EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32021R0888

Regulamentul (UE) 2021/888 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2021 de instituire a Programului „Corpul european de solidaritate” și de abrogare a Regulamentelor (UE) 2018/1475 și (UE) nr. 375/2014 (Text cu relevanță pentru SEE)

PE/30/2021/INIT

OJ L 202, 8.6.2021, p. 32–54 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

In force

ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2021/888/oj

8.6.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 202/32


REGULAMENTUL (UE) 2021/888 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 20 mai 2021

de instituire a Programului „Corpul european de solidaritate” și de abrogare a Regulamentelor (UE) 2018/1475 și (UE) nr. 375/2014

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 165 alineatul (4), articolul 166 alineatul (4) și articolul 214 alineatul (5),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (2),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (3),

întrucât:

(1)

Uniunea este construită pe solidaritate, atât între cetățenii săi, cât și între statele membre. Această valoare comună și universală ghidează acțiunile Uniunii și oferă unitatea necesară pentru a face față provocărilor societale actuale și viitoare, la a căror abordare tinerii europeni sunt dornici să contribuie, exprimându-și solidaritatea în practică. Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) subliniază că solidaritatea este unul dintre principiile esențiale ale Uniunii. Principiul solidarității este, de asemenea, menționat la articolul 21 alineatul (1) din TUE ca fiind unul dintre elementele care stau la baza acțiunii externe a Uniunii.

(2)

Având în vedere amplificarea semnificativă a nevoilor umanitare la nivel mondial și pentru a promova într-o mai mare măsură solidaritatea și a spori vizibilitatea ajutorului umanitar în rândul cetățenilor Uniunii, trebuie dezvoltată solidaritatea între statele membre și între Uniune și țările terțe afectate de dezastre naturale sau provocate de om.

(3)

Acțiunile de voluntariat pentru ajutor umanitar ar trebui să contribuie la dezvoltarea unui răspuns umanitar bazat pe nevoi și să fie ghidat de Consensul european privind ajutorul umanitar prevăzut în Declarația comună a Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre reuniți în cadrul Consiliului, a Parlamentului European și a Comisiei Europene, intitulată „Consensul european privind ajutorul umanitar” (4). Ar trebui promovate dreptul internațional umanitar și dreptul internațional al drepturilor omului.

(4)

Acolo unde este cazul, ar trebui să se țină seama de rolul central și global de coordonare al Oficiului pentru coordonarea afacerilor umanitare al Organizației Națiunilor Unite (ONU) pentru promovarea unui răspuns internațional coerent la crizele umanitare.

(5)

Acțiunile de voluntariat pentru ajutor umanitar ar trebui să contribuie la un răspuns umanitar adecvat, care să consolideze perspectiva de gen în contextul politicii Uniunii privind ajutorul umanitar și să promoveze acțiuni umanitare adecvate pentru nevoile specifice ale femeilor și bărbaților de toate vârstele. Acțiunile de voluntariat pentru ajutor umanitar ar trebui să țină cont de nevoile și de posibilitățile persoanelor aflate în situațiile cele mai vulnerabile, inclusiv femei și copii, precum și ale persoanelor expuse cel mai mult riscurilor.

(6)

Acțiunile de voluntariat pentru ajutor umanitar ar trebui să își propună să contribuie cât mai mult posibil la sporirea eficacității și eficienței ajutorului umanitar oferit de Uniune, în conformitate cu principiile referitoare la bunele practici în materie de donații în domeniul acțiunilor umanitare.

(7)

Discursul din 14 septembrie 2016 privind starea Uniunii a subliniat necesitatea de a investi în tineri și a anunțat instituirea unui Corp european de solidaritate, menit să le ofere tinerilor din întreaga Uniune oportunitatea de a-și aduce o contribuție semnificativă în societate, de a da dovadă de solidaritate și de a-și dezvolta abilitățile, permițându-le să dobândească nu doar experiență profesională, ci și o experiență de viață de neprețuit.

(8)

În comunicarea sa din 7 decembrie 2016 intitulată „Spre un Corp european de solidaritate”, Comisia a subliniat necesitatea de a consolida fundamentele activităților de solidaritate întreprinse pe teritoriul Europei, de a le oferi tinerilor oportunități mai multe și mai bune de a se implica în activități de solidaritate, care să acopere o gamă largă de domenii, și de a sprijini actorii naționali, regionali și locali în eforturile depuse pentru a face față diferitelor provocări și crize. Comunicarea respectivă a lansat o primă etapă a Corpului european de solidaritate, prin care au fost mobilizate resurse din diferite programe ale Uniunii pentru a le oferi tinerilor din întreaga Uniune oportunități de voluntariat, de stagii sau de locuri de muncă.

(9)

În contextul prezentului regulament, „solidaritatea” este înțeleasă ca un simț al responsabilității individuale și colective pentru realizarea binelui comun, exprimat prin acțiuni concrete.

(10)

A contribui la sprijinirea persoanelor și a comunităților din afara Uniunii care au nevoie de ajutor umanitar, pe baza principiilor fundamentale ale umanității, neutralității, imparțialității și independenței, reprezintă o modalitate importantă de exprimare a solidarității.

(11)

Este necesar să se dezvolte și mai mult solidaritatea cu victimele crizelor și dezastrelor din țările terțe și să crească atât nivelul de conștientizare al cetățenilor Uniunii cu privire la ajutorul umanitar și la voluntariat în general, cât și vizibilitatea acestora, ca activitate pe tot parcursul vieții.

(12)

Uniunea și statele membre s-au angajat să pună în aplicare Agenda ONU 2030 pentru dezvoltare durabilă și obiectivele sale de dezvoltare durabilă, atât pe plan intern, cât și prin acțiuni externe.

(13)

În concluziile sale din 19 mai 2017 privind operaționalizarea legăturii dintre domeniul umanitar și cel al dezvoltării, Consiliul a recunoscut necesitatea de a consolida reziliența prin asigurarea unei legături mai bune între asistența umanitară și cooperarea pentru dezvoltare și de a consolida în continuare legăturile operaționale între abordările complementare ale asistenței umanitare, cooperării pentru dezvoltare și prevenirii conflictelor.

(14)

Tinerilor ar trebui să li se ofere oportunități ușor accesibile și incluzive de a se implica în activități de solidaritate, care să le permită să își manifeste angajamentul în beneficiul comunităților, dobândind în același timp experiență, cunoștințe, abilități și competențe utile pentru dezvoltarea lor personală, educațională, socială, civică și profesională și îmbunătățindu-și astfel capacitatea de inserție profesională. Activitățile de solidaritate respective ar trebui să sprijine, de asemenea, mobilitatea voluntarilor tineri, conștientizarea interculturală și dialogul intercultural.

(15)

Activitățile de solidaritate propuse tinerilor ar trebui să le permită acestora să contribuie în mod concret și benefic. Activitățile de solidaritate ar trebui să răspundă unor nevoi societale nesatisfăcute și să contribuie la consolidarea comunităților și la participarea civică. Activitățile de solidaritate ar trebui să ofere tinerilor posibilitatea de a dobândi cunoștințe, aptitudini și competențe valoroase. Activitățile de solidaritate ar trebui să fie accesibile tinerilor din punct de vedere financiar și să fie desfășurate în condiții sigure și sănătoase.

(16)

Programul „Corpul european de solidaritate” (denumit în continuare „programul”) servește drept punct unic de acces pentru activitățile de solidaritate din întreaga Uniune și de dincolo de frontierele acesteia. Pentru a maximiza eficacitatea finanțării din partea Uniunii și impactul programului, Comisia ar trebui să încerce să stabilească sinergii între toate programele relevante în mod coerent, dar fără ca astfel de sinergii să conducă la utilizarea fondurilor în alte scopuri decât cele prevăzute în prezentul regulament. Ar trebui asigurate coerența și complementaritatea cu alte politici relevante ale Uniunii, precum Strategia Uniunii Europene pentru tineret pentru perioada 2019-2027 (5), și cu alte programe relevante ale Uniunii, în special programul Erasmus+, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/817 al Parlamentului European și al Consiliului (6). Programul se bazează pe punctele forte și pe sinergiile programelor anterioare și ale celor existente, în special ale Serviciului european de voluntariat, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1288/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (7) și ale inițiativei Voluntari UE pentru ajutor umanitar, instituită prin Regulamentul (UE) nr. 375/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (8). De asemenea, ar trebui asigurată complementaritatea cu rețelele existente la nivelul Uniunii care sunt relevante pentru activitățile programului, cum ar fi rețeaua Eurodesk. În plus, ar trebui să se asigure complementaritatea între sistemele conexe existente, în special sistemele naționale de solidaritate, cum ar fi sistemele de voluntariat, de serviciu civic și de mobilitate pentru tineri, și program, pentru a consolida și îmbogăți reciproc impactul și calitățile acestor sisteme și, după caz, pentru a valorifica bunele practici. Programul nu ar trebui să fie un înlocuitor pentru sistemele naționale similare. Ar trebui asigurat accesul egal al tuturor tinerilor la activitățile naționale de solidaritate.

(17)

Programul ar trebui să fie instituit pentru o perioadă de șapte ani, pentru a alinia durata acestuia cu cea a cadrului financiar multianual pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2027 (denumit în continuare „CFM 2021-2027”) stabilit în Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului (9).

(18)

În ceea ce privește interpretarea actelor juridice conexe ale Uniunii, este oportun ca atât voluntariatul transfrontalier, cât și voluntariatul care continuă să fie sprijinit în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1288/2013, să fie considerate echivalente cu voluntariatul efectuat în cadrul Serviciului european de voluntariat.

(19)

Programul vizează să le ofere tinerilor noi oportunități de a desfășura activități de voluntariat în domenii legate de solidaritate, precum și de a concepe și a elabora proiecte de solidaritate din proprie inițiativă. Respectivele oportunități contribuie la consolidarea dezvoltării personale, educaționale, sociale, civice și profesionale a tinerilor. De asemenea, programul ar trebui să sprijine activitățile de networking pentru participanții și organizațiile participante și măsurile de asigurare a calității activităților sprijinite și de creștere a validării cunoștințelor dobândite de participanți. Prin urmare, programul vizează, de asemenea, să contribuie la cooperarea europeană care prezintă importanță pentru tineri și să crească nivelul de conștientizare cu privire la impactul pozitiv al acestei cooperări. Este oportun ca activitățile de solidaritate oferite să urmeze o procedură clară și detaliată, adresată participanților și organizațiilor participante, care să stabilească etapele tuturor fazelor activităților de solidaritate.

(20)

Activitățile de solidaritate ar trebui să aibă o potențială valoare adăugată europeană și ar trebui să fie benefice pentru comunități și să promoveze în același timp dezvoltarea personală, educațională, socială, civică și profesională a participanților. Activitățile de solidaritate ar trebui să fie desfășurate în legătură cu diferite domenii, precum: educația și formarea; lucrul cu tinerii; ocuparea forței de muncă; egalitatea de gen; antreprenoriatul și, în special, antreprenoriatul social; cetățenia și participarea democratică; conștientizarea interculturală și dialogul intercultural; incluziunea socială; incluziunea persoanelor cu handicap; protecția mediului și a naturii; acțiunile în domeniul climei; prevenirea dezastrelor, pregătirea pentru cazul în care acestea se produc și înlăturarea consecințelor acestora; agricultura și dezvoltarea rurală; aprovizionarea cu produse alimentare și nealimentare; sănătatea și bunăstarea personală; cultura, inclusiv patrimoniul cultural; creativitatea; educația fizică și sportul; asistența socială și protecția socială; primirea și integrarea resortisanților țărilor terțe, ținând cont totodată de provocările cu care se confruntă persoanele provenite dintr-un context de migrație; cooperarea și coeziunea teritorială; și cooperarea transfrontalieră. Activitățile de solidaritate ar trebui să includă o componentă importantă de învățare și formare, asigurată prin intermediul unor activități relevante oferite participanților înaintea, în timpul și după încheierea activității de solidaritate în cauză.

(21)

Voluntariatul, atât pe teritoriul Uniunii, cât și dincolo de frontierele acesteia, constituie o bogată experiență în contextul învățării nonformale și informale și stimulează dezvoltarea personală, socio-educațională și profesională a tinerilor, cetățenia activă, participarea civică și capacitatea de inserție profesională. Voluntariatul nu ar trebui să aibă un efect negativ asupra locurilor de muncă remunerate potențiale sau existente și nu ar trebui să fie considerat ca un substitut al acestora. Comisia și statele membre ar trebui să coopereze în ceea ce privește politicile de voluntariat în domeniul tineretului prin metoda deschisă de coordonare.

(22)

Spiritul de inițiativă al tinerilor reprezintă un atu important pentru societate și pentru piața forței de muncă. Programul contribuie la promovarea acestui spirit de inițiativă, oferindu-le tinerilor oportunitatea de a concepe și a pune în aplicare propriile proiecte de solidaritate cu scopul de a aborda provocări specifice în beneficiul comunităților lor locale. Proiectele de solidaritate oferă ocazia de a testa idei și soluții inovatoare privind provocările comune printr-o abordare de jos în sus și îi sprijină pe tineri să fie ei înșiși promotorii acțiunilor de solidaritate. Proiectele de solidaritate servesc, de asemenea, drept rampă de lansare pentru implicarea ulterioară în activități de solidaritate și sunt un prim pas în a încuraja participanții să se implice în activități profesionale independente și să fie în continuare cetățeni activi în calitate de voluntari, de stagiari sau de angajați în asociații, organizații neguvernamentale sau alte organisme active în domeniul solidarității, în sectorul nonprofit și în cel al tineretului.

(23)

Participanții la voluntariat (denumiți în continuare „voluntari”) pot contribui la consolidarea capacității Uniunii de a oferi ajutor umanitar bazat pe nevoi și principial și pot contribui la creșterea eficacității sectorului umanitar cu condiția ca aceștia să fie selectați, formați și pregătiți în mod adecvat pentru a fi trimiși pe teren, astfel încât să se garanteze că ei au aptitudinile și competențele necesare pentru a ajuta în modul cel mai eficace persoanele aflate în dificultate, și cu condiția ca ei să beneficieze de un sprijin și de o supraveghere suficiente în locul unde se desfășoară activitatea de voluntariat. Prin urmare, îndrumătorii, mentorii și experții cu pregătire și instruire de înalt nivel și cu experiență joacă un rol important în asigurarea eficacității răspunsului umanitar pe teren și în sprijinirea voluntarilor, ca parte a voluntariatului. Astfel de îndrumători, mentori și experți pot fi implicați în voluntariat pentru a ghida și a însoți voluntarii și pentru a ajuta și a sprijini componentele voluntariatului axate pe dezvoltare și pe consolidarea capacităților, întărind astfel rețelele și comunitățile locale. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită capacității organizațiilor-gazdă din țările terțe și necesității de a integra voluntariatul în contextul local și de a facilita interacțiunea voluntarilor cu actorii din domeniul umanitar de la nivel local, cu comunitatea-gazdă și cu societatea civilă locală.

(24)

Este important ca participanții și organizațiile participante să aibă sentimentul apartenenței la o comunitate de persoane și entități care se angajează să întărească solidaritatea în întreaga Europă. În același timp, organizațiile participante au nevoie de sprijin pentru a-și îmbunătăți capacitatea de a propune activități de solidaritate de calitate unui număr din ce în ce mai mare de participanți. Programul ar trebui să sprijine activitățile de networking care vizează consolidarea implicării participanților și a organizațiilor participante într-o astfel de comunitate, promovarea unui spirit al programului și încurajarea schimbului de practici și experiențe utile. De asemenea, activitățile de networking ar trebui să contribuie la creșterea gradului de conștientizare în ceea ce privește programul în rândul actorilor publici și privați și la facilitarea și colectarea de feedback din partea participanților și a organizațiilor participante cu privire la implementarea programului.

(25)

O atenție deosebită ar trebui să fie acordată asigurării calității activităților de solidaritate și a oportunităților propuse în cadrul programului, în special oferindu-le participanților cursuri de formare online sau offline, asistență lingvistică și administrativă înainte, în timpul și după încheierea activității de solidaritate în cauză, precum și polițe de asigurare, inclusiv asigurare de accidente, de îmbolnăvire sau de răspundere civilă. Ar trebui garantată validarea cunoștințelor, a abilităților și a competențelor dobândite de participanți ca urmare a experienței acumulate în cadrul programului. Securitatea și siguranța participanților, a organizațiilor participante și a beneficiarilor vizați rămân de o importanță capitală. Asemenea securitate și siguranță ar trebui să includă cerințe adecvate de autorizare a participanților care lucrează cu grupuri vulnerabile, în conformitate cu dreptul intern aplicabil. Toate activitățile de solidaritate ar trebui să respecte principiul „a nu prejudicia” și ar trebui să fie puse în aplicare ținând seama în mod corespunzător de impactul unor circumstanțe neprevăzute, cum ar fi crizele de mediu, conflictele sau pandemiile. Voluntarii ar trebui să nu fie mobilizați pentru operațiuni desfășurate în zone de conflict armat internațional sau fără caracter internațional sau în structuri care nu respectă standardele internaționale în domeniul drepturilor omului.

(26)

Programul ar trebui să respecte principiile prevăzute în Orientările UE din 2017 pentru promovarea și protecția drepturilor copilului și la articolul 9 din Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap.

(27)

Pentru a asigura faptul că activitățile programului au un impact asupra dezvoltării personale, educaționale, sociale, culturale, civice și profesionale a participanților, cunoștințele, abilitățile și competențele care constituie rezultate ale învățării ca urmare a activității în cauză ar trebui să fie identificate și documentate în mod corespunzător. În acest scop, ar trebui să se încurajeze utilizarea unor instrumente eficace la nivelul Uniunii și la nivel național pentru recunoașterea învățării nonformale și informale, precum Youthpass și Europass, după caz, în funcție de circumstanțele și particularitățile de la nivel național, în conformitate cu Recomandarea Consiliului din 20 decembrie 2012 (10).

(28)

Comisia și agențiile naționale ar trebui, totodată, să îi încurajeze pe foștii participanți să-și împărtășească experiențele prin intermediul rețelelor de tineret, al instituțiilor de educație și al atelierelor, în calitate de ambasadori sau de membri ai unei rețele. Foștii participanți ar putea, de asemenea, să contribuie la formarea participanților.

(29)

O etichetă de calitate ar trebui să garanteze faptul că organizațiile participante respectă principiile și cerințele programului în ceea ce privește drepturile și responsabilitățile care le revin în toate etapele experienței de solidaritate.

(30)

Orice entitate care dorește să participe la program ar trebui să primească o etichetă de calitate, cu respectarea condițiilor corespunzătoare. Organismele de implementare a programului ar trebui să desfășoare procesul care conduce la atribuirea unei etichete de calitate în mod continuu. Organismele de implementare a programului ar trebui să reevalueze periodic dacă entitățile continuă să îndeplinească condițiile care au condus la atribuirea etichetelor lor de calitate. O etichetă de calitate ar trebui să fie revocată în cazul în care se constată, cu ocazia verificărilor efectuate de organismele de implementare a programului, că entitatea în cauză nu mai îndeplinește condițiile respective. Procesul administrativ pentru atribuirea unei etichete de calitate ar trebui redus la minimum pentru a evita descurajarea organizațiilor mai mici.

(31)

O entitate care dorește să solicite finanțare pentru a propune activități de solidaritate în cadrul programului ar trebui să primească mai întâi o etichetă de calitate. Această condiție prealabilă nu ar trebui să se aplice persoanelor fizice care solicită sprijin financiar în numele unui grup informal de participanți pentru proiectele lor de solidaritate. Obținerea unei etichete de calitate nu ar trebui însă să conducă în mod automat la finanțare în cadrul programului.

(32)

Ca regulă generală, cererile de finanțare ar trebui să fie depuse la agenția națională a țării în care se află organizația participantă. Cererile de finanțare pentru activitățile dimensionate la nivelul Uniunii sau la nivel internațional, inclusiv activitățile de solidaritate ale echipelor de voluntari în domenii prioritare identificate la nivelul Uniunii, precum și pentru activitățile de solidaritate menite să sprijine operațiunile de ajutor umanitar din țările terțe, se pot gestiona la nivel central, după caz.

(33)

Organizațiile participante pot îndeplini mai multe roluri în cadrul programului. Atunci când joacă rolul de gazdă, organizațiile participante ar trebui să desfășoare activități legate de primirea participanților, inclusiv organizarea de activități și furnizarea de îndrumare și de sprijin pentru participanți pe durata activității de solidaritate, după caz. Atunci când joacă un rol de sprijin, ele ar trebui să desfășoare activități legate de trimiterea participanților, precum și de pregătirea și îndrumarea participanților înainte, pe durata activității de solidaritate și după încheierea acesteia, inclusiv activități de formare a participanților și de îndrumare a acestora către organizații locale după încheierea activității de solidaritate, pentru a extinde posibilitățile de noi experiențe de solidaritate. Eticheta de calitate ar trebui să reflecte faptul că cerințele specifice variază în funcție de tipul de activitate de solidaritate oferită, și să ateste faptul că organizația este în măsură să asigure calitatea activităților de solidaritate în toate etapele experienței de solidaritate, în conformitate cu principiile și cu obiectivele programului. Orice entitate care își modifică în mod substanțial activitățile ar trebui să comunice acest lucru organismului competent pentru implementarea programului, care poate reevalua dacă entitatea continuă să îndeplinească condițiile care au condus la atribuirea etichetei de calitate.

(34)

Pentru a sprijini activitățile în domeniul solidarității în rândul tinerilor, organizațiile participante ar putea să fie entități publice sau private sau organizații internaționale, fără scop lucrativ sau cu scop lucrativ și ar putea include organizații de tineret, instituții religioase, asociații caritabile, organizații umanitare laice, organizații neguvernamentale sau alți actori din societatea civilă.

(35)

Ar trebui facilitată extinderea proiectelor programului. Ar trebui să se ia măsuri specifice pentru a ajuta promotorii de proiecte ale programului să solicite finanțare sau să creeze sinergii cu sprijinul fondurilor structurale și de investiții europene și al programelor Uniunii legate de migrație, securitate, justiție și cetățenie, sănătate și cultură.

(36)

Centrele de resurse ale Corpului european de solidaritate ar trebui să sprijine organismele de implementare a programului, organizațiile participante și participanții, în scopul de a îmbunătăți calitatea punerii în practică a activităților programului și în scopul de a ameliora identificarea și validarea competențelor dobândite prin activitățile respective, inclusiv prin Youthpass.

(37)

Portalul Corpului european de solidaritate ar trebui să fie dezvoltat în mod continuu pentru a asigura un acces ușor la program, în conformitate cu standardele stabilite prin Directiva (UE) 2016/2102 a Parlamentului European și a Consiliului (11), și pentru a pune la dispoziție un ghișeu unic pentru persoanele și organizațiile interesate, între altele, de înregistrarea, identificarea și corelarea profilurilor și a oportunităților, de activitățile de networking și de schimburile virtuale, de formarea online, asistența lingvistică și sprijinul după încheierea activității și de alte funcții utile care ar putea apărea în viitor.

(38)

Portalul Corpului european de solidaritate ar trebui să fie dezvoltat în continuare ținând seama de Cadrul european de interoperabilitate, prevăzut în comunicarea Comisiei din 23 martie 2017 intitulată „Cadrul european de interoperabilitate – Strategie de implementare”, care prevede îndrumări specifice cu privire la modul în care pot fi configurate servicii publice digitale interoperabile și care este pus în aplicare în statele membre și în alte state din Spațiul Economic European prin intermediul cadrelor naționale de interoperabilitate. Cadrul european de interoperabilitate cuprinde 47 de recomandări concrete adresate administrațiilor publice care specifică modalități prin care acestea își pot îmbunătăți guvernanța activităților în materie de interoperabilitate, pot stabili relații interorganizaționale, pot raționaliza procesele care susțin serviciile digitale de la un capăt la altul și pot asigura faptul că nici actele juridice existente, nici cele noi nu compromit eforturile depuse în vederea interoperabilității.

(39)

Prezentului program i se aplică Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (12) (denumit în continuare „Regulamentul financiar”). Regulamentul financiar stabilește normele privind execuția bugetului Uniunii, inclusiv normele privind granturile, premiile, achizițiile publice, gestiunea indirectă, instrumentele financiare, garanțiile bugetare, asistența financiară și rambursările către experții externi.

(40)

În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (13) și cu Regulamentele (CE, Euratom) nr. 2988/95 (14), (Euratom, CE) nr. 2185/96 (15) și (UE) 2017/1939 (16) ale Consiliului, interesele financiare ale Uniunii urmează să fie protejate prin măsuri proporționale, inclusiv prin măsuri privind prevenirea, depistarea, corectarea și investigarea neregulilor, inclusiv a fraudei, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau incorect utilizate și, dacă este cazul, prin impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentele (Euratom, CE) nr. 2185/96 și (UE, Euratom) nr. 883/2013, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) are competența de a desfășura investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) este împuternicit să investigheze și să urmărească penal infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii, astfel cum sunt prevăzute în Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului (17). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde drepturile necesare și să permită accesul reprezentanților Comisiei, ai OLAF, ai Curții de Conturi și, în ceea ce privește statele membre care participă la forma de cooperare consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, ai EPPO și să se asigure că orice terți implicați în execuția fondurilor din partea Uniunii acordă drepturi echivalente.

(41)

Programul vizează tinerii cu vârsta între 18 și 30 de ani. Pentru a participa la activitățile oferite de program, acești tineri ar trebui să se înregistreze în prealabil pe portalul Corpului european de solidaritate.

(42)

Având în vedere provocările specifice acțiunilor umanitare, participanții care se oferă voluntari pentru a sprijini operațiunile de ajutor umanitar ar trebui să aibă cel puțin 18 ani și cel mult 35 de ani.

(43)

Ar trebui să se acorde o atenție specială asigurării faptului că activitățile de solidaritate sunt accesibile tuturor tinerilor, în special tinerilor cu mai puține oportunități. Ar trebui să se ia măsuri speciale pentru a se promova incluziunea socială, în special participarea tinerilor care se confruntă cu un dezavantaj, inclusiv asigurarea cazării, la standarde rezonabile, pentru a face posibilă participarea efectivă a persoanelor cu handicap la activități de solidaritate în mod egal cu ceilalți, în conformitate cu articolul 27 din Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap și cu Directiva 2000/78/CE a Consiliului (18). Astfel de măsuri speciale ar trebui să țină seama de constrângerile impuse de izolarea geografică a mai multor regiuni rurale și ultraperiferice ale Uniunii și a țărilor și teritoriilor de peste mări și de sărăcia anumitor zone periurbane. În mod similar, statele membre, țările și teritoriile de peste mări și țările terțe asociate programului ar trebui să depună eforturi pentru a adopta toate măsurile corespunzătoare în vederea eliminării obstacolelor juridice și administrative din calea bunei funcționări a programului. Măsurile respective ar trebui să soluționeze, acolo unde este posibil și fără a aduce atingere acquis-ului Schengen și dreptului Uniunii privind intrarea și șederea resortisanților țărilor terțe, problemele administrative care îngreunează obținerea vizelor și a permiselor de ședere și, în cazul activităților transfrontaliere desfășurate în Uniune, obținerea unui card european de asigurări sociale de sănătate.

(44)

Pentru a reflecta importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice și de a îndeplini Obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, programul este destinat să contribuie la integrarea acțiunilor climatice și la atingerea unei ținte globale reprezentate de alocarea a 30 % din cheltuielile bugetului Uniunii pentru sprijinirea obiectivelor climatice. În conformitate cu Pactul verde european ca plan pentru o creștere durabilă, acțiunile întreprinse în temeiul prezentului regulament ar trebui să respecte principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”, fără a schimba caracterul fundamental al programului. În cursul implementării programului, acțiuni relevante ar trebui să fie identificate și puse în practică și reanalizate în contextul evaluărilor relevante și al procesului de revizuire. De asemenea, este oportun să se măsoare acțiunile relevante care contribuie la obiectivele climatice, inclusiv cele care vizează să reducă impactul programului asupra mediului.

(45)

Prezentul regulament prevede un pachet financiar pentru program, care urmează să constituie principala valoare de referință, în înțelesul punctului 18 din Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii (19), pentru Parlamentul European și pentru Consiliu în cursul procedurii bugetare anuale.

(46)

Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute în prezentul regulament ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a realiza obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare, în special, costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul de neconformitate estimat. Alegerea finanțării privind granturile ar trebui să ia în considerare posibilitatea de a utiliza sume forfetare, rate forfetare și bareme de costuri unitare.

(47)

Țările terțe care sunt membre ale Spațiului Economic European pot participa la programele Uniunii în cadrul cooperării stabilite în temeiul Acordului privind Spațiul Economic European (20), care prevede implementarea programelor respective pe baza unei decizii adoptate în temeiul acordului respectiv. De asemenea, țările terțe pot participa pe baza altor instrumente juridice. Prezentul regulament ar trebui să cuprindă o dispoziție specifică prin care să se solicite țărilor terțe să acorde accesul și drepturile necesare pentru ca ordonatorul de credite competent, OLAF și Curtea de Conturi să își exercite în mod cuprinzător competențele care le revin. Participarea deplină a țărilor terțe la program ar trebui să facă obiectul condițiilor stabilite în cadrul unor acorduri specifice care să reglementeze participarea țării terțe în cauză la program. Participarea deplină implică, în plus, obligația de a înființa o agenție națională și gestionarea unora dintre acțiunile programului prin gestiune indirectă. Entitățile juridice din țări terțe care nu sunt asociate la program ar trebui să aibă posibilitatea de a participa la unele dintre acțiunile programului, astfel cum sunt definite în programele de lucru și în cererile de propuneri publicate de Comisie. La implementarea programului, ar putea fi avute în vedere regimuri specifice în ceea ce privește participarea entităților juridice din Andorra, Liechtenstein, Monaco, San Marino și Sfântul Scaun.

(48)

Pentru a crește la maximum impactul programului, ar trebui să se prevadă dispoziții care să permită statelor membre și țărilor terțe asociate la program, precum și altor programe ale Uniunii să pună la dispoziție fonduri suplimentare în conformitate cu normele programului.

(49)

În temeiul Deciziei 2013/755/UE a Consiliului (21), persoanele și entitățile stabilite în țările și teritoriile de peste mări sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva normelor și a obiectivelor programului și sub rezerva unor eventuale regimuri aplicabile statului membru de care țara respectivă sau teritoriul respectiv este legat.

(50)

Având în vedere articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și în concordanță cu comunicarea Comisiei din 24 octombrie 2017 intitulată „Un parteneriat strategic consolidat și reînnoit cu regiunile ultraperiferice ale Uniunii”, programul ar trebui să ia în considerare situația specifică a regiunilor ultraperiferice la care se face referire în respectivul articol. Ar trebui luate măsuri pentru a spori participarea regiunilor ultraperiferice la toate acțiunile, inclusiv prin sprijin financiar, după caz, pentru acțiuni de mobilitate. Ar trebui să se încurajeze schimburile de mobilitate și cooperarea dintre persoanele și organizațiile din respectivele regiuni și din țări terțe, în special din cele cu care se învecinează. Astfel de măsuri ar trebui să fie monitorizate și evaluate în mod periodic.

(51)

În conformitate cu Regulamentul financiar, Comisia ar trebui să adopte programe de lucru și să informeze Parlamentul European și Consiliul cu privire la acestea. Programele de lucru ar trebui să stabilească măsurile necesare pentru implementarea lor în conformitate cu obiectivele generale și specifice ale Corpului european de solidaritate, cu criteriile de selecție și de acordare a granturilor, precum și cu toate celelalte elemente necesare. Programele de lucru și orice modificări aduse acestora ar trebui adoptate prin acte de punere în aplicare, în conformitate cu procedura de examinare.

(52)

În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (22), programul ar trebui să fie evaluat pe baza informațiilor colectate în conformitate cu cerințele de monitorizare specifice, evitând totodată sarcinile administrative excesive, în special pentru statele membre, precum și o reglementare excesivă. Cerințele respective ar trebui să includă, după caz, indicatori cuantificabili, ca bază pentru evaluarea efectelor programului pe teren, inclusiv a efectelor acestuia asupra provocărilor societale și umanitare.

(53)

Ar trebui să se asigure, la nivel local, național și european, activități adecvate de promovare, publicitate și diseminare cu privire la oportunitățile și rezultatele acțiunilor sprijinite de program. Ar trebui acordată o atenție deosebită întreprinderilor sociale, încurajându-le să susțină activitățile programului. Activitățile de promovare, de publicitate și diseminare ar trebui să se bazeze pe toate organismele de implementare a programului și ar trebui, după caz, să aibă sprijinul altor părți interesate. În plus, Comisia ar trebui să colaboreze cu un spectru larg de părți interesate, inclusiv cu organizațiile participante, în mod periodic de-a lungul întregului ciclu de viață al programului, pentru a facilita schimbul de bune practici și de rezultate ale proiectelor și pentru a colecta feedback cu privire la program. Agențiile naționale ar trebui să fie invitate să participe la respectivul proces.

(54)

Pentru a realiza mai bine obiectivele programului, Comisia, autoritățile naționale și agențiile naționale ar trebui, de preferință, să conlucreze îndeaproape și, acolo unde este cazul, în parteneriat cu organizațiile neguvernamentale, cu întreprinderile sociale, cu organizațiile de tineret, cu organizațiile care reprezintă persoanele cu handicap și cu părțile interesate de la nivel local care au experiență în materie de activități de solidaritate.

(55)

Pentru a asigura o mai mare eficiență a comunicării cu publicul larg și o sinergie mai puternică între activitățile de comunicare întreprinse la inițiativa Comisiei, resursele financiare alocate acțiunilor de comunicare în temeiul prezentului regulament ar trebui să contribuie, de asemenea, la acoperirea comunicării instituționale a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care respectivele priorități sunt legate de obiectivul general al programului.

(56)

Pentru a asigura faptul că prezentul regulament este pus în aplicare în mod eficient și eficace, programul ar trebui să valorifice la maximum structurile în materie de gestionare deja existente. Prin urmare, implementarea generală a programului ar trebui să fie încredințată structurilor existente, și anume Comisiei și agențiilor naționale desemnate pentru gestionarea acțiunilor menționate în capitolul privind tineretul din Regulamentul (UE) 2021/817. Cu toate acestea, acțiunile din cadrul componentei „participarea tinerilor la activități de solidaritate pentru ajutor umanitar” ar trebui să fie gestionate preponderent direct. Comisia ar trebui să consulte în mod regulat principalele părți interesante, inclusiv organizațiile participante, cu privire la implementarea programului.

(57)

Pentru a asigura o bună gestionare financiară și securitate juridică în statele membre și în țările terțe asociate la program, fiecare autoritate națională ar trebui să desemneze un organism de audit independent. Acolo unde este posibil și pentru a crește la maximum eficiența, organismele de audit independente ar trebui să fie aceleași cu cele desemnate pentru acțiunile menționate în capitolul privind tineretul din Regulamentul (UE) 2021/817.

(58)

Statele membre ar trebui să depună eforturi pentru a adopta toate măsurile corespunzătoare pentru a înlătura obstacolele juridice și administrative din calea bunei funcționări a programului. Aceasta include soluționarea, acolo unde este posibil și fără a aduce atingere acquis-ului Schengen și dreptului Uniunii privind intrarea și șederea resortisanților țărilor terțe, a problemelor administrative care creează dificultăți în obținerea vizelor și a permiselor de ședere.

(59)

Sistemul de raportare a performanței ar trebui să asigure faptul că datele referitoare la monitorizarea implementării programului și la evaluare sunt colectate în mod eficient, cu eficacitate, la timp și la un nivel adecvat de detaliu. Aceste date ar trebui să fie comunicate Comisiei în conformitate cu normele relevante privind protecția datelor.

(60)

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (23).

(61)

Pentru a simplifica cerințele pentru beneficiari, ar trebui folosite, în cea mai mare măsură posibilă, granturile simplificate sub forma sumelor forfetare, a finanțării forfetare și a costurilor unitare. Granturile simplificate care vizează sprijinirea acțiunilor de mobilitate în cadrul programului, astfel cum au fost definite de Comisie, ar trebui să țină seama de costul vieții și de cheltuielile de întreținere din țara-gazdă. În conformitate cu dreptul intern, statele membre ar trebui încurajate, de asemenea, să exonereze respectivele granturi de orice taxă sau contribuție socială; granturile acordate persoanelor fizice de entitățile juridice publice sau private ar trebui să fie tratate în același mod.

(62)

Pentru a asigura evaluarea eficace a progreselor înregistrate de program în direcția îndeplinirii obiectivelor sale, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui să fie delegată Comisiei, pentru a modifica anexa cu privire la indicatorii de performanță ai programului. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții ar trebui să aibă acces în mod sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(63)

Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute mai ales în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „Carta”). În special, prezentul regulament urmărește să asigure respectarea deplină a dreptului la egalitate între bărbați și femei și a dreptului la nediscriminare pe bază de sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală ori context socioeconomic și să promoveze aplicarea articolelor 21 și 23 din Cartă.

(64)

Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din TFUE. Respectivele norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar și determină în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, achiziții publice, premii și execuție indirectă și prevăd verificarea responsabilităților actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE includ, de asemenea, un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii.

(65)

Întrucât obiectivul prezentului regulament, și anume creșterea implicării tinerilor și a organizațiilor în activități de solidaritate accesibile și de înaltă calitate, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea sau efectele sale, acesta poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestui obiectiv.

(66)

În conformitate cu Regulamentul financiar, este posibil să se acorde un grant pentru o acțiune care a început deja, cu condiția ca solicitantul să poată demonstra necesitatea începerii acțiunii înainte de semnarea acordului de grant. Cu toate acestea, costurile suportate înainte de data depunerii cererii de grant nu sunt eligibile pentru finanțare din partea Uniunii decât în cazuri excepționale justificate în mod corespunzător. Pentru a se evita orice perturbare a sprijinului acordat de Uniune care ar putea prejudicia interesele Uniunii, ar trebui să fie posibil ca, pentru o perioadă limitată la începutul CFM 2021-2027 și numai în cazuri justificate în mod corespunzător, să se prevadă, în decizia de finanțare, eligibilitatea activităților și a costurilor de la 1 ianuarie 2021, chiar dacă activitățile respective au fost puse în aplicare și costurile respective au fost suportate înainte de depunerea cererii de grant.

(67)

Acțiunile sau inițiativele care nu sunt sprijinite în temeiul prezentului regulament nu pot fi incluse în programele de lucru.

(68)

Pentru a optimiza valoarea adăugată a investițiilor finanțate integral sau parțial de la bugetul Uniunii, ar trebui urmărite sinergii în special între program și alte programe ale Uniunii, inclusiv fondurile executate în cadrul gestiunii partajate. Pentru a maximiza sinergiile respective, ar trebui să se asigure mecanisme generice esențiale, inclusiv finanțare cumulativă în cadrul unei acțiuni din partea programului și a unui alt program al Uniunii, atât timp cât o astfel de finanțare cumulativă nu depășește costurile eligibile totale ale acțiunii. În acest scop, prezentul regulament ar trebui să stabilească norme adecvate, în special cu privire la posibilitatea de a declara aceleași costuri sau aceleași cheltuieli pe bază proporțională către program și către alt program al Uniunii.

(69)

Regulamentul (UE) 2018/1475 al Parlamentului European și al Consiliului (24) ar trebui să fie abrogat cu efect de la 1 ianuarie 2021.

(70)

Pentru a asigura continuitatea în acordarea sprijinului în domeniul de politică relevant și pentru a permite ca implementarea programului să înceapă de la debutul CFM 2021-2027, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în regim de urgență și să se aplice, cu efect retroactiv, de la 1 ianuarie 2021,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

Dispoziții generale

Articolul 1

Obiect

(1)   Prezentul regulament instituie Programul „Corpul european de solidaritate” (denumit în continuare „programul”) pentru perioada corespunzătoare CFM 2021-2027.

(2)   Programul introduce următoarele două componente:

(a)

„participarea tinerilor la activități de solidaritate”; și

(b)

„participarea tinerilor la activități de solidaritate pentru ajutor umanitar” („Corpul voluntar european de ajutor umanitar”).

(3)   Prezentul regulament stabilește obiectivele programului, bugetul pentru perioada 2021-2027, formele de finanțare din partea Uniunii și normele privind acordarea finanțării.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se stabilesc următoarele definiții:

1.

„activitate de solidaritate” înseamnă o activitate de înaltă calitate și incluzivă care abordează provocări societale importante, care contribuie la îndeplinirea obiectivelor programului, care ia forma voluntariatului, a unui proiect de solidaritate sau a unei activități de networking în diferite domenii, inclusiv în domeniul ajutorului umanitar, care asigură valoarea adăugată europeană și respectarea reglementărilor în materie de sănătate și siguranță la locul de muncă și a normelor relevante în materie de securitate;

2.

„candidat înregistrat” înseamnă o persoană fizică cu vârsta cuprinsă între 17 și 30 de ani sau, în cazul voluntariatului în cadrul Corpului voluntar european de ajutor umanitar, între 17 și 35 de ani, aflată în situație de ședere legală într-un stat membru, într-o țară terță asociată programului sau într-o altă țară participantă în temeiul prezentului regulament și care s-a înregistrat pe portalul Corpului european de solidaritate pentru a-și exprima interesul de a se implica într-o activitate de solidaritate, dar care nu participă încă la o astfel de activitate;

3.

„participant” înseamnă o persoană fizică cu vârsta cuprinsă între 18 și 30 de ani sau, în cazul voluntariatului în cadrul Corpului voluntar european de ajutor umanitar, între 18 și 35 de ani, aflată în situație de ședere legală într-un stat membru, într-o țară terță asociată programului sau într-o altă țară participantă în temeiul prezentului regulament, care s-a înregistrat pe portalul Corpului european de solidaritate și care participă la o activitate de solidaritate;

4.

„tineri cu mai puține oportunități” înseamnă tineri care, din motive economice, sociale, culturale, geografice sau de sănătate, din cauza provenienței lor dintr-un context de migrație sau din motive precum un handicap sau dificultăți educaționale sau din orice alt motiv, inclusiv un motiv care ar putea da naștere la discriminare în sensul articolului 21 din Cartă, se confruntă cu obstacole din cauza cărora nu pot avea acces efectiv la oportunitățile din cadrul programului;

5.

„organizație participantă” înseamnă o entitate publică sau privată locală, regională, națională sau internațională, fără scop lucrativ sau cu scop lucrativ, căreia i-a fost atribuită o etichetă de calitate;

6.

„voluntariat” înseamnă o activitate de solidaritate care se desfășoară sub forma unei activități voluntare neremunerate pe o perioadă de cel mult 12 luni și care contribuie la realizarea binelui comun;

7.

„proiect de solidaritate” înseamnă o activitate de solidaritate neremunerată care se desfășoară pe o perioadă de cel mult 12 luni și care este întreprinsă de grupuri formate din cel puțin cinci participanți cu scopul de a aborda principalele provocări cu care se confruntă comunitățile participanților, având, în același timp, o valoare adăugată europeană clară;

8.

„etichetă de calitate” înseamnă certificarea atribuită, pe baza unor cerințe specifice care variază în funcție de tipul de activitate de solidaritate oferită, unei organizații participante dispuse să propună activități de solidaritate în cadrul programului în calitate de gazdă, cu rol, de sprijin sau în ambele roluri;

9.

„Centrul de resurse al Corpului european de solidaritate” înseamnă funcțiile suplimentare îndeplinite de agențiile naționale desemnate pentru a sprijini dezvoltarea, punerea în aplicare și nivelul calitativ al activităților de solidaritate din cadrul programului, precum și pentru a susține identificarea competențelor dobândite de participanți prin intermediul activităților de solidaritate;

10.

„portalul Corpului european de solidaritate” înseamnă un instrument interactiv sub formă de site web, disponibil în toate limbile Uniunii, gestionat sub răspunderea Comisiei, care pune la dispoziție servicii online relevante pentru susținerea implementării de calitate a programului, care vine în completarea activităților organizațiilor participante, inclusiv prin furnizarea de informații despre program, care înregistrează participanții, identifică potențiali participanți, care promovează și identifică activități de solidaritate, care căută potențiali parteneri pentru proiecte, care facilitează stabilirea de contacte și transmiterea de oferte privind activitățile de solidaritate, de formare, de comunicare și de networking, care informează și notifică utilizatorii cu privire la oportunitățile existente, care pune la dispoziție un mecanism de feedback privind calitatea activităților de solidaritate și care permite adăugarea altor funcții ca răspuns la evoluțiile relevante legate de program;

11.

„instrument de transparență și recunoaștere al Uniunii” înseamnă un instrument care ajută părțile interesate să înțeleagă, să aprecieze și, după caz, să recunoască rezultatele în materie de învățare nonformală și informală din întreaga Uniune;

12.

„activitate de ajutor umanitar” înseamnă o activitate care sprijină operațiunile de ajutor umanitar post-criză și pe termen lung desfășurate în țări terțe, care are scopul de a oferi asistență bazată pe nevoi, vizând protejarea de vieți omenești, prevenirea și diminuarea suferinței umane și apărarea demnității umane în contextul unor crize provocate de om sau al unor dezastre naturale și care include operațiuni de asistență, de ajutor și de protecție în timpul crizelor umanitare sau după producerea acestora, măsuri de sprijin pentru asigurarea accesului la persoanele care au nevoie de acestea și facilitarea liberei circulații a asistenței și acțiuni care au drept scop consolidarea pregătirii pentru dezastre și reducerea riscului de dezastre, creează legături între ajutorul de urgență, reabilitare și dezvoltare și contribuie la îmbunătățirea rezilienței și a capacității comunităților vulnerabile sau afectate de dezastre de a face față crizelor și de a se redresa după acestea;

13.

„țară terță” înseamnă o țară care nu este membră a Uniunii.

Articolul 3

Obiectivele programului

(1)   Obiectivul general al programului este de a spori implicarea tinerilor și a organizațiilor în activități de solidaritate accesibile și de înaltă calitate, în primul rând voluntariat, ca modalitate de consolidare a coeziunii, a solidarității, a democrației, a identității europene și a cetățeniei active în Uniune și în afara ei, oferind, un răspuns la provocările societale și umanitare la nivel local, cu accent deosebit pe promovarea dezvoltării durabile, a incluziunii sociale și a egalității de șanse.

(2)   Obiectivul specific al programului constă în a le oferi tinerilor, inclusiv tinerilor cu mai puține oportunități, oportunități ușor accesibile de a se implica în activități de solidaritate care să producă schimbări societale benefice în Uniune și în afara ei, îmbunătățindu-le și validându-le competențele în mod corespunzător și facilitându-le implicarea constantă în calitate de cetățeni activi.

(3)   Obiectivele programului se realizează prin componentele prevăzute la articolul 1 alineatul (2).

CAPITOLUL II

Acțiunile programului

Articolul 4

Acțiunile programului

(1)   Programul sprijină următoarele acțiuni:

(a)

voluntariatul, astfel cum se prevede la articolele 7 și 10;

(b)

proiectele de solidaritate, astfel cum se prevede la articolul 8;

(c)

activitățile de networking, astfel cum se prevede la articolul 5 alineatul (1); și

(d)

măsurile de asigurare a calității și măsurile de sprijin, astfel cum se prevede la articolul 5 alineatul (2).

(2)   Programul sprijină activitățile de solidaritate care prezintă o valoare adăugată europeană clară, de exemplu prin:

(a)

caracterul lor transnațional, îndeosebi în ceea ce privește mobilitatea în scopul învățării și cooperarea în scop educațional;

(b)

capacitatea lor de a participa și la alte programe și politici complementare la nivel local, regional, național, internațional și la nivelul Uniunii;

(c)

dimensiunea lor europeană în ceea ce privește temele și obiectivele lor, abordările, rezultatele scontate și alte aspecte ale respectivelor activități de solidaritate;

(d)

abordarea lor care să vizeze implicarea tinerilor din medii diferite;

(e)

contribuția lor la utilizarea eficace a instrumentelor de transparență și recunoaștere ale Uniunii.

(3)   Activitățile de solidaritate sunt puse în aplicare în conformitate cu cerințele specifice stabilite pentru fiecare tip de activitate desfășurată în cadrul programului, astfel cum se menționează la articolele 5, 7, 8 și 10, precum și în conformitate cu cadrele de reglementare aplicabile din statele membre și din țările terțe asociate la program.

(4)   Mențiunile referitoare la Serviciul european de voluntariat din actele juridice ale Uniunii se interpretează ca incluzând referiri la activități de voluntariat desfășurate atât în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1288/2013, cât și al prezentului regulament.

Articolul 5

Acțiuni comune ambelor componente

(1)   Activitățile de networking se desfășoară la nivel național sau transfrontalier și au drept scop:

(a)

să consolideze capacitatea organizațiilor participante de a oferi proiecte de înaltă calitate și ușor accesibile unui număr tot mai mare de participanți;

(b)

să atragă noi participanți și noi organizații participante;

(c)

să ofere participanților și organizațiilor participante posibilități de a transmite feedback cu privire la activitățile de solidaritate, precum și de a promova programul; și

(d)

să contribuie la schimbul de experiențe și la întărirea sentimentului de apartenență în rândul participanților și al organizațiilor participante, consolidând astfel impactul pozitiv extins al programului, inclusiv prin activități precum schimbul de bune practici și crearea de rețele.

(2)   Măsurile de asigurare a calității și măsurile de sprijin includ:

(a)

măsuri adecvate de stabilire a cerințelor pentru autorizarea participanților, în conformitate cu dreptul intern aplicabil;

(b)

măsuri luate înaintea, în timpul sau după încheierea activităților de solidaritate care urmăresc să asigure calitatea și accesibilitatea acestor activități, inclusiv formare online și offline adaptată, după caz, la activitățile de solidaritate în cauză și la specificul acestora, asistență lingvistică, polițe de asigurare, inclusiv asigurare de accident și de sănătate, utilizarea pe o scară mai largă a certificatului Youthpass care identifică și atestă competențele dobândite de participanți în cursul activităților de solidaritate, dezvoltarea capacităților și asistență administrativă pentru organizațiile participante;

(c)

dezvoltarea și menținerea unei etichete de calitate;

(d)

activități întreprinse de Centrul de resurse al Corpului european de solidaritate cu scopul de a sprijini și a îmbunătăți calitatea punerii în aplicare a acțiunilor programului și de a îmbunătăți validarea rezultatelor acțiunilor respective; și

(e)

crearea, întreținerea și actualizarea unui portal accesibil al Corpului european de solidaritate și a altor servicii online relevante, precum și a sistemelor de asistență TI și a instrumentelor online necesare.

CAPITOLUL III

Participarea tinerilor la activități de solidaritate

Articolul 6

Obiectiv și tipuri de acțiuni

(1)   Acțiunile puse în aplicare în cadrul componentei „participarea tinerilor la activități de solidaritate” contribuie, în special, la consolidarea coeziunii, a solidarității, a cetățeniei active și a democrației în Uniune și în afara acesteia, oferind, în același timp, un răspuns la provocările cu care se confruntă societatea și având un accent deosebit asupra promovării incluziunii sociale și a egalității de șanse.

(2)   Componenta „participarea tinerilor la activități de solidaritate” sprijină următoarele acțiuni:

(a)

voluntariatul, astfel cum se prevede la articolul 7;

(b)

proiectele de solidaritate, astfel cum se menționează la articolul 8;

(c)

activitățile de networking pentru persoanele și organizațiile care participă la această componentă, astfel cum se prevede la articolul 5 alineatul (1);

(d)

măsurile de asigurare a calității și măsurile de sprijin, astfel cum se prevede la articolul 5 alineatul (2).

Articolul 7

Voluntariat în cadrul componentei „participarea tinerilor la activități de solidaritate”

(1)   Voluntariatul:

(a)

cuprinde o componentă de învățare și de formare;

(b)

nu înlocuiește stagiile sau locurile de muncă;

(c)

nu este echivalat cu ocuparea unui loc de muncă; și

(d)

se bazează pe un acord scris de voluntariat.

Acordul menționat la primul paragraf litera (d) stabilește drepturile și obligațiile părților la acordul respectiv, durata voluntariatului și locul unde se desfășoară acesta și conține o descriere a sarcinilor. Un astfel de acord face trimitere la clauzele poliței de asigurare a participanților și, după caz, la cerințele relevante pentru autorizarea participanților, în conformitate cu dreptul intern aplicabil.

(2)   Voluntariatul poate avea loc într-o altă țară decât țara de reședință a participantului („voluntariat la nivel transfrontalier”) sau în țara de reședință a participantului („voluntariat la nivel național”). Voluntariatul la nivel național este deschis participării tuturor tinerilor, mai ales tinerilor cu mai puține oportunități.

Articolul 8

Proiecte de solidaritate

Proiectele de solidaritate nu înlocuiesc stagiile sau locurile de muncă.

CAPITOLUL IV

Corpul voluntar european de ajutor umanitar

Articolul 9

Obiectiv, principii și tipuri de acțiuni

(1)   Acțiunile din cadrul Corpului voluntar european de ajutor umanitar contribuie, în special, la oferirea de asistență umanitară bazată pe nevoi și care are drept obiectiv protejarea de vieți omenești, prevenirea și diminuarea suferinței umane și apărarea demnității umane, precum și consolidarea capacității și a rezilienței comunităților vulnerabile sau afectate de dezastre.

(2)   Acțiunile din cadrul Corpului voluntar european de ajutor umanitar:

(a)

se desfășoară în conformitate cu principiile ajutorului umanitar, și anume umanitatea, neutralitatea, imparțialitatea și independența, precum și cu principiul „de a nu prejudicia”;

(b)

răspund nevoilor în materie de ajutor umanitar ale comunităților locale, identificate în cooperare cu partenerii din domeniul umanitar și cu alți parteneri din țara-gazdă sau din regiunea-gazdă;

(c)

sunt planificate în baza unor evaluări ale riscurilor și se desfășoară astfel încât să garanteze un nivel ridicat de siguranță și de securitate pentru voluntari;

(d)

acolo unde este cazul, facilitează tranziția de la răspunsul umanitar la o dezvoltare durabilă și incluzivă pe termen lung;

(e)

facilitează implicarea activă a personalului și a voluntarilor locali din țările și din comunitățile unde acestea sunt puse în practică;

(f)

ori de câte ori acest lucru este relevant, țin seama de nevoile specifice ale femeilor și caută să implice femeile, precum și grupurile și rețelele de femei; și

(g)

contribuie la eforturile de îmbunătățire la nivel local a gradului de pregătire sau de răspuns la crizele umanitare.

(3)   Corpul voluntar european de ajutor umanitar sprijină următoarele acțiuni:

(a)

voluntariatul, astfel cum se prevede la articolul 10;

(b)

activitățile de networking pentru persoanele și organizațiile care participă la Corpul voluntar european de ajutor umanitar, astfel cum se prevede la articolul 5 alineatul (1);

(c)

măsurile de asigurare a calității și măsurile de sprijin astfel cum se prevede la articolul 5 alineatul (2), cu un accent deosebit pe măsurile de asigurare a siguranței și securității participanților.

Articolul 10

Voluntariatul în cadrul Corpului voluntar european de ajutor umanitar

(1)   Voluntariatul în cadrul Corpului voluntar european de ajutor umanitar:

(a)

cuprinde o componentă de învățare și de formare, inclusiv cu privire la principiile stabilite la articolul 10 alineatul (2) și, după caz, componente axate pe dezvoltare și pe consolidarea capacităților, cu implicarea unor îndrumători, mentori și experți cu pregătire și instruire de înalt nivel și cu experiență;

(b)

nu înlocuiește stagiile sau locurile de muncă;

(c)

nu este echivalat cu ocuparea unui loc de muncă; și

(d)

se bazează pe un acord scris de voluntariat.

Acordul menționat la primul paragraf litera (d) stabilește drepturile și obligațiile părților la acordul respectiv, durata voluntariatului și locul unde se desfășoară acesta și cuprinde o descriere a sarcinilor. Un astfel de acord face trimitere la clauzele poliței de asigurare oferite participanților și, după caz, la cerințele relevante pentru autorizarea participanților, în conformitate cu dreptul intern aplicabil.

(2)   Voluntariatul în cadrul Corpului voluntar european de ajutor umanitar poate fi efectuat numai în acele regiuni ale țărilor terțe în care:

(a)

se desfășoară activități și operațiuni de ajutor umanitar; și

(b)

nu este în curs niciun conflict armat internațional sau fără caracter internațional.

CAPITOLUL V

Dispoziții financiare

Articolul 11

Buget

(1)   Pachetul financiar pentru implementarea programului în perioada 2021-2027 este de 1 009 000 000 EUR în prețuri curente.

(2)   Cu un maximum de 20 % pentru voluntariatul național, repartizarea orientativă a cuantumului prevăzut la alineatul (1) pentru acțiunile menționate la articolul 4 alineatul (1) literele (a), (b) și (c) este de:

(a)

94 % pentru voluntariatul prevăzut la articolul 7 și pentru proiectele de solidaritate;

(b)

6 % pentru voluntariatul prevăzut la articolul 10.

(3)   Cuantumul prevăzut la alineatul (1) poate fi utilizat pentru asistență tehnică și administrativă în implementarea programului, de exemplu pentru activități de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, inclusiv pentru sisteme corporative de tehnologie a informației.

(4)   Resursele alocate statelor membre în cadrul gestiunii partajate pot fi transferate către program, la cererea statelor membre în cauză, cu respectarea condițiilor prevăzute în articolul 26 dintr-un regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru gestionarea frontierelor și politica de vize („Regulamentul privind dispozițiile comune pentru 2021-2027”). Comisia execută resursele respective direct, în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (a) din Regulamentul financiar, sau indirect, în conformitate cu litera (c) de la paragraful menționat. Dacă este posibil, resursele respective se utilizează în beneficiul statului membru în cauză.

Articolul 12

Forme de finanțare din partea UE și metode de implementare

(1)   Programul se implementează, în mod consecvent, prin gestiune directă, în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (a) din Regulamentul financiar sau prin gestiune indirectă, cu organisme astfel cum se menționează la articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) din regulamentul menționat.

(2)   Programul poate oferi finanțare sub oricare dintre formele prevăzute în Regulamentul financiar, în special granturi, premii și achiziții publice.

(3)   Contribuțiile la un mecanism de asigurare reciprocă pot acoperi riscul asociat cu recuperarea fondurilor datorate de către destinatari și sunt considerate o garanție suficientă în temeiul Regulamentului financiar. Se aplică articolul 37 alineatul (7) din Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului (25).

(4)   Pentru selecții atât în cadrul gestiunii directe, cât și al gestiunii indirecte, membrii comitetului de evaluare pot fi experți externi, în conformitate cu articolul 150 alineatul (3) al treilea paragraf din Regulamentul financiar.

CAPITOLUL VI

Participarea la program

Articolul 13

Țări terțe asociate programului

(1)   Programul este deschis participării următoarelor țări terțe:

(a)

membrii Asociației Europene a Liberului Schimb care sunt membri ai Spațiului Economic European, în conformitate cu condițiile stabilite în Acordul privind Spațiul Economic European;

(b)

țările aderente, țările candidate și potențialii candidați, în conformitate cu principiile generale și cu clauzele și condițiile generale de participare a acestora la programele Uniunii stabilite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;

(c)

țările din cadrul politicii europene de vecinătate, în conformitate cu principiile generale și cu clauzele și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii instituite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;

(d)

alte țări terțe, în conformitate cu condițiile prevăzute de un acord specific referitor la participarea unei țări terțe la un program al Uniunii, cu condiția ca acordul:

(i)

să asigure un echilibru adecvat între contribuțiile și beneficiile țării terțe care participă la programele Uniunii;

(ii)

să stabilească condițiile de participare la programe, inclusiv calcularea contribuțiilor financiare la programele individuale și costurile administrative ale acestora;

(iii)

să nu confere țării terțe competențe decizionale în ceea ce privește programul Uniunii; și

(iv)

să garanteze drepturile Uniunii de a asigura buna gestiune financiară și de a-și proteja interesele financiare.

Contribuțiile menționate la primul paragraf litera (d) punctul (ii) constituie venituri alocate în conformitate cu articolul 21 alineatul (5) din Regulamentul financiar.

(2)   Țările enumerate la alineatul (1) pot lua parte la program numai în integralitatea acestuia și cu condiția să îndeplinească toate obligațiile impuse de prezentul regulament statelor membre.

Articolul 14

Alte țări participante

(1)   Programul este deschis participării țărilor și teritoriilor de peste mări.

(2)   În cazuri justificate în mod corespunzător, în interesul Uniunii, acțiunile menționate la articolul 5 și voluntariatul menționat la articolul 7 pot fi, de asemenea, deschise participării entităților juridice din țări terțe care nu sunt asociate la program.

Articolul 15

Participanții persoane fizice

(1)   Tinerii cu vârsta cuprinsă între 17 și 30 de ani sau, în cazul voluntariatului în cadrul Corpului voluntar european de ajutor umanitar, astfel cum este prevăzut la articolul 10, între 17 și 35 de ani, care doresc să participe la program se înregistrează pe portalul Corpului european de solidaritate.

(2)   În momentul începerii unei activități de voluntariat sau a unui proiect de solidaritate în cadrul componentei „participarea tinerilor la activități de solidaritate”, un participant trebuie să aibă cel puțin 18 ani și cel mult 30 de ani. În momentul începerii de voluntariatului în cadrul Corpului voluntar european de ajutor umanitar menționat la articolul 10, un participant trebuie să aibă cel puțin 18 ani și cel mult 35 de ani.

Articolul 16

Includerea tinerilor cu mai puține oportunități

(1)   La punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisia, statele membre și țările terțe asociate la program se asigură că se adoptă măsuri specifice și eficace pentru a promova incluziunea socială și condițiile egale de acces, în special pentru participarea tinerilor cu mai puține oportunități.

(2)   Comisia elaborează, până la 9 decembrie 2021, un cadru de măsuri de incluziune pentru sporirea nivelului de participare a persoanelor cu mai puține oportunități și îndrumări pentru punerea în aplicare a unor astfel de măsuri. Îndrumările respective sunt actualizate, după caz, pe durata programului. Pe baza cadrului de măsuri de incluziune și acordând o atenție deosebită provocărilor specifice privind accesul la program în contextul național, se elaborează planuri de acțiune privind incluziunea care fac parte integrantă din programele de lucru ale agențiilor naționale. Comisia monitorizează în mod regulat punerea în aplicare a respectivelor planuri de acțiune privind incluziunea.

(3)   Acolo unde este cazul și asigurând buna gestiune financiară, Comisia se asigură că sunt puse în aplicare măsuri de sprijin financiar, inclusiv de prefinanțare, pentru a facilita participarea la program a tinerilor cu mai puține oportunități. Nivelul sprijinului se bazează pe criterii obiective.

Articolul 17

Organizațiile participante

(1)   Programul este deschis participării entităților publice sau private, fără scop lucrativ sau cu scop lucrativ, și organizațiilor internaționale cu condiția ca acestea să fi primit o etichetă de calitate.

(2)   Organismul competent de implementare a programului evaluează o cerere depusă de o entitate pentru a deveni organizație participantă, pe baza principiilor următoare:

(a)

egalitatea de tratament;

(b)

egalitatea de șanse și nediscriminarea;

(c)

evitarea situațiilor de înlocuire a unui loc de muncă;

(d)

evitarea activităților dăunătoare;

(e)

organizarea unor activități de înaltă calitate, ușor accesibile și incluzive, cu o dimensiune de învățare axată pe dezvoltarea personală, socio-educațională și profesională;

(f)

modalități adecvate de voluntariat;

(g)

medii și condiții sigure și decente, cu mecanisme interne de rezolvare a conflictelor pentru protejarea participanților; și

(h)

„nonprofit” în conformitate cu Regulamentul financiar.

Organismul competent de implementare a programului folosește principiile menționate la primul paragraf pentru a stabili dacă activitățile entității care solicită să devină o organizație participantă îndeplinesc cerințele și obiectivele programului.

(3)   În urma evaluării menționate la alineatul (2), entității respective i se poate atribui o etichetă de calitate. Organismul competent de implementare a programului reevaluează periodic dacă entitatea continuă să îndeplinească condițiile care au condus la atribuirea etichetei de calitate. În cazul în care entitatea nu mai respectă condițiile respective, organismul competent de implementare a programului adoptă măsuri de remediere până în momentul în care condițiile și cerințele de calitate sunt întrunite. În cazul continuării nerespectării respectivelor condiții și cerințe de calitate, eticheta de calitate se revocă.

(4)   Orice entitate care a primit o etichetă de calitate beneficiază de acces la portalul Corpului european de solidaritate în calitate de gazdă, cu rol de susținere sau în ambele roluri și poate face oferte de activități de solidaritate candidaților înscriși.

(5)   Eticheta de calitate nu conduce automat la finanțare în cadrul programului.

(6)   Activitățile de solidaritate și măsurile conexe de asigurare a calității și de sprijin oferite de o organizație participantă pot beneficia de finanțare în cadrul programului sau din alte surse de finanțare care nu depind de bugetul Uniunii.

(7)   Pentru organizațiile participante în cadrul Corpului voluntar european de ajutor umanitar, siguranța și securitatea voluntarilor, evaluate pe baza unor analize de risc, reprezintă o prioritate.

(8)   După finalizarea activităților de solidaritate și la cererea participanților, organizațiile participante eliberează participanților un certificat, cum ar fi Youthpass sau Europass, care atestă rezultatele obținute în materie de învățare și aptitudinile dezvoltate în cursul activităților de solidaritate;

Articolul 18

Accesul la finanțare în cadrul programului

Orice entitate publică sau privată stabilită într-un stat membru, într-o țară sau teritoriu de peste mări sau într-o țară terță asociată programului, precum și orice organizație internațională poate solicita finanțare în cadrul programului. În cazul voluntariatului menționat la articolele 7 și 10, organizația participantă trebuie să fi obținut, ca o condiție prealabilă, o etichetă de calitate pentru a beneficia de finanțare în cadrul programului. În cazul proiectelor de solidaritate menționate la articolul 8, persoanele fizice pot să solicite, de asemenea, finanțare în numele unor grupuri informale de participanți. Ca regulă generală, cererea de finanțare se transmite agenției naționale din țara în care își are sediul entitatea, organizația sau persoana fizică.

CAPITOLUL VII

Programare, monitorizare și evaluare

Articolul 19

Programul de lucru

Programul este implementat prin programele de lucru menționate la articolul 110 din Regulamentul financiar. Programele de lucru precizează cuantumul aproximativ alocat fiecărei acțiuni în parte și modul în care se distribuie fondurile între statele membre și țările terțe asociate la program pentru acțiunile care urmează să fie gestionate prin intermediul agenției naționale. Programele de lucru sunt adoptate de Comisie prin intermediul actelor de punere în aplicare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 31.

Articolul 20

Monitorizare și raportare

(1)   În anexă sunt prevăzuți indicatori pentru raportarea progreselor înregistrate de program în direcția realizării obiectivelor generale și specifice stabilite la articolul 3.

(2)   Pentru a se asigura evaluarea eficientă a progreselor înregistrate de program în direcția realizării obiectivelor sale, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 30, pentru a modifica anexa privind indicatorii, în cazul în care se consideră necesar, și pentru a completa prezentul regulament cu dispoziții privind stabilirea unui cadru de monitorizare și evaluare.

(3)   Sistemul de raportare a performanței asigură faptul că datele pentru monitorizarea implementării și a rezultatelor programului sunt colectate în mod eficient, eficace, la timp și la nivelul adecvat de detaliere.

În acest scop, destinatarilor fondurilor din partea Uniunii și, după caz, statelor membre li se impun cerințe de raportare proporționale.

Articolul 21

Evaluare

(1)   Comisia efectuează evaluări în timp util pentru a putea contribui la procesul de luare a deciziilor.

(2)   Imediat ce sunt disponibile suficiente informații cu privire la implementarea programului, dar, în orice caz, nu mai târziu de 31 decembrie 2024, Comisia efectuează o evaluare intermediară a programului. Respectiva evaluare intermediară este însoțită, de asemenea, de o evaluare finală a Programului Corpul European de Solidaritate pentru perioada 2018-2020, care este utilizată la realizarea evaluării intermediare. În cadrul evaluării intermediare a programului se apreciază eficacitatea și performanțele globale ale programului, precum și punerea în aplicare a măsurilor de incluziune.

(3)   Fără a aduce atingere cerințelor prevăzute în capitolul IX și obligațiilor agențiilor naționale prevăzute la articolul 24, statele membre prezintă Comisiei, până la 31 mai 2024, un raport cu privire la implementarea și impactul programului pe teritoriile lor respective.

(4)   După caz și pe baza evaluării intermediare, Comisia prezintă o propunere legislativă de modificare a prezentului regulament.

(5)   După data de 31 decembrie 2027, dar, în orice caz, nu mai târziu de 31 decembrie 2031, Comisia efectuează o evaluare finală a rezultatelor și impactului programului.

(6)   Comisia transmite evaluările efectuate în temeiul prezentului articol, inclusiv evaluarea intermediară, însoțite de observațiile sale, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.

CAPITOLUL VIII

Informare, comunicare și diseminare

Articolul 22

Informare, comunicare și diseminare

(1)   Destinatarii finanțării din partea Uniunii fac publică originea respectivelor fonduri și asigură vizibilitatea finanțării din partea Uniunii, în special în cazul promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora, oferind informații coerente, concrete și proporționate adresate unor categorii de public diverse, printre care mass-media și publicul larg.

(2)   Comisia pune în aplicare acțiuni de informare și comunicare privind programul, acțiunile întreprinse în temeiul programului și rezultatele obținute. Resursele financiare alocate programului contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care respectivele priorități sunt legate de obiectivele prevăzute la articolul 3.

(3)   În cooperare cu Comisia, agențiile naționale elaborează o strategie consecventă în privința promovării și a difuzării și exploatării eficiente a rezultatelor activităților sprijinite în cadrul acțiunilor pe care le gestionează în cadrul programului. Agențiile naționale sprijină Comisia în legătură cu sarcina sa generală de a difuza informații cu privire la program, inclusiv informații cu privire la acțiuni și activități gestionate la nivel național și la nivelul Uniunii, și cu privire la rezultatele sale. Agențiile naționale informează grupurile-țintă relevante în legătură cu acțiunile și activitățile întreprinse în țările lor.

(4)   Organizațiile participante folosesc sintagma „Corpul european de solidaritate” în acțiunile de comunicare și de diseminare a informațiilor referitoare la program.

CAPITOLUL IX

Sistemul de gestiune și de audit

Articolul 23

Autoritatea națională

În fiecare stat membru și țară asociată la program, autoritățile naționale desemnate pentru gestionarea acțiunilor menționate la capitolul III din Regulamentul (UE) 2021/817 acționează, de asemenea, ca autorități naționale în cadrul programului. Articolul 26 alineatele (1), (2), (6), (7), (9), (10), (11), (12), (13) și (14) din Regulamentul (UE) 2021/817 se aplică mutatis mutandis autorităților naționale din cadrul programului.

Articolul 24

Agenția națională

(1)   În fiecare stat membru și țară asociată la program, agențiile naționale desemnate pentru gestionarea acțiunilor menționate la capitolul III din Regulamentul (UE) 2021/817 în țările respective acționează, de asemenea, ca agenții naționale în cadrul programului. Articolul 27 alineatele (1), (2) și (4)-(8) din Regulamentul (UE) 2021/817 se aplică mutatis mutandis autorităților naționale din cadrul programului.

(2)   Fără a aduce atingere articolului 27 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/817, agenția națională este responsabilă, de asemenea, de gestionarea tuturor etapelor ciclului de viață al respectivelor acțiuni ale programului enumerate în actele de punere în aplicare menționate la articolul 19 din prezentul regulament, în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) din Regulamentul financiar.

(3)   În cazul în care nu a fost desemnată nicio agenție națională pentru o țară terță, astfel cum se menționează la articolul 13 alineatul (1) din prezentul regulament, aceasta se instituie în conformitate cu articolul 27 din Regulamentul (UE) 2021/817.

Articolul 25

Comisia Europeană

(1)   Normele care se aplică relației dintre Comisie și o agenție națională se stabilesc, în conformitate cu articolul 27 din Regulamentul (UE) 2021/817, într-un document scris care:

(a)

stipulează standardele de control intern pentru agenția națională vizată și normele privind gestionarea, de către agențiile naționale, a fondurilor Uniunii destinate sprijinului sub formă de granturi;

(b)

include programul de lucru al agenției naționale, care cuprinde sarcinile de gestionare ale agenției naționale pentru care se furnizează sprijin din partea Uniunii; și

(c)

precizează obligațiile de raportare ale agenției naționale.

(2)   În fiecare an, Comisia pune la dispoziția agenției naționale următoarele fonduri:

(a)

fonduri pentru sprijin sub formă de granturi în statul membru sau în țara terță asociată la program în cauză pentru acțiunile programului a căror gestionare este încredințată agenției naționale;

(b)

o contribuție financiară în sprijinul sarcinilor de gestionare ale agenției naționale, care se instituie în conformitate cu procedurile prevăzute la articolul 28 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/817.

(3)   Comisia stabilește cerințele pentru programul de lucru al agenției naționale. Comisia nu pune la dispoziția agenției naționale fonduri ale programului decât după aprobarea oficială a programului de lucru al agenției naționale.

(4)   Pe baza cerințelor privind conformitatea pentru agențiile naționale menționate la articolul 26 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/817, Comisia revizuiește sistemele naționale de gestionare și control, declarația anuală privind gestionarea a agenției naționale și avizul organismului de audit independent cu privire la aceasta, ținând seama în mod corespunzător de informațiile din partea autorității naționale privind activitățile sale de monitorizare și supervizare referitoare la program.

(5)   După evaluarea declarației anuale privind gestionarea și a avizului organismului de audit independent cu privire la aceasta, Comisia adresează avizul și observațiile sale agenției naționale și autorității naționale.

(6)   În cazul în care Comisia nu poate accepta declarația anuală privind gestionarea sau avizul de audit independent cu privire la aceasta ori în cazul unei implementări nesatisfăcătoare a observațiilor Comisiei de către agenția națională, Comisia poate pune în aplicare orice măsură de precauție și corectivă necesară pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii în conformitate cu articolul 131 alineatul (3) primul paragraf litera (c) din Regulamentul financiar.

Articolul 26

Organismul de audit independent

(1)   Organismul de audit independent emite un aviz de audit referitor la declarația anuală privind gestionarea menționată la articolul 155 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul financiar. Aceasta constituie baza asigurării globale în temeiul articolului 127 din Regulamentul financiar.

(2)   Organismul de audit independent:

(a)

are competențele profesionale necesare pentru efectuarea de audituri în sectorul public;

(b)

garantează că auditurile sale iau în considerare standardele de audit acceptate pe plan internațional; și

(c)

nu se află într-o situație de conflict de interese cu privire la entitatea juridică din care face parte agenția națională și este independent, în ceea ce privește funcțiile acestuia, față de entitatea juridică din care face parte agenția națională.

(3)   Organismul de audit independent furnizează Comisiei și reprezentanților săi, precum și Curții de Conturi acces deplin la toate documentele și rapoartele în sprijinul avizului de audit pe care îl emite referitor la declarația anuală privind gestionarea a agenției naționale.

CAPITOLUL X

Sistemul de control

Articolul 27

Principiile sistemului de control

(1)   Comisia este responsabilă de controalele de supervizare cu privire la acțiunile programului gestionate de agențiile naționale. Ea stabilește cerințele minime pentru controalele efectuate de agenția națională și de organismul de audit independent.

(2)   Agențiile naționale sunt responsabile de controalele primare ale beneficiarilor de granturi pentru acțiunile programului care le sunt încredințate. Respectivele controale oferă o asigurare rezonabilă cu privire la faptul că granturile acordate sunt utilizate în conformitate cu destinația lor și cu normele aplicabile ale Uniunii.

(3)   În ceea ce privește fondurile programului transferate către agențiile naționale, Comisia asigură coordonarea adecvată a controalelor sale cu autoritățile naționale și cu agențiile naționale, pe baza principiului auditului unic și în urma unei analize bazate pe riscuri. Prezentul alineat nu se aplică investigațiilor efectuate de OLAF.

Articolul 28

Protecția intereselor financiare ale Uniunii

În cazul în care o țară terță participă la program printr-o decizie adoptată în temeiul unui acord internațional sau în temeiul oricărui alt instrument juridic, țara terță în cauză acordă accesul și drepturile necesare pentru ca ordonatorul de credite competent, OLAF și Curtea de Conturi să își exercite în mod cuprinzător competențele. În cazul OLAF, aceste drepturi includ dreptul de a efectua investigații, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013.

CAPITOLUL XI

Complementaritate

Articolul 29

Complementaritatea acțiunii Uniunii

(1)   Acțiunile programului sunt consecvente și complementare cu politicile, instrumentele și programele relevante de la nivelul Uniunii, în special cu Programul Erasmus+, precum și cu rețelele existente la nivelul Uniunii care sunt relevante pentru activitățile programului.

(2)   Acțiunile programului sunt, de asemenea, consecvente și complementare cu politicile, programele și instrumentele relevante de la nivel național din statele membre și din țările terțe asociate la program. În acest sens, Comisia, autoritățile naționale și agențiile naționale efectuează schimburi de informații cu privire la sistemele și prioritățile existente la nivel național legate de solidaritate și tineret, pe de o parte, și de acțiunile din cadrul programului, pe de altă parte, cu scopul de a avea drept bază bunele practici relevante și de a obține eficiență și eficacitate.

(3)   Voluntariatul astfel cum este prevăzut la articolul 10 este consecvent și complementar în special cu alte domenii ale acțiunii externe a Uniunii, în special cu politica de ajutor umanitar, cu politica de cooperare pentru dezvoltare, cu politica de extindere, cu politica de vecinătate și cu mecanismul de protecție civilă al Uniunii.

(4)   O acțiune care a beneficiat de o contribuție în cadrul programului poate primi o contribuție și din partea unui alt program al Uniunii, cu condiția ca aceste contribuții să nu acopere aceleași costuri. Normele programului relevant al Uniunii se aplică contribuției corespunzătoare la acțiune. Finanțarea cumulativă nu depășește costurile eligibile totale ale acțiunii. Sprijinul din partea diferitelor programe ale Uniunii poate fi calculat pe bază proporțională în conformitate cu documentele care stabilesc condițiile de acordare a sprijinului.

(5)   Proiectele de propuneri pot primi sprijin din partea Fondului european de dezvoltare regională sau a Fondului social european Plus, în conformitate cu articolul 73 alineatul (4) din Regulamentul privind dispozițiile comune pentru 2021-2027, în cazul în care li s-a acordat o etichetă „marca de excelență” în cadrul programului, ca urmare a îndeplinirii următoarelor condiții cumulative:

(a)

au fost evaluate în cadrul unei cereri de propuneri lansate în cadrul programului;

(b)

respectă cerințele minime de calitate din respectiva cerere de propuneri; și

(c)

nu pot fi finanțate în cadrul cererii de propuneri respective din cauza unor constrângeri bugetare.

CAPITOLUL XII

Dispoziții tranzitorii și finale

Articolul 30

Exercitarea delegării de competențe

(1)   Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)   Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 20 se conferă Comisiei pe durata programului.

(3)   Delegarea de competențe prevăzută la articolul 20 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)   Înaintea adoptării unui act delegat, Comisia se consultă cu experții desemnați de fiecare stat membru, în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

(5)   De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)   Un act delegat adoptat în temeiul articolului 20 intră în vigoare numai dacă nici Parlamentul European, nici Consiliul nu a ridicat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau dacă, înaintea expirării termenului respectiv, ambele instituții au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se amână cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 31

Procedura comitetului

(1)   Comisia este asistată de un comitet. Respectivul comitet este un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)   În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 32

Abrogarea

Regulamentele (UE) 2018/1475 și (UE) nr. 375/2014 se abrogă cu efect de la 1 ianuarie 2021.

Articolul 33

Dispoziții tranzitorii

(1)   Prezentul regulament nu afectează continuarea sau modificarea acțiunilor inițiate în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1475 sau (UE) nr. 375/2014, care continuă să se aplice acțiunilor respective până la încheierea acestora.

(2)   Pachetul financiar aferent programului poate acoperi, de asemenea, cheltuielile de asistență tehnică și administrativă necesare pentru a asigura tranziția între program și măsurile adoptate în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1475 sau (UE) nr. 375/2014.

(3)   În conformitate cu articolul 193 alineatul (2) al doilea paragraf litera (a) din Regulamentul financiar și prin derogare de la articolul 193 alineatul (4) din regulamentul menționat, în cazuri justificate în mod corespunzător specificate în decizia de finanțare, activitățile sprijinite în temeiul prezentului regulament și costurile aferente suportate în 2021 pot fi considerate eligibile începând cu 1 ianuarie 2021, chiar dacă respectivele activități au fost puse în aplicare și costurile respective au fost suportate înainte de depunerea cererii de grant.

(4)   Dacă este necesar, pot fi introduse în bugetul Uniunii credite pentru perioada de după 2027, pentru a acoperi cheltuielile prevăzute la articolul 11 alineatul (3) și pentru a permite gestionarea acțiunilor și a activităților nefinalizate până la 31 decembrie 2027.

(5)   Statele membre asigură, la nivel național, tranziția fără probleme de la acțiunile desfășurate în cadrul Programului Corpul european de solidaritate 2018-2020 la cele care urmează să fie desfășurate în cadrul programului.

Articolul 34

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2021.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 20 mai 2021.

Pentru Parlamentul European

Președintele

D.M. SASSOLI

Pentru Consiliu

Președintele

A.P. ZACARIAS


(1)  JO C 62, 15.2.2019, p. 201.

(2)  JO C 86, 7.3.2019, p. 282.

(3)  Poziția Parlamentului European din 12 martie 2019 (JO C 23, 21.1.2021, p. 218) și poziția în primă lectură a Consiliului din 20 aprilie 2021 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial). Poziția Parlamentului European din 18 mai 2021 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial).

(4)  JO C 25, 30.1.2008, p. 1.

(5)  JO C 456, 18.12.2018, p. 1.

(6)  Regulamentul (UE) 2021/817 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2021 de instituire a Erasmus+: Programul Uniunii pentru educație și formare, tineret și sport, și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1288/2013 (JO L 189, 28.5.2021, p. 1).

(7)  Regulamentul (UE) nr. 1288/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a acțiunii „Erasmus+”: Programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport și de abrogare a Deciziilor nr. 1719/2006/CE, nr. 1720/2006/CE și nr. 1298/2008/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 50).

(8)  Regulamentul (UE) nr. 375/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 3 aprilie 2014 de instituire a Corpului voluntar european de ajutor umanitar (inițiativa „Voluntari UE pentru ajutor umanitar”) (JO L 122, 24.4.2014, p. 1).

(9)  Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului din 17 decembrie 2020 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 (JO L 433 I, 22.12.2020, p. 11).

(10)  Recomandarea Consiliului din 20 decembrie 2012 privind validarea învățării nonformale și informale (JO C 398, 22.12.2012, p. 1).

(11)  Directiva (UE) 2016/2102 a Parlamentului European și a Consiliului din 26 octombrie 2016 privind accesibilitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public (JO L 327, 2.12.2016, p. 1).

(12)  Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).

(13)  Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).

(14)  Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.1995, p. 1).

(15)  Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).

(16)  Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).

(17)  Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).

(18)  Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă (JO L 303, 2.12.2000, p. 16).

(19)  JO L 433I, 22.12.2020, p. 28.

(20)  JO L 1, 3.1.1994, p. 3.

(21)  Decizia 2013/755/UE a Consiliului din 25 noiembrie 2013 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană („Decizia de asociere peste mări”) (JO L 344, 19.12.2013, p. 1).

(22)  JO L 123, 12.5.2016, p. 1.

(23)  Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(24)  Regulamentul (UE) 2018/1475 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 octombrie 2018 de stabilire a cadrului juridic al Corpului european de solidaritate și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1288/2013, a Regulamentului (UE) nr. 1293/2013 și a Deciziei nr. 1313/2013/UE (JO L 250, 4.10.2018, p. 1).

(25)  Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa, de stabilire a normelor sale de participare și de diseminare și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1290/2013 și (UE) nr. 1291/2013 (JO L 170, 12.5.2021, p. 1).


ANEXĂ

Măsurătorile indicatorilor cantitativi sunt defalcate, după caz, în funcție de țară, experiență profesională, nivel de instruire, gen, tip de acțiune și activitate.

Următoarele domenii trebuie să fie monitorizate:

(a)

numărul de participanți la activități de solidaritate;

(b)

ponderea participanților cu mai puține oportunități;

(c)

numărul de organizații care dețin eticheta de calitate;

(d)

ponderea participanților care sunt tineri cu mai puține oportunități;

(e)

ponderea participanților care raportează rezultate pozitive ale învățării;

(f)

ponderea participanților în cazul cărora rezultatele învățării sunt documentate cu ajutorul unor instrumente de transparență și recunoaștere al Uniunii, precum Youthpass și Europass, sau al unor instrumente de la nivel național;

(g)

gradul general de satisfacție al participanților în ceea ce privește calitatea activităților;

(h)

ponderea activităților care vizează obiective privind clima;

(i)

gradul de satisfacție al voluntarilor implicați în sectorul ajutorului umanitar și al organizațiilor participante în ceea ce privește contribuția umanitară efectivă a activităților de pe teren;

(j)

numărul de activități desfășurate în țări terțe care contribuie la consolidarea poziției actorilor locali și a comunităților locale și care vin în completarea voluntariatului în cadrul Corpului voluntar european de ajutor umanitar.


Top