei reziduale, stabilit la nivelul marjei de dumping de 23,8 %.

1.1.3.   Alte țări terțe care nu fac obiectul prezentei reexaminări

(6)

În prezent, sunt în vigoare măsuri antidumping privind importurile de anumite accesorii de țevărie originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „China”), care au fost extinse la Taiwan, Indonezia, Sri Lanka și Filipine (10).

1.2.   Cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor

(7)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (11), Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a primit o cerere de reexaminare în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(8)

Cererea de reexaminare (denumită în continuare „cererea”) a fost depusă la 11 ianuarie 2024 de Comitetul de apărare a industriei de accesorii din oțel sudate cap la cap al Uniunii Europene (denumit în continuare „solicitantul”) în numele industriei producătoare de anumite accesorii de țevărie a Uniunii, în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Cererea s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar duce probabil la reapariția dumpingului și a prejudiciului pentru industria Uniunii.

1.3.   Deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor

(9)

Întrucât a stabilit, în urma consultării comitetului înființat în temeiul articolului 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, la 9 aprilie 2024, Comisia a deschis o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor în privința importurilor în Uniune de anumite accesorii de țevărie originare din Coreea, Malaysia și Rusia (denumite în continuare „țările în cauză”), în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (12) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

1.4.   Perioada investigației de reexaminare și perioada examinată

(10)

Investigația privind continuarea sau reapariția dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 aprilie 2023 și 31 martie 2024 („perioada investigației de reexaminare”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări sau a unei reapariții a prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2020 și sfârșitul perioadei investigației de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”).

1.5.   Părțile interesate

(11)

În avizul de deschidere, părțile interesate au fost invitate să contacteze Comisia în vederea participării la investigație. În plus, Comisia a informat în mod specific solicitantul, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii cunoscuți din cele trei țări în cauză, precum și autoritățile din Coreea, Malaysia și Rusia, importatorii, utilizatorii cunoscuți, precum și asociațiile despre care se cunoaște că sunt părți vizate, în legătură cu deschiderea reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor și i-a invitat să participe.

(12)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a prezenta observații cu privire la deschiderea reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

1.6.   Observații privind deschiderea procedurii

(13)

În urma deschiderii procedurii, guvernul Rusiei a prezentat observații cu privire la aspectele legate de dumping și de prejudiciu din cererea de reexaminare, precum și cu privire la nerespectarea articolului 11.3 din Acordul antidumping al OMC (denumit în continuare „Acordul privind PAD”).

(14)

Guvernul Rusiei a susținut că reexaminarea efectuată în perspectiva expirării măsurilor nu este justificată, deoarece interdicția impusă de Uniune asupra importurilor de accesorii de țevărie din Rusia împiedică orice reintrare pe piață, indiferent de măsurile antidumping. Cu toate acestea, Comisia reamintește că scopul unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor este de a evalua probabilitatea reapariției sau a continuării dumpingului și a prejudiciului în cazul expirării măsurilor, indiferent de măsurile geopolitice temporare, cum ar fi sancțiunile. Astfel, existența unor sancțiuni nu exclude obligația legală de a efectua o reexaminare în temeiul cadrului de apărare comercială aplicabil.

(15)

În plus, guvernul Rusiei a susținut că analiza probabilității reapariției se bazează pe date private neverificabile care sunt contrazise de statisticile comerciale disponibile public ce indică prețuri de export mai mari. Trebuie remarcat faptul că, la momentul întocmirii cererii de reexaminare, Rusia nu își publicase statisticile vamale oficiale de la sfârșitul anului 2021. În consecință, datele privind exporturile rusești nu au mai fost disponibile prin intermediul bazei de date Comtrade a ONU sau prin intermediul ITC al OMC, iar site-ul web al Administrației vamale ruse nu a permis accesul la aceste statistici. Prin urmare, solicitantul a trebuit să se bazeze pe informații private privind piața pentru a obține informații privind vânzările la export în perioada investigației de reexaminare („PIR”).

(16)

Guvernul Rusiei a indicat, de asemenea, că valoarea normală construită s-a bazat pe costuri de producție îndoielnice și pe o metodologie netransparentă, subminând credibilitatea analizei dumpingului. Comisia dorește să sublinieze că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, a utilizat costuri de producție nedistorsionate și date fiabile privind țări terțe, având în vedere distorsiunile pieței din Rusia, precum și că această metodologie este în concordanță cu practica consacrată.

(17)

În plus, guvernul Rusiei a susținut, spre deosebire de afirmația din cererea de reexaminare privind o viitoare piață internă rusă stabilă pentru accesoriile de țevărie, că datele oficiale demonstrează posibilități de extindere substanțiale pentru accesoriile de țevărie rusești pe piața internă. Guvernul rus a furnizat trimiteri la anumite studii care ar trebui să dovedească astfel de posibilități de extindere. Cu toate acestea, trimiterile nu au permis Comisiei să identifice sursa acestor documente sau orice alte informații publice pe această temă. Dimpotrivă, o simplă căutare pe internet a arătat că, de exemplu, piața rusească a țevilor se confruntă cu dificultăți semnificative din cauza evoluțiilor recente din sectorul energetic și a tendințelor pieței (13).

(18)

Guvernul Rusiei a susținut, de asemenea, că deschiderea reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor este contrară normelor OMC, în special articolului 11.1 din Acordul privind PAD, întrucât sancțiunile în vigoare împotriva Rusiei în urma agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei au oprit efectiv toate importurile de accesorii de țevărie din Rusia în Uniune. Cu toate acestea, astfel cum se menționează în considerentele 14 și 81, situația actuală nu poate fi considerată de durată. Prin urmare, sancțiunile existente nu pot avea un impact asupra deschiderii investigației și nici asupra concluziilor acesteia.

(19)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a respins afirmațiile privind deschiderea procedurii formulate de către guvernul Rusiei.

1.7.   Eșantionarea

(20)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion din rândul părților interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

Constituirea eșantionului de producători din Uniune

(21)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Comisia a selectat eșantionul pe baza volumului producției și al vânzărilor produsului care face obiectul reexaminării în 2023. Acest eșantion a fost constituit din trei producători din Uniune. Producătorii din Uniune incluși în eșantion au reprezentat peste 50 % din producția totală estimată a Uniunii și din volumul de vânzări. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la eșantionul provizoriu. Nu s-au primit observații. Eșantionul este reprezentativ pentru industria Uniunii.

Constituirea eșantionului de importatori

(22)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. Niciun importator neafiliat nu a furnizat informațiile solicitate și nu a acceptat să fie inclus în eșantion.

Eșantionarea producătorilor-exportatori din țările în cauză

(23)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor cunoscuți din țările în cauză să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat misiunilor țărilor în cauză pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți producători, dacă există, care ar putea fi interesați să participe la investigație.

(24)

Niciun producător-exportator din țările în cauză nu a furnizat informațiile solicitate și nu a fost de acord să fie inclus în eșantion.

1.8.   Răspunsurile la chestionar

(25)

Comisia a trimis chestionare producătorilor din Uniune incluși în eșantion și solicitantului. Aceleași chestionare au fost puse la dispoziție și online (14) în ziua deschiderii investigației.

1.9.   Verificare

(26)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului și interesul Uniunii. Au fost efectuate vizite de verificare, în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază, la sediile următoarelor societăți:

 

Producători din Uniune

Virgilio CENA & Figli S.p.A., Italia;

ERNE Fittings GmbH, Austria;

INTERFIT S.A., Franța.

1.10.   Procedura ulterioară

(27)

La data de 6 mai 2025, Comisia a comunicat faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să mențină taxele antidumping în vigoare. Tuturor părților li s-a acordat un termen în cursul căruia au putut formula observații cu privire la informațiile comunicate.

(28)

Observațiile prezentate de părțile interesate au fost analizate de Comisie și au fost luate în considerare, atunci când a fost cazul.

2.   PRODUSUL CARE FACE OBIECTUL REEXAMINĂRII, PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

2.1.   Produsul care face obiectul reexaminării

(29)

Produsul care face obiectul prezentei reexaminări este același cu cel din investigația inițială și din reexaminările anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor, și anume accesoriile de țevărie (altele decât accesoriile turnate, flanșele și accesoriile filetate) din fier sau din oțel (cu excepția oțelului inoxidabil), având diametrul exterior de maximum 609,6 mm, de tipul celor utilizate pentru sudarea cap la cap sau în alte scopuri, încadrate în prezent la codurile NC ex 7307 93 11 , ex 7307 93 19 și ex 7307 99 80 (codurile TARIC 7307 93 11 91, 7307 93 11 93, 7307 93 11 94, 7307 93 11 95, 7307 93 11 99, 7307 93 19 91, 7307 93 19 93, 7307 93 19 94, 7307 93 19 95, 7307 93 19 99, 7307 99 80 92, 7307 99 80 93, 7307 99 80 94, 7307 99 80 95 și 7307 99 80 98) (denumite în continuare „accesorii de țevărie” sau „produsul care face obiectul reexaminării”).

2.2.   Produsul în cauză

(30)

Produsul vizat de prezenta investigație este produsul care face obiectul reexaminării originar din Republica Coreea, Malaysia și Federația Rusă, încadrat în prezent la codurile NC ex 7307 93 11 , ex 7307 93 19 și ex 7307 99 80 (codurile TARIC 7307 93 11 91, 7307 93 11 93, 7307 93 11 94, 7307 93 11 95, 7307 93 11 99, 7307 93 19 91, 7307 93 19 93, 7307 93 19 94, 7307 93 19 95, 7307 93 19 99, 7307 99 80 92, 7307 99 80 93, 7307 99 80 94, 7307 99 80 95 și 7307 99 80 98).

2.3.   Produsul similar

(31)

Astfel cum s-a stabilit în investigația inițială, precum și în reexaminările anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor, prezenta investigație de reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor a confirmat faptul că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări de bază:

produsul în cauză atunci când este exportat în Uniune;

produsul care face obiectul reexaminării fabricat și vândut pe piața internă a țării în cauză;

produsul care face obiectul reexaminării fabricat și vândut de producătorii-exportatori către restul lumii și

produsul care face obiectul reexaminării fabricat și vândut în Uniune de către industria Uniunii.

(32)

Prin urmare, aceste produse sunt considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

3.   DUMPINGUL

3.1.   Observații preliminare

(33)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 19, niciunul dintre producătorii din Coreea, Malaysia și Rusia nu a cooperat la investigație.

(34)

Comisia a informat autoritățile din toate țările în cauză că, din cauza lipsei de cooperare, Comisia ar putea aplica articolul 18 din regulamentul de bază în ceea ce privește constatările cu privire la Coreea, Malaysia și Rusia. Comisia nu a primit din partea autorităților din cele trei țări în cauză nicio observație și nicio cerere de intervenție a consilierului-auditor în această privință.

(35)

Prin urmare, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, constatările cu privire la probabilitatea reapariției dumpingului s-au bazat pe datele disponibile, în special pe informațiile accesibile publicului, cum ar fi cele de pe site-urile internet oficiale ale societăților, informațiile din cererea de reexaminare și informațiile obținute de la părțile care au cooperat în cursul investigației de reexaminare (și anume solicitantul și producătorii din Uniune incluși în eșantion). Comisia a utilizat, de asemenea, diverse statistici privind importurile, inclusiv statistici privind importurile colectate în Global Trade Atlas („GTA”) (15) și baza de date a Statelor Unite ale Americii („SUA”) privind importurile.

3.2.   Republica Coreea

(36)

Niciun producător coreean nu a cooperat în cursul investigației. Prin urmare, Comisia s-a bazat pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Acestea au inclus informații furnizate de solicitant în cererea sa de reexaminare, completate cu datele statistice disponibile pentru perioada investigației de reexaminare, cum ar fi statisticile GTA și ale SUA privind importurile.

3.2.1.   Exporturi către Uniune

(37)

Exporturile din Coreea către Uniune au fost foarte scăzute (aproximativ 60 de tone) în cursul perioadei investigației de reexaminare și, prin urmare, nu au fost considerate reprezentative. Analiza s-a concentrat pe probabilitatea reapariției dumpingului din partea Coreei pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

3.2.2.   Probabilitatea reapariției dumpingului

(38)

Comisia a analizat dacă există probabilitatea reapariției dumpingului în cazul expirării măsurilor. În acest sens, au fost analizate următoarele elemente: prețurile de export din Coreea către țări terțe, capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din Coreea, precum și atractivitatea pieței Uniunii.

3.2.2.1.   Prețurile coreene de export către țări terțe

(39)

Pentru a evalua comportamentul probabil la export al producătorilor coreeni de accesorii de țevărie pe piața Uniunii în absența măsurilor, Comisia a analizat exporturile către SUA. Piața SUA a fost selectată ca piață de referință adecvată pe baza faptului că, spre deosebire de alte destinații de export coreene, aceasta este comparabilă ca amploare cu piața Uniunii, caracterizată de o industrie internă puternică, de un volum substanțial de importuri și de tarife de import relativ scăzute, constituind astfel o piață extrem de competitivă. În plus, SUA reprezintă principala destinație de export a Coreei, reprezentând aproximativ 32 % din totalul exporturilor sale de accesorii de țevărie în cursul perioadei investigației de reexaminare (16). Această metodologie se aliniază la abordarea utilizată în reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor pentru Coreea, astfel cum se menționează în considerentul 1.

(40)

În absența oricăror alte informații disponibile și în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, valoarea normală a fost stabilită pe baza datelor furnizate de solicitant în cererea de reexaminare. Pentru a stabili această valoare pentru accesorii de țevărie în Coreea în cursul PIR, solicitantul s-a bazat pe datele privind prețurile de la un producător coreean important de accesorii de țevărie. Lista de prețuri, valabilă în decembrie 2023, a fost exprimată în KRW pe o bază FCA Busan și convertită în euro utilizând cursul mediu de schimb la vedere publicat de Comisia Europeană (17).

(41)

Pentru a asigura reprezentativitatea, solicitantul a clasificat tipurile de produse în categorii de mărime și a aplicat factori de ponderare pe baza relevanței lor pentru piață. În cele din urmă, pentru comparabilitatea cu prețurile de export, solicitantul a stabilit valoarea normală în Coreea, exprimată în valoare per greutate.

(42)

Prețurile de export în cursul perioadei investigației de reexaminare au fost stabilite utilizând date disponibile în mod public, și anume statisticile vamale ale SUA (18). Nu au fost necesare ajustări pentru nivelul comercial, deoarece prețul de export FOB a fost considerat comparabil cu valoarea normală determinată pe baza FCA.

(43)

Pentru a exprima diferența de preț ca procent din prețul de import la nivelul CIF în țara terță, solicitantul a trebuit să evalueze costurile de asigurare și de transport internațional din Coreea către principalele sale piețe de export. Acest lucru s-a realizat cu ajutorul bazei de date a OCDE privind costurile de transport și de asigurare ale comerțului internațional de mărfuri (ITIC) (19).

(44)

Valoarea normală a fost apoi comparată cu prețul de export, astfel cum s-a stabilit mai sus, în conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază.

(45)

Diferența de preț constatată, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera SUA, s-a ridicat la 21 %.

3.2.2.2.   Capacitatea de producție și capacitatea neutilizată

(46)

Conform datelor disponibile în cererea de reexaminare, industria coreeană de accesorii de țevărie este foarte dezvoltată, cu cel puțin șapte producători, inclusiv doi producători majori – Tae Kwang Bend Co. (TK Bend) și Sung Kwang Bend Co. (SK Bend) – care au o capacitate de producție combinată de peste 260 000 de tone. În special, SK Bend și-a dublat capacitatea de la ultima reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor în 2019, în timp ce alți doi producători și-au încetat activitatea.

(47)

În ansamblu, capacitatea totală de producție estimată a Coreei pentru accesorii de țevărie a crescut de la 160 000 de tone în 2019 la aproximativ 283 000 de tone în cursul PIR. Pentru a ține seama de potențiala suprapunere a categoriilor de produse, s-a utilizat o estimare prudentă de 250 000 de tone.

(48)

Potrivit aceleiași surse, Coreea dispune de o capacitate neutilizată semnificativă, cu o rată scăzută de utilizare, de 23 %. În cursul PIR, consumul intern a fost estimat la 16 500 de tone, în timp ce producția totală s-a ridicat la 58 200 de tone, în principal pentru export. Acest lucru a dus la o supracapacitate substanțială, de 191 800 de tone. Această capacitate excedentară este de aproape patru ori mai mare decât consumul total la nivelul Uniunii, care a fost estimat la aproximativ 48 000 de tone în cursul PIR.

(49)

În plus, niciuna dintre datele disponibile nu indică o creștere sau o scădere substanțială a sectoarelor care utilizează accesorii de țevărie în Coreea și, prin urmare, se consideră că, în ceea ce privește consumul pe piața internă coreeană de accesorii de țevărie, acesta va fi în continuare relativ stabil în anii următori și că, prin urmare, nu va oferi nicio posibilitate de extindere substanțială pentru producătorii coreeni de accesorii de țevărie. În afară de SUA, principalele piețe de export pentru producătorii coreeni de accesorii de țevărie sunt Orientul Mijlociu și Asia de Sud-Est. Niciuna dintre informațiile disponibile în cursul investigației nu sugerează că cererea de pe oricare dintre aceste piețe ar crește în mod semnificativ în următorii ani. În plus, concurența crescândă din partea Chinei ar putea limita potențialul de creștere al exporturilor coreene de accesorii de țevărie în regiuni-cheie, ceea ce i-ar putea determina pe producătorii coreeni să caute noi oportunități de export pe piețe precum Uniunea Europeană, în cazul abrogării măsurilor comerciale existente.

3.2.2.3.   Atractivitatea pieței Uniunii

(50)

Piața Uniunii rămâne o piață foarte atractivă pentru producătorii-exportatori coreeni, atât în ceea ce privește volumul, fiind una dintre cele mai mari piețe din lume, cât și în ceea ce privește prețurile. Într-adevăr, prețul mediu de pe piața Uniunii, astfel cum a fost evaluat în considerentul 122, a fost cu 19 % mai mare decât prețul mediu la care Coreea a exportat către Statele Unite ale Americii în cursul PIR, așa cum s-a raportat în baza de date privind importurile din SUA. Prin urmare, piața Uniunii rămâne o piață de export atractivă pentru accesoriile de țevărie din Coreea.

3.2.3.   Concluzie privind probabilitatea reapariției dumpingului

(51)

Având în vedere capacitatea neutilizată substanțială a Coreei, nivelurile scăzute ale prețurilor accesoriilor de țevărie coreene exportate către țări terțe în cursul perioadei investigației de reexaminare și atractivitatea pieței Uniunii ca potențială destinație de export majoră, este foarte probabil ca, în cazul expirării măsurilor, pe piața Uniunii să intre cantități semnificative de accesorii de țevărie din Coreea la prețuri de dumping. Prin urmare, Comisia a concluzionat că există probabilitatea reapariției dumpingului în cazul în care măsurile ar expira.

3.3.   Malaysia

(52)

Niciun producător din Malaysia nu a cooperat în cursul investigației. Comisia a utilizat datele disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, și anume informațiile furnizate de solicitant în cererea de reexaminare, actualizate cu datele statistice disponibile pentru PIR, inclusiv datele privind exporturile din Global Trade Atlas (GTA).

3.3.1.   Exporturi către Uniune

(53)

În conformitate cu baza de date Comext, importurile din Malaysia către Uniune au fost neglijabile (mai puțin de 1 tonă) în cursul perioadei investigației de reexaminare și, prin urmare, nu au fost considerate reprezentative. Analiza s-a concentrat pe reapariția dumpingului din partea Malaysiei pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

3.3.2.   Probabilitatea reapariției dumpingului

(54)

Comisia a analizat dacă există probabilitatea reapariției dumpingului în cazul expirării măsurilor. În acest sens, au fost analizate următoarele elemente: prețurile de export din Malaysia către țări terțe, capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din Malaysia, precum și atractivitatea pieței Uniunii.

3.3.2.1.   Prețurile de export din Malaysia către țări terțe

(55)

Pentru a examina comportamentul probabil al producătorilor de accesorii de țevărie din Malaysia, Comisia a examinat exporturile Malaysiei către SUA. Această abordare este identică cu cea aplicată în reexaminarea anterioară în perspectiva expirării măsurilor pentru Malaysia menționată în considerentul 1. Comisia a ales SUA, deoarece este o piață de dimensiune similară cu cea a Uniunii, cu mulți producători interni, dar și cu o proporție mare de importuri, ceea ce o face să fie o piață foarte competitivă. În plus, piața americană este de departe cea mai importantă piață de export pentru Malaysia. În conformitate cu statisticile GTA privind exporturile, volumul exporturilor către SUA a fost de aproximativ 19 000 de tone în perioada investigației de reexaminare, ceea ce reprezintă 72 % din totalul exporturilor de accesorii de țevărie ale Malaysiei pe parcursul perioadei respective.

(56)

În absența altor informații disponibile și în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, valoarea normală s-a bazat pe datele furnizate de solicitant în cererea de reexaminare. Solicitantul nu a găsit date privind prețurile accesoriilor de țevărie în Malaysia, deoarece astfel de informații nu sunt disponibile publicului. În schimb, a fost construită o valoare normală pe baza factorilor de producție ai industriei Uniunii, utilizând datele disponibile public privind costurile malaysiene pentru materii prime, energie, utilități, forța de muncă și alte costuri de producție.

(57)

Principalele componente de cost au fost obținute din statisticile guvernamentale malaysiene (20) și din alte statistici globale (21) (22), în timp ce costurile indirecte au fost estimate utilizând valori de referință ale industriei Uniunii. Costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale, precum și marjele de profit, s-au bazat pe situațiile financiare ale unui important producător malaysian de accesorii de țevărie, Pantech Steel Industries.

(58)

Prețurile de export în cursul perioadei investigației de reexaminare au fost stabilite pe baza datelor disponibile în mod public, și anume GTA. Pe baza metodologiei elaborate de solicitant în cererea de reexaminare, în vederea unei mai bune comparabilități, Comisia a ajustat statisticile pe baza celor mai recente date disponibile în baza de date a OCDE privind marjele CIF/FOB.

(59)

Pe baza celor de mai sus, valoarea normală a fost comparată cu prețul de export al accesoriilor de țevărie către SUA, în conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază. În ansamblu, exporturile malaysiene către piața SUA prezintă o diferență de preț semnificativă, de peste 73 %.

3.3.2.2.   Capacitatea de producție și capacitatea neutilizată

(60)

Conform cererii, solicitantul a identificat cinci producători malaysieni de accesorii de țevărie. Împreună, acești producători au o capacitate de producție combinată estimată la 57 000 de tone pe an. Anggerik Laksana are cea mai mare capacitate, de 24 000 de tone anual, urmată de Pantech Steel Industries, cu 21 000 de tone. Ceilalți trei producători – Arah Dagang, Jaks Steel Industries și ML Pipe Fittings – sunt estimați fiecare la 4 000 de tone pe an.

(61)

Consumul intern al Malaysiei este estimat la 12 000 de tone anual, în timp ce exporturile în cursul PIR (aprilie-septembrie 2023) au fost de aproximativ 21 800 de tone, iar importurile de 10 400 de tone. Acest fapt sugerează o producție internă de aproximativ 23 400 de tone, lăsând o capacitate neutilizată de 33 600 de tone – peste 70 % din consumul estimat al UE de aproximativ 48 000 de tone în cursul PIR.

(62)

În concluzie, capacitatea de producție a Malaysiei depășește în mod semnificativ cererea sa internă, cu o pondere substanțială direcționată către exporturi. Acest dezechilibru sugerează că eliminarea măsurilor antidumping ar putea duce la creșterea volumului exporturilor către UE.

3.3.2.3.   Atractivitatea pieței Uniunii

(63)

În perioada aprilie-septembrie 2023, prețurile de export din Malaysia către SUA și către toate destinațiile s-au dovedit a fi cu 62 % și, respectiv, cu 56 % mai mici decât prețurile accesoriilor de țevărie în UE. Chiar și în condițiile în care costurile de transport sunt luate în calcul, prețurile din Malaysia ar rămâne cu mult sub nivelurile prețurilor din Uniune, astfel încât piața Uniunii este atractivă și în ceea ce privește prețurile. Având în vedere capacitatea neutilizată considerabilă a Malaysiei și oferta excedentară la nivel mondial, abrogarea măsurilor antidumping este de natură să conducă la o creștere substanțială a exporturilor din Malaysia către Uniune la prețuri de dumping.

(64)

În plus, la 25 iulie 2018, autoritățile din SUA au extins în mod provizoriu taxa antidumping de 182,9 % instituită asupra importurilor de accesorii de sudură din oțel carbon din China la importurile produsului respectiv din Malaysia în urma unei investigații anticircumvenție (23). În martie 2023, Comisia pentru comerț internațional a SUA (USITC) a stabilit că revocarea hotărârilor în materie de taxe antidumping existente privind accesoriile de sudură din oțel inoxidabil din Malaysia ar putea conduce la continuarea sau la reapariția prejudiciului important pentru industria SUA. Prin urmare, producătorii-exportatori malaysieni ar trebui să caute piețe alternative pentru exportul accesoriilor de țevărie.

(65)

Având în vedere cele de mai sus, piața Uniunii este o piață-țintă a supracapacităților din Malaysia și a produselor vândute anterior către SUA, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

3.3.3.   Concluzie privind probabilitatea reapariției dumpingului

(66)

Având în vedere capacitățile neutilizate, practicile de stabilire a prețurilor în SUA și taxele antidumping extinse la Malaysia pe acea piață, combinate cu atractivitatea pieței Uniunii pentru producătorii malaysieni de accesorii de țevărie, este foarte probabil ca aceștia să exporte cantități semnificative de accesorii de țevărie la prețuri de dumping către Uniune, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. Prin urmare, Comisia a concluzionat că există probabilitatea reapariției dumpingului în cazul expirării măsurilor.

3.4.   Federația Rusă

(67)

Având în vedere lipsa de cooperare din partea producătorilor ruși, Comisia s-a bazat pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, și anume pe informațiile furnizate de solicitant în cererea de reexaminare.

3.4.1.   Exporturi către Uniune

(68)

În conformitate cu baza de date Comext, importurile din Rusia au fost inexistente în cursul perioadei investigației de reexaminare. Prin urmare, analiza Comisiei s-a axat pe reapariția dumpingului.

(69)

De la sfârșitul anului 2021, statisticile vamale oficiale publicate de autoritățile ruse nu au fost disponibile, nici direct, nici prin intermediul unor baze de date precum Comtrade a ONU sau prin intermediul ITC al OMC. Prin urmare, pentru a evalua vânzările la export către țări terțe în cursul perioadei investigației de reexaminare (PIR), Comisia s-a bazat pe datele furnizate de solicitant în cererea de reexaminare, care au fost obținute din informațiile private privind piața disponibile prin intermediul Tradedata.pro (24).

3.4.2.   Analiza probabilității reapariției dumpingului

(70)

Comisia a analizat dacă există probabilitatea reapariției dumpingului în cazul expirării măsurilor. În acest sens, au fost analizate următoarele elemente: prețurile de export din Rusia către țări terțe, capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din Rusia, precum și atractivitatea pieței Uniunii.

3.4.2.1.   Prețurile de export din Rusia către țări terțe

(71)

În absența altor informații disponibile, valoarea normală s-a bazat pe datele furnizate de solicitant în cererea de reexaminare, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(72)

Datele privind prețurile interne din Rusia nu au fost disponibile publicului, prin urmare, solicitantul a recurs la construirea unei valori normale pe baza costurilor de producție din Rusia. Metodologia a implicat aplicarea factorilor de producție ai producătorilor reprezentativi din Uniune și combinarea acestora cu datele privind costurile rusești. Prețul materiilor prime, inclusiv al „țevilor brute” (țevi fără sudură din oțel), a fost stabilit pe baza statisticilor privind importurile provenite din informații private privind piața, cu date care acoperă perioada martie-octombrie 2023. Alte costuri, cum ar fi energia și utilitățile, s-au bazat pe informații publice privind prețurile pentru energie electrică, gaze naturale și apă în Rusia. În ceea ce privește costurile forței de muncă, solicitantul a utilizat date ale Trading Economics și OCDE. Costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale (VAG), împreună cu marjele de profit, au fost încorporate în valoarea normală construită utilizând date financiare de la un producător rus de accesorii de țevărie, BAZ „Blagovesschensky Fittings Plant” JSC.

(73)

Prețurile de export în cursul perioadei investigației de reexaminare au fost stabilite pe baza datelor unui furnizor privat de informații privind piața (25). Numai două piețe de export sunt importante pentru producătorii ruși de accesorii de țevărie: Uzbekistan (1 282 t) și Armenia (216 t). Aceste țări reprezintă 85 % și, respectiv, 14 % din totalul exporturilor rusești.

(74)

Valoarea normală a fost apoi comparată cu prețul de export pentru aceste două țări, în conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază.

(75)

Diferența de preț a fost apoi calculată ca procent din prețul de export din Rusia către fiecare dintre aceste două țări. Pe această bază, procentul diferenței de preț a fost de 29,6 % pentru Uzbekistan și de 65,9 % pentru Armenia. Luând în considerare toate destinațiile, diferența de preț ponderată în cursul PIR s-a ridicat la 25,1 %.

3.4.2.2.   Capacitatea de producție și capacitatea neutilizată

(76)

Conform datelor disponibile, au fost identificați 14 exportatori ruși ai produsului care face obiectul reexaminării, inclusiv 13 producători-exportatori. Capacitatea acestor producători a fost estimată după cum urmează: JSC Lisky la 26 000 de tone, OMK Group Trubodetal la 30 000 de tone, BAZ la 10 000 de tone și alți 10 producători la 2 400 de tone fiecare, totalizând 90 000 de tone. Capacitatea producătorilor mai puțin cunoscuți este estimată în mod prudent ca fiind mai mică decât dimensiunea medie a micilor producători din Uniune.

(77)

Pentru a estima capacitatea neutilizată, solicitantul a presupus o rată de utilizare a capacității de 40 % în Rusia, ceea ce duce la o capacitate neutilizată de 54 000 de tone, depășind consumul de accesorii de țevărie din UE, estimat la 48 000 de tone.

3.4.2.3.   Atractivitatea pieței Uniunii

(78)

Comisia a constatat că, în cursul perioadei investigației de reexaminare, producătorii ruși au exportat produsul care face obiectul reexaminării către piețe terțe la prețuri cu aproximativ 44 % mai mici decât prețurile medii de vânzare ale producătorilor din Uniune pe piața Uniunii, ceea ce sugerează că exportul către Uniune ar putea fi mai atractiv pentru exportatorii ruși decât exportul către alte țări.

(79)

În plus, piața Uniunii este una dintre cele mai mari piețe la nivel mondial și o destinație de export atractivă din cauza proximității sale geografice, a dimensiunii sale și a consumului său substanțial în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(80)

Pe lângă Rusia, principalele piețe de export pentru aceste industrii sunt Kazahstanul și Belarusul. Niciuna dintre informațiile disponibile nu sugerează că cererea de pe oricare dintre aceste piețe ar scădea sau ar crește în mod semnificativ în următorii ani. Conform informațiilor furnizate de solicitant, există o supracapacitate mondială de accesorii de țevărie, iar piața Uniunii este una dintre cele mai mari piețe la nivel mondial și, prin urmare, o destinație de export atractivă.

(81)

Comisia recunoaște că, datorită sancțiunilor existente, este posibil ca această deturnare să nu aibă loc. Cu toate acestea, întrucât aceste sancțiuni sunt legate de agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei și de situația geopolitică subiacentă, domeniul lor de aplicare, modularea și durata lor nu sunt previzibile. În plus, măsurile antidumping au o durată de aplicabilitate de cinci ani. Având în vedere aceste incertitudini și posibilitatea Consiliului de a modifica în orice moment domeniul de aplicare și durata exactă a sancțiunilor, Comisia a constatat că existența sancțiunilor actuale nu poate avea un impact asupra unui exercițiu prospectiv, cum ar fi reexaminarea măsurilor antidumping, și nu poate modifica concluziile Comisiei din cadrul prezentei proceduri.

3.4.3.   Concluzie privind probabilitatea reapariției dumpingului

(82)

Comisia a stabilit probabilitatea reapariției dumpingului pe baza următoarelor elemente. În primul rând, Comisia a stabilit că producătorii ruși au exportat accesorii de țevărie în țări terțe la prețuri mai mici decât valoarea normală. De asemenea, capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din Rusia au fost semnificative în perioada investigației de reexaminare, capacitatea neutilizată depășind consumul total la nivelul Uniunii. În plus, atractivitatea pieței Uniunii în ceea ce privește dimensiunea, proximitatea geografică și prețurile determină probabilitatea ca exporturile rusești și capacitatea neutilizată să fie redirecționate către piața Uniunii în cazul în care măsurile ar expira.

(83)

Comisia a considerat că impactul sancțiunilor reprezintă o situație temporară care se poate schimba în orice moment. Prin urmare, sancțiunile nu pot avea un impact asupra concluziilor prezentei proceduri.

(84)

Având în vedere cele de mai sus, pe baza datelor disponibile, Comisia a concluzionat că expirarea măsurilor antidumping privind accesoriile de țevărie din Rusia ar putea conduce la o reapariție a dumpingului.

(85)

În urma comunicării constatărilor, guvernul Rusiei a susținut că sancțiunile împiedică reluarea importurilor din Rusia pentru o perioadă de timp care nu poate fi prevăzută, în sensul că importurile din Rusia nu ar fi reluate în cazul eliminării măsurilor. De asemenea, potrivit acestuia, Comisia s-a contrazis susținând că este posibil ca deturnarea accesoriilor de țevărie din Rusia să nu aibă loc.

(86)

Guvernul Rusiei a susținut totodată că sursa de informații utilizată de Comisie pentru a stabili prețul de export este neverificabilă și netransparentă, deoarece se bazează pe informații private privind piața disponibile prin intermediul Tradedata.pro. Guvernul Rusiei a indicat, de asemenea, că statisticile bazei de date Comtrade a ONU sunt disponibile publicului pentru importurile din Rusia, atât în Armenia, cât și în Uzbekistan.

(87)

Guvernul Rusiei a remarcat și faptul că piețele mondiale sunt relativ deschise pentru comerțul cu accesorii de țevărie.

(88)

Astfel cum se explică în considerentul 83, Comisia a considerat că, întrucât domeniul de aplicare și durata sancțiunilor sunt imprevizibile, existența acestora nu poate avea un impact asupra unui exercițiu prospectiv, cum ar fi reexaminarea măsurilor antidumping, și nu poate modifica concluziile Comisiei din cadrul prezentei proceduri. Comisia a observat, de asemenea, că guvernul Rusiei nu a furnizat statistici pe baza Comtrade a ONU și nici nu a demonstrat că astfel de date ar conduce la o concluzie diferită de cea stabilită pe baza Tradedata.pro, care este o sursă de date disponibilă contra cost. Afirmația referitoare la deschiderea pieței mondiale a fost considerată inutilă și neconcludentă, având în vedere totodată atractivitatea pieței Uniunii. Din acest motiv, Comisia a respins aceste afirmații.

3.5.   Concluzie

(89)

Comisia a concluzionat că, având în vedere practicile de stabilire a prețurilor la export din țările în cauză, capacitățile excedentare importante din țările respective și atractivitatea pieței Uniunii pentru producătorii de accesorii de țevărie din aceste țări, importurile produsului care face obiectul reexaminării din aceste țări în Uniune ar crește în mod semnificativ în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor antidumping. În plus, Comisia a constatat că aceste importuri ar urma să fie, probabil, efectuate la prețuri de dumping. Prin urmare, Comisia a concluzionat că expirarea măsurilor privind accesorii de țevărie ar putea conduce la reapariția dumpingului în ceea ce privește Coreea, Malaysia și Rusia.

4.   PREJUDICIUL

4.1.   Definiția industriei Uniunii și a producției Uniunii

(90)

În perioada investigației de reexaminare, produsul similar a fost fabricat de 22 de producători din Uniune. Aceștia constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(91)

Producția totală din Uniune în perioada investigației de reexaminare a fost stabilită la 24 368 de tone. Această cifră a fost stabilită pe baza tuturor informațiilor disponibile privind industria Uniunii, cum ar fi cererea, informațiile furnizate de solicitant și răspunsurile verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. După cum s-a indicat în considerentul 21, în eșantion au fost incluși trei producători din Uniune, reprezentând peste 50 % din producția și vânzările totale ale produsului similar în Uniune.

4.2.   Consumul la nivelul Uniunii

(92)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pe baza statisticilor Eurostat privind importurile și a volumului vânzărilor industriei Uniunii în Uniune prezentat de solicitant și verificat încrucișat cu datele verificate provenite de la producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(93)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 1

Consumul la nivelul Uniunii (tone)

 

2020

2021

2022

2023

Perioada investigației de reexaminare

Totalul la nivelul Uniunii

Consumul (tone)

47 270

46 150

49 474

48 856

47 892

Indice

(2020 = 100)

100

98

105

103

101

Sursă:

Eurostat, solicitantul și producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(94)

Consumul la nivelul Uniunii a rămas stabil pe parcursul perioadei examinate. Întrucât accesoriile de țevărie sunt utilizate în principal în industria petrochimică, construcții, producerea de energie și instalații industriale pentru conectarea tuburilor sau a țevilor, cererea de accesorii de țevărie este, în general, corelată cu activitatea din sectorul infrastructurii energetice. Cu toate acestea, pandemia de COVID-19, invadarea Ucrainei de către Rusia și criza energetică ulterioară au condus la o stagnare a procesului decizional privind alegerea surselor de energie durabile. Acest lucru a însemnat că proiectele pe termen lung planificate și aflate în desfășurare privind tranziția energetică au fost în mare parte suspendate pentru moment. Prin urmare, consumul la nivelul Uniunii a rămas stabil în ultimii ani. Se preconizează o creștere a consumului, odată ce guvernele și întreprinderile energetice vor decide cu privire la tipul de energie durabilă către care se va realiza tranziția de la combustibilii fosili (de exemplu, energie eoliană, solară, nucleară sau de altă natură).

4.3.   Importurile din țările în cauză

4.3.1.   Volumul și cota de piață a importurilor din țările în cauză

(95)

Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza datelor furnizate de Eurostat și a informațiilor transmise de solicitant. Cota de piață a importurilor a fost stabilită apoi pe baza consumului la nivelul Uniunii prezentat în tabelul 1.

(96)

Importurile în Uniune din țările în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Volumul importurilor (tone) și cota de piață

 

2020

2021

2022

2023

Perioada investigației de reexaminare

Volumul importurilor din Coreea

80

10

38

62

78

Cota de piață a Coreei

0,2  %

0,0  %

0,1  %

0,1  %

0,2  %

Volumul importurilor din Malaysia

2

2

1

9

1

Cota de piață a Malaysiei

0,0  %

0,0  %

0,0  %

0,0  %

0,0  %

Volumul importurilor din Rusia

122

3

23

-

-

Cota de piață a Rusiei

0,3  %

0,0  %

0,0  %

0,0  %

0,0  %

Volumul importurilor din țările în cauză

204

15

62

71

79

Cota de piață a țărilor în cauză

0,4  %

0,0  %

0,1  %

0,1  %

0,2  %

Indice (2020 = 100)

100

7

29

35

38

Sursă:

Eurostat și solicitantul.

(97)

Importurile din toate cele trei țări în cauză au fost neglijabile sau inexistente pe parcursul perioadei examinate. În ceea ce privește Coreea și Malaysia, aceste niveluri sunt similare celor observate de la instituirea măsurilor definitive inițiale în 2002. În ceea ce privește Rusia, importurile – care se aflau deja la niveluri foarte scăzute înainte de perioada examinată – au scăzut la zero de la instituirea sancțiunilor împotriva Rusiei în urma agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei.

4.3.2.   Prețurile importurilor din țările în cauză și subcotarea prețurilor

(98)

Având în vedere volumele foarte scăzute sau chiar inexistente ale importurilor din țările în cauză și gama largă de tipuri de produse [care cuprind o varietate de parametri, cum ar fi standardele privind specificațiile, clasa materialului, materia primă de bază, tipul (cot, teu sau reductor), diametrul exterior și grosimea peretelui] ale produsului care face obiectul reexaminării, nu a putut fi realizată o analiză pertinentă a prețurilor acestor importuri.

(99)

Întrucât producătorii-exportatori din niciuna dintre țările în cauză nu au cooperat și având în vedere cantitățile foarte mici importate în Uniune din aceste țări, Comisia a stabilit o comparație a prețurilor cu prețurile de pe piața Uniunii în cursul perioadei investigației de reexaminare, comparând:

1.

prețurile medii ponderate de vânzare ale produsului care face obiectul reexaminării percepute de producătorii din Uniune incluși în eșantion de la clienții neafiliați de pe piața Uniunii, ajustate la nivelul franco-fabrică și

2.

prețurile medii ponderate corespunzătoare ale produsului care face obiectul reexaminării din țările în cauză vândut către:

(a)

pentru Coreea și Malaysia: Statele Unite ale Americii („SUA”), astfel cum se explică în considerentele 39 și 55 și în conformitate cu metodologia utilizată în investigațiile anterioare, excluzând taxele antidumping pentru astfel de importuri în SUA. Prețurile au fost stabilite pe bază de cost, asigurare și navlu (CIF) (26), cu ajustări adecvate pentru costurile ulterioare importului și taxele antidumping ale Uniunii. În lipsa altor informații, costurile ulterioare importului au fost estimate la 1 % din valoarea CIF (27);

(b)

pentru Rusia: Uzbekistan și Armenia, în conformitate cu cele explicate în considerentul 73 și stabilite pe bază de cost, asigurare și navlu (CIF), cu ajustări adecvate pentru costurile ulterioare importului și taxele antidumping ale Uniunii. În lipsa altor informații, costurile ulterioare importului au fost estimate la 1 % din valoarea CIF (28).

(100)

Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri înregistrată de producătorii din cadrul Uniunii incluși în eșantion în perioada investigației de reexaminare. Acesta a indicat o diferență de preț medie ponderată cuprinsă între 30,4 % și 40,1 % pentru Malaysia și o diferență de preț de 31,7 % pentru Rusia. Pe de altă parte, prețurile coreene au fost cu 18,8 % până la 29,9 % mai mari decât prețurile de pe piața Uniunii după aplicarea taxelor antidumping.

(101)

După comunicarea constatărilor, guvernul Rusiei a susținut că alegerea Armeniei și a Uzbekistanului, astfel cum se explică în considerentul 99 punctul (2) litera (b), nu are niciun sens din punct de vedere economic, deoarece aceste piețe sunt distincte de piața Uniunii în ceea ce privește gama de produse și alți parametri. Cu toate acestea, guvernul Rusiei nu a furnizat niciun element de probă în sprijinul afirmației sale și nici nu a propus o sursă sau o metodologie mai adecvată pentru compararea prețurilor prezentată în considerentul 99. În plus, Armenia și Uzbekistan reprezintă împreună aproape 100 % din exporturile rusești de accesorii de țevărie, astfel cum se explică în considerentul 73, și sunt singurele piețe relevante care pot fi luate în considerare. În consecință, Comisia a respins această afirmație.

4.3.3.   Importurile din alte țări terțe decât țările în cauză

(102)

Importurile de accesorii de țevărie din alte țări terțe decât țările în cauză au provenit în principal din China și Cambodgia.

(103)

Volumul (agregat) al importurilor în Uniune, precum și cota de piață și evoluția prețurilor pentru importurile de accesorii de țevărie din alte țări terțe au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Importuri din țări terțe

Țara

 

2020

2021

2022

2023

Perioada investigației de reexaminare

China

Volumul (tone)

5 809

4 623

6 302

8 903

9 774

 

Indice (2020 = 100)

100

80

108

153

168

 

Cota de piață

12,3  %

10,0  %

12,7  %

18,2  %

20,4  %

 

Prețul mediu (EUR/tonă)

1 768

2 244

2 590

2 026

1 889

 

Indice (2020 = 100)

100

127

147

115

107

Cambodgia

Volumul (tone)

2 687

2 294

3 792

4 984

5 156

 

Indice (2020 = 100)

100

85

141

185

192

 

Cota de piață

5,7  %

5,0  %

7,7  %

10,2  %

10,8  %

 

Prețul mediu (EUR/tonă)

1 569

1 900

2 383

1 923

1 905

 

Indice (2020 = 100)

100

121

152

123

121

Alte țări terțe, cu excepția Chinei și a Cambodgiei

Volumul (tone)

9 795

10 655

13 269

15 029

13 968

 

Indice (2020 = 100)

100

109

135

153

143

 

Cota de piață

20,7  %

23,1  %

26,8  %

30,8  %

29,2  %

 

Prețul mediu (EUR/tonă)

2 718

3 198

4 070

4 207

4 325

 

Indice (2020 = 100)

100

118

150

155

159

Totalul pentru toate țările terțe, cu excepția țărilor în cauză

Volumul (tone)

18 291

17 572

23 363

28 916

28 897

 

Indice (2020 = 100)

100

96

128

158

158

 

Cota de piață

38,7  %

38,1  %

47,2  %

59,2  %

60,3  %

 

Prețul mediu (EUR/tonă)

2 247

2 778

3 397

3 142

3 069

 

Indice (2020 = 100)

100

124

151

140

137

Sursă:

Eurostat.

(104)

În timp ce consumul la nivelul Uniunii a rămas stabil pe parcursul perioadei examinate, importurile din alte țări terțe, în special China și Cambodgia, au crescut de la 18 291 de tone în 2020 la 28 897 de tone în perioada investigației de reexaminare. Acest fapt a condus la o creștere a cotei de piață cu peste 20 de puncte procentuale, ajungând la 60,3 % în perioada investigației de reexaminare. În același timp, astfel cum se indică în tabelul 5 de mai jos, cota de piață a industriei Uniunii a scăzut într-o măsură similară, de la 60,9 % la 39,5 %.

(105)

Prețurile de import din China și Cambodgia au crescut cu 7 % și, respectiv, cu 21 % pe parcursul perioadei examinate, ceea ce este cu mult sub nivelurile prețurilor industriei Uniunii prezentate în tabelul 7 de mai jos, atât în ceea ce privește creșterea (prețurile din Uniune au crescut cu 95 % în cursul perioadei examinate), cât și în ceea ce privește nivelurile absolute ale prețurilor (prețurile medii de import din China și Cambodgia au fost de 1 889 și, respectiv, 1 905 EUR pe tonă, față de un preț mediu de vânzare în Uniune de 5 033 EUR pe tonă).

(106)

Prețurile de import ale celorlalte țări terțe au crescut, de asemenea, pe parcursul perioadei examinate, dar într-o măsură mai mare (59 %) decât cele din China și Cambodgia. Întrucât prețul mediu de import din aceste alte țări terțe a rămas, de asemenea, sub prețul mediu de vânzare în Uniune pe parcursul perioadei examinate, acest lucru a condus la o creștere a cotei de piață, deși într-o măsură mai mică (o creștere cu mai puțin de nouă puncte procentuale a cotei de piață) decât cota de piață combinată a Chinei și Cambodgiei.

4.4.   Situația economică a industriei Uniunii

4.4.1.   Observații generale

(107)

Evaluarea situației economice a industriei Uniunii a inclus o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

(108)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 21, pentru evaluarea situației economice a industriei Uniunii s-a recurs la eșantionare.

(109)

Pentru stabilirea prejudiciului, Comisia a făcut o distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza informațiilor transmise de solicitant, datele făcând referire la toți producătorii din Uniune. Comisia a calculat indicatorii microeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsurile din chestionarele completate de producătorii din Uniune incluși în eșantion și pe baza vizitelor de verificare la sediile societăților.

(110)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(111)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital.

4.4.2.   Indicatorii macroeconomici

4.4.2.1.   Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(112)

Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 4

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

 

2020

2021

2022

2023

Perioada investigației de reexaminare

Volumul producției (tone)

34 033

32 821

34 707

25 675

24 368

Indice (2020 = 100)

100

96

102

75

72

Capacitatea de producție (tone)

142 526

142 526

142 526

142 526

142 526

Indice (2020 = 100)

100

100

100

100

100

Gradul de utilizare a capacității de producție

23  %

22  %

23  %

17  %

16  %

Indice (2020 = 100)

100

97

102

76

72

Sursă:

Solicitantul, producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(113)

Volumul producției a scăzut cu 28 % în cursul perioadei examinate. Mai precis, acesta a rămas destul de stabil din 2020 până în 2022 și a scăzut semnificativ în 2023 și ulterior în cursul perioadei investigației de reexaminare. Această tendință este opusă celei a importurilor din țări terțe, în special din China și Cambodgia, ale căror importuri au crescut semnificativ în 2023 și ulterior în cursul perioadei investigației de reexaminare. De asemenea, aceasta a coincis cu tendința costului de producție al Uniunii, care a început să crească în 2022, a crescut semnificativ în 2023 și și-a continuat creșterea în perioada investigației de reexaminare. Acest lucru a forțat industria Uniunii să își crească prețurile de vânzare pentru a atinge un anumit nivel de profitabilitate, ceea ce a dus la prețuri mai puțin competitive în raport cu importurile din țări terțe, la niveluri mai scăzute ale vânzărilor, la pierderea cotei de piață și, în consecință, la niveluri de producție mai scăzute.

(114)

În cursul perioadei examinate, capacitatea de producție a rămas aceeași, având drept consecință o scădere cu 28 % a gradului de utilizare a capacității în cursul aceleiași perioade. Gradul de utilizare a capacității a fost foarte scăzut pe tot parcursul perioadei examinate (23 %-16 %). La fel ca în cazul investigațiilor anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor (29), acest nivel scăzut se datorează parțial metodei de calculare a capacității totale pentru această industrie, unde capacitatea raportată este o capacitate maximă teoretică (bazată, printre altele, pe 3 schimburi/zi), care nu reflectă neapărat cu precizie capacitatea reală. Cu toate acestea, chiar și în cazul în care capacitatea ar reflecta 1 schimb pe zi, împărțind astfel capacitatea totală la trei, rata de utilizare a capacității ar fi de numai 50 %, ceea ce nu reprezintă un nivel sustenabil pe termen lung.

4.4.2.2.   Volumul vânzărilor și cota de piață

(115)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Volumul vânzărilor și cota de piață (tone)

 

2020

2021

2022

2023

Perioada investigației de reexaminare

Volumul total al vânzărilor pe piața Uniunii

28 776

28 563

26 049

19 869

18 916

Indice (2020 = 100)

100

99

91

69

66

Cota de piață

60,9  %

61,9  %

52,7  %

40,7  %

39,5  %

Indice (2020 = 100)

100

102

86

67

65

Sursă:

Solicitantul, producătorii din Uniune incluși în eșantion și Eurostat.

(116)

Vânzările totale ale industriei Uniunii pe piața Uniunii au scăzut cu 34 % în cursul perioadei examinate, în timp ce consumul la nivelul Uniunii a rămas stabil. Cota de piață a Uniunii a scăzut cu peste 20 de puncte procentuale în cursul perioadei examinate. Volumul vânzărilor industriei Uniunii a scăzut anual, dar în special în perioada 2022-2023. Astfel cum se explică în considerentul 113, acest lucru a coincis cu creșterea semnificativă a costului de producție și cu creșterea aferentă a prețurilor de vânzare.

4.4.2.3.   Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(117)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

 

2020

2021

2022

2023

Perioada investigației de reexaminare

Numărul de angajați

953

864

860

823

818

Indice (2020 = 100)

100

91

90

86

86

Productivitate (tone/angajat)

36

38

40

31

30

Indice (2020 = 100)

100

106

113

87

83

Sursă:

Solicitantul, producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(118)

Ocuparea forței de muncă la nivelul industriei Uniunii a scăzut cu 14 % în cursul perioadei examinate. Cu toate acestea, întrucât nivelurile de producție au scăzut și mai mult, nivelul productivității per angajat a scăzut cu 17 % în cursul perioadei examinate.

4.4.2.4.   Creșterea

(119)

Consumul a rămas stabil în cursul perioadei examinate. Volumul vânzărilor industriei Uniunii a scăzut cu 34 %, ceea ce s-a tradus printr-o scădere a cotei de piață cu 35 %.

4.4.2.5.   Amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare

(120)

Astfel cum s-a explicat în considerentele 53, 37 și 68, nu a fost posibil să se stabilească existența dumpingului pentru niciuna dintre țările în cauză în cursul perioadei investigației de reexaminare. Prin urmare, investigația s-a axat pe probabilitatea reapariției dumpingului în cazul în care măsurile antidumping ar fi abrogate.

(121)

În cadrul reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor, s-a constatat că situația financiară și economică a industriei Uniunii s-a deteriorat și mai mult în cursul perioadei examinate în investigația respectivă. În cursul perioadei examinate în cadrul prezentei investigații de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, situația industriei Uniunii a început să dea semne de redresare în urma efectelor practicilor de dumping anterioare, după cum o demonstrează o tendință favorabilă pentru industria Uniunii a unora dintre principalii indicatori de prejudiciu. Cu toate acestea, în cazul altor indicatori, situația a continuat să se deterioreze, astfel cum va fi prezentat în continuare.

4.4.3.   Indicatori microeconomici

4.4.3.1.   Prețurile și factorii care influențează prețurile

(122)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 7

Prețurile de vânzare și costul de producție în Uniune (EUR/tonă)

 

2020

2021

2022

2023

Perioada investigației de reexaminare

Prețul de vânzare unitar mediu în Uniune

2 579

2 984

4 265

5 050

5 033

Indice (2020 = 100)

100

116

165

196

195

Costul de producție unitar

3 265

3 154

3 718

4 409

4 504

Indice (2020 = 100)

100

97

114

135

138

Sursă:

Producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(123)

Prețul de vânzare mediu unitar practicat de industria Uniunii față de clienții neafiliați din Uniune a crescut cu 95 % în cursul perioadei examinate, ajungând la 5 033 EUR/tonă în perioada investigației de reexaminare. Industria Uniunii a ales să își ajusteze prețurile în sens ascendent pentru a reflecta creșterea semnificativă a costului de producție, determinată în principal de creșterea costurilor materiilor prime, energiei și forței de muncă în cursul perioadei examinate. În plus, industria Uniunii mărește treptat producția de produse specializate, de calitate superioară, în loc de produse de bază, pentru a rămâne competitivă, având în vedere persistența importurilor la prețuri scăzute din țări terțe. Prețurile de vânzare și costul de producție pentru astfel de produse, altele decât cele de bază, au tins să fie, în medie, mai mari.

(124)

Costul mediu de producție a crescut, de asemenea, în cursul perioadei examinate, deși într-o măsură mai mică, și anume 38 %, ajungând la 4 504 EUR pe tonă în perioada investigației de reexaminare.

4.4.3.2.   Costuri cu forța de muncă

(125)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

 

2020

2021

2022

2023

Perioada investigației de reexaminare

Costurile medii cu forța de muncă per angajat (EUR)

59 463

65 016

71 578

80 413

83 001

Indice (2020 = 100)

100

109

120

135

140

Sursă:

Producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(126)

Costul mediu cu forța de muncă per angajat a crescut cu 40 %, în concordanță cu creșterea costurilor cu forța de muncă la nivelul Uniunii în ultimii ani (30).

4.4.3.3.   Stocurile

(127)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Stocurile

 

2020

2021

2022

2023

Perioada investigației de reexaminare

Stocurile finale (tone)

5 817

5 576

7 357

7 493

7 754

Indice (2020 = 100)

100

96

126

129

133

Stocurile finale, ca procent din producție

32  %

34  %

39  %

56  %

61  %

Indice (2020 = 100)

100

105

120

173

191

Sursă:

Producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(128)

Nivelul stocurilor finale ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion a crescut cu 33 % în cursul perioadei examinate, reflectând scăderea volumului vânzărilor, în special ale produselor de bază din categoria accesoriilor de țevărie, în această perioadă. În cursul perioadei investigației de reexaminare, nivelul stocurilor a reprezentat 61 % din producția producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

4.4.3.4.   Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital

(129)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 10

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

 

2020

2021

2022

2023

Perioada investigației de reexaminare

Profitabilitatea vânzărilor în Uniune către clienți neafiliați (% din cifra de afaceri a vânzărilor)

-9,8  %

-3,9  %

8,1  %

4,2  %

2,4  %

Indice (2020 = 100)

- 100

-39

82

43

25

Flux de lichidități (EUR)

2 395 410

6 978 406

13 624 003

9 814 191

5 909 442

Indice (2020 = 100)

100

291

569

410

247

Investiții (EUR)

2 112 756

2 130 532

822 751

1 627 877

1 712 697

Indice (2020 = 100)

100

101

39

77

81

Randamentul investițiilor

-13  %

-7  %

12  %

1  %

-3  %

Indice (2020 = -100)

- 100

-59

97

11

-26

Sursă:

Producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(130)

Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective. Din cauza impactului pandemiei de COVID-19 asupra fluxului internațional de mărfuri în 2020 și 2021, industria Uniunii a reușit să își crească prețurile de vânzare pentru a atinge un nivel profitabil pentru prima dată după mulți ani în 2022. Cu toate acestea, în 2023 și 2024, efectele combinate ale invadării Ucrainei de către Rusia, care a condus la o creștere a costului de producție, și ale presiunii importurilor la prețuri scăzute din țări terțe au scăzut nivelurile de profit la 2,4 % în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(131)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Tendința fluxului net de lichidități a evoluat pozitiv în cursul perioadei examinate, permițând industriei Uniunii să investească în întreținerea și înlocuirea necesară a utilajelor.

(132)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procentaj din valoarea contabilă netă a investițiilor. Acesta a fluctuat în cursul perioadei examinate și a ajuns la -3 % în cursul perioadei investigației de reexaminare.

4.5.   Concluzie privind prejudiciul

(133)

În pofida unor îmbunătățiri, în special în anii post-pandemie, care se reflectă într-o situație ușor profitabilă în perioada investigației de reexaminare, situația industriei Uniunii rămâne precară. Consumul a rămas stabil, în timp ce importurile din țări terțe au crescut continuu pe parcursul perioadei examinate, ceea ce a dus la scăderea volumelor de producție, a gradului de utilizare a capacității și a nivelurilor vânzărilor, culminând cu o scădere a cotei de piață de la 60,9 % la 39,5 %.

(134)

În plus, s-a înregistrat o creștere a nivelurilor stocurilor, o scădere a numărului de angajați și a nivelurilor de productivitate, în timp ce nivelurile fluxurilor de lichidități – deși pozitive – nu au permis alte investiții decât cele necesare pentru menținerea producției în Uniune. Incertitudinea persistentă legată de trecerea planificată la surse de energie durabile a făcut ca majoritatea proiectelor energetice pe termen lung să fie suspendate în așteptarea deciziilor în aceste domenii. Acest fapt a avut o influență negativă asupra industriei Uniunii, în combinație cu creșterea costurilor și creșterea importurilor din țări terțe. În același timp, industria Uniunii a reușit să își mențină performanța la export la un nivel constant ridicat, atenuând astfel efectele negative ale pieței interne a Uniunii asupra industriei Uniunii.

(135)

Importurile din țările în cauză au rămas la niveluri neglijabile sau inexistente pe parcursul perioadei examinate, în timp ce importurile din alte țări terțe (în principal Cambodgia și China) au crescut semnificativ la niveluri constant scăzute ale prețurilor.

(136)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază în perioada investigației de reexaminare. Din cauza importurilor aproape inexistente din cele trei țări în cauză, Comisia a concluzionat, de asemenea, că prejudiciul suferit de industria Uniunii în cursul perioadei investigației de reexaminare nu ar fi putut fi cauzat de importurile din Coreea, Malaysia sau Rusia.

(137)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a examinat, de asemenea, probabilitatea reapariției prejudiciului cauzat inițial de importurile care fac obiectul unui dumping din Coreea, Malaysia sau Rusia, în cazul în care măsurile ar fi abrogate.

5.   PROBABILITATEA REAPARIȚIEI PREJUDICIULUI

(138)

Comisia a concluzionat, în considerentul 136, că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în perioada investigației de reexaminare. Comisia a concluzionat, de asemenea, în același considerent, că prejudiciul suferit de industria Uniunii în perioada investigației de reexaminare nu ar fi putut fi cauzat de importurile la prețuri de dumping din Coreea, Malaysia sau Rusia, din cauza volumului foarte redus al acestora. Prin urmare, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a analizat în ce măsură ar exista probabilitatea reapariției prejudiciului cauzat inițial de importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(139)

În această privință, Comisia a examinat capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din țările în cauză, relația dintre prețurile de export către țări terțe și nivelul prețurilor din Uniune, nivelurile probabile ale prețurilor importurilor din țările în cauză în absența măsurilor antidumping și impactul acestora asupra situației industriei Uniunii și atractivitatea pieței Uniunii, precum și măsurile comerciale restrictive adoptate de alte țări.

5.1.   Capacitatea de producție și capacitatea neutilizată

(140)

Astfel cum s-a stabilit în considerentele 60, 48 și 77, capacitatea neutilizată din cele trei țări în cauză a fost estimată la aproximativ 279 000 de tone în perioada investigației de reexaminare, ceea ce reprezintă de mai mult de cinci ori consumul din Uniune în cursul aceleiași perioade.

(141)

În plus, nu au fost identificate elemente care ar putea indica o creștere semnificativă a cererii interne de accesorii de țevărie în Coreea, Malaysia, Rusia sau în orice altă țară terță în viitorul apropiat. Prin urmare, Comisia a concluzionat că cererea internă din cele trei țări în cauză sau de pe alte piețe din țări terțe nu ar fi în măsură să absoarbă capacitatea neutilizată disponibilă. Având în vedere nivelurile stabile ale consumului din Uniune în cursul perioadei examinate și previziunile privind creșterea cererii în viitorul apropiat în urma deciziilor privind proiectele în domeniul energiei durabile, această capacitate neutilizată ar putea fi utilizată pentru a fabrica produsul care face obiectul reexaminării în vederea exportului către Uniune în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor (31).

5.2.   Nivelurile posibile ale prețurilor importurilor din Coreea, Malaysia și Rusia

(142)

Nu a existat cooperare din partea producătorilor-exportatori din niciuna dintre țările în cauză. În plus, nu au putut fi stabilite prețuri de import fiabile în Uniune, având în vedere cantitățile importate neglijabile sau inexistente.

(143)

Comisia a efectuat o analiză a prețurilor fără măsuri antidumping pe baza prețurilor de export către țări terțe, pentru a stabili modul în care importurile din cele trei țări în cauză ar afecta industria Uniunii în cazul în care măsurile ar fi abrogate. Aceasta a arătat că prețurile importurilor din Coreea, Malaysia și Rusia ar subcota probabil prețurile practicate de industria Uniunii cu 10,0 %, 56,7 % și, respectiv, 44,3 %.

5.3.   Restricții comerciale impuse de alte țări

(144)

Astfel cum se indică în considerentul 64, măsurile antidumping privind importurile de accesorii de țevărie în Statele Unite au fost extinse la Malaysia începând din iulie 2018. Aceasta implică faptul că accesul la una dintre cele mai mari piețe de export pentru accesoriile de țevărie (Statele Unite) a fost restricționat. Având în vedere atractivitatea pieței Uniunii și, în cazul exportatorilor ruși, proximitatea pieței Uniunii în condiții normale, astfel cum se descrie în secțiunile 3.2.2.3, 3.3.2.3 și 3.4.2.3, există o mare probabilitate ca acești producători-exportatori să își redirecționeze exporturile de accesorii de țevărie către piața Uniunii în cazul expirării măsurilor.

(145)

În plus, incertitudinile geopolitice actuale și restricțiile comerciale reciproce ample de pe piața mondială, în special în ceea ce privește oțelul, cum sunt cele impuse de Statele Unite în martie 2025 (32), vor conduce cel mai probabil la o redirecționare a fluxurilor comerciale din partea țărilor care fac obiectul măsurilor către cele care aplică un nivel mai redus al măsurilor comerciale sau care nu aplică măsuri comerciale restrictive. În acest moment, impactul acestor acțiuni nu poate fi prevăzut, dar este probabil ca cel puțin o parte din aceste exporturi mondiale să fie redirecționate către Uniune.

5.4.   Impactul asupra industriei Uniunii

(146)

Având în vedere supracapacitățile considerabile din toate cele trei țări în cauză, prețurile medii scăzute de import din țările respective și atractivitatea pieței Uniunii, industria Uniunii ar fi supusă unei presiuni semnificative asupra prețurilor din partea Coreei, a Malaysiei și a Rusiei în cazul abrogării măsurilor. Un aflux potențial mare de importuri care fac obiectul unui dumping ar agrava situația economică deja fragilă a Uniunii. Aceasta ar putea duce la pierderi financiare și, eventual, la dispariția industriei Uniunii, care funcționează deja la niveluri foarte scăzute de producție și de vânzări și care a reușit să atingă doar un nivel marginal pozitiv de profit în condițiile absenței acestor importuri care fac obiectul unui dumping.

(147)

În baza acestui fapt, Comisia concluzionează că absența măsurilor ar conduce, cel mai probabil, la o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din Coreea, Malaysia și Rusia la prețuri prejudiciabile și la o posibilă reapariție a unui prejudiciu important.

6.   INTERESUL UNIUNII

(148)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă menținerea măsurilor antidumping existente ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblu. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate în ansamblul lor, printre care cele ale industriei Uniunii, ale importatorilor și ale utilizatorilor.

6.1.   Interesul industriei Uniunii

(149)

Astfel cum s-a concluzionat în considerentul 136, industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în perioada investigației de reexaminare, după cum au confirmat tendințele negative ale majorității indicatorilor de prejudiciu. În considerentul 147 s-a concluzionat totodată că, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor antidumping, prejudiciul ar reapărea.

(150)

În ansamblu, în pofida situației prejudiciabile a industriei Uniunii pe piața Uniunii, Comisia a considerat că industria rămâne viabilă. Acest lucru s-a bazat nu numai pe faptul că industria a reușit să revină la o situație profitabilă după ani de pierderi, ci și pe faptul că performanța la export a industriei Uniunii rămâne în mod constant solidă, vânzările la export reprezentând o pondere semnificativă din volumul total al vânzărilor. Cu toate acestea, industria Uniunii prezintă în continuare niveluri foarte scăzute de utilizare a capacității, cu niveluri de producție și o productivitate în scădere, în timp ce profitul se menține la niveluri foarte scăzute și nu a ajuns încă la nivelurile care ar putea fi atinse în condiții normale.

(151)

În cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, este probabil ca afluxul de importuri care fac obiectul unui dumping din cele trei țări în cauză să aibă un efect devastator asupra industriei Uniunii, reducând din nou nivelurile de profit, cu riscul unei scăderi suplimentare a producției sau chiar al închiderii unităților de producție din Uniune. Prin urmare, se poate concluziona că menținerea măsurilor împotriva Coreei, Malaysiei și Rusiei ar fi în interesul industriei Uniunii.

6.2.   Interesul importatorilor neafiliați, al comercianților și al utilizatorilor

(152)

În momentul deschiderii investigației, 35 de importatori și utilizatori au fost contactați și invitați să coopereze. Totuși, niciunul dintre aceștia nu a cooperat la prezenta investigație și nici nu a prezentat informații, cu excepția unui importator care și-a exprimat sprijinul pentru măsurile antidumping existente. Se reamintește, de asemenea, faptul că în investigațiile anterioare privind accesoriile de țevărie s-a constatat că instituirea măsurilor nu este de natură să afecteze în mod grav situația importatorilor și a utilizatorilor din Uniune.

(153)

Utilizatorii nu au prezentat informații care să demonstreze că au întâmpinat dificultăți în ceea ce privește aprovizionarea cu accesorii de țevărie și nici investigația nu a stabilit altfel. În fapt, potrivit considerentelor 102-106, cota de piață a importurilor din alte țări terțe decât țările în cauză o depășește pe cea a industriei Uniunii, ceea ce înseamnă că utilizatorii și importatorii se aprovizionează cu accesorii de țevărie în principal din țările terțe respective.

(154)

În investigațiile anterioare s-a arătat că importatorii și utilizatorii au fost în măsură să transfere creșterea prețurilor cauzată de măsurile antidumping. În cursul prezentei investigații nu au fost găsite elemente care să contrazică această concluzie. Aceasta se datorează și faptului că accesoriile de țevărie au rolul de conectori ai țevilor și tuburilor utilizate în sectorul petrochimic și în sectorul construcțiilor. Astfel, accesoriile de țevărie reprezintă doar o mică parte din costul total în aceste sectoare, în comparație cu impactul mult mai semnificativ al costului țevilor și tuburilor în sine.

(155)

Pe această bază și în conformitate cu concluziile formulate în cursul investigațiilor anterioare, se preconizează că menținerea măsurilor nu va avea un impact negativ semnificativ asupra utilizatorilor sau a importatorilor.

6.3.   Concluzie privind interesul Uniunii

(156)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase legate de interesul Uniunii împotriva menținerii măsurilor existente asupra importurilor de accesorii de țevărie originare din Coreea, Malaysia și Rusia.

7.   MĂSURILE ANTIDUMPING

(157)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la continuarea dumpingului, la reapariția prejudiciului și la interesul Uniunii, măsurile antidumping privind importurile de accesorii de țevărie originare din Coreea, Malaysia și Rusia trebuie să fie menținute.

(158)

Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenție ca urmare a diferenței dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării taxelor antidumping individuale. Aplicarea taxelor antidumping individuale este condiționată de prezentarea unei facturi comerciale valabile autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Până la prezentarea unei astfel de facturi, importurile trebuie să facă obiectul taxei antidumping aplicabile pentru „toate celelalte societăți”.

(159)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping și scutirile, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să efectueze verificările lor uzuale și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a asigura faptul că aplicarea ulterioară a taxei mai mici este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(160)

În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale mai mici ale taxei cresc semnificativ în volum după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie, ea însăși, o modificare a configurației schimburilor comerciale datorată instituirii măsurilor, în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe și numai în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, poate fi deschisă o investigație anticircumvenție. O astfel de investigație poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelul (nivelurile) individual(e) al(e) taxei și de a institui, în consecință, o taxă la nivel național.

(161)

Nivelurile taxelor antidumping specificate în prezentul regulament în mod individual pentru fiecare societate se aplică exclusiv importurilor de produs care face obiectul reexaminării originar din țările în cauză și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile produsului care face obiectul reexaminării fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile pentru „toate celelalte societăți”. Acestora nu trebuie să li se aplice niciunul dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping.

(162)

O societate care își modifică ulterior denumirea poate solicita aplicarea acestor niveluri individuale ale taxei antidumping. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (33). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei aplicabile. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu îi afectează dreptul de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene va fi publicat un regulament privind schimbarea denumirii.

(163)

Toate părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și la considerațiile esențiale pe baza cărora se intenționează să se recomande menținerea măsurilor existente. Părților li s-a acordat, de asemenea, un termen pentru a-și prezenta observațiile cu privire la informațiile comunicate.

(164)

Un exportator sau un producător care nu a exportat produsul în cauză în Uniune în cursul perioadei utilizate pentru a stabili nivelul taxei aplicabile în prezent exporturilor sale poate solicita Comisiei să fie supus nivelului taxei antidumping pentru societățile cooperante neincluse în eșantion. Comisia trebuie să aprobe o astfel de cerere dacă sunt îndeplinite trei condiții. Noul producător-exportator trebuie să facă dovada că: (i) nu a exportat produsul în cauză către Uniune în cursul perioadei utilizate pentru a stabili nivelul taxei aplicabile exporturilor sale; (ii) nu este afiliat unei societăți care a făcut acest lucru și, prin urmare, face obiectul taxelor antidumping și (iii) a exportat ulterior produsul în cauză sau și-a asumat o obligație contractuală irevocabilă de a exporta o cantitate importantă de produs.

(165)

În conformitate cu articolul 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European și al Consiliului (34), în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, rata dobânzii este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(166)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Se instituie o taxă antidumping definitivă la importurile de accesorii de țevărie (altele decât accesoriile turnate, flanșele și accesoriile filetate), din fier sau din oțel (cu excepția oțelului inoxidabil), cu un diametru exterior de maximum 609,6 mm, de tipul celor utilizate pentru sudarea cap la cap sau în alte scopuri, încadrate în prezent la codurile NC ex 7307 93 11 , ex 7307 93 19 și ex 7307 99 80 (codurile TARIC 7307 93 11 91, 7307 93 11 93, 7307 93 11 94, 7307 93 11 95, 7307 93 11 99, 7307 93 19 91, 7307 93 19 93, 7307 93 19 94, 7307 93 19 95, 7307 93 19 99, 7307 99 80 92, 7307 99 80 93, 7307 99 80 94, 7307 99 80 95 și 7307 99 80 98) și originare din Republica Coreea, Malaysia și Federația Rusă.

(2)   Nivelurile taxei antidumping definitive aplicabile prețului net franco frontiera Uniunii, înainte de vămuire, al produsului descris la alineatul (1) și fabricat de societățile enumerate mai jos se stabilesc după cum urmează:

Țara

Societatea

Taxa antidumping

Cod adițional TARIC

Republica Coreea

TK Corporation, 1499-1, Songjeong-Dong, Gangseo-Gu, Busan

32,4  %

C066

 

Toate celelalte societăți

44,0  %

C999

Malaysia

Anggerik Laksana Sdn Bhd, Selangor Darul Ehsan

59,2  %

A324

 

Pantech Steel Industries Sdn Bhd

49,9  %

A961

 

Toate celelalte societăți

75,0  %

A999

Federația Rusă

Toate societățile

23,8  %

_

(3)   Aplicarea nivelurilor individuale ale taxei specificate pentru societățile menționate la alineatul (2) este condiționată de prezentarea la autoritățile vamale ale statelor membre a unei facturi comerciale valabile, pe care trebuie să figureze o declarație datată și semnată de un reprezentant oficial al entității care emite respectiva factură, identificat prin numele și funcția acestuia, redactată după cum urmează: „Subsemnatul (Subsemnata) certific faptul că (volumul) de (produsul care face obiectul reexaminării) vândut la export în Uniunea Europeană menționat în prezenta factură a fost fabricat de către (denumirea și adresa societății) (cod adițional TARIC) în [țara în cauză]. Declar că informațiile furnizate în prezenta factură sunt complete și corecte”. Până la prezentarea unei astfel de facturi, se aplică taxa stabilită pentru „toate celelalte societăți”.

(4)   Articolul 1 alineatul (2) poate fi modificat pentru a se adăuga noi producători-exportatori din Republica Coreea, Malaysia și Federația Rusă și pentru a-i supune nivelului corespunzător al taxei antidumping medii ponderate aferent societăților cooperante neincluse în eșantion. Un producător-exportator nou trebuie să furnizeze elemente de probă care să ateste că:

(a)

nu a exportat mărfurile descrise la articolul 1 alineatul (1) originare din Republica Coreea, Malaysia și Federația Rusă în cursul perioadei cuprinse între 1 aprilie 2000 și 31 martie 2001 („perioada investigației inițiale”);

(b)

nu este afiliat unui exportator sau producător care face obiectul măsurilor instituite prin prezentul regulament și care a cooperat la investigația care a condus la instituirea taxei sau ar fi putut coopera la aceasta și

(c)

fie a exportat efectiv produsul care face obiectul reexaminării originar din Republica Coreea, Malaysia și Federația Rusă, fie și-a asumat o obligație contractuală irevocabilă de a exporta o cantitate semnificativă în Uniune după încheierea perioadei investigației inițiale.

(5)   Sub rezerva unor dispoziții contrare, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 2 iulie 2025.

Pentru Comisie

Președinta

Ursula VON DER LEYEN


(1)   JO L 176, 30.6.2016, p. 21, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2016/1036/oj.

(2)  Regulamentul (CE) nr. 778/2003 al Consiliului din 6 mai 2003 de modificare a Deciziei nr. 283/2000/ECSC a Comisiei și a Regulamentelor (CE) nr. 584/96, (CE) nr. 763/2000 și (CE) nr. 1514/2002 ale Consiliului în ceea ce privește măsurile antidumping aplicabile anumitor rulouri laminate la cald și anumitor accesorii de țevărie, din fier sau din oțel (JO L 114, 8.5.2003, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2003/778/oj).

(3)   JO L 56, 6.3.1996, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/1996/384/oj.

(4)  Regulamentul (CE) nr. 1001/2008 al Consiliului din 13 octombrie 2008 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite accesorii de țevărie, din fier sau oțel, originare din Republica Coreea și Malaezia, în urma reexaminării în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 384/96 (JO L 275, 16.10.2008, p. 18).

(5)   JO L 343, 22.12.2009, p. 51, ELI: https://eur-lex.europa.eu/eli/reg/2009/1225/oj.

(6)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1283/2014 al Comisiei din 2 decembrie 2014 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite accesorii de țevărie, din fier sau oțel, originare din Republica Coreea și din Malaysia în urma unei revizuiri efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului (JO L 347, 3.12.2014, p. 17, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2014/1283/oj).

(7)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/306 al Comisiei din 3 martie 2016 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1283/2014 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite accesorii de țevărie, din fier sau oțel, originare din Republica Coreea și din Malaysia în urma unei revizuiri intermediare în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului (JO L 58, 4.3.2016, p. 38, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2016/306/oj).

(8)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/566 al Comisiei din 9 aprilie 2019 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite accesorii de țevărie, originare din Federația Rusă, Republica Coreea și Malaysia în urma unei revizuiri efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului și de închidere a anchetei privind importurile aceluiași produs originar din Republica Turcia (JO L 99, 10.4.2019, p. 9, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2019/566/oj).

(9)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 78/2013 al Consiliului din 17 ianuarie 2013 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de colectare definitivă a taxei provizorii instituite la importurile de anumite accesorii de țevărie din fier sau din oțel originare din Rusia și Turcia (JO L 27, 29.1.2013, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2013/78/oj).

(10)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1934 al Comisiei din 27 octombrie 2015 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite accesorii de țevărie, din fier sau oțel, originare din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 (JO L 282, 28.10.2015, p. 14, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2015/1934/oj).

(11)   JO C 246, 13.7.2023, p. 9.

(12)  Aviz de deschidere a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor antidumping aplicabile importurilor de anumite accesorii de țevărie originare din Federația Rusă, Republica Coreea și Malaysia (JO C, C/2024/2500, 9.4.2024).

(13)  A se vedea, de exemplu, https://www.steelradar.com/en/russian-pipe-market-faces-uncertainty-amid-challenges/ (link accesat ultima dată la 27 martie 2025).

(14)   https://tron.trade.ec.europa.eu/investigations/case-view?caseId=2722.

(15)   https://connect.ihsmarkit.com/gta/home/.

(16)  Celelalte destinații principale din perioada investigației de reexaminare au fost Qatar, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Indonezia și Turcia, reprezentând 23 %, 12 %, 7 %, 3 % și, respectiv, 2 % din exporturile coreene de accesorii de țevărie.

(17)   InforEuro, cursul de schimb al monedei euro.

(18)  Datele sunt compilate și publicate de Biroul de recensământ al SUA, Divizia pentru indicatori economici, http://www.census.gov/foreign-trade/guide/index.html.

(19)  OCDE (2024), „International transport and insurance costs of merchandise trade – OECD”, International Trade by Commodity Statistics (bază de date), https://doi.org/10.1787/9c638cb6-en (link accesat la 19 iulie 2024).

(20)   https://www.dosm.gov.my/.

(21)   Malaysia energy prices | GlobalPetrolPrices.com.

(22)  

Energy Commission - Gas Prices and Tariffs

„SPAN Water and Sewerage Handbook 2023” publicat de National Water Services Commission (SPAN) din Malaysia-- https://www.scribd.com/document/824193558/SPAN-Water-and-Sewerage-Hand-Book.

(23)   83 FR 35205 - Carbon Steel Butt-Weld Pipe Fittings From the People's Republic of China: Preliminary Affirmative Determination of Circumvention of the Antidumping Duty Order - Content Details - 2018-15882.

(24)   www.tradedata.pro.

(25)  Tradedata.pro.

(26)  Pe baza informațiilor furnizate de solicitant, obținute de la https://stats.oecd.org/Index.aspx?DataSetCode=CIF_FOB_ITIC.

(27)  A se vedea, de asemenea, considerentul 128 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/566 al Comisiei din 9 aprilie 2019 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite accesorii de țevărie, originare din Federația Rusă, Republica Coreea și Malaysia în urma unei revizuiri efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului și de închidere a anchetei privind importurile aceluiași produs originar din Republica Turcia (JO L 99, 10.4.2019, p. 9).

(28)  A se vedea, de asemenea, considerentul 128 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/566 al Comisiei din 9 aprilie 2019 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite accesorii de țevărie, originare din Federația Rusă, Republica Coreea și Malaysia în urma unei revizuiri efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului și de închidere a anchetei privind importurile aceluiași produs originar din Republica Turcia (JO L 99, 10.4.2019, p. 9).

(29)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1934 al Comisiei, considerentele 81 și 82; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/95 al Comisiei, considerentul 120.

(30)  Pentru tendințele costurilor cu forța de muncă în Uniune, a se vedea:

https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Labour_cost_index_-_recent_trends#Overview.

(31)  Acest lucru este valabil în special pentru Coreea și Rusia, în cazul ambelor capacitatea neutilizată depășind consumul total la nivelul Uniunii în cursul PIR, în timp ce capacitatea neutilizată a Malaysiei reprezintă peste 50 % din consumul Uniunii.

(32)  A se consulta:

https://www.whitehouse.gov/presidential-actions/2025/04/regulating-imports-with-a-reciprocal-tariff-to-rectify-trade-practices-that-contribute-to-large-and-persistent-annual-united-states-goods-trade-deficits/.

(33)  E-mail: TRADE-TDI-NAME-CHANGE-REQUESTS@ec.europa.eu; Comisia Europeană, Direcția Generală Comerț, Direcția G, Wetstraat 170 Rue de la Loi, 1040 Bruxelles, Belgia.

(34)  Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 septembrie 2024 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (JO L, 2024/2509, 26.9.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/2509/oj).


ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2025/1309/oj

ISSN 1977-0782 (electronic edition)


Top