(1)

Regulamentul (UE) 2018/1727 al Parlamentului European și al Consiliului (2) a instituit Eurojust și stabilește sarcinile, competențele și funcțiile acestuia.

(2)

Articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1727 prevede că Eurojust are competențe în ceea ce privește formele grave de criminalitate enumerate în anexa I la regulamentul respectiv, printre care se numără genocidul, crimele împotriva umanității și crimele de război. În temeiul articolului 3 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2018/1727, Eurojust are competențe și în ceea ce privește infracțiunile conexe infracțiunilor enumerate în anexa I la regulamentul respectiv.

(3)

La 24 februarie 2022, Federația Rusă a inițiat o agresiune militară împotriva Ucrainei. Există motive întemeiate pentru a considera că, în contextul ostilităților actuale, în Ucraina s-au comis și continuă să se comită crime împotriva umanității și crime de război.

(4)

Având în vedere gravitatea situației, Uniunea ar trebui să ia de urgență toate măsurile necesare pentru a se asigura că persoanele care comit crime împotriva umanității și crime de război în Ucraina sunt trase la răspundere.

(5)

Parchetele din mai multe state membre și din Ucraina au demarat anchete privind evenimentele din Ucraina, bazându-se, după caz, pe sprijinul acordat de Eurojust. La 27 iunie 2016, Eurojust a încheiat un acord de cooperare cu Ucraina. În conformitate cu acordul respectiv, Ucraina a detașat la Eurojust un procuror de legătură, pentru a facilita cooperarea dintre Eurojust și Ucraina.

(6)

În temeiul Statutului de la Roma din 17 iulie 1998 al Curții Penale Internaționale (denumită în continuare „CPI”), aceasta își poate exercita competența față de persoanele responsabile de cele mai grave infracțiuni care preocupă comunitatea internațională, astfel cum se menționează în statutul său. Competența CPI este complementară jurisdicțiilor penale naționale. Biroul Procurorului CPI a anunțat că a deschis o anchetă privind situația din Ucraina.

(7)

Având în vedere aplicarea principiului jurisdicției universale în mai multe state membre și caracterul complementar al jurisdicției CPI, sunt importante coordonarea și schimbul de probe între autoritățile naționale de cercetare și urmărire penală din diferite jurisdicții și cu CPI sau cu orice alte instanțe sau mecanisme instituite în acest scop pentru a asigura eficacitatea cercetărilor și a urmăririlor penale în ceea ce privește genocidul, crimele împotriva umanității, crimele de război și infracțiunile conexe, inclusiv cele care ar putea să fie comise în Ucraina în contextul ostilităților actuale.

(8)

Pentru a se asigura schimbul de probe și de cele mai bune practici referitoare la urmărirea penală a genocidului, a crimelor împotriva umanității, a crimelor de război și a infracțiunilor conexe cu autoritățile naționale competente și cu autoritățile judiciare internaționale, Eurojust ar trebui să își consolideze cooperarea cu instanțele și mecanismele penale instituite pentru a soluționa situațiile de încălcare a dreptului internațional. În acest scop, Eurojust ar trebui să stabilească o cooperare strânsă cu CPI și cu orice altă instanță sau orice alt mecanism care vizează combaterea infracțiunilor ce aduc atingere păcii și siguranței internaționale. În consecință, Eurojust ar trebui să faciliteze executarea cererilor de cooperare judiciară formulate de CPI sau de instanțele sau mecanismele penale speciale privind probele referitoare la genocid, la crime împotriva umanității, la crime de război și la infracțiuni conexe.

(9)

Există riscul ca probele referitoare la genocid, la crime împotriva umanității, la crime de război și la infracțiuni conexe să nu poată fi stocate în condiții de siguranță pe teritoriul pe care au loc ostilitățile. Acest lucru este valabil și în cazul probelor legate de ostilitățile actuale din Ucraina. Prin urmare, ar trebui să se constituie o unitate de stocare centralizată într-un loc sigur. O unitate de stocare centralizată ar putea fi de asemenea necesară pentru probele colectate de organele, oficiile și agențiile Uniunii, de autoritățile internaționale sau de terți, cum ar fi organizațiile societății civile, astfel încât probele respective să fie accesibile autorităților naționale competente și autorităților judiciare internaționale.

(10)

Eurojust dispune de expertiza și experiența necesare pentru a sprijini cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor transfrontaliere, printre care se numără genocidul, crimele împotriva umanității, crimele de război și infracțiunile conexe. Un astfel de sprijin include conservarea, analizarea și stocarea probelor în ceea ce privește admisibilitatea în fața instanțelor și fiabilitatea acestora.

(11)

Prin conservarea, analizarea și stocarea probelor referitoare la genocid, la crime împotriva umanității, la crime de război și la infracțiuni conexe și, atunci când este necesar și oportun, prin facilitarea schimbului de probe în conformitate cu normele aplicabile ale Uniunii în materie de protecție a datelor, Eurojust poate sprijini constituirea de dosare în cadrul anchetelor naționale și internaționale și poate oferi sprijin suplimentar autorităților naționale competente și autorităților judiciare internaționale. O astfel de analiză poate fi deosebit de valoroasă pentru a verifica fiabilitatea mărturiilor martorilor sau pentru a stabili orice legături relevante. Cu toate acestea, prezentul regulament nu instituie nicio obligație în sarcina autorităților naționale de a furniza probe către Eurojust.

(12)

Ar trebui să se constituie o nouă unitate de stocare temporară pentru conservarea, analizarea și stocarea probelor referitoare la genocid, la crime împotriva umanității, la crime de război și la infracțiuni conexe. Dat fiind caracterul imperios al stocării unor astfel de probe, este necesar ca Eurojust să le stocheze într-o unitate de gestionare și stocare automatizată a datelor (denumită în continuare „unitatea de gestionare și stocare automatizată a datelor”) separată de sistemul de gestionare a cazurilor stabilit în temeiul articolului 23 din Regulamentul (UE) 2018/1727. Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1727 al Parlamentului European și al Consiliului și a Deciziei 2005/671/JAI a Consiliului în ceea ce privește schimbul de informații digitale în cazurile de terorism conține dispoziții privind stabilirea unui nou sistem de gestionare a cazurilor. Odată ce este stabilit noul sistem de gestionare a cazurilor, datele operaționale prelucrate temporar în unitatea de gestionare și stocare automatizată a datelor ar trebui să fie integrată în acesta. Normele generale prevăzute în capitolul IX din Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (3) ar trebui să se aplice fără a se aduce atingere normelor specifice privind protecția datelor prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/1727.

(13)

Conservarea, analizarea și stocarea probelor referitoare la genocid, la crimele împotriva umanității, la crimele de război și la infracțiunile conexe în unitatea de gestionare și stocare automatizată a datelor și posibilitatea accesării probelor respective de autoritățile naționale competente și de autoritățile judiciare internaționale, ori de câte ori este necesar și oportun, ar trebui să respecte cele mai înalte standarde de securitate cibernetică și de protecție a datelor, în conformitate cu articolele 7 și 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, cu Regulamentul (UE) 2018/1725, în special articolul 91, și cu normele specifice privind protecția datelor prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/1727.

(14)

Imaginile prin satelit, fotografiile, materialele video și înregistrările audio pot fi utile pentru a demonstra comiterea genocidului, a crimelor împotriva umanității, a crimelor de război și a infracțiunilor conexe. Prin urmare, Eurojust ar trebui să fie în măsură să prelucreze și să stocheze imagini prin satelit, fotografii, materiale video și înregistrări audio în acest scop.

(15)

Eurojust și Europol ar trebui să coopereze îndeaproape în contextul mandatelor lor, având în vedere nevoia de a evita suprapunerea eforturilor și capacitatea lor operațională, în special în ceea ce privește prelucrarea și analizarea informațiilor în contextul sistemului dedicat existent al Europol privind infracțiunile internaționale, denumit „Proiectul de analiză a infracțiunilor internaționale fundamentale” pentru a sprijini autoritățile competente în cercetarea și urmărirea penală a genocidului, a crimelor împotriva umanității, a crimelor de război și a infracțiunilor conexe. Prin urmare, Eurojust ar trebui să poată transmite către Europol informațiile pe care le primește în exercitarea funcției operaționale care îi revine în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1727, de a sprijini acțiunile statelor membre de combatere a genocidului, a crimelor împotriva umanității, a crimelor de război și a infracțiunilor conexe. O astfel de cooperare ar trebui să includă o evaluare comună periodică a aspectelor operaționale și tehnice.

(16)

Având în vedere nevoia urgentă de a constitui o unitate de gestionare și stocare automatizată a datelor în cadrul Eurojust pentru probele referitoare la genocid, la crime împotriva umanității, la crime de război și la infracțiuni conexe, cu scopul de a asigura tragerea la răspundere pentru astfel de crime comise în Ucraina, se consideră oportun să se invoce excepția de la termenul de opt săptămâni prevăzută la articolul 4 din Protocolul nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și la Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice.

(17)

În conformitate cu articolul 3 și cu articolul 4a alineatul (1) din Protocolul nr. 21 privind poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție, anexat la TUE și la TFUE, Irlanda a notificat intenția sa de a participa la adoptarea și la aplicarea prezentului regulament.

(18)

În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la TUE și la TFUE, Danemarca nu participă la adoptarea prezentului regulament, acesta nu este obligatoriu pentru respectivul stat membru și nu i se aplică.

(19)

Întrucât obiectivele prezentului regulament, și anume de a permite Eurojust să conserve, să analizeze și să stocheze probe referitoare la genocid, la crime împotriva umanității, la crime de război și la infracțiuni conexe, de a permite schimbul de astfel de probe și de a institui o unitate de gestionare și stocare automatizată a datelor separată de sistemul existent de gestionare a cazurilor din cadrul Eurojust, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea sau efectele acțiunii, acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor respective.

(20)

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 42 din Regulamentul (UE) 2018/1725 și a emis un aviz la 13 mai 2022.

(21)

Prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în regim de urgență, în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, pentru a face disponibilă în regim de urgență o nouă unitate de gestionare și stocare automatizată a datelor în cadrul Eurojust care să permită conservarea, analizarea și stocarea probelor referitoare la genocid, la crime împotriva umanității, la crime de război și la infracțiuni conexe, cu scopul de a asigura tragerea la răspundere pentru astfel de crime comise în Ucraina,