EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32022R1194

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1194 al Comisiei din 11 iulie 2022 de stabilire a unor măsuri de eradicare și prevenire a răspândirii Clavibacter sepedonicus (Spieckermann & Kotthoff 1914) Nouioui et al. 2018

C/2022/4750

OJ L 185, 12.7.2022, p. 47–64 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

Legal status of the document In force

ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2022/1194/oj

12.7.2022   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 185/47


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/1194 AL COMISIEI

din 11 iulie 2022

de stabilire a unor măsuri de eradicare și prevenire a răspândirii Clavibacter sepedonicus (Spieckermann & Kotthoff 1914) Nouioui et al. 2018

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/2031 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 octombrie 2016 privind măsurile de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 228/2013, (UE) nr. 652/2014 și (UE) nr. 1143/2014 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivelor 69/464/CEE, 74/647/CEE, 93/85/CEE, 98/57/CE, 2000/29/CE, 2006/91/CE și 2007/33/CE ale Consiliului (1), în special articolul 28 alineatul (1) literele (a)-(h),

întrucât:

(1)

Regulamentul (UE) 2016/2031 constituie baza legislației Uniunii referitoare la măsurile de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor. Întrucât regulamentul respectiv stabilește un nou set de norme, el abrogă, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2022, mai multe acte care se bazau pe normele anterioare din acest sector.

(2)

Unul dintre aceste acte abrogate este Directiva 93/85/CEE a Consiliului (2) care stabilește măsuri împotriva organismului dăunător Clavibacter michiganensis (Smith) Davis et al. ssp sepedonicus (Spieckermann & Kotthoff 1914), redenumit ulterior Clavibacter sepedonicus (Spieckermann & Kotthoff 1914) Nouioui et al. 2018, (denumit în continuare „organismul dăunător specificat”), agentul patogen care cauzează putregaiul inelar al cartofului.

(3)

În plus, de la adoptarea directivei respective, au avut loc noi evoluții științifice în ceea ce privește biologia și distribuția organismului dăunător specificat, fiind elaborate noi metode de testare pentru depistarea și identificarea acestuia, precum și metode de eradicare și de prevenire a răspândirii sale.

(4)

Prin urmare, este oportun să se adopte noi măsuri pentru plantele de Solanum tuberosum L., cu excepția semințelor (denumite în continuare „plantele specificate”), pentru a eradica organismul dăunător specificat în cazul în care se constată că este prezent pe teritoriul Uniunii și pentru a preveni răspândirea acestuia. Cu toate acestea, anumite măsuri prevăzute în Directiva 93/85/CEE, în special cele privind eradicarea organismului dăunător specificat și prevenirea răspândirii acestuia, sunt încă adecvate și, prin urmare, ar trebui menținute.

(5)

Autoritățile competente ale statelor membre ar trebui să efectueze anchete anuale cu privire la prezența organismului dăunător specificat pe plantele specificate de pe teritoriul lor, pentru a asigura depistarea cât mai eficace și mai timpurie a respectivului organism dăunător. Normele privind anchetele anuale ar trebui să fie adaptate la utilizarea prevăzută a plantelor specificate, pentru a garanta că inspecțiile vizuale, prelevarea de probe și testarea au loc la momentul cel mai potrivit și în cele mai adecvate condiții pentru fiecare plantă și utilizare a sa.

(6)

În cazul unei suspiciuni privind prezența organismului dăunător specificat, autoritatea competentă a statului membru în cauză ar trebui să efectueze teste în conformitate cu standardele internaționale, pentru a confirma sau infirma această prezență.

(7)

În cazul în care prezența organismului dăunător specificat este confirmată, autoritatea competentă a statului membru în cauză ar trebui să ia fără întârziere măsurile corespunzătoare pentru eradicarea acestuia și prevenirea răspândirii sale ulterioare. Prima dintre aceste măsuri ar trebui să fie stabilirea unei zone demarcate.

(8)

De asemenea, ar trebui prevăzute și alte măsuri de eradicare. Plantele specificate desemnate ca fiind infectate cu organismul dăunător specificat nu ar trebui să fie plantate pe teritoriul Uniunii, iar autoritatea competentă a statului membru în cauză ar trebui să se asigure că plantele specificate infectate sunt distruse sau eliminate în alt mod, în condiții care să prevină răspândirea organismului dăunător specificat. Ar trebui prevăzute măsuri specifice în ceea ce privește testarea, prelevarea de probe și acțiunile la fața locului, pentru a garanta că nu există niciun risc identificabil de răspândire a organismului dăunător specificat.

(9)

Pentru a asigura cea mai eficace protecție a teritoriului Uniunii împotriva organismului dăunător specificat, este oportun să se desemneze anumite zone din Uniune ca „zone puternic infectate”. Aceste zone ar trebui definite ca zone în care numărul de focare identificate în cursul anchetelor anuale efectuate pe parcursul unei perioade continue de peste zece ani a demonstrat că organismul dăunător specificat este prezent în mai multe locuri și în care nu se poate exclude faptul că respectivul dăunător este prezent și în situri de producție care nu se află sub supraveghere oficială. Din acest motiv, circulația plantelor specificate în afara acestor zone, către și în interiorul restului teritoriului Uniunii, ar trebui să facă obiectul anumitor condiții și să fie însoțită de un pașaport fitosanitar.

(10)

O dată la cinci ani, statele membre ar trebui să prezinte Comisiei și celorlalte state membre rapoarte cu privire la evoluția din respectivele zone puternic infectate, pentru a asigura o imagine de ansamblu a punerii în aplicare a acestor măsuri în Uniune și, dacă este necesar, pentru a le revizui și adapta.

(11)

Este oportun să se prevadă o derogare de la obligația de a notifica prezența organismului dăunător specificat în EUROPHYT, în temeiul articolului 32 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1715 (3), în cazul în care organismul dăunător specificat este situat într-o zonă puternic infectată, deoarece acest lucru ar avea o valoare adăugată redusă din cauza apariției continue de focare în mai multe locuri.

(12)

Prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, pentru a se asigura că acesta este aplicabil cât mai curând posibil după abrogarea Directivei 93/85/CEE.

(13)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament stabilește măsuri în scopul eradicării Clavibacter sepedonicus (Spieckermann & Kotthoff 1914) Nouioui et al. 2018, agentul patogen care cauzează putregaiul inelar al cartofului, și în scopul prevenirii răspândirii sale pe teritoriul Uniunii.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.

„organism dăunător specificat” înseamnă Clavibacter sepedonicus (Spieckermann & Kotthoff 1914) Nouioui et al. 2018;

2.

„plante specificate” înseamnă plantele de Solanum tuberosum L., cu excepția semințelor;

3.

„plante specificate spontane” înseamnă plante specificate care apar în locurile de producție fără să fi fost plantate;

4.

„tuberculi destinați plantării în locul lor de producție” înseamnă tuberculii produși într-un loc de producție specific, care sunt destinați să rămână permanent în acel loc și nu sunt destinați certificării;

5.

„zonă puternic infectată” înseamnă o zonă din Uniune în care numărul de focare identificate în cursul anchetelor anuale efectuate pe parcursul unei perioade continue de peste zece ani a demonstrat că organismul dăunător specificat este prezent în mai multe locuri și în care nu se poate exclude faptul că respectivul dăunător este prezent și în situri de producție care nu se află sub supraveghere oficială.

Articolul 3

Anchete anuale

(1)   Autoritățile competente efectuează anchete anuale cu privire la prezența organismului dăunător specificat pe plantele specificate de pe teritoriul lor, în conformitate cu următoarele cerințe:

(a)

în ceea ce privește tuberculii, cu excepția celor destinați plantării, anchetele cuprind:

(i)

prelevarea de probe din loturile de tuberculi aflate în depozit sau din cultura în creștere, cât mai târziu posibil între desicarea vrejurilor și recoltare;

(ii)

inspecția vizuală a culturii în creștere, în cazul în care este posibilă identificarea vizuală a simptomelor organismului dăunător specificat, precum și inspecția vizuală a tuberculilor tăiați în cazurile în care această inspecție este adecvată pentru a detecta simptomele organismului dăunător specificat;

(b)

în ceea ce privește tuberculii destinați plantării, cu excepția celor destinați plantării în locul lor de producție, anchetele includ în mod sistematic o inspecție vizuală a culturilor în creștere și a loturilor aflate în depozit, o prelevare de probe în depozit sau o prelevare de probe din culturile în creștere, cât mai târziu posibil între desicarea vrejurilor și recoltare;

(c)

în ceea ce privește tuberculii destinați plantării în locul lor de producție, anchetele se efectuează pe baza riscului identificat în ceea ce privește prezența organismului dăunător specificat și cuprind:

(i)

prelevarea de probe din loturile de tuberculi aflate în depozit sau din cultura în creștere, cât mai târziu posibil între desicarea vrejurilor și recoltare;

(ii)

inspecția vizuală a culturii în creștere, în cazul în care este posibilă identificarea vizuală a simptomelor organismului dăunător specificat, precum și inspecția vizuală a tuberculilor tăiați în cazurile în care această inspecție este adecvată pentru a detecta simptomele organismului dăunător specificat;

(d)

în ceea ce privește plantele specificate, altele decât tuberculii, anchetele și prelevarea de probe din plante se efectuează în conformitate cu metodele adecvate pentru a identifica organismul dăunător specificat de pe plantele respective.

(2)   Numărul, originea și calendarul prelevării probelor au la bază principii științifice și statistice solide, precum și biologia organismului dăunător specificat, ținând cont de sistemele specifice de producție a cartofului din statele membre în cauză.

(3)   Statele membre raportează Comisiei și celorlalte state membre, până la 30 aprilie a fiecărui an, rezultatele anchetelor anuale care au fost efectuate în anul calendaristic precedent. Ele raportează rezultatele acestor anchete în conformitate cu modelul prevăzut în anexa II.

Articolul 4

Măsuri în caz de suspiciune a prezenței organismului dăunător specificat

(1)   Autoritatea competentă se asigură că probele prelevate în scopul anchetelor anuale sunt supuse testelor de depistare menționate la punctul 2.1 din anexa I.

(2)   În așteptarea rezultatelor testelor de depistare, autoritatea competentă:

(a)

interzice circulația tuturor recoltelor, loturilor sau transporturilor de plante specificate din care s-au prelevat probe, cu excepția plantelor specificate aflate sub controlul său și pentru care s-a stabilit că nu există niciun risc identificabil de răspândire a organismului dăunător specificat;

(b)

depistează originea prezenței suspectate;

(c)

efectuează controlul oficial al circulației tuturor plantelor specificate, altele decât cele menționate la litera (a), produse la locul de producție din care s-au prelevat probele menționate la litera (a).

(3)   În așteptarea rezultatelor testelor de depistare, autoritatea competentă se asigură că păstrează și conservă în condiții corespunzătoare toate elementele următoare:

(a)

toți tuberculii rămași din care s-au prelevat probe și, în măsura în care este posibil, toate plantele rămase din care s-au prelevat probe;

(b)

orice rest de extract din plantele specificate, extracțiile ADN și materialul preparat suplimentar pentru test;

(c)

cultura pură, după caz;

(d)

toată documentația relevantă.

(4)   În cazul în care suspiciunea privind prezența organismului dăunător specificat este confirmată în conformitate cu punctul 1.1 din anexa I, autoritatea competentă se asigură că testele menționate în anexa I sunt efectuate pe probele prelevate în scopul anchetelor pentru a confirma sau infirma prezența organismului dăunător specificat.

Articolul 5

Măsuri în cazul confirmării prezenței organismului dăunător specificat

(1)   În cazul în care prezența organismului dăunător specificat este confirmată în conformitate cu punctele 1.2 sau 1.3 din anexa I, se aplică dispozițiile alineatelor (2)-(9).

(2)   Autoritatea competentă stabilește fără întârziere o zonă demarcată, ținând cont de elementele enumerate la punctul 1 din anexa III, pentru a determina posibila răspândire a organismului dăunător specificat.

(3)   Zona demarcată conține o zonă infestată și, dacă este necesar pentru a combate riscul fitosanitar, o zonă tampon în jurul zonei infestate.

(4)   Zona infestată conține toate elementele următoare:

(a)

plantele specificate, transporturile și/sau loturile, vehiculele, containerele, depozitele sau părți din acestea din care a fost prelevată o probă de plante specificate infectate, oricare alte obiecte, inclusiv ambalajele și utilajele utilizate pentru producerea, transportul și depozitarea respectivelor plante specificate și, după caz, locul (locurile) de producție sau situl (siturile) de producție în care au fost cultivate sau recoltate plantele specificate respective;

(b)

toate tipurile de elemente enumerate la punctul (a) despre care s-a stabilit că au fost probabil infectate cu organismul dăunător specificat, fie prin contact înainte sau după recoltare cu plantele specificate infectate, fie prin etape simultane de producție, ținând cont de elementele enumerate la punctul 2 din anexa III.

(5)   Autoritatea competentă desemnează:

(a)

elementele enumerate la paragraful 4 litera (a) ca fiind infectate;

(b)

elementele enumerate la paragraful 4 litera (b) ca fiind probabil infectate.

(6)   Tuberculii care provin dintr-o zonă demarcată nu pot fi deplasați în exteriorul zonei demarcate respective, cu excepția cazului în care se dovedește că sunt indemni de organismul dăunător specificat pe baza testelor menționate în anexa I.

(7)   Prin derogare de la articolul 32 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1715, statele membre nu sunt obligate să transmită o notificare a unui focar în EUROPHYT în cazul în care organismul dăunător specificat este situat într-o zonă puternic infectată enumerată în anexa IV.

(8)   În cazul în care un stat membru a transmis o notificare privind apariția unui focar în EUROPHYT, statele membre învecinate vizate în notificare determină amploarea infecției probabile și stabilesc o zonă demarcată în conformitate cu alineatele (2), (3) și (4).

(9)   Autoritatea competentă se asigură că păstrează și conservă în condiții corespunzătoare toate elementele următoare:

(a)

materialul specificat la articolul 4 alineatul (3) cel puțin până la finalizarea tuturor testelor;

(b)

materialul aferent celui de-al doilea test de depistare și testelor de identificare, după caz, până la finalizarea tuturor testelor;

(c)

dacă este cazul, cultura pură a organismului dăunător specificat, timp de cel puțin o lună de la procedura de notificare prevăzută la alineatul (7).

Articolul 6

Măsuri de eradicare a organismului dăunător specificat

(1)   Plantele specificate desemnate ca fiind infectate cu organismul dăunător specificat în temeiul articolului 5 alineatul (5) litera (a) nu se plantează. Autoritatea competentă se asigură că plantele specificate infectate sunt distruse sau sunt eliminate în alt mod, în conformitate cu punctul 1 din anexa V, cu condiția să se stabilească faptul că nu există niciun risc identificabil de răspândire a organismului dăunător specificat.

În cazul în care plantele specificate au fost plantate înainte de a fi desemnate ca fiind infectate, materialul plantat se distruge imediat sau se elimină, în conformitate cu punctul 1 din anexa V. Situl (siturile) de producție în care plantele specificate infectate au fost plantate este (sunt) desemnat(e) ca fiind infectat(e).

(2)   Plantele specificate desemnate ca fiind probabil infectate în temeiul articolului 5 alineatul (5) litera (b) nu se plantează și, fără a aduce atingere rezultatului testării menționate la articolul 7 pentru stocurile având o legătură clonală cu acestea, sunt utilizate sau eliminate corespunzător, sub supraveghere oficială, după cum se specifică în anexa V punctul 2, astfel încât să se garanteze faptul că nu există niciun risc identificabil de răspândire a organismului dăunător specificat.

În cazul în care plantele specificate au fost plantate înainte de a fi desemnate ca fiind probabil infectate, materialul plantat se distruge imediat sau se utilizează sau se elimină în mod corespunzător, în conformitate cu punctul 2 din anexa V. Situl (siturile) de producție în care plantele specificate infectate au fost plantate este (sunt) desemnat(e) ca fiind probabil infectat(e).

(3)   Orice utilaj, vehicul, container, depozit sau părți din acestea și oricare alte obiecte, inclusiv ambalajele, desemnate ca fiind infectate sau probabil infectate în temeiul articolului 5 alineatul (5) sunt fie distruse, fie curățate și dezinfectate utilizând metodele corespunzătoare specificate în punctul 3 din anexa V.

(4)   În plus față de măsurile prevăzute la alineatele (1), (2) și (3), măsurile specificate la punctul 4 din anexa V se aplică în zonele demarcate.

Articolul 7

Măsuri specifice de testare pentru tuberculii destinați plantării

(1)   În cazul în care prezența organismului dăunător specificat a fost confirmată într-un sit de producție a tuberculilor destinați plantării, autoritatea competentă se asigură că testele menționate în anexa I sunt efectuate pe liniile având o legătură clonală din loturile de tuberculi infectați sau, în cazul în care se stabilește absența liniilor având o legătură clonală, pe tuberculii sau loturile de tuberculi care au fost în contact direct sau indirect cu loturile de tuberculi infectați.

(2)   În cazul în care prezența organismului dăunător specificat a fost confirmată în siturile de producție a tuberculilor destinați plantării în cadrul unui sistem de certificare, testele menționate în anexa I se efectuează fie pe fiecare plantă din selecția clonală inițială, fie pe probe reprezentative de cartofi de sămânță de bază.

Articolul 8

Măsuri temporare privind circulația tuberculilor plantelor specificate provenind dintr-o zonă puternic infectată

(1)   Tuberculii plantelor specificate, cu excepția celor destinați plantării, originari dintr-o zonă puternic infectată enumerată în anexa IV, pot circula din zona respectivă către alte zone ale teritoriului Uniunii numai dacă îndeplinesc următoarele două condiții:

(a)

sunt însoțiți de un pașaport fitosanitar;

(b)

provin dintr-un loc de producție înregistrat și supravegheat de autoritățile competente și recunoscut oficial ca fiind indemn de organismul dăunător specificat; sau au fost declarați indemni de organismul dăunător specificat pe baza prelevării de probe și a testării efectuate în conformitate cu anexa I.

(2)   O dată la cinci ani, statele membre prezintă Comisiei și celorlalte state membre rapoarte cu privire la evoluția din respectivele zone puternic infectate.

Articolul 9

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 11 iulie 2022.

Pentru Comisie

Președinta

Ursula VON DER LEYEN


(1)  JO L 317, 23.11.2016, p. 4.

(2)  Directiva 93/85/CEE a Consiliului din 4 octombrie 1993 privind combaterea veștejirii bacteriene a cartofului (JO L 259, 18.10.1993, p. 1).

(3)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1715 al Comisiei din 30 septembrie 2019 de stabilire a normelor privind funcționarea sistemului de gestionare a informațiilor pentru controalele oficiale și componentele acestuia („Regulamentul IMSOC”) (JO L 261, 14.10.2019, p. 37).


ANEXA I

Protocol de testare cuprinzând testele care trebuie efectuate în temeiul articolelor 3, 4, 5, 7 și 8

1.   PRINCIPII GENERALE PRIVIND PREZENȚA ORGANISMULUI DĂUNĂTOR SPECIFICAT

1.1.

Prezența organismului dăunător specificat este suspectată în cazul în care se obține un rezultat pozitiv la primul test de depistare efectuat pe planta specificată.

Pentru materialul vegetal simptomatic, primul test de depistare poate fi o izolare selectivă.

1.2.

Prezența organismului dăunător specificat este confirmată pe probele simptomatice ale plantelor specificate în următoarele cazuri:

(a)

în cazul în care primul test de depistare este o izolare selectivă care are ca rezultat colonii cu morfologie caracteristică: se obțin rezultate pozitive la două teste de identificare;

(b)

în cazul în care primul test de depistare este un alt test decât izolarea selectivă:

(i)

se obțin rezultate pozitive la două teste de identificare după ce proba a fost supusă izolării selective;

(ii)

se obțin rezultate pozitive la al doilea test de depistare, altul decât izolarea selectivă

1.3.

Prezența organismului dăunător specificat este confirmată pe eșantioanele asimptomatice ale plantelor specificate în următoarele cazuri:

(a)

în cazul în care se obține un rezultat pozitiv la al doilea test de depistare cu condiția ca primul sau al doilea test de depistare să fie un test molecular (bazat pe ADN) (test PCR în timp real TaqMan® sau PCR convențional);

(b)

pentru probele prelevate într-un stat membru sau într-o zonă a unui stat membru în care prezența organismului dăunător specificat nu este cunoscută și pentru probele care provin dintr-un alt stat membru: în cazul în care se obține un rezultat pozitiv la al doilea test de depistare în conformitate cu litera (a) și se obțin rezultate pozitive în două teste de identificare după ce proba a fost supusă izolării selective.

2.   TESTE

2.1.   Teste de depistare

Testele de depistare trebuie să permită detectarea consecventă a cel puțin 104 celule/ml de sediment resuspendat.

Al doilea test de depistare se bazează pe principii biologice diferite sau pe regiuni de nucleotide diferite în raport cu primul test de depistare.

Testele de depistare sunt următoarele:

(a)

teste de imunofluorescență, conform descrierii din standardele internaționale de diagnosticare;

(b)

testul FISH [van Beuningen et al. (1995) (1)], conform descrierii din standardele internaționale de diagnosticare;

(c)

Izolarea, conform descrierii din standardele internaționale de diagnosticare; Se efectuează una din următoarele două opțiuni:

(i)

izolare directă pe medii de cultură semiselective (sau neselective), conform descrierii din standardele internaționale de diagnosticare;

(ii)

după îmbogățire prin biotest, izolarea conform descrierii din standardele internaționale de diagnosticare;

(d)

testul PCR convențional utilizând primerii Pastrik (2000) (2)], conform descrierii din standardele internaționale de diagnosticare;

(e)

teste PCR în timp real TaqMan® utilizând primerii și sondele:

(i)

Schaad et al. (1999) (3), conform descrierii din standardele internaționale de diagnosticare;

(ii)

Vreeburg et al. (2018) (4) (așa-numitul test „NYtor”), conform descrierii din standardele internaționale de diagnosticare;

(iii)

Gudmestad et al. (2009) adaptat de Vreeburg et al., (2018)4, conform descrierii din standardele internaționale de diagnosticare;

(iv)

Massart et al. (2014) (5), conform descrierii din standardele internaționale de diagnosticare.

2.2.   Teste de identificare

Testele de identificare sunt următoarele:

(a)

test de imunofluorescență, conform descrierii din standardele internaționale de diagnosticare;

(b)

testul PCR convențional [Pastrik (2000)], conform descrierii din standardele internaționale de diagnosticare;

(c)

teste PCR în timp real TaqMan® utilizând primerii și sondele:

(i)

Schaad et al. (1999), conform descrierii din standardele internaționale de diagnosticare;

(ii)

Vreeburg et al. (2018) (așa-numitul test „NYtor”), conform descrierii din standardele internaționale de diagnosticare;

(iii)

Gudmestad et al. (2009) adaptat de Vreeburg et al. (2018), conform descrierii din standardele internaționale de diagnosticare;

(iv)

Massart et al. (2014), conform descrierii din standardele internaționale de diagnosticare.

(d)

Cod de bare ADN, conform descrierii din standardele internaționale de diagnosticare;

(e)

spectrometrie de masă MALDI-TOF (Zaluga et al. (2011) (6)), conform descrierii din standardele internaționale de diagnosticare.

3.   DIAGRAMELE PROCEDURILOR

Diagrama nr. 1: Procedura de diagnostic pentru prezența organismului dăunător specificat în probele simptomatice de plante specificate.

Image 1

a

Izolarea poate fi utilizată ca primul sau al doilea test de depistare. În cazul în care se suspectează prezența organismului dăunător specificat pe mediul de cultură, coloniile sunt purificate pentru a obține culturi pure pe care se efectuează două teste de identificare. Sunt necesare rezultate pozitive la cele două teste de identificare pentru a confirma prezența organismului dăunător.

b

Al treilea test de depistare se bazează pe principii biologice diferite sau pe regiuni de nucleotide diferite.

Diagrama nr. 2: Procedura de diagnostic pentru organismul dăunător specificat în probele asimptomatice de plante specificate.

Image 2

a

Nu se utilizează izolarea.

b

Al treilea test de depistare se bazează pe principii biologice diferite sau pe regiuni de nucleotide diferite. Nu se utilizează izolarea.

c

Pentru probele menționate la punctul 1.3 litera (b), confirmarea prezenței organismului dăunător specificat după al doilea test pozitiv de depistare necesită izolarea organismului dăunător specificat din probă, urmată de două teste de identificare pozitive.

4.   PREPARAREA PROBEI

4.1.   Probe din tuberculi asimptomatici

Proba standard trebuie să conțină 200 de tuberculi pentru fiecare test. Procedura de laborator adecvată pentru prelucrarea conurilor prelevate de la nivelul hilului în vederea obținerii extractului destinat depistării organismului dăunător specificat este descrisă în standardele internaționale de diagnostic.

4.2.   Probe din material vegetal asimptomatic, altul decât tuberculii

Depistarea infectărilor latente se efectuează pe probe reunite din segmente de tulpină. Procedura poate fi aplicată pentru cel mult 200 de părți de tulpini provenind de la plante diferite într-o singură probă. Procedura de laborator adecvată pentru dezinfectarea și prelucrarea segmentelor de tulpină în vederea obținerii extractului destinat depistării organismului dăunător specificat este descrisă în standardele internaționale de diagnostic.

4.3.   Probe din plante specificate simptomatice

Se îndepărtează în condiții aseptice secțiunile de țesut din inelul vascular al unui tubercul sau din căile vasculare ale tulpinilor plantelor specificate care prezintă semne de veștejire. Procedura de laborator adecvată pentru prelucrarea acestor țesuturi în vederea obținerii extractului destinat depistării organismului dăunător specificat este descrisă detaliat în standardele internaționale de diagnostic.


(1)  van Beuningen, A.R., Derks, H., Janse, J.D. (1995). Detection and identification of Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus with special attention to fluorescent in situ hybridization (FISH) using a 16S rRNA targeted oligonucleotide probe. Züchtungs Forschung 1, 266-269.

(2)  Pastrik, K.H. (2000). Detection of Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus in potato tubers by multiplex PCR with coamplification of host DNA. European Journal of Plant Pathology, 106, 155-165.

(3)  Schaad, W., Berthier-Schaad, Y., Sechler, A., Knorr, D (1999). Detection of Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus in potato tubers by BIOPCR and an automated real-time fluorescence detection system. Plant Disease 83, 1095-1100.

(4)  Vreeburg, R., Zendman, A., Pol A., Verheij, E., Nas, M., Kooman-Gersmann, M. (2018). Validation of four real-time TaqMan PCRs for the detection of Ralstonia solanacearum and/or Ralstonia pseudosolanacearum and/or Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus in potato tubers using a statistical regression approach. EPPO Bulletin 48, 86-96.

(5)  Massart, S., Nagy, C., Jijakli, M.H. (2014). Development of the simultaneous detection of Ralstonia solanacearum race 3 and Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus in potato tubers by a multiplex real-time PCR assay. European Journal of Plant Pathology 138, 29-37.

(6)  Zaluga, J., Heylen, K., Van Hoorde, K., Hoste, B., Vaerenbergh, J., Maes, M., De Vos, P. (2011). GyrB sequence analysis and MALDI-TOF MS as identification tools for plant pathogenic Clavibacter. Systematic and applied microbiology 34, 400-7. 10,1016/j.syapm.2011.05.001.


ANEXA II

Model de anchetă menționată la articolul 3 alineatul (3)

Model pentru prezentarea rezultatelor anchetei privind putregaiul inelar al cartofului pentru recoltele de cartofi din anul calendaristic precedent.

Acest tabel se utilizează numai pentru rezultatele anchetei privind cartofii recoltați în țara dumneavoastră.

Stat membru

Categorie

Suprafață de cultură (ha)

Teste de laborator

Inspecția vizuală a tuberculilor  (1)

Inspecții vizuale ale culturilor în creștere  (1)

Alte informații

Numărul de probe

Numărul de loturi

Dimensiunea loturilor (în t sau ha)

Perioada de prelevare de probe

Număr de pozitive

Numărul de probe inspectate

Dimensiunea probei

Numărul de probe pozitive  (2)

Numărul inspecțiilor vizuale

Numărul de hectare

Numărul de rezultate pozitive  (2)

Probe

Loturi

 

Tuberculi certificați destinați plantării

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Alți tuberculi destinați plantării (precizați)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cartofi pentru consum și pentru prelucrare

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Alți tuberculi (precizați)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


(1)  Se interpretează ca examinare macroscopică a tuberculilor sau a culturilor.

(2)  Au fost constatate simptome, s-a prelevat o probă, iar testele de laborator au confirmat prezența organismului dăunător specificat.


ANEXA III

Elemente pentru determinarea posibilei răspândiri a organismului dăunător specificat și pentru desemnarea unor elemente ca fiind probabil infectate cu organismul dăunător specificat, menționate la articolul 5 alineatul (2) și la articolul 5 alineatul (4) litera (b)

1.

Elementele care trebuie luate în considerare pentru determinarea posibilei răspândiri a organismului dăunător specificat astfel cum se menționează la articolul 5 alineatul (2) sunt următoarele:

(a)

proximitatea altor locuri de producție în care sunt cultivate plantele specificate sau alte plante-gazdă;

(b)

producția și utilizarea comună a stocurilor de cartofi de sămânță.

2.

Elementele care trebuie luate în considerare pentru desemnarea unui element ca fiind probabil infectat cu organismul dăunător specificat în temeiul articolului 5 alineatul (4) litera (b) sunt următoarele:

(a)

plantele specificate cultivate într-un loc de producție desemnat ca fiind infectat în temeiul articolului 5 alineatul (5) litera (a);

(b)

locul (locurile) de producție având o anumită legătură de producție cu plantele specificate desemnate ca fiind infectate în temeiul articolului 5 alineatul (5) litera (a), inclusiv cele care utilizează în comun echipamentele și instalațiile de producție, fie în mod direct, fie prin intermediul unui contractant comun;

(c)

plantele specificate produse în locul (locurile) de producție menționat(e) la litera (b) sau prezente în astfel de locuri de producție în perioada în care plantele specificate desemnate ca fiind infectate în temeiul articolului 5 alineatul (5) litera (a) punctul (i) au fost prezente în locul de producție menționat la litera (a);

(d)

spațiile de lucru în care sunt manipulate plantele specificate provenite din locurile de producție menționate la literele (a), (b) și (c);

(e)

orice utilaj, vehicul, container, depozit sau părți din acestea și oricare alte obiecte, inclusiv ambalajele care ar fi putut intra în contact cu plantele specificate desemnate ca fiind infectate în conformitate cu articolul 5 alineatul (5) litera (a);

(f)

oricare dintre plantele specificate depozitate sau în contact cu oricare dintre structurile sau obiectele menționate la litera (e), înainte de curățarea și dezinfectarea acestor structuri și obiecte;

(g)

ca urmare a testării în temeiul articolului 7, acele plante specificate cu o legătură clonală cu plantele specificate desemnate ca fiind infectate în temeiul articolului 5 alineatul (5) litera (a) și pentru care apare ca probabilă infectarea printr-o legătură clonală, deși rezultatele testării privind prezența organismului dăunător specificat pot să fi fost negative; Se poate efectua un test asupra varietăților pentru a verifica identitatea tuberculilor sau a plantelor infectate care au o astfel de legătură clonală;

(h)

locul sau locurile de producție a plantelor specificate menționate la litera (g).


ANEXA IV

Lista zonelor puternic infectate menționate la articolul 8

1.

Teritoriul Poloniei.

2.

Teritoriul României.

ANEXA V

Măsuri de eradicare menționate la articolul 6

1.

Măsurile de eradicare menționate la articolul 6 alineatul (1) sunt una sau mai multe dintre următoarele măsuri:

(a)

utilizarea ca hrană pentru animale după tratament termic, astfel încât să nu existe niciun risc al supraviețuirii organismului dăunător specificat;

(b)

eliminarea într-un amplasament de eliminare a deșeurilor autorizat în mod oficial, unde nu există niciun risc identificabil de propagare a organismului dăunător specificat în mediu, de exemplu, prin infiltrare în terenuri agricole;

(c)

incinerarea;

(d)

prelucrarea industrială prin livrare directă și imediată către o întreprindere de prelucrare echipată cu instalații de eliminare a deșeurilor aprobate oficial pentru care s-a stabilit că nu există niciun risc identificabil de răspândire a organismului dăunător specificat, precum și cu un sistem de curățare și dezinfectare cel puțin a vehiculelor care părăsesc incinta întreprinderii;

(e)

alte măsuri, cu condiția să se fi stabilit că nu există niciun risc identificabil de răspândire a organismului dăunător specificat; aceste măsuri și justificarea aferentă trebuie să fie notificate Comisiei și celorlalte state membre.

Orice deșeu rămas, legat de procesele menționate anterior și care rezultă din acestea, trebuie eliminat prin metodele aprobate oficial în conformitate cu anexa VI.

2.

Utilizarea sau eliminarea corespunzătoare a plantelor specificate desemnate ca fiind probabil infectate în temeiul articolului 5 alineatul (5) litera (b) se efectuează sub controlul autorității competente din statul membru în cauză. Autoritatea competentă respectivă aprobă următoarele utilizări, precum și eliminarea deșeurilor aferente respectivelor plante specificate:

(a)

utilizarea lor drept tuberculi destinați consumului în ambalaje prevăzute pentru o livrare directă care nu necesită nicio reambalare, într-un sit cu instalații corespunzătoare de eliminare a deșeurilor. Tuberculii destinați plantării nu pot fi manipulați în același loc decât în cazul în care manipularea lor se face în mod separat sau după curățare și dezinfectare; sau

(b)

utilizarea lor drept tuberculi destinați prelucrării industriale după livrarea directă și imediată către o întreprindere de prelucrare echipată cu instalații corespunzătoare de eliminare a deșeurilor, precum și cu un sistem de curățare și dezinfectare cel puțin a vehiculelor care părăsesc întreprinderea; sau

(c)

altă utilizare sau eliminare, cu condiția să se fi stabilit că nu există niciun risc identificabil de răspândire a organismului dăunător specificat și sub rezerva aprobării de către autoritatea competentă în cauză.

3.

Metodele adecvate de curățare și de dezinfectare a obiectelor menționate la articolul 6 alineatul (3) sunt cele despre care s-a stabilit că nu prezintă niciun risc identificabil de răspândire a organismului dăunător specificat și acestea vor fi aplicate sub supravegherea autorităților competente din statele membre.

4.

Seria de măsuri care urmează să fie puse în aplicare de către statele membre în cadrul zonei demarcate stabilite în temeiul articolului 5 aliniatele (2) și (3) și prevăzute la articolul 6 alineatul (4) include măsurile stabilite la punctele 4.1 și 4.2:

4.1.

Măsurile care urmează să fie luate în locurile de producție desemnate ca fiind infectate în temeiul articolului 5 alineatul (5) litera (a):

4.1.1.

Într-un sit de producție desemnat ca fiind infectat în temeiul articolului 5 alineatul (5) litera (a), se iau toate măsurile prevăzute la punctele (1), (2) și (3) sau toate măsurile prevăzute la punctele (4) și (5):

(1)

în cursul primilor trei ani de cultivare care urmează celui în care a fost desemnată infectarea, eliminarea plantelor specificate spontane, precum și interzicerea plantării plantelor specificate, inclusiv a semințelor sau a culturilor pentru care există un risc identificat de răspândire a organismului dăunător specificat;

(2)

începând cu al patrulea an care urmează celui în care a fost desemnată infectarea, după îndeplinirea condițiilor de la punctul (1) și cu condiția ca situl de producție să fi fost declarat indemn de plante specificate spontane în timpul controalelor oficiale cel puțin pe parcursul celor doi ani consecutivi de cultivare anteriori plantării, se permite producția numai a tuberculilor, alții decât cei destinați plantării, iar tuberculii de cartofi recoltați sunt testați în conformitate cu anexa I;

(3)

după prima producție de tuberculi menționată la punctul (2) și după un ciclu de rotație corespunzător care este de cel puțin doi ani în cazul cultivării tuberculilor destinați plantării, plantele specificate pot fi plantate pentru producția, fie a tuberculilor destinați plantării, fie a altor tipuri de tuberculi și se efectuează o anchetă astfel cum se menționează la articolul 3; sau

(4)

în cursul primilor patru ani de cultivare care urmează celui în care a fost desemnată infectarea, eliminarea plantelor specificate spontane și menținerea sitului de producție fie în pârloagă necultivată, fie ca pășune permanentă cu cosire la bază repetată sau cu pășunat intensiv;

(5)

începând cu al cincilea an care urmează celui în care a fost desemnată infectarea, și cu condiția ca punctul (1) să fie îndeplinit și ca situl de producție să fi fost declarat indemn de plante specificate spontane în timpul controalelor oficiale cel puțin pe parcursul celor doi ani consecutivi de creștere anteriori plantării, se permite producția numai a tuberculilor destinați plantării și a altor tuberculi, iar tuberculii de cartofi recoltați sunt testați în conformitate cu anexa I.

4.1.2.

În toate celelalte situri de producție din locul de producție infectat și cu condiția ca, pentru fiecare an de cultură, autoritatea competentă să fi stabilit că riscul plantelor specificate spontane a fost eliminat și că testarea plantelor specificate recoltate a fost efectuată în fiecare sit de producție a plantelor specificate în conformitate cu anexa I, se aplică următoarele măsuri:

(1)

în anul de creștere următor celui în care s-a desemnat infectarea, fie nu se plantează plante specificate, inclusiv semințe, fie se pot planta tuberculi certificați destinați plantării, pentru producția de tuberculi, alții decât cei destinați exclusiv plantării;

(2)

în al doilea an de cultivare care urmează celui în care s-a desemnat infectarea, numai tuberculi certificați destinați plantării sau tuberculi destinați plantării testați oficial pentru absența organismului dăunător specificat și cultivați sub control oficial în alte locuri de producție decât cele menționate la punctul 4 sunt plantați, fie pentru producția de tuberculi destinați plantării, fie a altor tuberculi;

(3)

cel puțin în cursul celui de al treilea an de cultură care urmează celui în care a fost desemnată infectarea, numai tuberculi certificați destinați plantării sau tuberculi destinați plantării cultivați sub control oficial din tuberculi certificați destinați plantării sunt plantați, fie pentru producția de tuberculi destinați plantării, fie a altor tuberculi;

(4)

în fiecare dintre anii de cultivare menționați la punctele (1), (2) și (3), se iau măsuri pentru eliminarea plantelor specificate spontane, dacă acestea sunt prezente, iar în fiecare sit de producție a plantelor specificate, plantele specificate recoltate sunt testate în conformitate cu anexa I.

4.1.3.

imediat după desemnarea infectării în temeiul articolului 5 alineatul (5) și după primul an de cultivare care urmează, toate utilajele și toate spațiile de depozitare de la locul de producție implicate în producția de plante specificate sunt curățate și dezinfectate, după caz, folosind metode adecvate prevăzute la punctul 3.

4.1.4.

Într-o unitate de producție de cultură protejată desemnată ca fiind infectată în temeiul articolului 5 alineatul (5) litera (a) unde este posibilă înlocuirea completă a mediului de cultură:

(1)

nu se plantează plante specificate, inclusiv semințe, decât dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a)

eliminarea organismului dăunător specificat;

(b)

îndepărtarea oricărui material vegetal gazdă;

(c)

înlocuirea completă a mediului de cultură și curățarea și dezinfectarea unității de producție și a tuturor echipamentelor;

(d)

aprobarea producției de plante specificate de către autoritățile competente;

(2)

producția de plante specificate este rezultată din tuberculi certificați destinați plantării, din minituberculi sau din microplante provenite din surse testate;

4.2.

În cadrul zonei demarcate, fără a aduce atingere măsurilor prevăzute la punctul 4.1, statele membre iau următoarele măsuri:

(1)

imediat după desemnarea infectării, ele iau măsuri pentru ca toate echipamentele și spațiile de depozitare situate în locurile de producție respective și care sunt implicate în producția de plante specificate să fie curățate și dezinfectate, după caz, și în conformitate cu metodele adecvate prevăzute la punctul 3;

(2)

imediat după desemnarea infectării și timp de cel puțin trei ani de cultivare după aceasta:

(a)

se asigură că autoritățile lor competente supraveghează spațiile în care se cultivă, se depozitează sau se manipulează tuberculii, precum și locurile de producție care operează utilaje pentru producția de plante specificate pe bază de contract;

(b)

impun plantarea numai a tuberculilor certificați destinați plantării sau a tuberculilor destinați plantării cultivați sub control oficial pentru toate culturile de plante specificate din zona respectivă și testarea, după recoltare, a tuberculilor destinați plantării de culturi cultivați în locuri de producție desemnate ca fiind probabil infectate în temeiul articolului 5 alineatul (5) litera (b);

(c)

impun, în toate locurile de producție din zona demarcată, manipularea separată a stocurilor de tuberculi recoltați destinați plantării de stocurile de alți tuberculi sau punerea în aplicare a unui sistem de curățare și dezinfectare care trebuie efectuată între procedurile de manipulare a stocurilor de tuberculi;

(d)

efectuează ancheta anuală prevăzută la articolul 3 alineatul (1);

(3)

stabilesc, după caz, un program de înlocuire a tuturor stocurilor de tuberculi destinați plantării pe o perioadă de timp adecvată.


ANEXA VI

Cerințe aplicabile eliminării deșeurilor aprobate oficial menționate la punctul 1 din anexa V

Metodele de eliminare a deșeurilor aprobate oficial, menționate la punctul 1 din anexa V, respectă următoarele cerințe:

1.

Deșeurile din plante specificate (inclusiv tuberculii respinși și cojile de tuberculi), precum și orice alt deșeu solid asociat cu plantele specificate (inclusiv solul, pietrele și alte resturi) se elimină prin una dintre următoarele metode:

(a)

eliminarea într-un amplasament de eliminare a deșeurilor aprobat oficial, unde nu există niciun risc identificabil de propagare a organismului dăunător specificat în mediu inclusiv prin infiltrare în terenurile agricole;

(b)

prin incinerare;

(c)

prin orice alte măsuri, cu condiția să se fi stabilit că nu există niciun risc identificabil de răspândire a organismului dăunător specificat; aceste măsuri trebuie notificate Comisiei și celorlalte state membre.

În sensul literei (a), deșeurile sunt transportate direct în locul respectiv în condiții de izolare, astfel încât să nu existe riscul pierderii deșeurilor.

2.

Înainte de eliminare, deșeurile lichide care conțin solide în suspensie sunt supuse unui procedeu de filtrare sau de decantare pentru extragerea acestor solide, care vor fi eliminate în conformitate cu cele prevăzute la punctul 1.

Deșeurile lichide sunt ulterior:

(a)

încălzite complet la o temperatură de 60 °C timp de cel puțin 30 de minute înainte de eliminare; sau

(b)

eliminate în un alt mod, sub rezerva aprobării oficiale și sub control oficial, astfel încât să nu existe nici un risc identificabil ca deșeurile să intre în contact cu terenurile agricole.


Top