Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32022H0627(01)

Recomandare a Consiliului din 16 iunie 2022 privind învățarea pentru tranziția verde și dezvoltarea durabilă 2022/C 243/01 (Text cu relevanță pentru SEE)

ST/9795/2022/INIT

JO C 243, 27.6.2022, p. 1–9 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

27.6.2022   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 243/1


RECOMANDARE A CONSILIULUI

din 16 iunie 2022

privind învățarea pentru tranziția verde și dezvoltarea durabilă

(2022/C 243/01)

(Text cu relevanță pentru SEE)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 165 și 166,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

1.

În întreaga Uniune, deși multe state membre au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește punerea în aplicare a politicilor și a programelor de învățare menite să sprijine tranziția verde și să promoveze învățarea pentru dezvoltarea durabilă, este totuși necesar să se continue și să se intensifice eforturile în acest sens. Politicile și practicile pentru acest tip de învățare ar trebui stimulate și sprijinite în continuare. Este necesar să se recunoască necesitatea unei învățări interconectate în cadrul pilonilor de mediu, social și economic ai dezvoltării durabile, acordând în același timp o atenție deosebită pilonului de mediu.

2.

Pactul verde european (1), Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 (2), Strategia Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) „Educație pentru dezvoltare durabilă” pentru 2030 și activitatea conexă a Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) (3) evidențiază rolul-cheie al școlilor, al învățământului superior și al altor instituții de educație și formare în colaborarea cu cursanții, părinții, cadrele didactice (4) și comunitatea mai largă în ceea ce privește schimbările necesare pentru o tranziție verde de succes, justă și incluzivă. În concluziile sale intitulate „Biodiversitatea – nevoia urgentă de acțiune” (5), Consiliul a subliniat că investițiile în educație, printre alte domenii, sunt esențiale pentru colectarea celor mai bune date și găsirea celor mai bune soluții în acest sens. Strategia UE pentru tineret identifică o Europă verde și durabilă drept obiectiv și solicită ca toți tinerii să fie activi din punct de vedere ecologic și informați.

3.

Învățarea pentru tranziția verde și dezvoltarea durabilă sprijină cursanții de toate vârstele în dobândirea cunoștințelor, competențelor și atitudinilor necesare pentru a trăi într-un mod mai durabil, în schimbarea modelelor de consum și de producție, în adoptarea unui stil de viață mai sănătos și în contribuția – atât individuală, cât și colectivă – la o economie și o societate mai durabile. Aceasta contribuie, de asemenea, la consolidarea aptitudinilor și a competențelor tot mai necesare pe piața forței de muncă. Aceasta promovează înțelegerea provocărilor la nivel mondial interconectate cu care ne confruntăm, inclusiv criza climatică, degradarea mediului și pierderea biodiversității, toate acestea având dimensiuni ce țin de mediu, de domeniul social, cel economic și cel cultural.

4.

Obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, în special obiectivul 4.7, subliniază necesitatea ca toți cursanții să dobândească până în 2030 cunoștințele și aptitudinile necesare pentru a promova dezvoltarea durabilă, inclusiv, printre altele, prin educația pentru dezvoltare durabilă și stiluri de viață durabile, drepturile omului, egalitatea de gen, promovarea unei culturi a păcii și a non-violenței, a cetățeniei mondiale și a aprecierii față de diversitatea culturală și față de contribuția culturii la dezvoltarea durabilă (6).

5.

Comunicarea privind Spațiul european al educației (7), Pilonul european al drepturilor sociale (8), cadrul strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării în perspectiva realizării și dezvoltării în continuare a Spațiului european al educației (2021-2030) (9) și Comunicarea privind un nou SEC pentru cercetare și inovare (10) solicită ca politicile și investițiile în materie de educație și formare să fie orientate către tranziția verde și tranziția digitală, favorabile incluziunii, pentru reziliența și prosperitatea viitoare.

6.

Competențele-cheie, astfel cum sunt definite în Cadrul european de referință privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții (11), vizează sprijinirea cetățenilor din întreaga Europă în dobândirea cunoștințelor, competențelor și atitudinilor necesare pentru împlinirea și dezvoltarea personală, capacitatea de inserție profesională, incluziune socială, un stil de viață durabil, o viață de succes în cadrul unor societăți pașnice, o gestionare a vieții care ține seama de aspecte legate de sănătate și cetățenie activă, într-o perioadă de schimbări rapide și profunde.

7.

Agenda europeană pentru competențe (12) a anunțat că se oferă sprijin pentru dezvoltarea unui set de competențe verzi de bază pentru piața forței de muncă, în vederea creării unei generații de profesioniști preocupați de mediu și de operatori economici verzi, integrând considerentele de mediu și climatice în învățământul general, în învățământul superior, în educația și formarea profesională, precum și în cercetare. Europa are nevoie de profesioniști foarte competenți pentru a sprijini tranziția verde și pentru a fi lider mondial în domeniul tehnologiilor durabile.

8.

Recomandarea Consiliului privind educația și formarea profesională (EFP) pentru competitivitate durabilă, echitate socială și reziliență (13) și Declarația de la Osnabrück recunosc că sectorul EFP este esențial pentru tranziția digitală și tranziția verde.

9.

Pactul climatic european invită cetățenii, comunitățile și organizațiile să participe la acțiunile de combatere a schimbărilor climatice și să construiască o Europă mai verde, oferind oportunități de a învăța despre schimbările climatice, de a dezvolta și de a pune în aplicare soluții și de a crea conexiuni cu alții pentru a multiplica impactul acestor soluții. Coaliția în domeniul educației privind clima își propune să creeze o comunitate condusă de elevi și cadre didactice, împreună cu școlile și rețelele lor și cu alți actori din domeniul educației, să învețe din cât mai multe experiențe relevante cu putință și să elimine fragmentarea dintre sectoarele, domeniile și persoanele din domeniul educației.

10.

Planul de acțiune pentru educația digitală (14) oferă o viziune pentru o educație și formare digitale europene de înaltă calitate, favorabile incluziunii și accesibile și subliniază importanța tehnologiilor digitale ca vectori puternici ai tranziției verzi, facilitând, în același timp, trecerea la un comportament durabil atât în ceea ce privește dezvoltarea, cât și în ceea ce privește utilizarea produselor digitale.

11.

Noul Bauhaus european aduce o dimensiune culturală și creativă Pactului verde european, cu scopul de a demonstra modul în care inovarea durabilă oferă schimbări tangibile și pozitive în viața noastră de zi cu zi, inclusiv în clădirile școlilor și în alte medii de învățare.

12.

UNESCO, prin intermediul programului său Educație pentru dezvoltare durabilă, a depus eforturi pentru ca educația și formarea să devină o parte mai importantă și mai vizibilă a răspunsului internațional la criza climatică și pentru a îndeplini toate obiectivele de dezvoltare durabilă, în special obiectivul 4.7 privind educația pentru dezvoltare durabilă. În temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice și al Acordului de la Paris, părțile se angajează să promoveze chestiunile privind schimbările climatice în contextul dezvoltării durabile în toate dimensiunile sale, în special în ceea ce privește educația, formarea, sensibilizarea publicului, participarea publicului și accesul publicului la informații, și să coopereze în acest sens.

13.

Sunt din ce în ce mai pronunțate gradul de conștientizare și dorința în rândul tinerilor de a se implica în aspecte legate de dezvoltarea durabilă, în special aspecte ce țin de mediu și climă. Rezultatele unui sondaj Eurobarometru publicat în mai 2022 indică faptul că tinerii din UE consideră că „protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice” reprezintă una dintre prioritățile-cheie asupra cărora ar trebui să se concentreze Anul European al Tineretului (2022). Datele OCDE (15) din 2018 demonstrează deja un nivel ridicat de conștientizare în rândul tinerilor în vârstă de 15 ani cu privire la schimbările climatice și la criza de mediu, precum și la necesitatea de a contracara aceste provocări. Cu toate acestea, aceleași date OCDE arată că mult mai puțini elevi/studenți simt că au puterea de acționa pentru a produce o schimbare reală. Amploarea crizei climatice și de mediu poate face ca cursanții să se simtă copleșiți și lipsiți de putere, sentiment care poate fi exacerbat de informații inexacte și de dezinformare.

14.

Este foarte important ca sistemele și instituțiile de educație și formare să răspundă vocii tot mai puternice a tinerilor cu privire la crizele climatice și de biodiversitate și să îi implice pe tineri în conceperea de soluții legate de învățarea pentru tranziția verde și dezvoltarea durabilă și în luarea de măsuri pentru un viitor durabil. Anul European al Tineretului 2022 joacă un rol important în stimularea în continuare a implicării tinerilor.

15.

Pandemia de COVID-19 a evidențiat legăturile noastre strânse cu natura și a pus un accent reînnoit pe sistemele de educație și formare. S-au tras învățăminte cu privire la noile posibilități de educație și formare, inclusiv abordări de învățare mixtă în diferite contexte (inclusiv online), implicarea și autonomia cursanților și legăturile dintre educația formală și comunitate în ansamblu. De asemenea, pandemia a accentuat o veche preocupare cu privire la sănătatea fizică, mentală și emoțională a copiilor, a tinerilor și a adulților.

16.

Centrele individuale de educație și îngrijire timpurie, școlile, instituțiile de învățământ superior, organizațiile de cercetare, furnizorii de EFP și comunitățile locale devin din ce în ce mai active în acțiunile de combatere a crizei climatice și a crizei biodiversității. Cu toate acestea, durabilitatea nu este încă o caracteristică sistemică a educației și formării în întreaga UE.

17.

În multe țări, învățarea pentru durabilitate și concepte la fel de viabile, cum ar fi educația pentru dezvoltare durabilă și educația pentru cetățenie mondială, au fost incluse în politici, strategii și programe de învățământ. Cu toate acestea, cadrele didactice au nevoie de sprijin, expertiză și oportunități de formare specifice suplimentare pentru a integra principiile tranziției verzi și ale dezvoltării durabile în practicile lor de predare și formare. Adesea, cadrele didactice nu se simt suficient de bine pregătite pentru a face față anxietății ecologice și ecopesimismului și pentru a-i ajuta pe cursanți să se implice în mod pozitiv în problemele climatice și de mediu.

18.

Abordările la nivelul întregii instituții în ceea ce privește durabilitatea, care includ toate domeniile de activitate, nu sunt întotdeauna suficient de prezente. Astfel de abordări pot include predarea și învățarea, guvernanța, cercetarea și inovarea, precum și infrastructura, clădirile, incintele și operațiunile, și ar trebui să implice cursanții, personalul, părinții, precum și comunitățile locale și comunitățile extinse.

19.

Potențialul și oportunitatea de a completa și consolida alte programe de educație și formare trebuie explorate în continuare. Predarea și învățarea pentru tranziția verde și dezvoltarea durabilă pot sprijini pe deplin politicile și programele pentru sănătate, bunăstare și incluziune, cetățenie mondială și activă, solidaritate, învățarea centrată pe cursant, cercetare și inovare, precum și pentru transformarea digitală, inclusiv inteligența artificială (16).

20.

Integrarea sistematică a dimensiunii educației și formării în alte politici legate de tranziția verde și de dezvoltarea durabilă având drept perspectivă tot parcursul vieții poate sprijini punerea în aplicare a acestor politici. De asemenea, aceasta poate conecta diferite sectoare ale societății și economiei și poate integra în mod eficace durabilitatea în educație și formare.

21.

Prezenta recomandare respectă pe deplin principiile subsidiarității și proporționalității. Ea recunoaște că nivelul de autonomie de care beneficiază instituțiile de educație și formare variază foarte mult de la un stat membru la altul. În unele state membre, instituțiile de educație și formare, instituțiile de formare a cadrelor didactice, precum și cadrele didactice și formatorii înșiși se bucură de un grad ridicat de autonomie. Recomandarea va fi pusă în aplicare în funcție de circumstanțele naționale și în cooperare cu statele membre.

RECOMANDĂ STATELOR MEMBRE, cu respectarea deplină a principiilor subsidiarității și proporționalității și recunoscând gradele diferite de autonomie a instituțiilor de educație și formare, în funcție de circumstanțele naționale,

1.

Să își intensifice și să consolideze eforturile de sprijinire a sistemelor de educație și formare în luarea de măsuri în vederea tranziției verzi și a dezvoltării durabile, astfel încât cursanții de toate vârstele și din toate mediile să poată avea acces la educație și formare de înaltă calitate, echitabile și favorabile incluziunii în domeniul durabilității, al schimbărilor climatice, al protecției mediului și a biodiversității, cu atenția cuvenită pentru considerentele de mediu, sociale și economice.

2.

Să stabilească învățarea pentru tranziția verde și dezvoltarea durabilă ca unul dintre domeniile prioritare ale politicilor și programelor de educație și formare, pentru a sprijini sectorul și a permite acestuia să contribuie la un viitor durabil, integrat într-o înțelegere holistică a educației. Să pună în aplicare și să dezvolte în continuare abordări cuprinzătoare și colaborative în materie de predare și învățare pentru tranziția verde și dezvoltarea durabilă, cu implicarea tuturor părților relevante din sistemul de educație și formare, precum și a părților interesate din alte sectoare relevante.

3.

Să ofere o gamă largă de oportunități de învățare în contexte formale, non-formale și informale, astfel încât persoanele de toate vârstele să se poată pregăti pentru tranziția verde, să poată contribui în mod activ la ea și să acționeze pentru o economie rațională din punct de vedere ecologic, durabilă, circulară și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei și pentru o societate justă, incluzivă și pașnică.

4.

Să ia în considerare implementarea următoarelor măsuri la nivelul sistemului:

a)

Alinierea, în strânsă cooperare cu părțile interesate relevante, a strategiilor și a planurilor din domeniul educației și formării la tranziția verde și la dezvoltarea durabilă, inclusiv cele legate de programa de învățământ și evaluare, precum și de formarea inițială a cadrelor didactice și de dezvoltarea profesională continuă. Sprijinirea punerii în aplicare a strategiilor și politicilor naționale și de la alte niveluri, inclusiv în ceea ce privește conceptele conexe, cum ar fi educația pentru dezvoltare durabilă, prin mecanisme de urmărire și monitorizare.

b)

Investiții, acolo unde este cazul, în echipamente, resurse și infrastructuri verzi și durabile (clădiri, terenuri și tehnologii) și furnizarea de formare în privința acestora pentru învățare, socializare și recreere, pentru a asigura medii de învățare sănătoase, sigure, incluzive, creative și reziliente.

c)

Sensibilizarea publicului cu privire la beneficiile și oportunitățile învățării pentru tranziția verde și dezvoltarea durabilă și sprijinirea instituțiilor formale și non-formale de educație și formare, inclusiv educația și îngrijirea timpurie, pentru a face ca schimbările climatice, protecția mediului, biodiversitatea și durabilitatea să fie chestiuni relevante pentru viața de zi cu zi a cursanților lor și pentru a promova o cultură a durabilității.

d)

Dezvoltarea cunoștințelor, a competențelor și a atitudinilor cursanților de toate vârstele pentru a trăi mai durabil, promovarea unor modele de consum și de producție durabile, adoptarea unor stiluri de viață mai sănătoase și mai conștiente din punct de vedere ecologic și contribuția individuală și colectivă la transformarea societăților noastre.

e)

Sprijinirea și îmbunătățirea predării și învățării pentru tranziția verde și dezvoltarea durabilă prin furnizarea de infrastructuri, instrumente și resurse digitale și sprijinirea competențelor digitale ale cadrelor didactice.

f)

Implicarea tuturor cursanților în mod semnificativ și coordonat, în propunerea și co-crearea de abordări cu privire la ce, cum și unde învață despre – și pentru – tranziția verde și dezvoltarea durabilă. Încurajarea unei participări de gen echilibrate a cursanților din toate mediile, inclusiv a celor cu mai puține oportunități. Stimularea tuturor cursanților să participe la procesul decizional la nivelul instituției lor, precum și la nivelul comunităților lor locale și mai largi și să se implice în acesta.

g)

Dezvoltarea și sprijinirea, în strânsă cooperare cu părțile interesate relevante, de programe de învățământ și cadre care să le ofere cursanților timp și spațiu pentru a-și dezvolta competențele în materie de durabilitate (17) de la o vârstă fragedă. Învățarea intergenerațională și exemplele, problemele și răspunsurile locale pot face ca programele de învățământ să fie mai relevante pentru cursanți, demonstrând că schimbările climatice, biodiversitatea, protecția mediului și durabilitatea au relevanță locală și că pot fi luate măsuri la acest nivel.

h)

Sprijinirea cooperării și a creării de rețele privind durabilitatea, protecția mediului și biodiversitatea, implicând, de exemplu, autoritățile locale, activitățile pentru tineret și organizațiile de tineret, centrele de educație și formare în domeniul mediului, centrele de învățare globală, pădurile, parcurile, fermele, muzeele, bibliotecile, organizațiile neguvernamentale, organizațiile de cercetare, organizațiile consumatorilor și întreprinderile, consolidând astfel legăturile dintre învățarea formală, non-formală și informală.

i)

Sprijinirea extinderii bunelor practici și a cercetării pedagogice în materie de predare și învățare pentru tranziția verde și dezvoltarea durabilă la toate nivelurile și în toate tipurile de educație și formare.

5.

Să sprijine în continuare cursanții prin luarea în considerare a următoarelor măsuri:

a)

Oferirea de oportunități cursanților, din momentul în care sunt în învățământul preșcolar, de a înțelege, de a se implica și de a valoriza lumea naturală și biodiversitatea acesteia, stimularea curiozității și a sentimentului de uimire, pentru a-i învăța să acționeze pentru durabilitate, în mod individual și colectiv.

b)

Consolidarea, inclusiv prin sprijin financiar în conformitate cu schemele naționale de sprijin financiar, a învățării pe tot parcursul vieții de înaltă calitate pentru tranziția verde și dezvoltarea durabilă, inclusiv a stagiilor, a uceniciilor, a voluntariatului, a activităților extrașcolare, a activităților pentru tineret și a altor forme de învățare formală, non-formală și informală, precum și a legăturilor dintre acestea. Stimularea și recunoașterea acțiunilor și a programelor de implicare civică în această privință.

c)

Facilitarea utilizării de metode și abordări de învățare care să fie colaborative, experimentale, orientate practic și relevante pentru contextele și tradițiile locale și sprijinirea activităților interdisciplinare și a activităților transversale la nivel de programă. Aceasta include oferirea de oportunități practice cursanților de a observa și de a îngriji natura, precum și de a reduce consumul, de a repara, de a reutiliza și de a recicla, ajutându-i astfel să înțeleagă importanța stilurilor de viață durabile și a economiei circulare.

d)

Furnizarea de informații bazate pe fapte și accesibile cu privire la criza climatică, de mediu și a biodiversității, precum și la factorii determinanți ai acesteia, astfel cum s-a convenit în cadrul Convenției de la Aarhus (18).

e)

Dezvoltarea competențelor de soluționare a problemelor și de colaborare, promovarea gândirii critice, a competențelor din domeniul alfabetizării mediatice și a gândirii sistemice, precum și sprijinirea acțiunilor pozitive, inclusiv a voluntariatului, pentru a contracara și a reduce teama și sentimentul de neputință cu care cursanții s-ar putea confrunta în fața crizelor planetare.

6.

Să sprijine mai mult cadrele didactice în vederea facilitării învățării pentru tranziția verde și dezvoltarea durabilă prin luarea în considerare a următoarelor măsuri:

a)

Recunoașterea faptului că toate cadrele didactice, indiferent de disciplina predată sau de sectorul lor de activitate, sunt educatori în materie de durabilitate care trebuie să își sprijine cursanții în pregătirea pentru tranziția verde. Asigurarea mijloacelor pentru sensibilizarea de către aceștia a cursanților cu privire la obiectivele de dezvoltare durabilă. Includerea, consultarea și sprijinirea cadrelor didactice cu privire la dezvoltarea curriculumului și a programei de învățământ și la alte reforme educaționale legate de tranziția verde și dezvoltarea durabilă, precum și cu privire la conceperea unei dezvoltări profesionale adecvate.

b)

Sprijinirea integrării tranziției verzi și a dezvoltării durabile în programele de educație inițială a cadrelor didactice și a formatorilor, în continuarea programelor de dezvoltare profesională, precum și în standardele și cadrele profesionale aplicabile cadrelor didactice, pentru a sprijini dezvoltarea competențelor acestora în materie de durabilitate.

c)

Sprijinirea programelor de mentorat și a programelor de dezvoltare profesională la nivelul instituțiilor. Sprijinirea cadrelor didactice în utilizarea de instrumente și tehnologii digitale în practica lor pentru a îmbunătăți predarea și învățarea pentru tranziția verde și dezvoltarea durabilă.

d)

Dezvoltarea sporită și explorarea de oportunități și stimulente pentru participarea cadrelor didactice la programe de dezvoltare profesională legate de durabilitate, de exemplu prin luarea în considerare a acestora în evoluția și dezvoltarea carierei și prin crearea de roluri pentru cadrele didactice, cum ar fi cel de coordonator în materie de durabilitate.

e)

Sprijinirea cadrelor didactice, inclusiv prin asigurarea timpului și a spațiului necesare, în adoptarea de pedagogii care să consolideze predarea și învățarea pentru tranziția verde și dezvoltarea durabilă în moduri interdisciplinare și să dezvolte aspectele socioemoționale ale învățării, astfel încât toți cursanții să poată deveni agenți ai schimbării și să învețe să reflecteze și să acționeze, atât individual, cât și colectiv, la nivel local și mondial, pentru o lume mai durabilă.

f)

Încurajarea și facilitarea, după caz, a predării și învățării transformatoare și interdisciplinare, utilizând atât abordările de învățare tradiționale, cât și pe cele inovatoare, inclusiv învățarea practică, abordarea STIAM (19), hackathonul, serviciul de învățare și ludificarea.

g)

Dezvoltarea și punerea la dispoziție de resurse pentru a sprijini cadrele didactice, inclusiv în ceea ce privește evaluarea. Sprijinirea cadrelor didactice în utilizarea atât a instrumentelor și a materialelor tradiționale, cât și a celor noi, pentru a preda și a forma pentru tranziția verde și dezvoltarea durabilă în contexte diferite, fie în interior, fie în exterior, fie digital, fie non-digital. Asigurarea accesului la centre de expertiză, inclusiv la centre de educație și formare în domeniul mediului.

h)

Încurajarea comunității de cercetare și inovare să colaboreze cu furnizorii de formare și educație formale, non-formale și informale pentru a sprijini cadrele didactice în materie de tranziție verde și dezvoltare durabilă. Sprijinirea participării la proiecte de explorare și cercetare legate de urgența climatică, criza de mediu și durabilitate.

7.

Să sprijine în continuare instituțiile formale și non-formale de educație și formare în integrarea în mod eficace, după caz, a tranziției verzi și a dezvoltării durabile în toate activitățile și operațiunile lor, luând în considerare următoarele măsuri:

a)

Încurajarea și facilitarea adoptării unor abordări eficace ale durabilității la nivelul întregii instituții, care includ predarea și învățarea, viziunea, planificarea și guvernanța, participarea activă a cursanților și a personalului, implicarea familiilor, gestionarea clădirilor și a resurselor, parteneriatele cu comunitățile locale și extinse, precum și cercetarea și inovarea. Sprijinirea personalului de conducere din educație în gestionarea schimbărilor organizaționale prin intermediul unei dezvoltări profesionale specifice și al orientărilor cu privire la rolurile sale.

b)

Sprijinirea instituțiilor de educație și formare în elaborarea, monitorizarea și evaluarea strategiilor de durabilitate și/sau în integrarea durabilității în procesele și măsurile existente (de exemplu, planuri de dezvoltare a școlilor, declarații de misiune și strategii în învățământul superior). Recunoașterea faptului că acesta este un proces pe termen lung ce necesită mici etape măsurabile care să fie monitorizate și evaluate în mod continuu, inclusiv prin autoevaluare de către instituție.

c)

În conformitate cu autonomia lor instituțională, încurajarea și sprijinirea centrelor de educație și îngrijire timpurie, a școlilor, a instituțiilor de învățământ superior, a furnizorilor de EFP, a instituțiilor de învățământ pentru adulți și a altor furnizori de educație să participe la inițiative de etichetare ecologică care pot aduce beneficii de mediu, sociale, educaționale și economice. Punerea la dispoziție a unor structuri de sprijin pentru astfel de scheme, de exemplu agenții sau organisme care să sprijine abordările la nivelul întregii instituții, mentoratul și colaborarea în rețea, modelele și orientările, precum și punerea la dispoziție a sprijinului financiar.

d)

Concentrarea pe durabilitate a unei părți a revizuirii interne și/sau externe și a mecanismelor de asigurare a calității ale organizațiilor de educație și formare. Recunoașterea implicării efective din partea instituțiilor de învățământ superior prin mijloace adecvate, inclusiv, de exemplu, prin mecanisme de finanțare.

e)

Integrarea în continuare a tranziției verzi și a dezvoltării durabile în programe, cursuri și module în EFP și în învățământul superior (în conformitate cu autonomia instituțională și libertatea academică), într-o serie de discipline, inclusiv studii de afaceri, științe sociale, științe pedagogice, științe umaniste, arte, arhitectură și inginerie, amenajarea teritoriului și gestionarea utilizării terenurilor. Utilizarea de resurse și materiale elaborate de organizații neguvernamentale de mediu și educaționale și de alte organisme relevante.

f)

Sprijinirea instituțiilor de învățământ superior, a instituțiilor EFP și a instituțiilor de învățământ pentru adulți în dezvoltarea unor cursuri de învățare de mici dimensiuni, adaptate tematicii legate de tranziția verde și dezvoltarea durabilă, care poate să conducă, printre altele, la acordarea de micro-certificate, în vederea aprofundării, extinderii și actualizării competențelor profesionale.

g)

Promovarea parteneriatelor cu toate disciplinele și toți actorii, inclusiv întreprinderile, artele, fermele, patrimoniul cultural, sportul, tinerii, institutele de cercetare, organizațiile societății civile, industria resurselor educaționale (inclusiv echipamente tehnologice, materiale editoriale și alte echipamente școlare) și cercetarea în domeniul educației. Sprijinirea dezvoltării de programe extrașcolare, de vară și alte programe, oferind în același timp sprijin pentru stagii, de exemplu în laboratoare, întreprinderi, institute de cercetare și organizații neguvernamentale.

h)

Sprijinirea programelor care promovează inovarea și spiritul antreprenorial în materie de durabilitate. Consolidarea instituțiilor de învățământ superior și a instituțiilor EFP pentru a institui sau a consolida centre de durabilitate care vor consolida inovarea și spiritul antreprenorial pentru tranziția verde și dezvoltarea durabilă, economia circulară și biodiversitate.

8.

După caz, să mobilizeze fondurile naționale și ale UE pentru investiții în infrastructuri, formare, instrumente și resurse pentru a spori reziliența și gradul de pregătire a sectorului educației și formării formale și non-formale pentru tranziția verde, în special Erasmus+, Mecanismul de redresare și reziliență, Corpul european de solidaritate, Fondul social european Plus, Fondul european de ajustare la globalizare, Fondul european de dezvoltare regională, Instrumentul de sprijin tehnic, programul Europa digitală, Orizont Europa și InvestEU.

9.

Să investească în monitorizarea, cercetarea și evaluarea provocărilor în materie de politici și a impactului acestor inițiative pentru a valorifica lecțiile învățate și a contribui la elaborarea politicilor. Aceasta poate include punerea în aplicare a indicatorilor și a obiectivelor existente, inclusiv la nivel internațional.

INVITĂ COMISIA, ȚINÂND SEAMA ÎN MOD CORESPUNZĂTOR DE PRINCIPIUL SUBSIDIARITĂȚII ȘI DE CONTEXTELE NAȚIONALE:

1.

Să faciliteze cooperarea și învățarea reciprocă între statele membre și părțile interesate cu privire la învățarea pentru tranziția verde și dezvoltarea durabilă, prin:

a)

Cadrul strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării în perspectiva realizării și dezvoltării în continuare a Spațiului european al educației (2021-2030) (20), în care educația și formarea pentru tranziția verde reprezintă un domeniu prioritar esențial.

b)

Diseminarea și încurajarea utilizării oportunităților de promovare, sprijinire și facilitare a educației și formării formale și non-formale pentru tranziția verde și dezvoltarea durabilă în cadrul programelor de finanțare ale UE, cum ar fi Erasmus+, Corpul european de solidaritate, LIFE, Fondul social european Plus, Fondul european de ajustare la globalizare, Orizont Europa, inclusiv acțiunile Marie Skłodowska-Curie, programul Educația pentru dezvoltare și acțiuni de sensibilizare și Instrumentul de sprijin tehnic.

c)

Schimbul de bune practici prin schimburile de personal, proiectele și rețelele Erasmus+, inclusiv prin intermediul alianțelor universităților europene, al comunității online eTwinning, al Academiilor Erasmus+ pentru cadrele didactice, precum și al centrelor de excelență profesională, al acțiunilor Marie Skłodowska-Curie și al Institutului European de Inovare și Tehnologie.

d)

Identificarea, documentarea și schimbul de bune practici, inclusiv prin intermediul platformelor online existente (21), precum și sprijinirea creării de rețele între organizațiile naționale și alte organizații active în domeniul educației și al tranziției verzi și dezvoltării durabile în cadrul formării și educației formale și non-formale.

e)

Implicarea tinerilor în punerea în aplicare a recomandării, în special prin intermediul Anului European al Tineretului 2022 și al dialogului UE cu tinerii, pentru a se asigura că opiniile și nevoile tinerilor și ale organizațiilor de tineret sunt luate pe deplin în considerare.

f)

Crearea de sinergii cu Coaliția în domeniul educației privind clima și cu Noul Bauhaus european.

2.

Să dezvolte, să partajeze și să pună la dispoziție, pentru utilizare voluntară, resurse, materiale și cercetări privind învățarea pentru tranziția verde și dezvoltarea durabilă, în cooperare cu statele membre, inclusiv în ceea ce privește GreenComp, noul cadru european de competențe în materie de durabilitate.

3.

Să sprijine cadrele didactice în predarea pentru tranziția verde și dezvoltarea durabilă prin:

a)

furnizarea de resurse și materiale de sprijin pentru utilizarea voluntară pe viitoarea Platformă europeană de educație școlară, EPALE și Portalul european pentru tineret;

b)

recunoașterea eforturilor remarcabile de predare și învățare pentru tranziția verde și dezvoltarea durabilă prin intermediul programelor de decernare a premiilor UE, inclusiv Premiul european pentru predare inovatoare, Premiul eTwinning și Premiile europene pentru competențe profesionale.

4.

Să monitorizeze dezvoltarea competențelor verzi sau a atitudinilor față de durabilitatea mediului de către absolvenții de învățământ superior, absolvenții de EFP și cercetătorii aflați la începutul carierei, fără a crea noi obligații de raportare sau vreo sarcină suplimentară pentru statele membre, prin intermediul anchetelor europene existente, cum ar fi inițiativa europeană de monitorizare a parcursului profesional al absolvenților, de exemplu prin includerea unor întrebări cu privire la astfel de atitudini în aceste sondaje.

5.

Să monitorizeze progresele înregistrate în ceea ce privește educația pentru tranziția verde și dezvoltarea durabilă în cadrul rapoartelor existente privind Spațiul european al educației și Pactul verde european, fără a crea noi obligații de raportare sau vreo sarcină suplimentară pentru statele membre. Aceasta include sprijinirea elaborării unor posibili indicatori sau a unor obiective la nivelul UE privind durabilitatea, astfel cum se prevede în Rezoluția Consiliului privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării în perspectiva realizării și dezvoltării în continuare a Spațiului european al educației (2021-2030).

6.

Să consolideze cooperarea cu organizațiile internaționale existente, în special cu UNESCO și cu alte organisme ale ONU, inclusiv CEE-ONU, pentru a promova o abordare a educației și formării pentru tranziția verde și dezvoltarea durabilă de către factorii de decizie, practicienii și părțile interesate din statele membre și între acestea, care să includă echitatea, incluziunea și justiția, în conformitate cu Pactul verde european, obiectivele de dezvoltare durabilă și Foaia de parcurs UNESCO Educație pentru dezvoltare durabilă 2030.

7.

Să consolideze în continuare dimensiunea verde a programului Erasmus+ și a programului „Corpul european de solidaritate”, în ambele cazuri prin mobilitate durabilă, cooperare online și practici verzi în cadrul proiectelor și printr-un accent puternic pe tranziția verde și dezvoltarea durabilă în cooperarea dintre diferitele părți interesate din domeniul educației, formării și tineretului.

Adoptată la Luxemburg, 16 iunie 2022.

Pentru Consiliu

Președintele

O. DUSSOPT


(1)  COM(2019) 640 final.

(2)  COM(2020) 380 final.

(3)  Inclusiv noul cadru pentru punerea în aplicare a Strategiei CEE-ONU privind educația pentru dezvoltare durabilă în perioada 2021-2030.

(4)  În sensul prezentei recomandări, termenul „cadre didactice” include profesorii, formatorii, lucrătorii de tineret, formatorii profesorilor și toți profesioniștii din domeniul educației formale, non-formale și informale.

(5)  Doc. 12210/20.

(6)  UNESCO, Educație pentru dezvoltare durabilă: o foaie de parcurs, 2020.

(7)  COM(2020) 625 final.

(8)  JO C 428, 13.12.2017, p. 10.

(9)  JO C 66, 26.2.2021, p. 1.

(10)  COM(2020) 628 final.

(11)  Recomandarea Consiliului din 22 mai 2018 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții, JO C 189, 4.6.2018, p. 1.

(12)  COM(2020) 274 final.

(13)  JO C 417, 2.12.2020, p. 1.

(14)  COM(2020) 624 final.

(15)  OCDE (2020), Are Students Ready to Thrive in an Interconnected World? („Sunt elevii și studenții pregătiți să prospere într-o lume interconectată?”) PISA 2018, volumul VI.

(16)  Centrul internațional de cercetare privind inteligența artificială (IRCAI), sub auspiciile UNESCO, este primul centru mondial care abordează în activitățile sale inteligența artificială, educația și dezvoltarea durabilă.

(17)  Conceptul de „competențe în materie de durabilitate”, astfel cum este descris în GreenComp, cadrul european de competențe în materie de durabilitate, acoperă cunoștințele, competențele și atitudinile de care au nevoie cursanții de toate vârstele pentru a trăi, a lucra și a acționa în mod durabil (inclusiv gândirea critică, gândirea sistemică și legătura cu natura). „Competențele verzi” se referă la competențele profesionale de care este nevoie în toate sectoarele și la toate nivelurile de pe piața forței de muncă pentru tranziția verde, inclusiv crearea de noi locuri de muncă verzi.

(18)  Convenția privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu.

(19)  Abordarea bazată pe STIAM (știință, tehnologie, inginerie, arte și matematică) îmbrățișează potențialul creativ al conectării educației STIM cu artele, științele umaniste și științele sociale.

(20)  Rezoluția Consiliului privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării în perspectiva realizării și dezvoltării în continuare a Spațiului european al educației (2021-2030), JO C 66, 26.2.2021, p. 1.

(21)  Aceasta ar putea include Coaliția în domeniul educației privind clima, viitoarea Platformă europeană de educație școlară, Spațiul învățării, platforma „Știința este minunată!”, Portalul european pentru tineret, Platforma electronică pentru educația adulților în Europa (EPALE), Scientix, Alianța europeană pentru ucenicii și Pactul privind competențele.


Top