(1)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 248/2011 al Consiliului (2), Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de anumite produse din fibră de sticlă cu filament continuu (denumite în continuare „AFS”) originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC” sau „China”). Taxa, bazată pe nivelul de eliminare a prejudiciului, a variat de la 7,3 % până la 13,8 %.

(2)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1379/2014 al Comisiei (3), în urma unei anchete antisubvenții și a unei reexaminări intermediare parțiale a măsurilor antidumping, Comisia a modificat taxa antidumping inițială pentru valori cuprinse între 0 % și 19,9 % și a impus o taxă compensatorie suplimentară cuprinsă între 4,9 % și 10,3 %.

(3)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/724 al Comisiei (4), în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a extins taxele antidumping pentru o perioadă suplimentară de cinci ani.

(4)

Prin urmare, măsurile compensatorii și antidumping combinate rezultate variază de la 4,9 % până la 30,2 %.

(5)

Sunt în vigoare, de asemenea, măsuri privind importurile de AFS originare din Egipt. Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/870 al Comisiei (5), în urma unei anchete antisubvenție, Comisia a instituit o taxă compensatorie definitivă la importurile de anumite produse din fibră de sticlă cu filament continuu originare din Egipt. Taxa, bazată pe nivelul de subvenționare, a fost de 13,1 %.

(6)

La 17 decembrie 2019, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor în ceea ce privește importurile de AFS originare din Republica Populară Chineză. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (denumit în continuare „avizul de deschidere”) (6).

(7)

Comisia a deschis ancheta în urma unei cereri de reexaminare depuse de către Asociația europeană a producătorilor de fibră de sticlă (European Glass Fibre Producers Association – denumită în continuare „APFE” sau „solicitantul”) în numele unor producători reprezentând mai mult de 50 % din producția totală de anumite produse din fibră de sticlă cu filament din Uniune. Cererea conținea elemente de probă privind probabilitatea continuării subvenționării și a continuării și reapariției prejudiciului în detrimentul industriei din Uniune care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea anchetei.

(8)

Înainte de deschiderea anchetei antisubvenție, Comisia a notificat Guvernului Chinei (denumit în continuare „GC”) (7) că primise o cerere documentată în mod corespunzător și a invitat GC la consultări în conformitate cu articolul 10 alineatul (7) din regulamentul de bază. GC nu a răspuns și, prin urmare, nu au avut loc consultări.

(9)

Ancheta privind subvenționarea și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2019 și 31 decembrie 2019 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a cuprins perioada dintre 1 ianuarie 2016 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”).

(10)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la anchetă. În plus, Comisia a informat în mod specific solicitantul, GC, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori cunoscuți, importatorii cunoscuți și utilizatorii în legătură cu deschiderea anchetei și i-a invitat să participe.

(11)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a formula observații cu privire la deschiderea anchetei și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale. Cu toate acestea, nu au fost solicitate audieri.

(12)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion de părți interesate, în conformitate cu articolul 27 din regulamentul de bază.

(13)

În avizul de deschidere, Comisia a declarat că a decis să limiteze ancheta la un număr rezonabil de producători din Uniune, prin aplicarea eșantionării. La selectarea eșantionului, Comisia s-a bazat pe cel mai mare volum reprezentativ de producție care putea fi examinat în mod rezonabil având în vedere timpul disponibil. Eșantionul selectat inițial a fost același ca și pentru ancheta antisubvenție separată privind același produs originar din Egipt. Eșantionul a fost considerat reprezentativ pentru industria Uniunii. Nu s-au primit observații cu privire la eșantion.

(14)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a constitui un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(15)

Nu au fost primite răspunsuri.

(16)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori cunoscuți din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(17)

Trei producători-exportatori sau grupuri de producători-exportatori din RPC au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion.

(18)

Prin urmare, Comisia a decis că eșantionarea nu este necesară și a solicitat tuturor părților care au cooperat să completeze și să returneze chestionarul destinat producătorilor-exportatori.

(19)

Chestionarele pentru producătorii, importatorii, utilizatorii din Uniune și producătorii-exportatori din RPC au fost publicate online (8) în ziua deschiderii procedurii. În plus, în ziua deschiderii anchetei, Comisia a trimis GC un chestionar.

(20)

Nu s-au primit răspunsuri la chestionar de la niciun producător-exportator chinez.

(21)

Comisia nu a primit niciun răspuns la chestionarul trimis GC.

(22)

Fără a aduce atingere aplicării articolului 28 din regulamentul de bază, Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare și care au fost puse la dispoziție în timp util de către părți pentru stabilirea subvenției, a prejudiciului și a interesului Uniunii.

(23)

Având în vedere pandemia de COVID-19 și măsurile de izolare puse în aplicare de diferite state membre, precum și de diferite țări terțe, Comisia nu a putut efectua vizite de verificare în temeiul articolului 26 din regulamentul de bază.

(24)

Comisia a efectuat o verificare la distanță a tuturor informațiilor considerate necesare pentru constatările sale. Comisia a efectuat verificări la distanță ale următoarelor societăți/părți:

—

European Owens Corning Fibreglass SPRL, Belgia

—

Johns Manville Slovakia a.s., Slovacia

—

3B Fibreglass SPRL, Belgia

(25)

GC nu a răspuns la chestionarul care i-a fost trimis în termenul stabilit în avizul de deschidere.

(26)

La 10 martie 2020, Comisia a trimis GC o notă verbală. Nota verbală a informat GC că Comisia nu a primit în termenul prevăzut niciun răspuns la chestionar din partea GC și a solicitat GC să răspundă în termen de 10 zile.

(27)

Nu s-a primit niciun răspuns din partea GC.

(28)

Prin urmare, în absența unui răspuns la chestionar, Comisia a utilizat datele disponibile în temeiul articolului 28 din regulamentul de bază în ceea ce privește informațiile solicitate GC.

(29)

Datele respective s-au bazat în principal pe constatările anchetei privind subvenționarea importurilor de materiale din fibră de sticlă (denumită în continuare „ancheta privind MFS”) care au fost publicate la 15 iunie 2020 (9).

(30)

Comisia a remarcat faptul că MFS sunt fabricate din AFS, care reprezintă cel mai important factor de producție în procesul de fabricare a MFS, reprezentând aproximativ 70 % din costul de producție a MFS. Prin urmare, există o suprapunere semnificativă între produse.

(31)

Conform informațiilor aflate la dispoziția Comisiei, producătorii-exportatori ai AFS sunt aceiași producători-exportatori care au fost anchetați recent în cazul privind MFS, prin urmare există o suprapunere inclusiv din acest punct de vedere.

(32)

Prin urmare, toate sistemele de subvenții orizontale precum stimulentele fiscale, împrumuturile în condiții preferențiale etc. sunt în avantajul tuturor activităților acestor societăți, inclusiv în ceea ce privește AFS. PA pentru cazul privind MFS a fost anul calendaristic 2018, prin urmare ea a fost foarte apropiată de PAR pentru prezenta anchetă.

(33)

Nu există dovezi la dosar care să sugereze că subvențiile pentru producătorii de MFS au fost întrerupte sau că politicile preferențiale relevante subiacente nu mai sunt aplicabile. Din toate aceste motive, constatările din cazul privind MFS constituie date adecvate disponibile în acest caz.

(34)

Atunci când datele din cazul privind MFS nu au fost relevante sau când a fost necesar ca ele să fie completate cu date și dovezi suplimentare, Comisia s-a bazat pe informațiile cuprinse în cererea de reexaminare, pe alte decizii relevante anterioare din cadrul anchetelor privind taxele compensatorii referitoare la RPC, sau pe alte elemente de probă relevante.

(35)

Cei trei producători-exportatori chinezi care au fost invitați să trimită răspunsuri la chestionar nu au făcut acest lucru în termenul stabilit în avizul de deschidere.

(36)

La 10 martie 2020, Comisia a trimis scrisori celor trei producători-exportatori chinezi informându-i cu privire la faptul că nu a primit răspunsul lor la chestionar și le-a solicitat să răspundă în termen de 10 zile.

(37)

Unul dintre producătorii-exportatori chinezi nu a răspuns.

(38)

Ceilalți doi producători-exportatori chinezi au răspuns la scrisoarea trimisă la 10 martie 2020, dar au solicitat amândoi să fie scutiți de responsabilitatea de a răspunde la chestionarul Comisiei. Această cerere nu a avut legătură cu pandemia de COVID și nu a constituit un motiv valabil pentru a nu coopera.

(39)

Prin urmare, în absența unui răspuns la chestionar, Comisia a utilizat datele disponibile în temeiul articolului 28 din regulamentul de bază în ceea ce privește informațiile care trebuiau să fie furnizate de producătorii-exportatori chinezi.

(40)

Aceste date disponibile au inclus constatările specifice societății din cadrul anchetei privind MFS în ceea ce privește avantajul conferit producătorilor-exportatori chinezi pe parcursul perioadei de anchetă aferentă anchetei privind MFS, și anume anul calendaristic 2018, în măsura în care constatările respective sunt legate de AFS.

(41)

Comisia a considerat, în absența unor elemente de probă contrare, că avantajul constatat în ancheta privind MFS și care a putut fi asociat AFS a continuat în cursul anului calendaristic 2019.

(42)

Având în vedere lipsa de cooperare atât din partea producătorilor-exportatori chinezi de AFS, cât și din partea GC, Comisia nu a fost în măsură să calculeze avantajul de care au beneficiat producătorii-exportatori chinezi de AFS datorită acestor practici de subvenționare în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(43)

Cu toate acestea, Comisia a fost în măsură să preia constatările Regulamentului privind MFS în ceea ce privește avantajul și să considere că aceste constatări au fost aplicabile producătorilor-exportatori chinezi de AFS în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(44)

Acest lucru se datorează faptului că niciuna dintre practicile de subvenționare anchetate nu a fost direct legată de producția sau exportul de MFS, ci au fost mai degrabă subvenții care au adus avantaje întregii societăți sau întregului grup de societăți chineze care au fabricat, de asemenea, AFS. Prin urmare, în cadrul anchetei privind MFS, Comisia a stabilit mai întâi avantajul de care a beneficiat producătorul-exportator și apoi a repartizat avantajul respectiv în funcție de cifra lor de afaceri totală pentru toate produsele vândute de producătorul-exportator, inclusiv AFS.

(45)

Produsele care fac obiectul prezentei anchete de reexaminare sunt fire tăiate din fibră de sticlă, având o lungime de maximum 50 mm (denumite în continuare „fire tăiate”); semitorturi din fibră de sticlă, cu excepția semitorturilor din fibră de sticlă care sunt impregnate și acoperite și prezintă o pierdere la calcinare de peste 3 % (determinată conform standardului ISO 1887) (denumite în continuare „semitorturi”); și covorașe de filamente din fibră de sticlă, cu excepția covorașelor din vată de sticlă (denumite în continuare „covorașe”) care se încadrează în prezent la codurile NC 7019 11 00, ex 7019 12 00 (codurile TARIC 7019120022, 7019120025, 7019120026, 7019120039) și 7019 31 00 (denumit în continuare „produsul care face obiectul reexaminării”).

(46)

Produsul care face obiectul reexaminării este materia primă cel mai des utilizată pentru a consolida rășinile termoplastice și termorezistente din industria materialelor compozite. Materialele compozite care rezultă (materiale plastice armate cu fibră de sticlă cu filament) se utilizează în multe ramuri industriale: industria autovehiculelor, electrică/electronică, a paletelor de turbine eoliene, a construcțiilor, a rezervoarelor/conductelor, a bunurilor de consum, aerospațială/militară etc.

(47)

Ancheta a arătat că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

(48)

Comisia a considerat că produsele respective sunt, prin urmare, produse similare în sensul articolului 2 litera (c) din regulamentul de bază.

(49)

Înainte de a analiza presupusa subvenționare sub formă de subvenții sau de programe de subvenționare specifice, Comisia a evaluat planurile, proiectele și alte documente guvernamentale, care au fost relevante pentru mai multe subvenții sau programe de subvenționare. Având în vedere lipsa cooperării din partea GC, astfel cum s-a menționat mai sus, Comisia a utilizat informațiile prezentate în cererea de reexaminare și constatările anchetei privind MFS, în măsura în care acestea au putut fi asociate cu AFS.

(50)

Aceasta a constatat că toate subvențiile sau programele de subvenționare care fac obiectul evaluării fac parte din procesul de implementare a planificării centralizate a GC vizând încurajarea industriei AFS, din motivele menționate mai jos.

(51)

Cel de al 12-lea plan cincinal pentru dezvoltarea economică și socială națională a RPC (denumit în continuare „cel de al 12-lea plan cincinal”) a subliniat importanța industriei materialelor noi, care include producția de AFS, ca „industrie emergentă strategică” și prevede că aceasta trebuie să se dezvolte într-o „industrie-pilon fruntașă” prin intermediul unui sprijin și al unor orientări cuprinzătoare în materie de politică (10). În plus, cel de al 13-lea plan cincinal pentru dezvoltarea economică și socială națională a RPC (denumit în continuare „cel de al 13-lea plan cincinal”), care vizează perioada 2016-2020, urmărește să dezvolte alte industrii producătoare de noi materiale prin consolidarea cercetării și a dezvoltării și prin sporirea capacității de inovare a industriei producătoare (11).

(52)

Cel de al 13-lea plan cincinal evidențiază viziunea strategică a GC pentru îmbunătățirea și promovarea industriilor-cheie. El subliniază rolul inovației tehnologice în dezvoltarea economică a RPC, precum și importanța continuă a principiilor dezvoltării ecologice. Conform capitolului 5 din plan, una dintre principalele direcții de dezvoltare este promovarea modernizării structurii industriale tradiționale, la fel ca în cazul celui de al 12-lea plan cincinal. Capitolul 22 prezintă mai pe larg această idee, explicând strategia de modernizare a industriei tradiționale din RPC prin promovarea reconversiei tehnologice a acesteia. În acest sens, în cel de al 13-lea plan cincinal se afirmă că societățile vor fi sprijinite „pentru a se îmbunătăți per ansamblu în domenii precum tehnologia produsului, echipamentele industriale, protecția mediului și eficiența energetică”.

(53)

Cel de al 13-lea plan cincinal menționează noile materiale de mai multe ori: „vom avansa mai rapid pentru a realiza progrese inovatoare în privința tehnologiilor de bază în domenii precum informațiile și comunicațiile de nouă generație, energia nouă, materialele noi […]” (12). Planul prevede, de asemenea, că vor exista proiecte realizate cu privire la principalele noi domenii de cercetare, dezvoltare și aplicare (13).

(54)

Industria materialelor noi este considerată drept industrie „încurajată” în temeiul inițiativei „Made in China 2025” (14), fiind astfel eligibilă pentru a beneficia de o finanțare substanțială din partea statului. Au fost create o serie de fonduri pentru sprijinirea inițiativei „Made in China 2025” și, astfel, indirect, pentru sprijinirea industriei AFS, cum ar fi Fondul național pentru circuite integrate, Fondul pentru tehnici avansate de producție și Fondul de investiții în industrii emergente (15).

(55)

În plus, AFS sunt adesea menționate în categoria „materialelor noi”. Foaia de parcurs „Made in China 2025” (16) enumeră 10 sectoare strategice, care sunt industriile-cheie pentru GC. Aceasta descrie în sectorul 9 „materialele noi” și subcategoriile aferente, inclusiv materialele fundamentale avansate (punctul 9.1), materialele strategice-cheie (punctul 9.2), printre care fibrele de înaltă performanță și materialele compozite, materiale energetice noi (17). Noile materiale beneficiază, prin urmare, de avantajele care decurg din mecanismele de sprijin enumerate în document, inclusiv, printre altele, politicile de sprijin financiar, politica fiscală și privind impozitele, supravegherea și sprijinul exercitate de Consiliul de stat (18).

(56)

În plus, în continuarea foii de parcurs „Made in China 2025”, în noiembrie 2016, lista celor 10 sectoare strategice a fost transpusă într-un Catalog cu patru elemente esențiale publicat de Comitetul consultativ pentru strategia națională de producție (National Manufacturing Strategy Advisory Committee – NMSAC), un grup consultativ pentru Grupul director național de mici dimensiuni pentru construirea unei capacități naționale de producție. În acest catalog, fiecare dintre cele 10 sectoare strategice este împărțit în patru capitole: (i) piesele de schimb esențiale; (ii) materialele esențiale-cheie; (iii) procesele/tehnologiile esențiale avansate; și (iv) platformele tehnologice industriale. Fibra de sticlă este inclusă în sectorul 7: echipament electric, punctul II material esențial-cheie: subpunctul 16 panouri izolatoare din fibră de sticlă și în sectorul 9: materiale noi, punctul II materiale esențiale-cheie, subpunctul 10. Fibre de înaltă performanță, monomeri și materiale compozite și subpunctul 24. Materiale pe bază de sticlă.

(57)

În plus, Planul de dezvoltare a industriei materialelor de construcții (2016-2020) promovează, de asemenea, industria AFS. Planul respectiv prevede optimizarea structurii industriale, printre altele prin extinderea industriilor emergente, cum ar fi industriile producătoare de materiale pe bază de sticlă, ceramică industrială, lentile intraoculare, fibre și compozite de înaltă performanță, precum și grafen și materiale modificate. Acest obiectiv urmează să fie realizat prin intermediul finanțării guvernamentale, al politicilor fiscale, financiare, energetice, de stabilire a prețurilor și de protecție a mediului, precum și prin sprijinul pentru capital în vederea participării la fuziuni, achiziții și restructurări de întreprinderi din domeniul materialelor de construcții, prin diverse mijloace, inclusiv prin acordarea de împrumuturi (19).

(58)

Industria AFS este vizată, de asemenea, de Planul cincinal pentru producția inteligentă (2016-2020), publicat de Ministerul industriei și al tehnologiei informației (Ministry of Industry and Information Technology – „MIIT”) din China, care stabilește 10 sarcini-cheie care au ca scop scurtarea ciclului de dezvoltare a produselor, îmbunătățirea eficienței producției, a calității produselor, reducerea costurilor de operare, a resurselor și a consumului de energie, precum și accelerarea dezvoltării producției inteligente.

(59)

În plus, catalogul de produse de înaltă tehnologie pentru export din China emis de Ministerul Științei și Tehnologiei, Ministerul Comerțului Exterior și Administrația generală a vămilor enumeră 1900 de produse de înaltă tehnologie din 8 categorii, care sunt vizate de politicile preferențiale privind exporturile ale GC. Una dintre categorii este categoria „Noi materiale”, care include AFS (20). În plus, catalogul produselor de înaltă tehnologie din China, emis de Ministerul Științei și Tehnologiei, Ministerul Finanțelor și Administrația Națională a Impozitelor face trimitere la 11 domenii, printre care „categoria materialelor noi”.

(60)

În plus, în conformitate cu Legea privind progresul științific și tehnologic din RPC, întreprinderile de înaltă tehnologie stabilite în zonele de dezvoltare de înaltă tehnologie pot beneficia de pe urma unei liste de politici preferențiale, care include: (i) o rată a impozitului pe profit al întreprinderilor de 15 %, în locul ratei normale de 25 %; (ii) dacă valoarea producției de produse pentru export atinge 70 % din valoarea totală pentru anul respectiv, rata impozitului pe profit al întreprinderilor este redusă la 10 %; (iii) întreprinderile de înaltă tehnologie înființate recent sunt scutite de impozitul pe profit al întreprinderilor în primii doi ani de la data la care începe producția; (iv) întreprinderile de înaltă tehnologie înființate recent sunt scutite de la plata impozitului pentru construcții; (v) pentru unitățile de dezvoltare, producție și exploatare a noilor tehnologii, terenul pentru activități de cercetare și dezvoltare este scutit de impozite; (vi) echipamentele utilizate de întreprinderile de înaltă tehnologie pentru producția și dezvoltarea de înaltă tehnologie fac obiectul amortizării accelerate; (vii) produsele pentru export fabricate de întreprinderile de înaltă tehnologie sunt scutite de tarifele la export, cu excepția celor care sunt restricționate de stat sau care privesc anumite produse etc. (21).

(61)

Pe baza informațiilor cuprinse în cererea de reexaminare și în Avizul de deschidere, Comisia a anchetat următoarele practici de subvenționare:

(62)

Mai precis, Comisia a investigat:

(63)

Comisia a anchetat, de asemenea, cu privire la furnizarea de către guvern de terenuri și de energie electrică, precum și de materii prime contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată.

(64)

Aceste practici de subvenționare au făcut obiectul unor măsuri compensatorii în cadrul anchetei antisubvenție inițiale, instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1379/2014.

(65)

Conform informațiilor aflate la dispoziția Comisiei, Banca de export-import a Chinei (denumită în continuare „EXIM Bank”) oferă împrumuturi subordonate rezultatelor la export la rate preferențiale societăților chineze care produc noi produse de ultimă generație și de înaltă tehnologie, produse cu drepturi de proprietate intelectuală indigene, mărci deținute de societăți autonome, produse cu înaltă valoare adăugată și produse software care sunt înregistrate de autorități pentru industrie și comerț (22).

(66)

Conform informațiilor de care dispune Comisia, producătorii chinezi de AFS sunt eligibili pentru împrumuturi direcționate spre exporturi, în calitate de producători de noi produse de înaltă tehnologie și/sau de mărci proprii, având în vedere faptul că mai mulți producători sunt recunoscuți drept „întreprinderi naționale de înaltă tehnologie” sau au primit statutul de marcă celebră, marcă de top etc.

(67)

În plus, EXIM Bank asistă inclusiv exportatorii prin credite-cumpărător la export. Companiilor străine li se acordă credite pentru finanțarea importului de produse, tehnologii și servicii chinezești (23).

(68)

În anchetele anterioare, mai ales în ancheta privind MFS, Comisia a verificat dacă băncile de stat acționau ca organisme publice în sensul articolului 3 și al articolului 2 litera (b) din regulamentul de bază. În acest sens, testul aplicabil pentru a stabili că o întreprindere de stat este un organism public constă în următoarele (24):

(69)

„Ceea ce contează este dacă o entitate este învestită cu autoritate de a exercita funcții guvernamentale, mai degrabă decât modul în care se realizează acest lucru. Există multe moduri diferite în care guvernul, în sensul strict al cuvântului, ar putea conferi autoritate entităților. În consecință, pentru a demonstra că o astfel de autoritate a fost conferită unei anumite entități, pot fi relevante diferite tipuri de elemente de probă. Elementele de probă care arată că o entitate exercită, de fapt, funcții guvernamentale pot dovedi că aceasta deține sau a fost învestită cu autoritate guvernamentală, în special atunci când aceste elemente de probă indică o practică susținută și sistematică. Prin urmare, în opinia noastră, elementele de probă din care rezultă că un guvern exercită un control semnificativ asupra unei entități și a comportamentului acesteia pot dovedi, în anumite circumstanțe, că respectiva entitate deține autoritate guvernamentală și că ea exercită această autoritate în îndeplinirea funcțiilor publice. Cu toate acestea, subliniem faptul că, în afara unei delegări exprese a autorității într-un instrument juridic, existența unei simple legături oficiale între o entitate și guvern în sens restrâns este improbabil să fie suficientă pentru a constata deținerea autorității guvernamentale. Astfel, de exemplu, simplul fapt că un guvern este acționarul majoritar al unei entități nu demonstrează că un guvern exercită un control semnificativ asupra comportamentului entității respective sau, cu atât mai puțin, că guvernul a conferit acesteia o autoritate guvernamentală. Cu toate acestea, în anumite cazuri, dacă elementele de probă arată că indiciile formale ale controlului guvernamental sunt multiple și dacă există totodată elemente de probă potrivit cărora acest control a fost exercitat într-un mod semnificativ, atunci respectivele elemente de probă pot permite tragerea concluziei că entitatea în cauză exercită o autoritate guvernamentală.”

(70)

Comisia a încercat să obțină informații despre deținerea în proprietate de către stat, precum și indicii formale ale existenței controlului guvernamental în băncile de stat. Cu toate acestea, din cauza lipsei de cooperare din partea GC și a producătorilor-exportatori incluși în eșantion, Comisia a trebuit să se bazeze în întregime pe datele disponibile. În acest sens, Comisia a considerat constatările anchetei privind MFS drept o sursă fiabilă de informații. Constatările respective sunt, de fapt, foarte recente și au analizat același comportament al acelorași instituții financiare și acelorași sisteme precum cele aplicabile în cazul de față.

(71)

În ancheta privind MFS și în alte anchete, Comisia a concluzionat că următoarele bănci erau deținute parțial sau integral de statul însuși sau de persoane juridice deținute de stat: EXIM Bank, China Development Bank (Banca Chineză de Dezvoltare), China Construction Bank (Banca Chineză de Construcții), Industrial and Commercial Bank of China (Banca Industrială și Comercială Chineză), Bank of Communications (Banca Comunicațiilor), China Everbright Bank (Banca Everbright China), Postal Savings Bank (Banca de Economii a Poștei), China Merchants Bank (Banca Chineză a Comercianților), Shanghai Pudong Development Bank (Banca de Dezvoltare Shanghai Pudong), China Industrial Bank (Banca Industrială Chineză), Shenyang Rural Commercial Bank (Banca Comercială Rurală Shenyang), Bank of Shanghai (Banca Shanghaiului), Ningbo Bank (Banca Ningbo), China CITIC Bank (Banca CITIC China), China Guangfa Bank (Banca Chineză Guangfa), China Bohai Bank (Banca Chineză Bohai), Huaxia Bank (Banca Huaxia), Hankou Bank (Banca Hankou), Hubei Bank (Banca Hubei), Huishang Bank (Banca Huishang), Dongying Bank (Banca Dongying), Bank of Tianjin (Banca din Tianjin), Bank of Kunlun (Banca din Kunlun), Shanghai Rural Commercial Bank (Banca Comercială Rurală Shanghai), China Industrial International Trust Limited, Daye Trust Co., Ltd., Sinotruk Finance Co., Ltd. Întrucât nu au fost furnizate informații care să indice contrariul, Comisia a menținut aceeași concluzie în cadrul prezentei anchete.

(72)

Comisia a stabilit, de asemenea, absența unor informații specifice care să indice contrariul, proprietatea și controlul GC pe baza unor indicii formale. În special, pe baza datelor disponibile, responsabilii la nivel înalt și autoritățile de supraveghere din băncile deținute de stat par a fi desemnați de GC și a răspunde în fața acestuia.

(73)

În anchetele respective, Comisia a concluzionat, de asemenea, că GC exercită un control semnificativ asupra acestor instituții financiare.

(74)

În analiza sa, Comisia a luat în considerare următoarele documente de reglementare:

(75)

La examinarea acestor documente normative, Comisia a constatat că instituțiile financiare din RPC își desfășoară activitatea într-un mediu juridic general care le direcționează să se alinieze la obiectivele politicilor industriale ale GC atunci când iau decizii financiare, din motivele expuse mai jos.

(76)

Articolul 34 din Legea bancară, care se aplică tuturor instituțiilor financiare care își desfășoară activitatea în China, prevede că „Băncile comerciale își desfășoară activitatea de acordare de împrumuturi în conformitate cu necesitățile dezvoltării economice și sociale naționale și sub îndrumarea politicilor industriale ale statului”.

(77)

Cu toate că articolul 4 din Legea bancară stipulează că „În temeiul legii, băncile comerciale își desfășoară activitățile economice fără imixtiuni din partea oricăror unități sau persoane fizice. Băncile comerciale își asumă în mod independent răspunderea civilă cu întreaga lor proprietate ca persoană juridică”, se aplică sub rezerva articolului 34 din Legea bancară. În cazul în care statul stabilește o politică publică, băncile o pun în aplicare și urmează instrucțiunile transmise de stat.

(78)

Pe lângă aceasta, articolul 15 din Normele generale privind împrumuturile prevede că: „În conformitate cu politica de stat, departamentele relevante pot subvenționa dobânda împrumuturilor cu scopul de a promova creșterea anumitor sectoare industriale și dezvoltarea economică în anumite domenii.”

(79)

În mod similar, Decizia nr. 40 dă instrucțiuni tuturor instituțiilor financiare să ofere sprijin prin acordarea de credite în mod specific proiectelor „încurajate”. După cum s-a explicat deja la punctul 3.1, industria AFS aparține categoriei industriilor „încurajate”. Prin urmare, Decizia nr. 40 confirmă faptul că băncile exercită autoritate guvernamentală sub forma operațiunilor de credit preferențial. De asemenea, Comisia a constatat că CBIRC are o amplă autoritate de aprobare asupra tuturor aspectelor legate de gestionarea tuturor instituțiilor financiare stabilite în RPC (inclusiv asupra instituțiilor financiare cu capital privat și străin), cum ar fi (25):

(80)

În absența oricăror indicații contrare, pe baza datelor disponibile, Comisia a ajuns la aceeași concluzie în acest caz.

(81)

Pe această bază, Comisia a concluzionat că băncile de stat sunt organisme publice în sensul articolului 2 litera (b) coroborat cu articolul 3 punctul 1 litera (a) subpunctul (i) din regulamentul de bază.

(82)

În anchetele anterioare, și mai ales în ancheta privind MFS, Comisia a constatat că toate grupurile de producători-exportatori incluse în eșantion au beneficiat de împrumuturi preferențiale pe parcursul anului 2018. Având în vedere existența unei contribuții financiare, a unui avantaj pentru producătorii-exportatori și a specificității, Comisia a considerat împrumuturile preferențiale drept subvenții pasibile de măsuri compensatorii.

(83)

În ancheta privind MFS, Comisia a constatat că toate societățile incluse în eșantion au beneficiat de împrumuturi preferențiale (inclusiv credite revolving).

(84)

Comisia a observat că: (i) societățile active în industria MFS erau, în general, integrate pe verticală și, prin urmare, erau active și în industria AFS; și (ii) perioada de anchetă aferentă anchetei privind MFS a fost apropiată de PAR. Prin urmare, în absența oricăror indicații contrare, Comisia a considerat că constatările din cazul respectiv se aplică și în acest caz. Constatarea anchetei privind MFS cu privire la acest subiect au fost utilizate, prin urmare, drept date disponibile în temeiul articolului 28 din regulamentul de bază.

(85)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că societățile active în industria AFS au beneficiat de împrumuturi preferențiale pe parcursul PAR.

(86)

În anchetele anterioare, și mai ales în ancheta privind MFS, Comisia a concluzionat că, în conformitate cu articolul 6 litera (b) din regulamentul de bază, avantajul pentru beneficiari a fost diferența dintre valoarea dobânzii plătite de societate pentru împrumutul preferențial și suma pe care societatea ar plăti-o pentru un împrumut comercial comparabil obținut pe piață.

(87)

În această privință, Comisia a remarcat faptul că împrumuturile acordate de instituțiile financiare chineze au reflectat o intervenție substanțială a guvernului și nu au reflectat dobânzi care ar fi în mod normal disponibile pe o piață funcțională. În contextul unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, Comisia nu este obligată să calculeze cuantumul avantajului conferit producătorilor-exportatori în cursul PAR. Prin urmare, în absența oricăror indicații contrare, Comisia a considerat că constatările din cazul respectiv (cu valori ale subvenționării care variază între 2,53 % și 7,39 %) (26) se aplică și în cazul de față. Constatarea anchetei privind MFS cu privire la acest subiect a fost utilizată, prin urmare, cu titlu de date disponibile în temeiul articolului 28 din regulamentul de bază. Comisia a considerat că valoarea subvenționării ar fi semnificativă, în continuare.

(88)

În ancheta privind MFS, Comisia a concluzionat că, prin intermediul mai multor documente juridice care vizează în mod expres întreprinderile din sector, GC a trasat ordine instituțiilor financiare în vederea acordării de împrumuturi la rate preferențiale industriei MFS. Prin urmare, Comisia a concluzionat că aceste documente au demonstrat că instituțiile financiare oferă împrumuturi preferențiale numai unui număr limitat de sectoare industriale/societăți care respectă politicile relevante ale GC.

(89)

În ancheta respectivă, Comisia a concluzionat că subvențiile sub formă de împrumuturi preferențiale nu au fost disponibile în mod general, ci au fost specifice în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază. Mai mult, niciuna dintre părțile interesate nu a prezentat vreun element de probă care să sugereze că împrumuturile preferențiale s-au bazat pe criterii sau condiții obiective în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază.

(90)

Industria AFS are același statut ca și industria MFS, iar vasta majoritate a societăților active într-o industrie, fiind integrate pe verticală, sunt active inclusiv în cealaltă industrie. În absența cooperării și a oricăror indicații contrare, Comisia a utilizat în prezentul caz constatările din ancheta privind MFS ca date disponibile în temeiul articolului 28 din regulamentul de bază.

(91)

Comisia a concluzionat că subvențiile sub formă de împrumuturi preferențiale nu au fost disponibile în mod general, ci au fost specifice în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază.

(92)

În lumina celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria AFS a fost subvenționată în continuare prin împrumuturi la rate preferențiale.

(93)

Solicitantul a susținut, în continuare, că GC a subvenționat industria AFS prin deschiderea unor linii de credit pentru întreprinderile active în industria respectivă.

(94)

În anchetele anterioare, și mai ales în ancheta privind MFS, Comisia a concluzionat că liniile de credit acordate producătorilor-exportatori din RPC au constituit o subvenție care face obiectul unor măsuri compensatorii. Ancheta respectivă a arătat că instituțiile financiare chineze au furnizat, de asemenea, linii de credit în condiții preferențiale în conjuncție cu acordarea de finanțare societăților active în industria MFS. În ancheta respectivă, Comisia a fost în măsură să verifice că acestea au constat în acorduri-cadru, conform cărora banca a permis societăților incluse în eșantion să utilizeze diverse instrumente de datorie, cum ar fi împrumuturile pentru capitalul circulant, ordinele de acceptare bancare, incassourile documentare, alte forme de credite comerciale etc., în limitele unei anumite sume maxime.

(95)

Scopul unei linii de credit este de a stabili o limită pentru împrumuturi pe care societatea o poate folosi în orice moment pentru a-și finanța operațiunile curente, astfel încât finanțarea capitalului circulant devine flexibilă și disponibilă imediat atunci când este necesar. Ancheta privind MFS a arătat că producătorii-exportatori de MFS incluși în eșantion au avut contracte de acordare a unei linii de credit cu diferite bănci care au vizat diverse instrumente de finanțare pe termen scurt cu scopul de a finanța cheltuielile de funcționare. În consecință, Comisia a considerat că, în principiu, toate finanțările pe termen scurt ale societăților incluse în eșantion trebuie să fie vizate de un fel de instrument de credit, inclusiv de ordinele de acceptare bancare, care au fost emise în mod regulat pentru a finanța operațiunile existente.

(96)

În ancheta respectivă, Comisia a comparat cuantumul liniilor de credit aflate la dispoziția societăților cooperante în cursul anului 2018 cu cuantumul finanțării pe termen scurt utilizate de societățile respective în aceeași perioadă, pentru a stabili dacă finanțarea pe termen scurt a fost acoperită în totalitate printr-o linie de credit. În cazurile în care cuantumul finanțării pe termen scurt a depășit limita liniei de credit, Comisia a majorat cuantumul liniei de credit existente cu suma utilizată efectiv de producătorii-exportatori în plus față de această limită a liniei de credit.

(97)

În condiții normale de piață, liniile de credit ar fi supuse unui așa-numit comision de „contractare” sau de „angajament”, pentru a compensa costurile și riscurile băncii la deschiderea unei linii de credit, precum și unui comision de reînnoire perceput anual pentru reînnoirea valabilității liniilor de credit. În cazul respectiv, Comisia a constatat că toate societățile incluse în eșantion beneficiau de linii de credit acordate fără comisioane.

(98)

Comisia a calculat apoi avantajul primit drept diferența dintre suma plătită de societate cu titlu de comision pentru deschiderea sau reînnoirea liniilor de credit acordate de instituțiile financiare chineze și suma pe care societatea ar plăti-o pentru o linie de credit comercial pe care ar putea să o obțină pe piață.

(99)

Comisia a concluzionat, de asemenea, că sistemul era specific întrucât, prin intermediul mai multor documente juridice care vizează în mod expres întreprinderile din sector, GC a trasat ordine instituțiilor financiare în vederea acordării acestor linii de credit industriei MFS. Prin urmare, Comisia a concluzionat că aceste documente demonstrează că instituțiile financiare oferă împrumuturi preferențiale numai unui număr limitat de sectoare industriale/societăți care respectă politicile relevante ale GC.

(100)

Astfel cum s-a menționat deja, Comisia a considerat că constatările anchetei privind MFS au fost deosebit de relevante pentru acest caz deoarece având în vedere faptul că societățile active în industria MFS sunt, în general, active și în industria AFS, industria AFS are același statut ca și industria MFS. În plus, perioada de anchetă aferentă anchetei privind MFS este foarte apropiată de PAR. Prin urmare, Comisia a utilizat constatările anchetei privind MFS referitoare la liniile de credit (27) drept date disponibile în temeiul articolului 28 din regulamentul de bază.

(101)

Comisia a concluzionat, în consecință, că GC a sprijinit industria AFS prin deschiderea de linii de credit. În lumina celor de mai sus, Comisia a concluzionat, de asemenea, că AFS au continuat să fie subvenționate prin linii de credit în condiții preferențiale.

(102)

Solicitantul a susținut că Sinosure a oferit, printre alte servicii, asigurarea creditelor la export pe termen scurt, mediu și lung, asigurări de investiții și garanții pentru obligațiuni, în condiții preferențiale, pentru industriile încurajate. Conform unui studiu recent realizat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), industria de înaltă tehnologie din China, din care face parte industria AFS, a primit 21 % din totalul asigurărilor creditelor la export furnizate de Sinosure (28).

(103)

Mai mult, Sinosure și-a asumat un rol activ în îndeplinirea inițiativei „Made in China 2025”, orientarea întreprinderilor către utilizarea resurselor naționale de creditare, realizarea inovării științifice și tehnologice și modernizarea tehnologică, precum și în sprijinirea întreprinderilor care efectuează investiții externe (conform politicii „going out”) să devină mai competitive pe piața mondială (29).

(104)

Comisia a analizat sistemele de asigurare a creditelor la export oferite de Sinosure în cadrul mai multor anchete, inclusiv în cadrul anchetei privind MFS.

(105)

Comisia a constatat că temeiul juridic al acțiunii Sinosure a fost reprezentat de:

(106)

Potrivit informațiilor furnizate în anchetele antisubvenții anterioare, inclusiv în ancheta privind MFS, Sinosure este o societate de asigurări de stat, înființată și sprijinită de stat pentru a sprijini dezvoltarea și cooperarea economică și comercială externă a RPC. Societatea este deținută 100 % de stat. Ea are un consiliu de administrație și un consiliu de supraveghetori. Guvernul are puterea de a numi și de a concedia conducerea superioară a societății. Pe baza acestor informații, Comisia a concluzionat că există indicații formale privind controlul guvernamental asupra Sinosure.

(107)

În continuare, Comisia a căutat, în cadrul anchetelor anterioare, informații care să îi permită să stabilească dacă GC a exercitat un control semnificativ asupra comportamentului Sinosure în ceea ce privește industria MFS. În acest context, Comisia a luat act de faptul că, în catalogul pentru export al produselor chineze de înaltă tehnologie și al produselor noilor tehnologii, produsele din fibră de sticlă, inclusiv MFS, erau enumerate în mod specific drept produse încurajate pentru export (30).

(108)

În cadrul anchetelor respective, Comisia a constatat, de asemenea, că, în conformitate cu Avizul privind punerea în aplicare a strategiei de promovare a comerțului prin știință și tehnologie, utilizând asigurarea creditelor la export, Sinosure ar trebui să-și mărească sprijinul acordat industriilor și produselor strategice prin consolidarea sprijinului său general acordat exportului de produse de înaltă tehnologie și de produse ale noilor tehnologii. Aceasta ar trebui să trateze industriile precum cea a „materialelor noi” și alte industrii de înaltă tehnologie și de noi tehnologii enumerate în Catalogul pentru export al produselor bazate pe tehnologii înalte și noi din China, ca activitate comercială prioritară și să acorde un sprijin cuprinzător în ceea ce privește procedurile de subscriere, aprobările cu limite, viteza de prelucrare a cererilor și flexibilitatea ratei. În ceea ce privește flexibilitatea ratei, aceasta ar trebui să acorde produselor reducerea maximă a ratei primei în cadrul intervalului de fluctuație, oferită de societatea de asigurări de credite.

(109)

Pe această bază, Comisia a concluzionat că GC a creat un cadru normativ care trebuia respectat de către directorii și supraveghetorii Sinosure desemnați de GC și care răspund în fața acestuia. Prin urmare, GC s-a bazat pe cadrul normativ pentru a exercita controlul în mod semnificativ asupra comportamentului Sinosure.

(110)

Comisia a examinat, de asemenea, comportamentul efectiv al Sinosure în ceea ce privește asigurarea furnizată societăților incluse în eșantion și a constatat că societatea nu acționa pe baza principiilor pieței. Ea ar putea verifica, de fapt, dacă primele plătite de societățile incluse în eșantion în cazurile respective erau mult mai mici decât comisionul minim necesar pentru acoperirea costurilor operaționale.

(111)

Comisia a constatat, de asemenea, că unii producători-exportatori au beneficiat de o restituire parțială sau totală a primelor de asigurare a creditelor la export plătite corporației Sinosure.

(112)

Ea a concluzionat că Sinosure a pus în aplicare cadrul juridic prezentat mai sus în exercitarea atribuțiilor guvernamentale. Comisia a concluzionat, de asemenea, că Sinosure a acționat în calitate de organism public în sensul articolului 2 litera (b) din regulamentul de bază coroborat cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul de bază și conform jurisprudenței relevante a OMC.

(113)

Ea a concluzionat, de asemenea, că acțiunile Sinosure au acordat un avantaj producătorilor-exportatori, deoarece asigurarea le-a fost furnizată la rate mai mici decât comisionul minim necesar pentru ca Sinosure să-și acopere costurile operaționale.

(114)

Comisia a stabilit de asemenea că subvențiile acordate în temeiul programului asigurărilor la export au fost specifice, deoarece ele nu puteau fi obținute în absența unei activități de export și, prin urmare, au fost subordonate rezultatelor la export în sensul articolului 4 alineatul (4) litera (a) din regulamentul de bază.

(115)

Comisia observă că industria AFS este inclusă în categoria mai generală a „materialelor noi” și că raportul anual al Sinosure pentru 2017 afirmă că Sinosure a asigurat în mod activ tranzacții ale industriilor emergente strategice precum noile materiale (31). Prin urmare, observația de mai sus se aplică și industriei AFS.

(116)

Având în vedere lipsa de cooperare din partea GC și a tuturor producătorilor-exportatori în acest caz, precum și absența oricăror indicații contrare, Comisia a utilizat în prezentul caz constatările din ancheta privind MFS (32), în măsura în care ele erau legate de AFS, drept date disponibile, în temeiul articolului 28 din regulamentul de bază.

(117)

În lumina celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria AFS au continuat să fie subvenționate prin intermediul asigurării creditului la export acordate de Sinosure.

(118)

În cererea sa de reexaminare, solicitantul a subliniat sprijinul clar pentru industria AFS acordat în temeiul celui de-al 13-lea plan cincinal și, prin urmare, a afirmat că este rezonabil să se concluzioneze că întreprinderile deținute de stat și societățile private care își desfășoară activitatea sub controlul guvernului furnizează materii prime și factori de producție industriei AFS contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată.

(119)

Având în vedere lipsa de cooperare din partea GC și a producătorilor-exportatori chinezi, Comisia nu a fost în măsură să investigheze în detaliu aceste afirmații. Cu toate acestea, având în vedere concluzia generală privind existența unei continuări a subvenționării pe baza altor programe de subvenționare, precum și din motive de economie administrativă, Comisia nu a considerat necesar să continue ancheta cu privire la aceste afirmații, întrucât continuarea acesteia nu ar avea niciun impact asupra constatărilor prezentei reexaminări. Prin urmare, această decizie nu aduce atingere analizei aprofundate a afirmațiilor cuprinse în cerere.

(120)

Toate terenurile din RPC sunt deținute fie de către stat, fie de către o colectivitate, constituită din sate sau comune, înainte ca dreptul de proprietate sau uzufructul asupra terenurilor să poată fi acordat unei întreprinderi sau unor proprietari individuali. Toate parcelele de teren din zonele urbane sunt deținute de către stat și toate parcelele de teren din zonele rurale sunt deținute de satele sau comunele de pe teritoriul respectiv.

(121)

În temeiul dreptului constituțional al RPC, precum și al dreptului funciar, societățile și persoanele fizice pot, totuși, să achiziționeze „drepturi de folosință asupra terenului”. Pentru terenuri industriale, concesiunea este în mod normal de 50 de ani, care poate fi reînnoită pentru o perioadă suplimentară de 50 de ani.

(122)

Articolul 137 din Legea privind proprietatea din Republica Populară Chineză prevede că „terenurile utilizate în scopuri industriale, de afaceri, de divertisment sau de locuință comercială etc. sau terenurile pentru care există doi sau mai mulți utilizatori vizați sunt transferate prin licitație, prin invitația de participare la licitație sau prin orice altă metodă publică de ofertare.”

(123)

În plus, articolul 3 din Reglementările interimare ale Republicii Populare Chineze privind atribuirea și transferul dreptului de folosință a terenurilor aflate în proprietatea statului în zonele urbane prevede că „orice societate, întreprindere, altă organizație și persoană fizică, în cadrul sau în afara Republicii Populare Chineze poate, cu excepția cazului în care legea prevede altfel, să obțină dreptul de utilizare a terenurilor și să se implice în dezvoltarea, utilizarea și gestionarea terenurilor în conformitate cu dispozițiile reglementărilor respective.”

(124)

GC a precizat în mod clar, în cadrul anchetelor anterioare, faptul că el consideră că există o piață liberă pentru terenuri în RPC, și că prețul plătit de o întreprindere industrială pentru închirierea terenului reflectă prețul pieței.

(125)

Dispozițiile privind dreptul de folosință asupra terenurilor în RPC decurg din Legea privind administrarea terenurilor din Republica Populară Chineză. În plus, temeiul juridic cuprinde, de asemenea, următoarele documente:

(126)

În conformitate cu articolul 10 din „Dispozițiile privind alocarea drepturilor de folosință asupra terenurilor publice pentru construcții prin cereri de oferte, licitații și cotații”, autoritățile locale stabilesc prețurile terenurilor în conformitate cu sistemul de evaluare a terenurilor urbane, care este actualizat doar o dată la trei ani și cu politica industrială a guvernului.

(127)

În cadrul anchetelor anterioare, Comisia a constatat că prețurile plătite pentru DFT în RPC nu erau reprezentative pentru un preț al pieței stabilit de cererea și oferta de pe piața liberă, deoarece sistemul de licitații s-a dovedit a fi neclar, lipsit de transparență și nefuncțional în practică, iar prețurile s-au dovedit a fi fixate în mod arbitrar de către autorități. Autoritățile fixează prețurile terenurilor în conformitate cu Sistemul de Evaluare a Terenurilor Urbane care le impune, printre alte criterii, să ia în considerare și politica industrială atunci când stabilesc prețurile terenurilor industriale.

(128)

Comisia a observat că, pe lângă sistemul de monitorizare a teritoriului urban, există și un sistem de monitorizare dinamică a teritoriului. Cu ocazia reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor, referitoare la panourile solare originare din Republica Populară Chineză (33), Comisia a constatat că aceste prețuri sunt mai mari decât prețurile minime de referință stabilite de sistemul de evaluare a terenurilor urbane și utilizate de guvernele locale, întrucât acestea din urmă erau actualizate numai o dată la trei ani, în timp ce prețurile de monitorizare dinamică erau actualizate trimestrial. Cu toate acestea, nu a existat niciun indiciu că prețurile terenurilor s-ar baza pe prețurile de monitorizare dinamică.

(129)

De fapt, GC a confirmat în timpul anchetei respective că sistemul de monitorizare dinamică a prețurilor terenurilor urbane a monitorizat fluctuațiile nivelurilor prețurilor terenurilor în anumite zone (105 orașe) din RPC și era proiectat să evalueze evoluția prețurilor terenurilor. Cu toate acestea, prețurile de pornire în cadrul procedurilor de ofertare și al licitațiilor se bazau pe valorile de referință stabilite de sistemul de evaluare a terenurilor. Acest lucru era încă valabil în cursul perioadei de anchetă aferente anchetei respective, și anume de la 1 octombrie 2014 până la 30 septembrie 2015. În plus, în cazul respectiv, majoritatea grupurilor de societăți incluse în eșantion au beneficiat de parcele de terenuri prin alocare.

(130)

În absența cooperării, Comisia s-a bazat pe constatările anchetelor anterioare, inclusiv ale anchetei privind MFS, care au arătat că situația privind achiziționarea de DFT în RPC nu este transparentă, iar prețurile au fost stabilite în mod arbitrar de către autorități și nu reflectă prețurile pieței.

(131)

Prin urmare, acordarea drepturilor de folosință a terenurilor de către GC ar trebui să fie considerată o subvenție, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, sub forma acordării unor bunuri care conferă un avantaj pentru societățile beneficiare. În RPC nu există o piață funcțională a terenurilor, iar utilizarea unei valori de referință externe în cadrul anchetelor anterioare demonstrează că suma plătită pentru drepturile de folosință asupra terenurilor este, de regulă, cu mult inferioară valorii normale de piață.

(132)

În contextul accesului preferențial la terenurile industriale pentru societățile care aparțin anumitor industrii, Comisia a remarcat faptul că prețul stabilit de autoritățile locale trebuie să țină seama de politica industrială a administrației publice. Conform acestei politici industriale, industria AFS este clasificată drept industrie încurajată (34). În plus, Decizia nr. 40 a Consiliului de Stat prevede că autoritățile publice trebuie să se asigure că industriile încurajate primesc teren. Articolul 18 din Decizia nr. 40 precizează explicit faptul că industriile „restricționate” nu vor avea acces la drepturi de folosință asupra terenurilor.

(133)

De aici rezultă că subvenția este specifică în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) și al articolului 4 alineatul (2) litera (c) din regulamentul de bază, întrucât accesul preferențial la terenurile industriale este limitat numai la societățile care aparțin anumitor industrii, în acest caz sectorului AFS, iar practicile guvernului în acest domeniu sunt neclare și lipsite de transparență.

(134)

Comisia a considerat că această subvenție rămâne pasibilă de măsuri compensatorii.

(135)

Având în vedere lipsa de cooperare din partea GC și a tuturor producătorilor-exportatori în acest caz, precum și absența oricăror indicații contrare, Comisia a utilizat în prezentul caz constatările din ancheta privind MFS (35), în măsura în care ele erau legate de AFS, drept date disponibile, în temeiul articolului 28 din regulamentul de bază.

(136)

În lumina celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria AFS a continuat să fie subvenționată prin intermediul furnizării de drepturi de folosință asupra terenului contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată.

(137)

În cererea de reexaminare s-a remarcat faptul că Comisia a stabilit în diverse anchete antisubvenție că industriile încurajate sunt, adesea, eligibile pentru prețuri reduse pentru energia electrică și a confirmat această constatare în raportul privind China. Având în vedere faptul că industria AFS este o industrie încurajată, în cerere s-a afirmat că este rezonabil să se concluzioneze că industria AFS beneficiază, și ea, de prețuri preferențiale ale energiei electrice.

—

Circulara Comisiei pentru Dezvoltare Națională și Reformă și a Administrației Naționale a Energiei în ceea ce privește promovarea în mod activ a tranzacțiilor de energie electrică orientate către piață și continuarea îmbunătățirii mecanismului de schimburi comerciale, Fa Gua Yun Xing [2018] nr. 1027, emis la 16 iulie 2018;

—

Mai multe Avize ale Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez și ale Consiliului de Stat privind aprofundarea pe mai departe a reformei a sistemului energetic [Zhong Fa (2015) nr. 9];

—

Avizul privind depunerea de eforturi în ceea ce privește construirea pieței energiei electrice în 2017 al Comitetului pentru economie și tehnologia informației din Shandong, LJXDL [2017] nr. 93;

—

Avizul privind modificarea normelor de comercializare directă a energiei electrice al Oficiului național de supraveghere în domeniul energiei electrice din Shandong din 2017, LJCNS [2017] nr. 36.

(138)

Comisia a constatat în cadrul anchetei privind MFS că unii mari utilizatori industriali esențiali de energie electrică sunt autorizați să achiziționeze energie electrică direct de la producătorii de energie electrică în locul cumpărării de la rețea, fie prin semnarea de acorduri de achiziție directe, fie prin faptul că sunt autorizați să participe la „sistemul de comercializare a energiei electrice orientat către piață”. Prețurile plătite de acești utilizatori esențiali prin aceste contracte/sistem de comercializare erau mai mici decât prețurile fixe stabilite la nivel de provincie pentru marii clienți industriali.

(139)

Posibilitatea de a încheia astfel de contracte directe sau de a fi calificat pentru a participa la „sistemul de comercializare a energiei electrice orientat către piață” nu este oferită în prezent tuturor marilor consumatori industriali. La nivel național, avizele Comitetului Central al Partidului Comunist din China și al Consiliului de Stat privind aprofundarea în continuare a reformei sistemului energetic precizează, de exemplu, faptul că „întreprinderile care nu se conformează politicii industriale naționale și ale căror produse și procese sunt eliminate nu ar trebui să participe la tranzacții directe” (36).

(140)

În practică, comercializarea directă a energiei electrice este efectuată de provincii. Societățile trebuie să solicite autorităților provinciale aprobarea de a participa la regimul-pilot de achiziționare directă a energiei electrice și trebuie să îndeplinească anumite criterii.

(141)

De exemplu, în provincia Shandong, Avizul din 2017 privind modificarea normelor de comercializare directă a energiei electrice din cadrul Administrației Naționale de Supraveghere a Energiei din Shandong prevede că „utilizatorii care participă la comercializarea directă a energiei electrice sunt confirmați în conformitate cu condițiile de acces aprobate în 2017 de Comitetul pentru economie și tehnologia informației din Shandong. Pentru a participa la comercializarea directă a energiei electrice, întreprinderile care vând energie electrică depun o cerere de înregistrare la Centrul de comercializare a energiei electrice din Shandong și ar putea participa la comercializarea directă a energiei electrice, după ce admisibilitatea candidaturii lor a fost analizată și făcută publică de către Centru”. În acest sens, o listă de întreprinderi eligibile care pot participa la sistemul de comercializare a energiei electrice orientat către piață este întocmită și anunțată printr-un aviz al Comisiei pentru economie și tehnologia informației din Shandong (37).

(142)

Pentru anumite societăți, nu există o negociere sau o procedură de ofertare bazate efectiv pe piață, deoarece cantitățile achiziționate în baza contractelor directe nu se bazează pe cererea și oferta reale. Într-adevăr, nici producătorii nici utilizatorii de energie electrică nu sunt liberi să vândă sau să cumpere direct toată energia electrică. Ei sunt restricționați de contingente cantitative care le sunt alocate de guvernul local.

(143)

În plus, deși prețurile ar trebui să fie negociate direct între producătorii și utilizatorii de energie electrică sau prin intermediul societăților de servicii intermediare, facturile către societăți sunt, de fapt, emise de societatea de stat furnizoare de electricitate. De exemplu, Avizul din 2017 privind modificarea normelor de comercializare directă a energiei electrice din cadrul Administrației Naționale de Supraveghere a Energiei din Shandong prevede că „Societatea de stat Shandong Electric Power Company percepe taxa pentru tranzacțiile directe cu energie electrică” și că „Societatea de stat Shandong Electric Power Company emite facturi cu TVA către utilizatori și către întreprinderile producătoare de energie electrică”.

(144)

În fine, toate contractele de cumpărare directă semnate trebuie să fie depuse la guvernul local pentru a fi înregistrate.

(145)

În 2018, GC a emis Circulara Comisiei pentru Dezvoltare Națională și Reformă și a Administrației Naționale a Energiei privind promovarea în mod activ a tranzacțiilor de energie electrică orientate către piață și continuarea îmbunătățirii mecanismului de schimburi comerciale [Fa Gai Yun Xing (2018) nr. 1027]. Cu toate acestea, Comisia a constatat, în ancheta privind MFS, că această legislație a fost emisă în cursul anului 2018 și nu a fost încă pusă în aplicare.

(146)

În plus, deși circulara vizează creșterea numărului de tranzacții directe pe piața energiei electrice, aceasta menționează în mod specific anumite industrii, printre care industria materialelor de construcții și industriile de înaltă tehnologie, drept industrii sprijinite și care beneficiază de liberalizarea pieței energiei electrice.

(147)

În special, circulara prevede: „sprijinirea utilizatorilor cu un consum anual de energie electrică mai mare de 5 milioane kWh pentru a efectua tranzacții directe de energie electrică cu întreprinderile producătoare de energie electrică. În 2018, planurile de generare a energiei electrice pentru cărbune, fier și oțel, metale neferoase, materiale de construcții și alte patru industrii vor fi liberalizate”.

(148)

În plus, circulara arată că „sprijinirea industriilor emergente care prezintă o valoare adăugată ridicată, cum ar fi industriile de înaltă tehnologie, industria internetului, industria volumelor mari de date și industriile prelucrătoare de produse de calitate superioară, precum și întreprinderile cu avantaje și caracteristici distincte și cu conținut tehnologic ridicat, să participe la tranzacții, fără restricții privind nivelurile de tensiune și consumul de energie”.

(149)

Prin urmare, legislația prevede o aplicare selectivă a tranzacțiilor directe pe piața energiei electrice pentru anumite industrii, cum ar fi industria materialelor de construcții și industria înaltelor tehnologii. Această aplicare selectivă are ca rezultat aplicarea de către stat a unor prețuri mai mici pentru energia electrică în cazul societăților din aceste industrii.

(150)

Potrivit Comisiei, acest preț redus al energiei electrice constituie o subvenție în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, deoarece există o contribuție financiară sub forma unor venituri la care GC (operatorul rețelei) renunță, ceea ce conferă societăților în cauză un avantaj.

(151)

Avantajul pentru beneficiari este egal cu economia realizată la prețul energiei electrice, întrucât energia electrică a fost furnizată la prețuri mai mici decât prețul normal din rețea, plătit de alți mari utilizatori industriali care nu pot beneficia de furnizarea directă.

(152)

Această subvenție este specifică în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, întrucât însăși legislația limitează aplicarea acestui regim numai la întreprinderile care se conformează anumitor obiective ale politicii industriale stabilite de stat și ale căror produse și procese nu au fost eliminate ca neeligibile.

(153)

Prin urmare, Comisia concluzionează că regimul de subvenționare era pus în aplicare în cursul perioadei anchetei de reexaminare și că acesta este specific în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) și al articolului 4 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(154)

Comisia consideră că producătorii-exportatori chinezi de AFS continuă să primească subvenții în temeiul acestui sistem.

(155)

În cadrul anchetei privind MFS, valoarea subvenției care face obiectul unor măsuri compensatorii a fost calculată în raport cu avantajul conferit beneficiarilor în 2018. Acest avantaj a fost calculat ca diferența dintre prețul total al energiei electrice care trebuie plătit în conformitate cu prețul normal din rețea și prețul total al energiei electrice care trebuie plătit în conformitate cu prețul redus.

(156)

Având în vedere lipsa de cooperare din partea GC și a tuturor producătorilor-exportatori în acest caz, precum și absența oricăror indicații contrare, Comisia a utilizat în prezentul caz constatările din ancheta privind MFS (38), în măsura în care ele erau legate de AFS, drept date disponibile, în temeiul articolului 28 din regulamentul de bază.

(157)

În lumina celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria AFS a continuat să fie subvenționată prin intermediul furnizării de energie electrică contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată.

(158)

În cererea de reexaminare, solicitanții au susținut că GC a continuat să furnizeze subvenții sub forma unor venituri publice nepercepute sau necolectate, inclusiv prin programele de scutire și de reducere prezentate în detaliu mai jos.

(159)

În cererea de reexaminare, solicitanții au susținut că producătorii de AFS din China beneficiază de scutirea de impozitul pe profit acordată „întreprinderilor pentru societățile care utilizează tehnologie înaltă și nouă”, conform descrierii de mai jos.

(160)

În conformitate cu Legea Republicii Populare Chineze privind impozitul pe profit al întreprinderilor (denumită în continuare „Legea privind impozitul pe profit al întreprinderilor”) (39), întreprinderilor care utilizează tehnologie înaltă și nouă, cărora statul trebuie să le acorde un sprijin strategic, li se acordă o cotă redusă a impozitului pe profit de 15 %, în locul cotei normale de impozitare de 25 %.

(161)

Temeiul juridic al acestui program este articolul 28 din Legea privind impozitul pe profit al întreprinderilor și articolul 93 din Normele de punere în aplicare a Legii privind impozitul pe profit al întreprinderilor din RPC (40), precum și:

(162)

Societățile care pot beneficia de reducerea fiscală fac parte din anumite domenii ale tehnologiilor strategice înalte și noi sprijinite de stat, precum și din prioritățile actuale privind domeniile de înaltă tehnologie sprijinite de stat, astfel cum sunt enumerate în Orientările privind cele mai recente domenii de dezvoltare prioritare strategice ale industriilor de înaltă tehnologie. Aceste orientări menționează în mod clar tehnologia de fabricație și materiile prime esențiale pentru sticlă, inclusiv AFS, ca domenii prioritare.

(163)

În plus, pentru a fi eligibile, societățile trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

(164)

Societățile care beneficiază de această măsură trebuie să depună declarația de venituri și anexele relevante. Cuantumul efectiv al avantajului este inclus în declarația de venituri.

(165)

Potrivit Comisiei, compensarea fiscală în cauză constituie o subvenție în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, deoarece există o contribuție financiară sub forma unor venituri la care GC renunță, ceea ce conferă societăților în cauză un avantaj.

(166)

Avantajul pentru beneficiari este egal cu impozitul care nu mai trebuie plătit. Această subvenție este specifică în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, întrucât însăși legislația limitează aplicarea acestui regim numai la întreprinderile care operează în anumite domenii prioritare de înaltă tehnologie stabilite de stat, cum ar fi anumite tehnologii esențiale din sectorul AFS.

(167)

Comisia consideră că producătorii-exportatori chinezi de AFS a continuat să beneficieze de avantajul conferit în temeiul acestui sistem.

(168)

În cadrul anchetei privind MFS, valoarea subvenției care face obiectul unor măsuri compensatorii a fost calculată în raport cu avantajul conferit beneficiarilor în 2018. Acest avantaj a fost calculat ca diferența dintre impozitul total care trebuie plătit în conformitate cu cota normală a impozitului și impozitul total care trebuie plătit în conformitate cu cota redusă a impozitului.

(169)

Având în vedere lipsa de cooperare din partea GC și a tuturor producătorilor-exportatori în acest caz, precum și absența oricăror indicații contrare, Comisia a utilizat în prezentul caz constatările din ancheta privind MFS (41), în măsura în care ele erau legate de AFS, drept date disponibile, în temeiul articolului 28 din regulamentul de bază.

(170)

În lumina celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria AFS a continuat să fie subvenționată.

(171)

În cererea de reexaminare, solicitanții au susținut că producătorii de AFS din China beneficiază de compensarea impozitului pe profit, conform descrierii de mai jos.

(172)

Compensarea fiscală pentru activitatea de cercetare și dezvoltare le permite societăților să beneficieze de un tratament fiscal preferențial pentru activitățile lor de cercetare și dezvoltare, în anumite domenii prioritare care utilizează tehnologii înalte stabilite de stat și atunci când sunt atinse anumite praguri pentru cheltuielile de cercetare și dezvoltare.

(173)

Mai precis, cheltuielilor de cercetare și dezvoltare suportate în vederea dezvoltării de noi tehnologii, noi produse și noi competențe care nu constituie active necorporale și sunt contabilizate în contul de profit și pierdere pe perioada curentă, li se aplică o deducere suplimentară de 50 % după deducerea integrală în funcție de situația reală. În cazul în care cheltuielile de cercetare și dezvoltare menționate mai sus constituie active necorporale, acestea fac obiectul unei amortizări bazate pe un procent de 150 % din costurile activelor necorporale.

(174)

Temeiul juridic al acestui program este articolul 30 alineatul (1) din Legea privind impozitul pe profit al întreprinderilor, împreună cu Normele de punere în aplicare a legii RPC privind impozitul pe profit al întreprinderilor, precum și următoarele avize:

(175)

În cursul unei anchete privind MFS, Comisia a stabilit că „noile tehnologii, noile produse și noile competențe” care pot beneficia de deducerea fiscală fac parte din anumite domenii de înaltă tehnologie sprijinite de stat, precum și din prioritățile actuale privind domeniile de înaltă tehnologie sprijinite de stat, astfel cum sunt enumerate în Orientările privind cele mai recente domenii de dezvoltare prioritare strategice ale industriilor de înaltă tehnologie.

(176)

Potrivit Comisiei, compensarea fiscală în cauză constituie o subvenție în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, deoarece există o contribuție financiară sub forma unor venituri la care GC renunță, ceea ce conferă societăților în cauză un avantaj.

(177)

Avantajul pentru beneficiari este egal cu impozitul care nu mai trebuie plătit.

(178)

Această subvenție este specifică în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, întrucât însăși legislația limitează aplicarea acestui regim la întreprinderile care suportă cheltuieli de cercetare și dezvoltare în anumite domenii prioritare de înaltă tehnologie stabilite de stat, cum ar fi sectorul AFS.

(179)

Comisia consideră că producătorii-exportatori chinezi de AFS au continuat să beneficieze de avantajul conferit în temeiul acestui sistem.

(180)

În cadrul anchetei privind MFS, valoarea subvenției care face obiectul unor măsuri compensatorii a fost calculată în raport cu avantajul conferit beneficiarilor în 2018. Acest avantaj a fost calculat ca diferența dintre suma impozitelor totale de plătit în conformitate cu rata normală de impozitare și suma impozitelor totale de plătit după deducerea suplimentară de 50 % aplicată pentru cheltuielile efective de cercetare și dezvoltare.

(181)

Având în vedere lipsa de cooperare din partea GC și a tuturor producătorilor-exportatori în acest caz, precum și absența oricăror indicații contrare, Comisia a utilizat în prezentul caz constatările din ancheta privind MFS (42), în măsura în care ele erau legate de AFS, drept date disponibile, în temeiul articolului 28 din regulamentul de bază.

(182)

În lumina celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria AFS a continuat să fie subvenționată.

(183)

În cererea de reexaminare, solicitanții au susținut că producătorii de AFS din China beneficiază de această scutire fiscală referitoare la dividende, conform descrierii de mai jos.

(184)

Legea privind impozitul pe profit al întreprinderilor oferă avantaje fiscale întreprinderilor care desfășoară activități în dezvoltarea unor industrii sau proiecte care sunt susținute și încurajate în mod specific de stat. În special, legea oferă scutiri de impozit pentru veniturile din investițiile de capital, cum ar fi dividendele și bonusurile, distribuite între întreprinderile rezidente eligibile.

(185)

Temeiul juridic al acestui program este articolul 26 alineatul (2) din Legea privind impozitul pe profit al întreprinderilor, împreună cu Normele de punere în aplicare a legii RPC privind impozitul pe profit al întreprinderilor.

(186)

În anchetele anterioare, Comisia a constatat că unele dintre societățile inspectate au beneficiat de o scutire de la plata impozitului pe venitul din dividende distribuit între întreprinderile rezidente calificate.

(187)

Articolul 25 din Legea privind impozitul pe profit al întreprinderilor prevede că „Statul va acorda preferințe întreprinderilor angajate în industrii sau proiecte a căror dezvoltare este sprijinită și încurajată în mod special de stat”. Articolul 26 alineatul (2) precizează că scutirea fiscală este aplicabilă veniturilor din investiții de capital distribuite între „întreprinderi rezidente eligibile”, ceea ce limitează domeniul său de aplicare numai la anumite întreprinderi rezidente.

(188)

În conformitate cu concluziile anchetei privind MFS, o astfel de politică fiscală preferențială este limitată la anumite industrii și proiecte, și anume la industriile care sunt sprijinite și încurajate în mod specific de stat, precum industria AFS, și că ea este, prin urmare, specifică.

(189)

Comisia consideră că acest regim constituie o subvenție în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, deoarece există o contribuție financiară sub forma unor venituri la care GC renunță, ceea ce creează un avantaj pentru societățile beneficiare.

(190)

Avantajul pentru beneficiari este egal cu impozitul care nu mai trebuie plătit.

(191)

Această subvenție este specifică în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, întrucât însăși legislația limitează aplicarea acestei scutiri numai la întreprinderile rezidente calificate care beneficiază de un sprijin major și a căror dezvoltare este încurajată de stat.

(192)

Comisia consideră că producătorii-exportatori chinezi de AFS a continuat să beneficieze de avantajul conferit în temeiul acestui sistem.

(193)

Având în vedere lipsa de cooperare din partea GC și a tuturor producătorilor-exportatori în acest caz, precum și absența oricăror indicații contrare, Comisia a utilizat în prezentul caz constatările din ancheta privind MFS (43), în măsura în care ele erau legate de AFS, drept date disponibile, în temeiul articolului 28 din regulamentul de bază.

(194)

În lumina celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria AFS a continuat să fie subvenționată.

(195)

În cererea de reexaminare, solicitanții au susținut că producătorii de AFS din China beneficiază de această scutire de impozit aferentă folosinței terenurilor, conform descrierii de mai jos.

(196)

O organizație sau o persoană care are în folosință terenuri în municipii, orașe și localități administrative, precum și în zone industriale și miniere va plăti în mod normal impozitul pe folosința terenului urban. Impozitul pe folosința terenurilor este colectat de autoritățile fiscale locale din zona în care este utilizat terenul.

(197)

Cu toate acestea, anumite categorii de terenuri, cum ar fi terenurile care au fost recuperate din mare, terenurile date în folosința instituțiilor guvernamentale, a organizațiilor populare și unităților militare pentru uzul propriu, în vederea utilizării de către instituții finanțate prin alocări de la Ministerul Finanțelor, terenurile utilizate de temple religioase, parcurile publice, siturile publice istorice sau cu caracter pitoresc, străzile, drumurile, piețele publice, peluzele și alte terenuri publice urbane sunt scutite de impozitul pe folosința terenului.

(198)

Temeiul juridic al acestui program este:

(199)

În ancheta privind MFS, unul dintre grupurile de societăți incluse în eșantion a beneficiat de rambursări ale plății taxelor pentru folosința terenurilor din partea Biroului local de resurse funciare, deși acestea nu intrau în niciuna dintre categoriile scutite de impozit, astfel cum sunt stabilite de legislația națională menționată mai sus.

(200)

Comisia consideră că scutirea de impozite în cauză constituie o subvenție fie în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i), fie al articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, deoarece există o contribuție financiară fie sub forma transferului direct de fonduri (rambursarea impozitului plătit), fie a unor venituri la care GC renunță (neplata impozitului), ceea ce conferă societăților în cauză un avantaj.

(201)

Avantajul pentru beneficiari este egal cu cuantumul rambursat/impozitul care nu mai trebuie plătit.

(202)

Această subvenție este specifică în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, întrucât una dintre societățile implicate în ancheta privind MFS a beneficiat de o reducere a impozitelor, deși nu se încadra în niciunul dintre criteriile obiective.

(203)

Comisia consideră că producătorii-exportatori chinezi de AFS a continuat să beneficieze de avantajul conferit în temeiul acestui sistem.

(204)

În cadrul anchetei MFS, valoarea subvenției care face obiectul unor măsuri compensatorii a fost calculată în raport cu avantajul conferit beneficiarilor în 2018. Acest avantaj a fost considerat ca fiind suma rambursată în 2018.

(205)

Având în vedere lipsa de cooperare din partea GC și a tuturor producătorilor-exportatori în acest caz, precum și absența oricăror indicații contrare, Comisia a utilizat în prezentul caz constatările din ancheta privind MFS (44), în măsura în care ele erau legate de AFS, drept date disponibile, în temeiul articolului 28 din regulamentul de bază.

(206)

În lumina celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria AFS a continuat să fie subvenționată.

(207)

Comisia concluzionează, pe baza informațiilor disponibile, că industria AFS din RPC a continuat să fie subvenționată pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare. Concluziile anchetei privind MFS sunt semnificative în mod special, întrucât ele vizează subvențiile acordate societăților care produc atât MFS, cât și AFS, iar sistemele de subvenții nu sunt specifice produsului.

(208)

Întrucât sistemele de subvenții conferă un avantaj întregii societăți, și nu doar părții care produce și exportă MFS, putem utiliza din nou informațiile disponibile pentru a „reporta” calculele de bază ale subvenției din ancheta privind MFS și putem presupune, în absența oricăror alte informații, că societățile care produc și exportă AFS către Uniune în cursul PAR ar beneficia de un cuantum de subvenționare cu mult peste nivelul de minimis. Într-adevăr, având în vedere constatările anchetei privind MFS, care a inclus subvenții care nu făcuseră obiectul unor măsuri compensatorii în cadrul anchetei inițiale, valoarea medie a subvenției a fost stabilită la aproximativ 25 %.

(209)

Deși valoarea subvenționării nu poate fi stabilită cu precizie din cauza lipsei de cooperare, ea poate fi considerată drept semnificativă.

(210)

Continuarea subvenționării în cursul PAR este un indiciu al probabilității continuării subvenționării în eventualitatea expirării măsurilor. În plus, Comisia a analizat, de asemenea, dacă există probabilitatea ca volumele exporturilor care fac obiectul unor subvenții să crească în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(211)

În acest scop, Comisia a analizat următoarele elemente: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată a RPC și atractivitatea pieței Uniunii.

(212)

Ca urmare a lipsei de cooperare a producătorilor/exportatorilor din RPC și a GC, Comisia și-a întemeiat evaluarea pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 28 din regulamentul de bază.

(213)

În cererea lor de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, solicitanții au observat că în 2018 cererea globală de AFS a fost între 5,3 și 6,5 milioane de tone, iar capacitatea globală a fost cuprinsă între 6,0 și 6,9 milioane de tone.

(214)

Ei au remarcat că, în 2018, diferența dintre capacitate și cerere în RPC a fost de 700 000 de tone pe an, ceea ce reprezintă 70 % din cererea de AFS a Uniunii.

(215)

În absența altor informații, Comisia concluzionează că producătorii chinezi ar fi în măsură să își reorienteze supracapacitatea către piața Uniunii în cazul expirării măsurilor.

(216)

În cererea lor de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, solicitanții au remarcat că UE rămâne una dintre primele cinci destinații de export pentru exporturile de AFS din China, chiar și în condițiile în care măsurile rămân în vigoare.

(217)

O analiză a datelor din GTA (45) până la sfârșitul anului 2019 confirmă această tendință.

(218)

Solicitanții au remarcat, de asemenea, că, în comparație cu alte piețe, prețurile practicate pe piața europeană pentru AFS sunt ridicate.

(219)

O analiză a prețurilor unitare, preluată tot din GTA până la sfârșitul anului 2019, pentru primele cinci piețe de export chineze, confirmă această tendință.

(220)

Comisia concluzionează că Uniunea este o piață atractivă pentru producătorii chinezi de AFS. Acest fapt este confirmat, de asemenea, de faptul că producătorii chinezi investesc în instalații în Bahrain și în Egipt tocmai pentru a avea acces pe piața Uniunii fără a plăti taxele în vigoare la importurile din RPC.

(221)

Pe baza constatărilor anchetei și prin aplicarea articolului 28 din regulamentul de bază, Comisia a concluzionat că sistemele de subvenții specifice acordate industriei AFS din RPC rămân în vigoare și că aceste sisteme au oferit un avantaj industriei AFS din RPC în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(222)

Comisia concluzionează, de asemenea, că, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, atunci importurile de AFS subvenționate din RPC ar continua să fie efectuate.

(223)

Pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare, nouă producători din Uniune au fabricat produsul similar. Aceștia constituie „industria din Uniune” în sensul articolului 9 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(224)

Comisia a selectat un eșantion de producători din Uniune. Eșantionul era alcătuit din trei producători din Uniune, reprezentând peste 60 % din producția totală din Uniune a produsului similar în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(225)

Comisia a stabilit producția totală de AFS la nivelul Uniunii în perioada anchetei de reexaminare la aproximativ 657 750 de tone, pe baza informațiilor colectate de solicitant și verificate în cursul anchetei.

Tabelul 1

Producția Uniunii

(226)

Producția totală la nivelul Uniunii a rămas stabilă între 2016 și 2018, dar a scăzut în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(227)

Comisia a determinat consumul de AFS din Uniune prin adăugarea importurilor de AFS la vânzările industriei Uniunii pe piața Uniunii.

(228)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul la nivelul Uniunii

(229)

Consumul de la nivelul Uniunii a variat în perioada examinată. Acesta a crescut între 2016 și 2018 cu 8 % înainte de a scădea semnificativ cu 7 % în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(230)

Comisia a stabilit volumul importurilor și cota lor de piață aferentă pe baza datelor obținute din baza de date Surveillance 2 (46).

(231)

Importurile de AFS din China au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Volumul importurilor și cota de piață

(232)

Importurile de AFS din China către UE au scăzut în volum cu 35 % între 2016 și PAR. Cota de piață corespunzătoare a scăzut cu 3 puncte procentuale în aceeași perioadă.

(233)

Evoluția prețurilor medii de import în perioada examinată a fost următoarea:

Tabelul 4

Prețul de import

(234)

Prețurile de import din China au scăzut cu 7 % în cursul perioadei examinate.

(235)

În absența cooperării, Comisia a determinat subcotarea prețurilor în cursul perioadei anchetei de reexaminare, comparând

(236)

Prețul CIF preluat din baza de date Surveillance 2 a fost ajustat pentru a se obține prețul franco vămuit prin adăugarea unor taxe de import de 7 % la prețul CIF și la costurile de import de aproximativ 30 EUR per tonă importată.

(237)

Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri a producătorilor din Uniune incluși în eșantion înregistrată în perioada anchetei de reexaminare.

(238)

Comparația a evidențiat pentru importurile din China o marjă de subcotare medie de peste 24 % în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(239)

Prin urmare, Comisia a stabilit că prețurile importurilor din China subcotează în mod semnificativ prețurile industriei din Uniune.

(240)

Volumul importurilor, cota de piață și prețurile de import aferente importurilor din alte țări terțe au evoluat după cum urmează:

Tabelul 5

Volumul importurilor, cotele de piață și prețurile de import din toate celelalte țări, cu excepția Chinei

(241)

Cele mai mari importuri din țări terțe înregistrate în cursul perioadei examinate au fost reprezentate de volumele în creștere din Egipt și de importurile relativ stabile din Malaysia și din Norvegia. Au existat, de asemenea, importuri stabile din Bahrain, cu o cotă de piață de 2 %.

(242)

Cota de piață a importurilor din Egipt a crescut de la 5 % în 2016 până la 14 % în cursul PAR.

(243)

Comisia a deschis ancheta privind importurile de AFS din Egipt la 16 mai 2019 (47). Ancheta s-a încheiat în iunie 2020 și a constatat că motivul creșterii importurilor au fost exporturile efectuate de o instalație din Egipt, exploatată de grupul chinez CNBM. Exportatorul respectiv a inițiat această activitate operațională cu scopul precis de a comercializa AFS pe piața Uniunii fără a plăti taxele în vigoare la importurile originare din China (48).

(244)

Conform cu elementele de probă prezentate Comisiei în cazul respectiv, comenzile de AFS către grupul CNBM par să fi fost transferate noii instalații de producție din Egipt. Importurile din Egipt au crescut rapid în perioada cuprinsă între 2016 și 2019, volumul lor aproape triplându-se. În iunie 2020, Comisia a instituit o taxă compensatorie definitivă de 13,1 % la importurile de AFS din Egipt (49). În martie 2020, fuseseră instituite măsuri provizorii (50).

(245)

Importurile din Malaysia au scăzut între 2018 și PAR. Cota de piață a acestora a scăzut de la nivelul de 10-11 % înregistrat în cursul perioadei examinate până la un nivel de 8 %, în cursul PAR. Comisia a stabilit că Malaysia exporta numai fire tăiate către UE (51). Comparând prețul mediu de import al firelor tăiate din Malaysia cu prețurile practicate de industria din Uniune pentru firele tăiate, s-a constatat că prețurile importurilor din Malaysia sunt în concordanță cu prețurile practicate de industria din Uniune.

(246)

Importurile din Norvegia au avut o cotă de piață de 4-5 % în perioada examinată. În plus, prețurile medii ale importurilor respective au fost la un nivel similar cu prețurile de vânzare ale industriei din Uniune.

(247)

Importurile din alte țări au înregistrat o cotă de piață stabilă de 9 % pe întregul parcurs al perioadei examinate.

(248)

În conformitate cu articolul 8 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului asupra industriei din Uniune al importurilor care fac obiectul unei subvenții include o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei Uniunii pe parcursul perioadei examinate.

(249)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 13, pentru stabilirea eventualului prejudiciu suferit de industria din Uniune s-a utilizat eșantionarea.

(250)

Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut o distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsurile la chestionare oferite de producătorii din Uniune incluși în eșantion și a informațiilor furnizate de solicitant și verificate de Comisie. Indicatorii microeconomici s-au bazat pe datele din răspunsurile la chestionare transmise de producătorii incluși în eșantion.

(251)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de subvenționare anterioare.

(252)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile medii cu forța de muncă, rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile și randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital.

(253)

Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(254)

Capacitatea de producție a rămas stabilă în cursul perioadei examinate, deoarece capacitatea se bazează în principal pe numărul de cuptoare care alimentează liniile de producție, iar creșterea capacității este o operațiune care presupune, prin urmare, investiții semnificative.

(255)

Rata de utilizare a capacității industriei Uniunii a rămas, de asemenea, ridicată și stabilă din 2016 până în 2018, înainte de a înregistra o ușoară scădere în cursul PAR.

(256)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Volumul vânzărilor și cota de piață

(257)

Vânzările industriei din Uniune au înregistrat o scădere de 7 % în cursul perioadei examinate, cu excepția anului 2017, când s-a înregistrat o creștere importantă de 5 % în comparație cu 2016.

(258)

Cota de piață a industriei Uniunii a scăzut pe parcursul perioadei examinate, de la 64 % până la 59 %. Cota de piață a importurilor din China a scăzut, de asemenea, de la 8 % până la 5 %. Cotele de piață în scădere atât ale importurilor din China, cât și ale industriei din Uniune trebuie analizate în raport cu creșterea importurilor din Egipt. Într-adevăr, cota de piață a importurilor din Egipt aproape s-a triplat în cursul perioadei examinate, crescând de la 5 % până la 14 %.

(259)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate, după cum urmează:

Tabelul 8

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(260)

Ocuparea forței de muncă pentru industria din Uniune a rămas stabilă pe toată perioada examinată.

(261)

Productivitatea în scădere a industriei din Uniune în cursul perioadei examinate a reflectat scăderea producției.

(262)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienți din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 9

Prețurile de vânzare în Uniune

(263)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienții neafiliați au scăzut cu 5 %.

(264)

Cu toate acestea, costul unitar de producție pentru producătorii din Uniune incluși în eșantion a crescut în perioada examinată cu 8 %.

(265)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au crescut treptat pe parcursul perioadei examinate, după cum urmează:

Tabelul 10

Costul mediu cu forța de muncă, pe angajat

(266)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au crescut în perioada examinată și au rămas la valoarea cea mai ridicată înregistrată în cursul PAR:

Tabelul 11

Stocurile

(267)

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat după cum urmează:

Tabelul 12

Rentabilitate, flux de lichidități, investiții și randamentul investițiilor

(268)

Comisia a stabilit rentabilitatea celor trei producători din Uniune prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procentaj din cifra de afaceri corespunzătoare respectivelor vânzări.

(269)

Rentabilitatea și fluxul anual de numerar rezultate din activitățile Uniunii au scăzut considerabil în cursul perioadei examinate.

(270)

Industria Uniunii a continuat să facă investiții în perioada examinată. Investițiile au crescut de la 2016 până la 2018, reflectând ciclul de viață al cuptoarelor, care trebuie reînnoite periodic pentru a permite o producție continuă. Totuși, investițiile au scăzut semnificativ în cursul PAR.

(271)

Randamentul investițiilor este exprimat ca profit, în procente din valoarea contabilă netă a investiției. Evoluția negativă a urmat scăderii marjelor de profit pe parcursul perioadei examinate.

(272)

Nivelul de performanță financiară al industriei Uniunii în termeni de profit din cursul perioadei anchetei de reexaminare a limitat totuși capacitatea acesteia de a mobiliza capital.

(273)

Profiturile industriei din Uniune înregistrate în cursul perioadei examinate au fost puternic afectate, scăzând de la un nivel al profitului de 12,6 % în 2016 până la un nivel de profit de 3,7 % în cursul PAR, acest nivel fiind cu mult sub nivelul sustenabil pentru o industrie cu o utilizare atât de intensivă a capitalului. Scăderea semnificativă a rentabilității arată că industria Uniunii s-a aflat într-o situația deosebit de precară în cursul PAR.

(274)

Cantitățile de vânzări în scădere împreună cu scăderea prețurilor au cauzat deteriorarea tuturor indicatorilor de performanță. Pe lângă scăderea rentabilității, au scăzut și productivitatea și gradul de utilizare a capacității Stocurile finale au crescut cu 8 % în cursul perioadei examinate. Fluxul de lichidități din cursul PA a scăzut cu 51 % față de 2016. Randamentul investițiilor a scăzut până la 6 % de la 18 % în 2016.

(275)

Scăderea producției a avut un impact semnificativ asupra industriei, din cauza costurilor fixe ridicate și a imposibilității de a reduce în mod flexibil producția, întrucât cuptoarele trebuie să fie utilizate pe deplin în acest proces de producție specific.

(276)

Chiar și în aceste circumstanțe nefavorabile, au fost necesare investiții continue, în principal pentru înlocuirea cuptoarelor cu durată de viață strict limitată. Acest lucru a exercitat o presiune financiară suplimentară asupra producătorilor.

(277)

În același timp, industria din Uniune a pierdut o parte din cota sa de piață, ceea ce a avut un impact negativ asupra rentabilității.

(278)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că industria din Uniune a continuat să sufere un prejudiciu important în sensul articolului 8 din regulamentul de bază în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(279)

Comisia a concluzionat că industria din Uniune a suferit, în continuare, un prejudiciu semnificativ inclusiv în perioada anchetei de reexaminare.

(280)

Cu toate acestea, Comisia a constatat că prejudiciul suferit de industria din Uniune nu a putut fi atribuit importurilor subvenționate din China. Astfel cum s-a observat din statisticile privind importurile, în perioada examinată s-a înregistrat o creștere pronunțată a importurilor din Egipt.

(281)

Astfel cum s-a subliniat în considerentul 243 de mai sus, aceste importuri au fost anchetate recent de către Comisie și s-a constatat că ele au fost subvenționate și au cauzat prejudiciu industriei din Uniune. De fapt, Comisia a constatat că grupul chinez CNBM a inițiat o activitate operațională în Egipt pentru a evita măsurile de apărare comercială, inclusiv cea aflată în curs de reexaminare în prezent (52).

(282)

În pofida efectului obișnuit de descurajare a importurilor pe care ancheta antisubvenție îl are asupra importurilor din țările care fac obiectul anchetei, importurile din Egipt au rămas la un nivel similar de 141 809 de tone în perioada prezentei anchete de reexaminare, în comparație cu nivelul de 144 169 de tone aferent perioadei care s-a încheiat la 31 martie 2019. În același timp, tendința de scădere a prețului de import a continuat, prețul scăzând de la 904 EUR per tonă până la 890 EUR per tonă.

(283)

Presiunea exercitată asupra prețurilor pe piață de importurile egiptene respective efectuate la prețuri scăzute a avut drept rezultat incapacitatea industriei din Uniune de a reflecta în preț creșterile costurilor de producție.

(284)

Este, de asemenea, demn de menționat faptul că măsurile provizorii împotriva importurilor subvenționate din Egipt au fost instituite abia în martie 2020. Astfel, industria din Uniune nu a fost protejată de importurile subvenționate din Egipt în cursul perioadei examinate în cadrul prezentei anchete, inclusiv în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(285)

În timp ce cota importurilor din China era încă de 5 % în cursul perioadei anchetei de reexaminare, iar prețurile de import aferente se situau în continuare sub prețul observat pentru alte țări și pentru industria din Uniune, Comisia amintește faptul că sunt în vigoare nu numai măsuri antisubvenție, ci și măsuri antidumping împotriva importurilor neloiale de AFS din China.

(286)

Prin urmare, Comisia a comparat prețurile de import din China, adăugând ambele taxe, cu prețurile practicate de industria din Uniune.

(287)

Având în vedere lipsa de cooperare a producătorilor-exportatori chinezi, Comisia a utilizat statisticile UE privind importurile și a ținut seama de codurile adiționale TARIC pentru a atribui nivelurile individuale ale taxei aplicabile societăților și codurile NC pentru a face distincție între semitorturi, covorașe și firele tăiate.

(288)

Prin efectuarea acestei comparații, Comisia nu a constatat nicio subcotare în privința firelor tăiate și a semitorturilor, care reprezintă marea majoritate a producției industriei din Uniune. Subcotarea a fost constatată numai în cazul covorașelor, pentru care, având în vedere ponderea lor foarte scăzută în producția totală a Uniunii (sub 4 %), nu s-au constatat efecte măsurabile asupra situației industriei din Uniune.

(289)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că aceste măsuri au fost eficace în ceea ce privește protejarea industriei din Uniune de prejudiciul cauzat de importurile subvenționate din RPC.

(290)

Comisia a evaluat apoi dacă există o probabilitate de reapariție a prejudiciului cauzat inițial de importurile de AFS din RPC în eventualitatea expirării măsurilor.

(291)

Pentru a stabili această probabilitate, Comisia a analizat următoarele elemente: (a) nivelurile probabile ale prețurilor importurilor din China în absența măsurilor compensatorii, (b) atractivitatea pieței Uniunii, (c) capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din China.

(292)

Ancheta a arătat că, în perioada anchetei de reexaminare, importurile din China au fost subvenționate și că există probabilitatea ca subvenționarea să continue în eventualitatea în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(293)

Prețurile de import din China (fără taxe antidumping/compensatorii) au fost cu mult sub prețurile de vânzare ale industriei din Uniune. Prețul de vânzare mediu practicat de industria din Uniune pe piața UE în cursul perioadei anchetei de reexaminare a fost de 1 106 EUR/tonă, în timp ce prețul mediu de import din China a fost de 990 EUR/tonă. Din aceste motive, s-a concluzionat că, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, exporturile de AFS din China către Uniune s-ar efectua la prețuri generatoare de prejudiciu, care ar subcota prețurile de vânzare ale industriei Uniunii.

(294)

Piața Uniunii este atractivă datorită dimensiunii și prețurilor acesteia.

(295)

Conform informațiilor disponibile furnizate de solicitant, prețurile de pe piața Uniunii sunt, în medie, mai ridicate decât prețurile practicate pe piețele altor țări. Statisticile privind exporturile arată, de asemenea, că prețurile de export chineze practicate către alte piețe de export, și anume SUA și Coreea de Sud, au fost în medie mai scăzute (863 EUR/tonă în SUA și 780 EUR/tonă în Coreea de Sud) decât prețurile practicate față de UE (990 EUR/tonă) în perioadei anchetei de reexaminare (53).

(296)

În cele din urmă, atractivitatea pieței Uniunii pentru producătorii chinezi de AFS este confirmată inclusiv de faptul că CPIC și grupul CNBM au investit substanțial în inițierea exporturilor masive de AFS produse de instalațiile din Bahrain și, respectiv, din Egipt, pentru a deservi piața europeană, la scurt timp după instituirea măsurilor antisubvenție și a măsurilor antidumping în decembrie 2014.

(297)

Astfel cum s-a confirmat într-o anchetă anterioară, instalația din Egipt a fost deschisă de grupul CNBM cu scopul precis de a comercializa AFS către piața Uniunii, în vederea evitării taxelor în vigoare împotriva importurilor directe din China (54).

(298)

Astfel cum se precizează, în detaliu, în considerentele 213-215 de mai sus, există importante capacități neutilizate în China.

(299)

Ancheta a arătat că importurile din China au continuat să fie efectuate la prețuri care subcotează industria din Uniune și că nu există indicii că subvenționarea ar înceta în viitor.

(300)

În plus, în cazul în care măsurile ar fi abrogate, este de așteptat în mod rezonabil ca, drept consecință a atractivității pieței Uniunii și a capacității neutilizate din China, să aibă loc o creștere substanțială a importurilor în Uniune la prețuri subvenționate, generatoare de prejudiciu, care să subcoteze prețul de vânzare al industriei din Uniune.

(301)

În acest scenariu, exporturile din China către Uniune ar câștiga rapid cotă de piață de la industria Uniunii, care s-ar confrunta cu o scădere imediată a volumelor de vânzări și cu o creștere a costurilor unitare fixe.

(302)

Creșterea costurilor fixe, combinată cu o scădere a prețurilor de vânzare, ar afecta imediat negativ rentabilitatea industriei Uniunii, care a rămas mult sub profitul-țintă pe parcursul întregii perioade examinate. În consecință, industria Uniunii ar înregistra pierderi, situația economică generală a industriei Uniunii ar fi afectată negativ și ar reapărea un prejudiciu important.

(303)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că există o probabilitate de reapariție a prejudiciului cauzat de importurile din China în cazul în care s-ar abroga măsurile.

(304)

În conformitate cu articolul 31 din regulamentul de bază, Comisia a verificat dacă poate concluziona în mod clar că, în pofida stabilirii faptului că există o subvenționare prejudiciabilă, adoptarea unor măsuri compensatorii corespunzătoare valorii totale a subvențiilor care fac obiectul unor măsuri compensatorii în cazul de față nu este în interesul Uniunii. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate în ansamblul lor, printre care cele ale industriei, ale utilizatorilor și ale importatorilor din Uniune.

(305)

Ancheta a arătat că industria din Uniune se află într-o situație prejudiciabilă și că eliminarea măsurilor ar putea conduce la o creștere a concurenței neloiale din partea importurilor subvenționate din China.

(306)

Comisia a concluzionat, prin urmare, că este în interesul industriei din Uniune ca măsurile în vigoare să fie menținute.

(307)

AFS se utilizează în multe ramuri industriale: transport (sectorul auto, maritim, aerospațial, militar), electronică, energie eoliană, construcții și inginerie civilă, rezervoare/conducte, bunuri de consum, etc.

(308)

AFS sunt utilizate fie în mod direct, în industriile materialelor (plastice), fie ca materie primă care să fie integrată în materiale din fibră de sticlă („MFS”) și țesături cu ochiuri deschise.

(309)

Pentru utilizarea directă, în cazul în care AFS asigură consolidarea materialului, ponderea lor în costul total al materialelor este foarte scăzută, la fel ca impactul măsurilor asupra costului total.

(310)

Pentru țesăturile de MFS, situația este diferită, întrucât costul AFS reprezintă un procent important din costul de fabricație, iar industria MFS se bazează pe prețuri ieftine pentru AFS pentru a concura pe piața Uniunii. Cu toate acestea, industria MFS poate beneficia acum de măsurile antidumping și compensatorii instituite la importurile de MFS din China și din Egipt (principalii concurenți de pe piața MFS).

(311)

Întrucât niciun utilizator nu s-a manifestat în cadrul prezentei anchete, cele mai bune date disponibile pe care Comisia le deține în această privință sunt concluziile din cadrul anchetelor anterioare: reexaminarea în perspectiva expirării măsurilor antidumping, despre care se pot găsi detalii în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/724 al Comisiei (55), în care s-a concluzionat că extinderea măsurilor ar avea un impact limitat asupra situației utilizatorilor și ancheta antisubvenție, despre care se pot găsi detalii în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/379 al Comisiei (56), în care s-a concluzionat că, având în vedere sursele alternative de aprovizionare disponibile care nu fac obiectul măsurilor și întrucât nu există elemente de probă care să arate în mod clar că utilizatorii nu au fost în măsură să absoarbă costurile suplimentare rezultate din măsurile instituite asupra importurilor, efectele negative asupra utilizatorilor nu au demonstrat în mod clar că nu este în interesul Uniunii să se aplice măsurile.

(312)

Comisia a invitat toți importatorii neafiliați să participe la anchetă, dar niciun importator neafiliat nu s-a manifestat sau cooperat în vreun fel la anchetă.

(313)

Comisia a considerat că AFS sunt, în mare măsură, standardizate și că sursele lor de aprovizionare pot fi modificate în mod eficient.

(314)

Pe această bază, având în vedere și sursele alternative de aprovizionare disponibile care nu fac obiectul măsurilor, Comisia a concluzionat că măsurile în vigoare în prezent nu au avut efecte negative semnificative asupra situației importatorilor și că menținerea măsurilor nu i-ar afecta în mod necorespunzător.

(315)

Abrogarea măsurilor ar avea un impact important și negativ asupra producătorilor din Uniune.

(316)

Extinderea taxei antidumping ar avea un impact limitat asupra importatorilor și utilizatorilor.

(317)

Cu toate acestea, Comisia observă că sunt disponibile și alte surse de AFS fără măsuri în vigoare.

(318)

Pe această bază, Comisia a concluzionat că nu există motive întemeiate pentru a considera că nu este în interesul Uniunii să continue aplicarea măsurilor compensatorii care vizează importurile de AFS originare din China.

(319)

Având în vedere concluziile la care s-a ajuns cu privire la probabilitatea continuării subvenționării și la reapariția prejudiciului și în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, taxele compensatorii aplicabile importurilor de produse din fibră de sticlă cu filament continuu originare din Republica Populară Chineză trebuie să fie menținute.

(320)

Părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora s-a intenționat instituirea taxei compensatorii definitive asupra importurilor către Uniune de produs care face obiectul reexaminării.

(321)

Părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a prezenta observații cu privire la această comunicare și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(322)

În urma comunicării faptelor și considerentelor esențiale, au fost primite două seturi de observații, din partea Chengdu Chang Yuan Shun Co. Ltd., un producător-exportator chinez și, respectiv, din partea APFE.

(323)

Producătorul-exportator chinez și-a exprimat dezacordul față de decizia de a menține taxele compensatorii și a susținut că nu a beneficiat de nicio subvenție din partea GC. Mai precis, societatea a susținut că nu a beneficiat de „planificarea centralizată a GC vizând încurajarea industriei AFS” și că nu a primit niciun sprijin financiar preferențial. Cu excepția acestor afirmații generale, producătorul-exportator chinez nu a oferit niciun element de probă în sprijinul afirmațiilor sale. Prin urmare, acestea sunt respinse.

(324)

APFE a declarat că este de acord cu constatările Comisiei. APFE a subliniat, de asemenea, că producătorii chinezi și-au menținut poziția puternică pe piața UE nu numai datorită importurilor din Egipt și din Bahrain, ci și datorită importurilor din China. APFE a susținut că, în conformitate cu Eurostat, producătorii chinezi și-au redus prețurile de export către Uniune cu peste 15 % după PAR. APFE nu avea cunoștință de niciun progres tehnologic susceptibil să cauzeze o reducere a costurilor de producție în industria AFS care să justifice o astfel de scădere a prețurilor. Dimpotrivă, APFE preconiza o creștere a prețurilor din cauza situației economice globale și a pandemiei.

(325)

APFE a susținut că importurile de AFS din China continuă să cauzeze prejudiciu industriei din Uniune și că, după perioada anchetei de reexaminare, producătorii chinezi s-au angajat într-o practică de absorbție care a făcut ca efectele corective ale taxelor în vigoare asupra importurilor de AFS din China să fie substanțial mai slabe decât efectele corective pe care taxele respective le-au avut atunci când au fost instituite, în 2014, și în anii imediat următori.

(326)

Comisia ia notă de faptul că observațiile APFE se înscriu în aceeași direcție ca și concluziile menționate anterior. Ori de câte ori industria din Uniune deține elemente de probă conform cărora măsurile ar trebui să facă obiectul unei reexaminări suplimentare, ea are dreptul de a depune o cerere în acest sens, în temeiul regulamentului de bază.

(327)

Având în vedere articolul 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (57), în cazul rambursării unei sume ca urmare a unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, dobânda care trebuie plătită ar trebui să fie rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(328)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul comitetului instituit prin articolul 25 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1037,