EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32023H0901(24)

Recomandarea Consiliului din 14 iulie 2023 privind Programul național de reformă al Sloveniei pentru 2023 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Sloveniei pentru 2023

ST/11156/2023/INIT

OJ C 312, 1.9.2023, p. 224–232 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

1.9.2023   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 312/224


RECOMANDAREA CONSILIULUI

din 14 iulie 2023

privind Programul național de reformă al Sloveniei pentru 2023 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Sloveniei pentru 2023

(2023/C 312/24)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (2) și articolul 148 alineatul (4),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice (1), în special articolul 5 alineatul (2),

având în vedere recomandarea Comisiei Europene,

având în vedere rezoluțiile Parlamentului European,

având în vedere concluziile Consiliului European,

având în vedere avizul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă,

având în vedere avizul Comitetului economic și financiar,

având în vedere avizul Comitetului pentru protecție socială,

având în vedere avizul Comitetului pentru politică economică,

întrucât:

(1)

Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (2), care a instituit Mecanismul de redresare și reziliență (denumit în continuare „mecanismul”), a intrat în vigoare la 19 februarie 2021. Mecanismul oferă statelor membre sprijin financiar pentru implementarea reformelor și a investițiilor, dând astfel un impuls bugetar finanțat de Uniune. În concordanță cu prioritățile semestrului european, mecanismul contribuie la o redresare economică favorabilă incluziunii și la implementarea unor reforme și investiții sustenabile, care stimulează creșterea, în special reforme și investiții pentru a promova tranziția verde și tranziția digitală și pentru a face mai reziliente economiile statelor membre. De asemenea, mecanismul contribuie la consolidarea finanțelor publice și la stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă pe termen mediu și lung, la îmbunătățirea coeziunii teritoriale în cadrul Uniunii și la sprijinirea continuării punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale. Contribuția financiară maximă pentru fiecare stat membru acordată în cadrul mecanismului a fost actualizată la 30 iunie 2022, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241.

(2)

La data de 22 noiembrie 2022, Comisia a adoptat Analiza anuală a creșterii durabile pentru 2023, care marchează începutul semestrului european din 2023 pentru coordonarea politicilor economice. La data de 23 martie 2023, Consiliul European a aprobat prioritățile Analizei anuale a creșterii durabile pentru 2023, care sunt axate pe cele patru dimensiuni ale sustenabilității competitive. Totodată, la 22 noiembrie 2022, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (3), Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2023, în care nu a identificat Slovenia ca fiind unul dintre statele membre care pot fi afectate de dezechilibre sau care pot fi în pericol de a fi afectate de dezechilibre. Prin urmare, nu ar fi necesar un bilanț aprofundat. La aceeași dată, Comisia a adoptat și un aviz privind proiectul de plan bugetar pentru 2023 al Sloveniei. Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro și o propunere de raport comun pentru 2023 privind ocuparea forței de muncă, care analizează punerea în aplicare a orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă și a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale. Consiliul a adoptat Recomandarea privind politica economică a zonei euro (4) (denumită în continuare „Recomandarea pentru 2023 privind zona euro”) la 16 mai 2023 și Raportul comun privind ocuparea forței de muncă la 13 martie 2023.

(3)

Deși economiile Uniunii dau dovadă de o reziliență remarcabilă, contextul geopolitic continuă să aibă un impact negativ. Întrucât Uniunea susține cu fermitate Ucraina, agenda de politică economică și socială a Uniunii se axează pe reducerea pe termen scurt a impactului negativ al șocurilor energetice asupra gospodăriilor și întreprinderilor vulnerabile, precum și pe menținerea eforturilor de realizare a tranziției verzi și a celei digitale, de sprijinire a creșterii durabile și favorabile incluziunii, de protejare a stabilității macroeconomice și de creștere a rezilienței pe termen mediu. De asemenea, agenda Uniunii se axează în mare măsură pe creșterea competitivității și a productivității Uniunii.

(4)

La data de 1 februarie 2023, Comisia a publicat o comunicare intitulată „Un plan industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete” (denumită în continuare „Planul industrial al Pactului verde”) în scopul de a spori competitivitatea industriei cu zero emisii nete a Uniunii și de a sprijini tranziția rapidă către neutralitatea climatică. Planul completează eforturile desfășurate în prezent în cadrul Pactului verde european și al REPowerEU. Planul urmărește, de asemenea, să asigure un mediu mai favorabil pentru extinderea capacității Uniunii de producție a tehnologiilor și a produselor cu zero emisii nete care sunt necesare pentru a îndeplini obiectivele ambițioase ale Uniunii în materie de climă și să asigure accesul la materiile prime critice relevante, inclusiv prin diversificarea surselor de aprovizionare, exploatarea adecvată a resurselor geologice din statele membre și maximizarea reciclării materiilor prime. Planul industrial al Pactului verde este articulat în jurul a patru piloni: un mediu de reglementare previzibil și simplificat, acces mai rapid la finanțare, îmbunătățirea competențelor și comerțul deschis pentru lanțuri de aprovizionare reziliente. La data de 16 martie 2023, Comisia a publicat o comunicare ulterioară intitulată „Competitivitatea pe termen lung a UE: perspectiva după 2030”, care este structurată în jurul a nouă factori determinanți care se susțin reciproc, cu obiectivul de a acționa în direcția instituirii unui cadru de reglementare care să stimuleze creșterea. Comunicarea stabilește priorități de politică ce vizează să asigure în mod activ realizarea de îmbunătățiri structurale, efectuarea de investiții bine direcționate și adoptarea de măsuri de reglementare pentru competitivitatea pe termen lung a Uniunii și a statelor sale membre. Recomandările de mai jos contribuie la abordarea acestor priorități.

(5)

În 2023, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice continuă să evolueze în concordanță cu punerea în aplicare a mecanismului. Implementarea integrală a planurilor de redresare și reziliență rămâne esențială pentru îndeplinirea priorităților de politică din cadrul semestrului european, întrucât planurile respective abordează toate recomandările relevante specifice fiecărei țări emise în ultimii ani sau un subset semnificativ al recomandărilor respective. Recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019, 2020 și 2022 rămân la fel de relevante pentru planurile de redresare și reziliență revizuite, actualizate sau modificate în conformitate cu articolele 14, 18 și 21 din Regulamentul (UE) 2021/241.

(6)

Regulamentul (UE) 2023/435 al Parlamentului European și al Consiliului (5) (denumit în continuare „Regulamentul REPowerEU”), care a fost adoptat la data de 27 februarie 2023, vizează eliminarea treptată într-un termen scurt a dependenței Uniunii de importurile de combustibili fosili din Rusia. Acest lucru va contribui la securitatea energetică și la diversificarea aprovizionării cu energie a Uniunii, sporind, în același timp, utilizarea surselor regenerabile de energie, capacitățile de stocare a energiei și eficiența energetică. Regulamentul REPowerEU permite statelor membre să adauge un nou capitol, privind REPowerEU, în planurile lor naționale de redresare și reziliență pentru a finanța reforme și investiții esențiale care vor contribui la atingerea obiectivelor REPowerEU. Reformele și investițiile respective vor contribui, de asemenea, la creșterea competitivității industriei cu zero emisii nete a Uniunii, astfel cum se subliniază în Planul industrial al Pactului verde, precum și la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări legate de energie care le-au fost adresate statelor membre în 2022 și, după caz, în 2023. Regulamentul REPowerEU introduce o nouă categorie de sprijin financiar nerambursabil, pus la dispoziția statelor membre pentru a finanța, în cadrul planurilor lor de redresare și reziliență, noi reforme și investiții legate de energie.

(7)

La data de 8 martie 2023, Comisia a adoptat o comunicare care oferă orientări de politică bugetară pentru 2024 (denumită în continuare „comunicarea din 8 martie 2023”). Scopul său este de a sprijini pregătirea programelor de stabilitate și de convergență ale statelor membre, consolidând astfel coordonarea politicilor. Comisia a reamintit că la sfârșitul anului 2023 va fi dezactivată clauza derogatorie generală din Pactul de stabilitate și de creștere. Aceasta a solicitat ca politicile fiscal-bugetare din perioada 2023-2024 să asigure sustenabilitatea datoriei pe termen mediu și să sporească creșterea economică potențială într-o manieră durabilă și a invitat statele membre să prezinte în programele lor de stabilitate și de convergență pentru 2023 modul în care planurile lor fiscal-bugetare vor asigura respectarea valorii de referință a deficitului din tratat de 3 % din produsul intern brut (PIB) și vor asigura o reducere plauzibilă și continuă a datoriei sau menținerea datoriei la niveluri prudente pe termen mediu. Comisia a invitat, de asemenea, statele membre să elimine treptat măsurile fiscal-bugetare naționale introduse pentru a proteja gospodăriile și întreprinderile de șocul prețurilor la energie, începând cu măsurile care au un caracter mai puțin specific. Comisia a precizat că, în cazul în care ar fi necesară prelungirea măsurilor de sprijin ca urmare a unor noi presiuni cauzate de prețurile la energie, statele membre ar trebui să orienteze mai bine astfel de măsuri către gospodăriile și întreprinderile vulnerabile. Comisia a afirmat că recomandările în domeniul fiscal-bugetar ar urma să fie cuantificate și diferențiate. În plus, astfel cum se propune în comunicarea sa din 9 noiembrie 2022 referitoare la orientările privind o reformă a cadrului de guvernanță economică al UE, recomandările în domeniul fiscal-bugetar ar urma să fie formulate pe baza cheltuielilor primare nete. Comisia a recomandat ca toate statele membre să continue să protejeze investițiile finanțate la nivel național și să asigure utilizarea eficace a mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii, având în vedere în special obiectivele în materie de tranziție verde și tranziție digitală, precum și pe cele în materie de reziliență. Comisia a precizat că va propune Consiliului lansarea, în primăvara anului 2024, a unor proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit, ținând cont de datele privind execuția bugetară pentru 2023, în concordanță cu dispozițiile legale existente.

(8)

La data de 26 aprilie 2023, Comisia a prezentat propuneri legislative ce vizează realizarea unei reforme cuprinzătoare a normelor de guvernanță economică ale Uniunii. Obiectivul principal al acestor propuneri este de a consolida sustenabilitatea datoriei publice și de a promova o creștere durabilă și incluzivă în toate statele membre, prin intermediul reformelor și al investițiilor. În propunerile sale, Comisia urmărește să îmbunătățească asumarea responsabilității la nivel național, să simplifice cadrul și să se concentreze într-o mai mare măsură pe obiectivele pe termen mediu, împreună cu o aplicare eficace și mai coerentă a normelor. Potrivit concluziilor Consiliului din 14 martie 2023 referitoare la orientările privind o reformă a cadrului de guvernanță economică al UE, obiectivul este de a finaliza activitatea legislativă în 2023.

(9)

La 30 aprilie 2021, Slovenia a transmis Comisiei planul său național de redresare și reziliență, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241. În temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) 2021/241, Comisia a evaluat relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență, în conformitate cu orientările privind evaluarea prevăzute în anexa V la regulamentul menționat. La 28 iulie 2021, Consiliul a adoptat Decizia de punere în aplicare de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Sloveniei (6). Eliberarea tranșelor este condiționată de adoptarea, în conformitate cu articolul 24 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/241, a unei decizii a Comisiei care să confirme faptul că Slovenia a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului. Atingerea în mod satisfăcător a acestor jaloane și ținte implică faptul că nu s-au înregistrat regrese privind jaloanele și țintele anterioare care fuseseră deja atinse.

(10)

La 14 aprilie 2023, Slovenia și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2023 și, la 26 aprilie 2023, Programul de stabilitate pentru 2023, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp. În conformitate cu articolul 27 din Regulamentul (UE) 2021/241, Programul național de reformă pentru 2023 reflectă, de asemenea, raportarea bianuală efectuată de Slovenia cu privire la progresele înregistrate în implementarea planului său de redresare și reziliență.

(11)

La 24 mai 2023, Comisia a publicat raportul de țară din 2023 pentru Slovenia. În acest raport, Comisia a evaluat progresele realizate de Slovenia în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice acestei țări care au fost adoptate de Consiliu în perioada 2019-2022 și a făcut bilanțul implementării de către Slovenia a planului său de redresare și reziliență. Pe baza analizei respective, în raportul de țară au fost identificate deficiențe în ceea ce privește provocările care nu sunt abordate sau sunt abordate doar parțial în planul de redresare și reziliență, precum și provocări noi și emergente. De asemenea, raportul de țară a evaluat progresele realizate de Slovenia în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și îndeplinirea obiectivelor principale ale Uniunii în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de reducere a sărăciei, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.

(12)

În conformitate cu datele validate de Eurostat, deficitul public al Sloveniei a scăzut de la 4,6 % din PIB în 2021 la 3,0 % în 2022, în timp ce datoria publică a scăzut de la 74,5 % din PIB la sfârșitul anului 2021 la 69,9 % la sfârșitul anului 2022. La data de 24 mai 2023, Comisia a emis un raport în temeiul articolului 126 alineatul (3) din tratat. Raportul respectiv a analizat situația bugetară a Sloveniei, întrucât se estimează că deficitul său public va depăși în 2023 valoarea de referință de 3 % din PIB prevăzută în tratat. Raportul a concluzionat că criteriul deficitului nu a fost îndeplinit. În conformitate cu comunicarea sa din 8 martie 2023, Comisia nu a propus deschiderea unor noi proceduri aplicabile deficitelor excesive în primăvara anului 2023. Comisia a declarat ulterior că va propune Consiliului lansarea, în primăvara anului 2024, a unor proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit, ținând cont de datele privind execuția bugetară pentru 2023. Slovenia ar trebui să țină seama de acest lucru în execuția bugetului său pentru 2023 și la pregătirea proiectului său de plan bugetar pentru 2024.

(13)

Soldul bugetului public a fost afectat de măsurile de politică fiscal-bugetară adoptate pentru a atenua impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie. În 2022, printre astfel de măsuri de politică fiscal-bugetară care implică reducerea veniturilor s-au numărat reducerea temporară a taxei pe valoarea adăugată (TVA) pentru energia electrică, gaze, încălzirea centralizată și lemnele de foc, a accizelor la combustibili, gaze și energie electrică și a taxei pe emisiile de CO2 aplicate combustibililor, în timp ce astfel de măsuri de politică fiscal-bugetară care implică o creștere a cheltuielilor au inclus majorarea timp de două luni a alocației pentru copii, acordarea unei alocații pentru energie persoanelor vulnerabile din punct de vedere social și acordarea de subvenții pentru întreprinderi, bazate pe prețurile plătite în comparație cu 2021. Comisia estimează costul bugetar net al acestor măsuri la 1,0 % din PIB în 2022. Soldul bugetului public a fost, de asemenea, afectat de costul bugetar al protecției temporare acordate persoanelor strămutate din Ucraina, estimat la 0,1 % din PIB în 2022. În același timp, costul estimat al măsurilor temporare de urgență legate de criza provocată de pandemia de COVID-19 a scăzut la 1,0 % din PIB în 2022, de la 4,1 % în 2021.

(14)

La 18 iunie 2021, Consiliul a recomandat ca, în 2022, Slovenia (7) să mențină o orientare bugetară favorabilă, profitând inclusiv de impulsul oferit de mecanism, și să păstreze investițiile finanțate la nivel național.

(15)

Potrivit estimărilor Comisiei, orientarea fiscal-bugetară (8) în 2022 a fost expansionistă, fiind de – 1,2 % din PIB, în conformitate cu recomandarea Consiliului. Conform recomandării Consiliului, Slovenia a continuat să sprijine redresarea prin investiții finanțate din mecanism. Cheltuielile finanțate prin granturi din cadrul mecanismului și prin alte fonduri ale Uniunii s-au ridicat la 0,7 % din PIB în 2022 (0,8 % din PIB în 2021). Investițiile finanțate la nivel național au avut o contribuție expansionistă de 0,7 puncte procentuale la orientarea fiscal-bugetară (9). Prin urmare, Slovenia a menținut investițiile finanțate la nivel național, conform recomandării Consiliului. În același timp, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) a avut o contribuție expansionistă de 0,4 puncte procentuale la orientarea fiscal-bugetară. Această contribuție expansionistă semnificativă a inclus impactul suplimentar al măsurilor de politică fiscal-bugetară adoptate pentru a atenua impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie (costuri bugetare nete suplimentare de 1,0 % din PIB), precum și costurile legate de oferirea de protecție temporară persoanelor strămutate din Ucraina (0,1 % din PIB). Prin urmare, Slovenia a menținut sub control într-o măsură suficientă creșterea cheltuielilor curente finanțate la nivel național.

(16)

Scenariul macroeconomic care stă la baza previziunilor bugetare din Programul de stabilitate pentru 2023 este mai favorabil decât previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 pentru 2023 și în concordanță cu acestea pentru perioada următoare. Guvernul estimează că PIB-ul real va crește cu 1,8 % în 2023 și cu 2,5 % în 2024. Prin comparație, potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, creșterea PIB-ului real ar urma să fie mai redusă, de 1,2 % în 2023 și de 2,2 % în 2024, în principal din cauza unei contribuții mai scăzute la creștere a exporturilor nete.

(17)

În Programul său de stabilitate pentru 2023, guvernul estimează că deficitul public va crește la 4,1 % din PIB în 2023. Creșterea în 2023 reflectă, în principal, creșterea investițiilor publice ca urmare a încheierii perioadei de absorbție a fondurilor din cadrul financiar multianual anterior pentru anii 2014-2020 și subvențiile mari. Potrivit Programului de stabilitate pentru 2023, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea de la 69,9 % la sfârșitul anului 2022 la 68,9 % la sfârșitul anului 2023. Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, se preconizează că deficitul public va fi de 3,7 % din PIB în 2023. Acesta este mai mic decât deficitul preconizat în Programul de stabilitate pentru 2023, în principal ca urmare a scăderii investițiilor publice din cauza constrângerilor legate de capacitatea de absorbție și a absorbției mai reduse a subvențiilor și a măsurilor legate de energie adoptate pentru a atenua impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie. Previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează o pondere similară a datoriei publice în PIB, de 69,1 %, la sfârșitul anului 2023.

(18)

Se preconizează că în 2023 soldul bugetului public va continua să fie afectat de măsurile de politică fiscal-bugetară adoptate pentru a atenua impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie. Acestea constau în măsuri adoptate în 2022 care au fost prelungite (în special: reducerea temporară a TVA-ului pentru energia electrică, gaze, încălzirea centralizată și lemnele de foc, a accizelor la combustibili, gaze și energie electrică și a taxei pe emisiile de CO2 aplicate combustibililor) și în noi măsuri, cum ar fi un sistem nou și mai amplu de subvenții pentru întreprinderi bazat pe prețurile plătite în comparație cu 2021 și compensații pentru distribuitorii de energie electrică și gaze naturale care aprovizionează clienți (de exemplu, gospodării sau întreprinderi mici și mijlocii) ale căror prețuri la energie electrică și gaze naturale fac obiectul plafoanelor de preț stabilite de guvern. Costul bugetar net în 2023 al măsurilor de sprijin este estimat în previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 la 0,9 % din PIB (10). Majoritatea măsurilor adoptate în 2023 nu par să vizeze gospodăriile sau întreprinderile cele mai vulnerabile și multe dintre ele nu mențin pe deplin semnalul de preț pentru reducerea cererii de energie și sporirea eficienței energetice. Prin urmare, cuantumul măsurilor de sprijin specifice, care trebuie luat în considerare la evaluarea conformității cu Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022 (11), este estimat în previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 ca fiind de 0,1 % din PIB în 2023 (comparativ cu 0,6 % din PIB în 2022). În fine, se preconizează că în 2023 soldul bugetului public va beneficia de pe urma eliminării treptate a măsurilor temporare de urgență legate de criza provocată de pandemia de COVID-19, care au fost estimate la 1,0 % din PIB.

(19)

În recomandarea sa din 12 iulie 2022, Consiliul a recomandat ca Slovenia să întreprindă acțiuni pentru a se asigura că, în 2023, creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național este în concordanță cu o orientare de politică în general neutră (12), ținând seama de menținerea unui sprijin temporar și specific pentru gospodăriile și întreprinderile cele mai vulnerabile la creșterile abrupte ale prețurilor la energie și pentru persoanele care fug din Ucraina. Slovenia ar trebui să fie pregătită să ajusteze cheltuielile curente în funcție de evoluția situației. De asemenea, Sloveniei i s-a recomandat să extindă investițiile publice pentru tranziția verde și tranziția digitală, precum și pentru securitatea energetică, ținând seama de inițiativa REPowerEU, inclusiv prin utilizarea mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii.

(20)

În previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 se estimează că orientarea fiscal-bugetară va fi expansionistă în 2023 (– 1,2 % din PIB), în contextul unei inflații ridicate. Aceasta urmează unei orientări fiscal-bugetare expansioniste în 2022 (– 1,2 % din PIB). Se preconizează că în 2023 creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) va avea o contribuție expansionistă de 0,3 % din PIB la orientarea fiscal-bugetară, în pofida reducerii cu 0,5 % din PIB a costului măsurilor de sprijin specifice pentru gospodăriile și întreprinderile cele mai vulnerabile în fața creșterii abrupte a prețurilor la energie. Așadar, contribuția expansionistă a cheltuielilor curente primare nete finanțate la nivel național nu este urmarea acordării unui sprijin specific gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile în fața creșterilor prețurilor la energie și persoanelor care fug din Ucraina. Creșterea expansionistă a cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (din care sunt excluse măsurile discreționare privind veniturile) este determinată de subvenții mai mari (care includ măsurile în domeniul energiei) și de o creștere a masei salariale din sectorul public. În concluzie, creșterea preconizată a cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național nu este conformă cu Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022. Cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul mecanismului și prin alte fonduri ale Uniunii s-au ridicat la 1,6 % din PIB în 2023, în timp ce investițiile finanțate la nivel național au avut o contribuție expansionistă la orientarea fiscal-bugetară, de 0,1 puncte procentuale (13). Prin urmare, Slovenia intenționează să finanțeze investiții suplimentare din mecanism și din alte fonduri ale Uniunii și se prevede că își va menține investițiile finanțate la nivel național. Aceasta intenționează să finanțeze investițiile publice pentru tranziția verde și cea digitală, precum și pentru securitatea energetică, în domenii precum infrastructura feroviară, prevenirea inundațiilor, sănătatea, cercetarea și inovarea, care sunt finanțate din mecanism și din alte fonduri ale Uniunii.

(21)

Conform Programului de stabilitate pentru 2023, se preconizează că deficitul public va scădea la 2,8 % din PIB în 2024. Scăderea în 2024 reflectă, în principal, nivelul mai mic al subvențiilor după retragerea măsurilor adoptate pentru a atenua impactul economic al creșterii prețurilor la energie și reducerea investițiilor publice după încheierea în 2023 a absorbției fondurilor Uniunii din cadrul financiar multianual anterior. În conformitate cu Programul de stabilitate pentru 2023, se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea la 66,5 % la sfârșitul anului 2024. Pe baza măsurilor de politică cunoscute la data la care s-au făcut previziunile, previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează un deficit public pentru 2024 de 2,9 % din PIB. Acesta este mai mare decât deficitul preconizat în Programul de stabilitate pentru 2023, în principal din cauza nivelului mai mare al compensațiilor acordate angajaților și al prestațiilor sociale. Previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează o pondere similară a datoriei publice în PIB, de 66,6 %, la sfârșitul anului 2024.

(22)

Programul de stabilitate pentru 2023 prevede eliminarea treptată a tuturor măsurilor de sprijin din domeniul energiei în 2024. Comisia presupune, de asemenea, că toate măsurile de sprijin din domeniul energiei vor fi eliminate treptat în 2024. Acest lucru se bazează pe ipoteza conform căreia nu se vor înregistra noi creșteri ale prețurilor la energie.

(23)

În Regulamentul (CE) nr. 1466/97 se solicită o îmbunătățire anuală a soldului bugetar structural cu 0,5 % din PIB, ca valoare de referință, în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu (14). Ținând seama de considerentele legate de sustenabilitatea finanțelor publice și de necesitatea de a reduce deficitul sub valoarea de referință de 3 % din PIB prevăzută în tratat, ar fi oportună o îmbunătățire a soldului structural cu cel puțin 0,5 % din PIB în 2024, conform estimărilor Comisiei. Pentru a asigura o astfel de îmbunătățire și în conformitate cu metodologia Comisiei, creșterea în 2024 a cheltuielilor primare nete finanțate la nivel național (15) nu ar trebui să depășească 5,5 %, astfel cum se reflectă în prezenta recomandare. În același timp, celelalte măsuri de sprijin în domeniul energiei (estimate în prezent de Comisie la 0,9 % din PIB în 2023) ar trebui eliminate treptat, dacă evoluțiile pieței energiei permit acest lucru și începând cu măsurile care au un caracter mai puțin specific, iar economiile aferente ar trebui utilizate pentru a reduce deficitul public. Potrivit estimărilor Comisiei, acest lucru ar duce la o rată a creșterii cheltuielilor primare nete mai mică decât rata maximă de creștere recomandată pentru 2024. În plus, potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, creșterea în 2023 a cheltuielilor curente primare nete finanțate la nivel național nu este în concordanță cu Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022. Dacă această creștere va fi confirmată, ar fi oportună o creștere mai mică a cheltuielilor primare nete în 2024.

(24)

Dacă se mențin politicile actuale, conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, cheltuielile primare nete finanțate la nivel național vor crește la 3,0 % în 2024, cifră mai mică decât rata de creștere recomandată.

(25)

În conformitate cu Programul de stabilitate pentru 2023, se estimează că rata investițiilor publice va scădea de la 6,4 % din PIB în 2023 la 5,5 % din PIB în 2024. Investițiile mai mici reflectă reducerea investițiilor finanțate la nivel național și reducerea globală a investițiilor finanțate de Uniune, dar și o rată mai mare a investițiilor finanțate din mecanism. Programul de stabilitate pentru 2023 se referă la reforme și investiții, care se preconizează că vor contribui la sustenabilitatea finanțelor publice și la creșterea durabilă și favorabilă incluziunii. Printre reformele și investițiile respective se numără investiții în infrastructura feroviară, sănătate, cercetare și inovare și în elemente ale tranziției verzi și digitale care se regăsesc și în planul de redresare și reziliență.

(26)

Programul de stabilitate pentru 2023 prezintă o traiectorie bugetară pe termen mediu până în 2026. Conform Programului de stabilitate pentru 2023, se estimează că deficitul public va scădea la 2,2 % din PIB în 2025 și la 1,3 % din PIB până în 2026. Prin urmare, se preconizează că deficitul public va rămâne sub nivelul de 3 % din PIB începând din 2024 și până la finalul orizontului de timp al Programului de stabilitate pentru 2023. Conform programului, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea de la 66,5 % la sfârșitul anului 2024 la 63,5 % până la sfârșitul anului 2026.

(27)

Se preconizează că cheltuielile cu asistența medicală vor crește cu 1,5 puncte procentuale din PIB între 2019 și 2070, iar costurile îngrijirii pe termen lung se vor dubla până în 2055. Slovenia se confruntă cu riscuri moderate în ceea ce privește sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu și cu riscuri ridicate în ceea ce privește sustenabilitatea finanțelor publice pe termen lung, determinate de cheltuielile legate de îmbătrânirea populației. În ultimii ani, țara a inițiat reforme cuprinzătoare în domeniul asistenței medicale și al îngrijirii pe termen lung. Cu toate acestea, punerea în aplicare a reformei privind îngrijirea pe termen lung a fost amânată, iar finanțarea acesteia pe termen mediu și lung nu este încă asigurată. Din planificarea reformei sistemului de sănătate reiese, de asemenea, că aceasta va fi pusă în aplicare în mai multe etape, punându-se accentul pe un acces la servicii de înaltă calitate și pe îmbunătățirea drepturilor sociale și a incluziunii. Întrucât acest lucru va exercita o presiune suplimentară asupra finanțelor publice, va fi esențial ca Slovenia să prezinte un set de măsuri care să stabilească o bază de venituri stabilă care să nu submineze echilibrul bugetar pe termen mediu și lung.

(28)

Modificările Legii privind impozitul pe venitul persoanelor fizice adoptate în decembrie 2022 au anulat majoritatea modificărilor anterioare adoptate în martie 2022, care vizau reducerea impozitării veniturilor salariale și ar fi condus la un impact bugetar negativ de până la 1,3 % din PIB până în 2025. În comparație cu cifra agregată la nivelul Uniunii, veniturile fiscale ale Sloveniei ca procent din PIB sunt ușor mai scăzute, iar unele impozite relativ favorabile creșterii sunt insuficient utilizate. Slovenia se bazează în mare măsură pe impozitarea veniturilor salariale: ponderea impozitelor pe veniturile salariale din totalul veniturilor fiscale este mai mare decât cifra agregată la nivelul Uniunii. Impozitele recurente pe bunurile imobile sunt relativ scăzute în Slovenia (0,5 % din PIB față de media Uniunii de 1,1 % din PIB). O reformă fiscală ecologică și favorabilă creșterii economice poate sprijini consolidarea fiscală și creșterea durabilă pe termen lung. O astfel de reformă fiscală ar putea facilita reorientarea sarcinii fiscale dinspre forța de muncă, printr-o pondere mai mare a impozitelor recurente pe proprietate, și ar putea sprijini crearea de locuri de muncă în era cu zero emisii nete și în alte industrii cu valoare adăugată mai mare. Reducerea impozitelor pe veniturile salariale ar stimula, de asemenea, oferta de forță de muncă, inclusiv oferta de lucrători calificați și străini.

(29)

În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.2 din anexa V la regulamentul respectiv, planul de redresare și reziliență include un set amplu de reforme și de investiții care se consolidează reciproc și care urmează să fie puse în aplicare până în 2026. Implementarea planului de redresare și reziliență al Sloveniei este în curs, însă există un risc crescut de întârzieri. Slovenia a prezentat o singură cerere de plată, corespunzând unui număr de 12 jaloane și ținte din planul de redresare și reziliență, ceea ce a dus la o plată globală de 49,6 milioane EUR. Pentru a avansa mai rapid în ceea ce privește implementarea planului său de redresare și reziliență în contextul actual dificil, este necesar să se consolideze structura de guvernanță și capacitatea administrativă a Sloveniei, precum și să se asigure faptul că deciziile necesare sunt luate fără întârziere. Acest lucru este valabil în special în ceea ce privește reformele structurale din domeniul asistenței medicale, al îngrijirii pe termen lung și al pensiilor. Addendumul la planul de redresare și reziliență și capitolul suplimentar nou privind REPowerEU ar trebui să stabilească un calendar realist pentru restul cererilor de plată și acestea ar trebui să fie transmise rapid pentru a se evita orice întârziere sau perturbare suplimentară în punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență. Includerea rapidă a noului capitol privind REPowerEU în planul de redresare și reziliență va permite finanțarea unor reforme și investiții suplimentare care să sprijine obiectivele strategice ale Sloveniei în domeniile energiei și tranziției verzi. Implicarea sistematică și eficace a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali și a altor părți interesate relevante rămâne importantă pentru implementarea cu succes a planului de redresare și reziliență, precum și a altor politici economice și de ocupare a forței de muncă ce nu se limitează la planul respectiv, în scopul de a asigura asumarea pe scară largă a agendei de politici în ansamblul ei.

(30)

Comisia a aprobat în 2022 toate documentele de programare ale politicii de coeziune prezentate de Slovenia. Punerea în aplicare rapidă a programelor politicii de coeziune în complementaritate și în sinergie cu planul de redresare și reziliență, inclusiv cu capitolul privind REPowerEU, este esențială pentru realizarea tranziției verzi și a celei digitale, pentru sporirea rezilienței economice și sociale și pentru a obține o dezvoltare teritorială echilibrată în Slovenia.

(31)

Slovenia s-a bazat efectiv pe Rusia ca furnizor unic de gaze naturale înainte ca Rusia să invadeze Ucraina. Cu toate acestea, începând din 2023, Slovenia a fost în măsură să își asigure aproximativ o treime din aprovizionarea cu gaze naturale prin importuri din Algeria. Gazul joacă în continuare un rol important în mixul energetic al Sloveniei (12 %) și este o sursă de energie esențială pentru industrie, oferind, în același timp, flexibilitate sectorului energiei electrice. Prin urmare, acțiunile întreprinse în direcția decarbonizării industriei și a sectorului energetic ar trebui să includă implementarea accelerată a energiei din surse regenerabile și a măsurilor de eficiență energetică. În planul său național privind energia și clima, Slovenia a stabilit un obiectiv de 27 % drept contribuție la obiectivul Uniunii pentru 2030 privind energia din surse regenerabile. Acesta este cu mult sub ponderea de 37 % energie din surse regenerabile în 2030 calculată în conformitate cu anexa II la Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului (16). Slovenia și-a atins pentru 2021 ținta privind ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie (25 %) prin utilizarea mecanismului Uniunii de cooperare transfrontalieră, în conformitate cu Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului (17) (prin transferuri statistice). Există în continuare blocaje în ceea ce privește procedurile de autorizare a instalațiilor de energie din surse regenerabile la scară largă, cauzate în mare parte de procedurile de mediu complexe și îndelungate, în special pentru instalațiile eoliene, în privința cărora procedurile pot dura până la câțiva ani. Slovenia va trebui să își consolideze în mod substanțial obiectivul privind energia din surse regenerabile în planul său național actualizat privind energia și clima, pentru a reflecta obiectivele mai ambițioase ale Uniunii în materie de climă și energie din pachetul „Pregătiți pentru 55” și din planul REPowerEU. Consumul de gaze naturale al Sloveniei a scăzut cu 14 % în perioada august 2022-martie 2023 comparativ cu consumul mediu de gaze din aceeași perioadă din cei cinci ani anteriori, fiind astfel cu puțin sub ținta de reducere cu 15 % a consumului. Slovenia ar putea să își intensifice eforturile pentru a reduce temporar cererea de gaze până la 31 martie 2024, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2022/1369 al Consiliului (18).

(32)

Planul de redresare și reziliență al Sloveniei include deja reforme și investiții semnificative care vizează: (i) creșterea ponderii energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie; (ii) facilitarea accesului la rețeaua de energie electrică și integrarea în aceasta a instalațiilor de producție a energiei din surse regenerabile; (iii) îmbunătățirea eficienței energetice și a renovărilor clădirilor publice; și (iv) luarea măsurilor necesare pentru a permite instalarea unei infrastructuri pentru combustibili alternativi. Deși măsurile din cadrul planului de redresare și reziliență reprezintă un pas important în diversificarea surselor de energie, astfel încât să nu se mai utilizeze într-o măsură atât de mare combustibilii fosili, ar putea fi depuse mai multe eforturi pentru a accelera implementarea energiei din surse regenerabile în toate sectoarele. Acest lucru ar putea implica desemnarea unor zone prioritare pentru instalațiile de energie din surse regenerabile, simplificarea în continuare a procedurilor de autorizare și reducerea suplimentară a duratei acestora, consolidarea rețelei și îmbunătățirea gestionării globale a acesteia (pentru a permite conectarea mai multor instalații de energie din surse regenerabile, în special la nivelurile de joasă și medie tensiune). Punerea unui accent sporit pe transporturile și infrastructura cu emisii zero ar contribui și mai mult la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a dependenței de combustibilii fosili.

(33)

Deficitul de forță de muncă și de personal calificat în sectoarele și în meseriile esențiale pentru tranziția verde, inclusiv în sectorul de producție, dar și pentru implementarea și întreținerea tehnologiilor cu zero emisii nete creează blocaje în procesul de tranziție către o economie neutră din punct de vedere climatic. Crearea unor sisteme de educație și formare de înaltă calitate, care să răspundă nevoilor în schimbare ale pieței forței de muncă, și adoptarea unor măsuri țintite de perfecționare și reconversie profesională sunt esențiale pentru a reduce lipsa de personal calificat și pentru a promova incluziunea pe piața forței de muncă și realocarea forței de muncă. Pentru a debloca oferta neexploatată de forță de muncă, măsurile respective trebuie să fie accesibile, în special pentru persoanele fizice și în sectoarele și regiunile cele mai afectate de tranziția verde. Consolidarea predării în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii ar putea îmbunătăți capacitatea sistemului de învățământ de a înzestra cu succes cursanții cu competențe pentru tranziția verde și cea digitală. În 2022, în Slovenia au fost raportate deficite de forță de muncă în cazul a 66 de profesii care necesită aptitudini și competențe specifice pentru tranziția verde. Rata locurilor de muncă vacante a crescut în sectoare-cheie precum construcțiile (de la 3,5 % în 2015 la 7,0 % în 2022) și industria prelucrătoare (de la 1,2 % în 2015 la 2,6 % în 2022), ambele sectoare depășind media Uniunii, de 4,0 % și, respectiv, 2,3 % în 2022.

(34)

Consiliul a examinat Programul de stabilitate pentru 2023 prin prisma evaluării efectuate de Comisie, iar avizul (19) său se reflectă în recomandarea 1.

(35)

Având în vedere legăturile strânse dintre economiile statelor membre din zona euro și contribuția lor colectivă la funcționarea uniunii economice și monetare, Consiliul a recomandat statelor membre din zona euro să ia măsuri, inclusiv prin intermediul planurilor lor de redresare și reziliență, pentru: (i) a menține sustenabilitatea datoriei și a se abține de la a susține în mod generalizat cererea agregată în 2023, a direcționa mai bine măsurile fiscal-bugetare luate în scopul atenuării impactului prețurilor ridicate la energie și a reflecta asupra unor modalități adecvate de reducere a sprijinului pe măsură ce scad presiunile asupra prețurilor la energie; (ii) a susține un nivel ridicat de investiții publice și a promova investițiile private în vederea sprijinirii tranziției verzi și a celei digitale; (iii) a sprijini evoluțiile salariale care atenuează pierderea puterii de cumpărare, limitând în același timp efectele secundare asupra inflației, pentru a îmbunătăți în continuare politicile active în domeniul pieței forței de muncă și pentru a aborda deficitul de competențe; (iv) a îmbunătăți mediul de afaceri și a se asigura că sprijinul energetic acordat întreprinderilor este rentabil, temporar și orientat către întreprinderi viabile și că menține stimulentele pentru tranziția verde; și (v) a menține stabilitatea macrofinanciară și a monitoriza riscurile, continuând, în același timp, lucrările privind finalizarea uniunii bancare. Pentru Slovenia, recomandările 1, 2 și 3 contribuie la punerea în aplicare a primei, a celei de a doua și a celei de a treia recomandări formulate în Recomandarea pentru 2023 privind zona euro,

RECOMANDĂ ca, în 2023 și în 2024, Slovenia să întreprindă acțiuni astfel încât:

1.   

Să elimine treptat măsurile existente de sprijin de urgență în domeniul energiei și să utilizeze economiile astfel realizate pentru a reduce deficitul public, cât mai curând posibil în 2023 și 2024. În cazul în care noi creșteri ale prețurilor la energie ar impune noi măsuri de sprijin sau continuarea celor existente, să se asigure că astfel de măsuri de sprijin sunt direcționate pentru a proteja gospodăriile și întreprinderile vulnerabile, sunt fezabile din punct de vedere bugetar și încurajează în continuare realizarea de economii de energie.

Să asigure o politică fiscal-bugetară prudentă, în special prin limitarea în 2024 la maximum 5,5 % (20) a creșterii nominale a cheltuielilor primare nete finanțate la nivel național.

Să mențină investițiile publice finanțate la nivel național și să asigure absorbția eficace a granturilor în cadrul mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii, în special pentru a promova tranziția verde și cea digitală.

În perioada de după 2024, să urmărească în continuare o strategie fiscal-bugetară pe termen mediu de consolidare treptată și durabilă a finanțelor publice, combinată cu investiții și reforme care să favorizeze un nivel mai ridicat de creștere sustenabilă, pentru a atinge o poziție bugetară prudentă pe termen mediu.

Să asigure sustenabilitatea fiscală pe termen lung a sistemelor de sănătate și de îngrijire pe termen lung. Să reechilibreze veniturile fiscale, orientându-le către surse mai favorabile creșterii și mai durabile.

2.   

Să asigure o structură de guvernanță eficace și să consolideze capacitatea administrativă pentru a permite implementarea rapidă și constantă a planului său de redresare și reziliență. Să finalizeze cu celeritate capitolul privind REPowerEU pentru a putea demara rapid punerea sa în aplicare. Să pună în aplicare rapid programele politicii de coeziune, în strânsă complementaritate și sinergie cu planul de redresare și reziliență.

3.   

Să continue eforturile de diversificare a importurilor de gaze și de reducere a dependenței generale de combustibilii fosili prin accelerarea implementării energiei din surse regenerabile, în special prin simplificarea în continuare a procedurilor de autorizare și reducerea suplimentară a duratei acestora, prin consolidarea rețelei de energie electrică, precum și prin îmbunătățirea gestionării acesteia, inclusiv prin digitalizare. Să consolideze punerea în aplicare a măsurilor de eficiență energetică, în special în sectorul construcțiilor, să promoveze electrificarea sectorului transporturilor și să intensifice eforturile de politică ce vizează furnizarea și dobândirea aptitudinilor și a competențelor necesare pentru tranziția verde.

Adoptată la Bruxelles, 14 iulie 2023.

Pentru Consiliu

Președintele

N. CALVIÑO SANTAMARÍA


(1)  JO L 209, 2.8.1997, p. 1.

(2)  Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență (JO L 57, 18.2.2021, p. 17).

(3)  Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice (JO L 306, 23.11.2011, p. 25).

(4)  Recomandarea Consiliului din 16 mai 2023 privind politica economică a zonei euro (JO C 180, 23.5.2023, p. 1).

(5)  Regulamentul (UE) 2023/435 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 februarie 2023 de modificare a Regulamentului (UE) 2021/241 în ceea ce privește capitolele privind REPowerEU din planurile de redresare și reziliență și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1303/2013, (UE) 2021/1060 și (UE) 2021/1755 și a Directivei 2003/87/CE (JO L 63, 28.2.2023, p. 1).

(6)  ST 10612/2021 INIT; ST 10612/2021 ADD 1.

(7)  Recomandarea Consiliului din 18 iunie 2021 care include un aviz al Consiliului privind programul de stabilitate al Sloveniei pentru 2021 (JO C 304, 29.7.2021, p. 116).

(8)  Orientarea fiscal-bugetară este măsurată ca variație a cheltuielilor primare (fără măsurile discreționare privind veniturile), din care sunt excluse măsurile temporare de urgență legate de criza provocată de pandemia de COVID-19, dar sunt incluse cheltuielile finanțate prin sprijin nerambursabil (granturi) din mecanism și prin alte fonduri ale Uniunii, în raport cu creșterea potențială pe termen mediu. Pentru mai multe detalii, a se vedea caseta 1 din tabelele cu statistici bugetare.

(9)  Alte cheltuieli de capital finanțate la nivel național au avut o contribuție expansionistă de 0,2 puncte procentuale din PIB.

(10)  Această cifră reprezintă nivelul costurilor bugetare anuale ale măsurilor respective și include veniturile și cheltuielile curente, precum și, dacă este cazul, măsurile privind cheltuielile de capital.

(11)  Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022 privind Programul național de reformă al Sloveniei pentru 2022 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Sloveniei pentru 2022 (JO C 334, 1.9.2022, p. 197).

(12)  Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, creșterea potențială a producției a Sloveniei, care este utilizată pentru a măsura orientarea fiscal-bugetară, pe termen mediu (media pe 10 ani), este estimată la 10,1 % în termeni nominali.

(13)  Se preconizează că alte cheltuieli de capital finanțate la nivel național vor avea o contribuție neutră de 0,0 puncte procentuale din PIB.

(14)  Articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 prevede, de asemenea, o ajustare de peste 0,5 % din PIB pentru statele membre cu o datorie publică de peste 60 % din PIB sau cu riscuri mai pronunțate în ceea ce privește sustenabilitatea datoriei.

(15)  Cheltuielile primare nete sunt definite drept cheltuieli finanțate la nivel național, din care sunt excluse măsurile discreționare privind veniturile, cheltuielile cu dobânzile și cheltuielile ciclice cu șomajul.

(16)  Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).

(17)  Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82).

(18)  Regulamentul (UE) 2022/1369 al Consiliului din 5 august 2022 privind măsuri coordonate de reducere a cererii de gaze (JO L 206, 8.8.2022, p. 1).

(19)  În temeiul articolului 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97.

(20)  Se estimează că aceasta corespunde unei îmbunătățiri anuale a soldului bugetar structural cu cel puțin 0,5 % din PIB pentru 2024, astfel cum se descrie în considerentul 23.


Top