(1)

Măsurile aflate în prezent în vigoare constau într-o taxă antidumping definitivă la importurile de ferosiliciu originar din Republica Populară Chineză („RPC”) și din Federația Rusă („Rusia”) (denumite în continuare „țările în cauză”), instituită prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 360/2014 al Comisiei (2) în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază („ancheta de reexaminare anterioară”).

(2)

Măsurile sunt în vigoare sub forma unei taxe ad valorem stabilite la 31,2 % pentru importurile din RPC, cu excepția societăților Erdos Xijin Kuangye Co. (15,6 %) și Lanzhou Good Land Ferroalloy Factory Co., (29,0 %) și la 22,7 % pentru importurile din Rusia, cu excepția societății Bratsk Ferroalloy Plant (17,8 %).

(3)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (3) a măsurilor antidumping în vigoare, Comisia a primit o cerere de reexaminare în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036.

(4)

Cererea de reexaminare a fost depusă la 3 ianuarie 2019 de Euroalliages („solicitantul”) în numele unor producători din Uniune care reprezintă peste 90 % din producția totală de ferosiliciu a Uniunii.

(5)

Cererea de reexaminare s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar putea avea ca efect continuarea dumpingului și reapariția prejudiciului pentru industria din Uniune.

(6)

Stabilind, după consultarea comitetului instituit prin articolul 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a deschis o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor privind importurile în Uniune de ferosiliciu originar din RPC și Rusia. La 2 aprilie 2019, Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (4) („avizul de deschidere”).

(7)

Ancheta privind continuarea sau reapariția dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 aprilie 2018 și 31 martie 2019 („perioada anchetei de reexaminare”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări sau reapariții a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2015 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare („perioada examinată”).

(8)

Prin avizul de deschidere, părțile interesate au fost invitate să contacteze Comisia în vederea participării la anchetă. În plus, Comisia a informat în mod specific solicitanții, ceilalți producători cunoscuți din Uniune, producătorii cunoscuți din RPC și Rusia, importatorii, utilizatorii și comercianții cunoscuți, precum și asociațiile despre care se cunoaște că sunt interesate cu privire la deschiderea anchetei și i-a invitat să participe la aceasta.

(9)

De asemenea, părțile interesate au avut ocazia de a formula observații cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și de a solicita o audiere în fața Comisiei și/sau a consilierului-auditor pentru proceduri comerciale.

(10)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion de părți interesate în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(11)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion de patru producători din Uniune pe baza celor mai mari volume de producție și vânzări ale produsului care face obiectul reexaminării și a invitat părțile interesate să prezinte observații. Nu s-au primit observații.

(12)

Eșantionul final de producători din Uniune a reprezentat peste 90 % din volumul total estimat al producției din Uniune. Comisia a concluzionat că eșantionul este reprezentativ pentru industria din Uniune.

(13)

Având în vedere numărul potențial mare de importatori neafiliați implicați în procedură, în etapa de deschidere a anchetei, Comisia a luat în considerare limitarea importatorilor neafiliați examinați la un număr rezonabil, prin selectarea unui eșantion în conformitate cu articolul 17 din regulamentul antidumping de bază.

(14)

Întrucât niciun importator neafiliat nu a răspuns la chestionarul de eșantionare anexat la avizul de deschidere, Comisia a decis să nu recurgă la eșantionarea importatorilor neafiliați.

(15)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor cunoscuți ai produsului care face obiectul reexaminării din RPC și din Rusia să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(16)

În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană și Misiunii Federației Ruse pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți producători, dacă există, care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(17)

O societate chineză a returnat formularul de eșantionare și a indicat că a produs și a vândut ferosiliciu către Uniune.

(18)

O parte rusă a returnat formularele de eșantionare, dar partea respectivă a indicat că nu a produs ferosiliciu, astfel cum este definit în avizul de deschidere. Doi producători-exportatori cunoscuți din Rusia s-au prezentat, însă nu au returnat formularele de eșantionare.

(19)

Exemplare ale chestionarelor au fost puse la dispoziție pe site-ul internet al DG Trade la momentul deschiderii cazului.

(20)

Comisia a trimis scrisori celor patru producători din Uniune incluși în eșantion. Comisia a trimis, de asemenea, chestionare societății chineze menționate în considerentul 17 și celor doi producători-exportatori ruși menționați în considerentul 18, solicitându-le să completeze chestionarul destinat acestora.

(21)

S-au primit răspunsuri la chestionar de la cei patru producători din Uniune și un utilizator.

(22)

După primirea chestionarului, societatea chineză menționată în considerentul 17 de mai sus a informat Comisia că este de fapt un comerciant, nu un producător. Prin urmare, aceasta a fost informată că nu ar trebui să răspundă la chestionar. Cei doi producători-exportatori ruși menționați în considerentul 18 de mai sus au răspuns că, având în vedere condițiile de piață, au decis să nu pregătească și să nu furnizeze un răspuns la chestionar. Cu toate acestea, ei au indicat, de asemenea, că doresc să coopereze „cu privire la toate celelalte aspecte ale anchetei (…)”. Celor doi producători-exportatori li s-a acordat statutul de parte interesată, însă aceștia au fost considerați necooperanți deoarece nu au răspuns niciodată la formularul de eșantionare sau nu au încercat să răspundă la chestionarul producătorului-exportator. După comunicarea constatărilor finale, părțile în cauză au contestat hotărârea Comisiei de a le considera necooperante și au susținut că Comisia ar fi trebuit nu numai să fi evaluat în mod corespunzător, ci și să fi verificat numărul limitat de informații parțiale pe care aceștia le-au prezentat în scris. Această afirmație a fost respinsă, după cum se explică în considerentul 189 de mai jos.

(23)

Prin urmare, nici producătorii din RPC, nici cei din Rusia nu au cooperat.

(24)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru anchetă. Vizitele de verificare efectuate în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază s-au desfășurat la sediile următoarelor societăți:

Producătorii din Uniune:

(25)

Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la deschiderea anchetei care tind să arate, în ceea ce privește RPC, existența unor denaturări semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a considerat oportun să deschidă ancheta cu privire la RPC în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(26)

În consecință, în vederea colectării datelor necesare pentru eventuala aplicare a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, prin avizul de deschidere, Comisia i-a invitat pe producătorii din RPC să transmită informațiile solicitate în anexa III la avizul de deschidere privind mijloacele de producție utilizate pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării. Niciun producător-exportator/producător nu a transmis informațiile solicitate în anexa III.

(27)

Pentru a obține informațiile necesare pentru ancheta sa, Comisia a trimis, de asemenea, un chestionar Guvernului Chinei („GC”) cu privire la presupusele denaturări semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. GC nu a răspuns la chestionar.

(28)

Prin avizul de deschidere, Comisia a invitat, de asemenea, toate părțile interesate să își exprime punctele de vedere, să transmită informații și să furnizeze elemente de probă justificative cu privire la oportunitatea aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în termen de 37 de zile de la data publicării avizului respectiv în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Nu au fost primite observații sau elemente de probă suplimentare în această privință.

(29)

În avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, ar putea fi necesar să selecteze o țară reprezentativă adecvată în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale bazate pe prețuri sau valori de referință nedistorsionate.

(30)

La 24 iunie 2019, Comisia a emis o primă notă la dosar („prima notă privind factorii de producție”), prin care solicită opiniile părților interesate cu privire la sursele relevante pe care Comisia le poate utiliza pentru stabilirea valorii normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (e) a doua liniuță din regulamentul de bază. În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție – cum ar fi materialele, energia și forța de muncă – utilizați de producătorii-exportatori la fabricarea produsului care face obiectul reexaminării. În plus, pe baza criteriilor de alegere a prețurilor sau a valorilor de referință nedenaturate, Comisia a identificat trei țări reprezentative posibile: Brazilia, Rusia și Turcia.

(31)

Comisia a oferit tuturor părților interesate posibilitatea de a prezenta observații. Comisia a primit doar observații din partea solicitantului.

(32)

Comisia a abordat observațiile respective într-o a doua notă din 15 octombrie 2019 („a doua notă privind factorii de producție”). De asemenea, Comisia a stabilit lista factorilor de producție și a concluzionat că, în această etapă, Brazilia este țara reprezentativă cea mai adecvată în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază. Comisia a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile. Comisia nu a primit nicio observație.

(33)

Produsul care face obiectul reexaminării este identic celui din ancheta inițială și din reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor, și anume ferosiliciu înregistrat în prezent la codurile NC 7202 21 00, 7202 29 10 și 7202 29 90, originar din RPC și din Rusia („produsul care face obiectul reexaminării”).

(34)

Astfel cum s-a stabilit în ancheta inițială, precum și în reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor, actuala anchetă de reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor a confirmat că ferosiliciul produs și vândut pe piața internă din Rusia, RPC și din țara reprezentativă și ferosiliciul produs și vândut de industria din Uniune pe piața Uniunii au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază și aceleași utilizări de bază.

(35)

Prin urmare, aceste produse sunt considerate ca fiind produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(36)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă expirarea măsurilor în vigoare ar putea conduce la o continuare sau o reapariție a dumpingului din RPC sau Rusia.

(37)

Astfel cum se menționează în considerentul 23, niciun producător-exportator din China nu a cooperat la anchetă. Astfel, producătorii-exportatori nu au transmis răspunsuri la chestionar, inclusiv informații cu privire la prețurile și costurile la export, prețurile și costurile interne, capacitate, producție, investiții etc. În mod similar, GC și producătorii-exportatori nu au luat în considerare elementele de probă de la dosar, inclusiv „Documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul anchetelor în materie de apărare comercială” (5) („raportul”), nici elementele de probă suplimentare furnizate de solicitant, care arată că aceste prețuri și costuri au fost afectate de intervenții substanțiale ale statului. Prin urmare, Comisia a recurs la utilizarea datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(38)

Comisia a informat autoritățile chineze cu privire la aplicarea articolului 18 alineatul (1) din regulamentul de bază și le-a oferit posibilitatea de a prezenta observații. Comisia nu a primit nicio observație.

(39)

Pe această bază, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, constatările cu privire la probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului formulate mai jos s-au bazat pe datele disponibile, în special pe informațiile cuprinse în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, în observațiile prezentate de părțile interesate, împreună cu alte surse de informații, cum ar fi statisticile comerciale privind importurile și exporturile [Eurostat și Global Trade Atlas („GTA”)] și datele statistice provenite de la furnizori independenți de servicii de informații tarifare, știri, date, analize și conferințe referitoare la industria siderurgică precum Metal expert (6) și AlloyConsult (7).

(40)

Astfel cum se menționează în considerentul 23, niciun producător-exportator din Rusia nu a cooperat la anchetă. Prin urmare, producătorii-exportatori nu au transmis răspunsuri la chestionar. Comisia a primit observații de la guvernul Rusiei („GR”) și de la cei doi producători-exportatori.

(41)

Având în vedere lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori din Rusia, Comisia a informat GR și cei doi producători-exportatori menționați în considerentul 18 cu privire la intenția sa de a utiliza datele disponibile în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază și le-a oferit posibilitatea de a prezenta observații. Producătorii-exportatori din Rusia au răspuns că au înțeles posibilele consecințe și nu s-a primit nicio observație din partea GR.

(42)

Pe această bază, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, constatările cu privire la probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului formulate mai jos s-au bazat pe datele disponibile, în special pe informațiile cuprinse în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, în observațiile prezentate de părțile interesate, împreună cu alte surse de informații, cum ar fi statisticile comerciale privind importurile și exporturile [Eurostat și Global Trade Atlas („GTA”)] și date statistice de pe un site internet de specialitate, precum Metal Expert și din rapoartele unor experți independenți precum AlloyConsult.

(43)

Pentru perioada anchetei de reexaminare, datele statistice furnizate de Eurostat indică faptul că s-au importat în Uniune 3 587 de tone de ferosiliciu din RPC, ceea ce reprezintă aproximativ 0,5 % din consumul total la nivelul Uniunii. Comisia a concluzionat că un astfel de volum de importuri este suficient de reprezentativ pentru a examina dacă dumpingul a continuat în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(44)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „valoarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(45)

Cu toate acestea, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „(î)n cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. Astfel cum se explică mai jos, Comisia a concluzionat în cadrul prezentei anchete că, pe baza elementelor de probă disponibile și având în vedere lipsa cooperării din partea GC și a producătorilor-exportatori, este adecvată aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(46)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază definește „distorsiunile semnificative ca acele distorsiuni care apar atunci când prețurile sau costurile raportate, incluzând costul materiilor prime și al energiei, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului. Atunci când se evaluează existența unor distorsiuni semnificative, se ia în considerare, printre altele, impactul potențial al unuia sau mai multora dintre următoarele elemente:

(47)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, evaluarea existenței unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) ia în considerare, printre altele, lista neexhaustivă a elementelor enumerate în dispoziția anterioară. În temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, la evaluarea existenței unor distorsiuni semnificative se ține seama de impactul potențial al unuia sau mai multora dintre aceste elemente asupra prețurilor și costurilor din țara exportatoare a produsului care face obiectul reexaminării. Într-adevăr, întrucât lista nu este cumulativă, nu este necesar să fie luate în considerare toate elementele pentru a identifica existența unor distorsiuni semnificative. În plus, aceleași circumstanțe concrete pot fi utilizate pentru a demonstra existența unuia sau a mai multor elemente din listă. Cu toate acestea, orice concluzie privind distorsiunile semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) trebuie formulată pe baza tuturor elementelor de probă disponibile. De asemenea, evaluarea generală privind existența unor distorsiuni poate să ia în considerare contextul general și situația din țara exportatoare, în special în cazurile în care elementele fundamentale care alcătuiesc organizarea economică și administrativă a țării exportatoare acordă guvernului puteri semnificative pentru a interveni asupra forțelor de pe piață și care indică, prin urmare, faptul că prețurile și costurile nu sunt rezultatul unor forțe de pe piața liberă.

(48)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază prevede că „[î]n cazul în care Comisia are indicii întemeiate în ceea ce privește posibila existență a unor distorsiuni semnificative, astfel cum sunt menționate la litera (b), într-o anumită țară sau într-un anumit sector din țara respectivă și, după caz, pentru aplicarea efectivă a prezentului regulament, Comisia întocmește, face public și actualizează periodic un raport care descrie circumstanțele pieței menționate la litera (b) în respectiva țară sau respectivul sector”.

(49)

Comisia a emis raportul în temeiul acestei dispoziții. Părțile interesate au fost invitate să infirme, să comenteze sau să completeze probele din dosarul de anchetă la momentul deschiderii acesteia. În acest sens și având în vedere lipsa de cooperare din cazul examinat, Comisia s-a bazat pe raport, care indică existența unei intervenții substanțiale a statului la mai multe niveluri ale economiei, inclusiv distorsiuni specifice în ceea ce privește factori-cheie de producție (precum terenurile, energia, capitalul, materiile prime și forța de muncă), precum și în sectoare specifice (precum cel al producției de aluminiu, cel siderurgic și cel chimic). Raportul a fost inclus în dosarul anchetei în etapa de deschidere a acesteia.

(50)

În cerere s-au furnizat, de asemenea, dovezi suplimentare privind existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) menționate anterior, care vin în completarea raportului.

(51)

Solicitantul a furnizat un studiu privind piața chineză a feroaliajelor (inclusiv ferosiliciul), pe care l-a comandat. Studiul respectiv a documentat faptul că industria chineză a feroaliajelor este supusă unor orientări guvernamentale excesive și unor interferențe discreționare și a concluzionat că societățile chineze din această industrie „operează într-un mediu de piață denaturat, în care forțelor concurențiale nu li se permite să structureze piața internă și să o alinieze la piețele mondiale”. Studiul a fost depus la dosarul anchetei în etapa de deschidere a acesteia. (8) Nicio parte interesată, inclusiv GC și producătorii-exportatori, nu a prezentat observații cu privire la studiul în cauză.

(52)

Comisia a analizat dacă este adecvat sau nu să folosească prețurile și costurile interne din RPC, dată fiind existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a realizat analiza pe baza elementelor de probă disponibile la dosar, inclusiv elementele de probă din raport, care se bazează pe sursele disponibile în mod public, în special privind legislația chineză, documente de politică chineze oficiale publicate, rapoarte publicate de organizații internaționale și studii/articole elaborate de experți renumiți din mediul academic, identificate în mod specific în raport. Această analiză a cuprins examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia sa în general, dar și situația specifică a pieței din sectorul relevant, inclusiv produsul care face obiectul reexaminării.

(53)

Astfel cum se menționează în considerentul 37, GC nu a oferit niciun răspuns la chestionarul primit. Astfel cum s-a menționat în considerentul 23, producătorii-exportatori nu au cooperat, iar producătorii-exportatori care au obținut statutul de parte interesată nu au furnizat elemente de probă care să susțină sau să respingă dovezile existente la dosarul cazului, inclusiv raportul, precum și dovezile suplimentare furnizate de solicitant, cu privire la existența unor distorsiuni semnificative și/sau la oportunitatea aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cazul de față.

(54)

Sistemul economic chinez se bazează pe conceptul unei „economii de piață socialiste”. Acest concept este consacrat în Constituția Chinei și determină guvernanța economică a RPC. Principiul de bază este „proprietatea publică socialistă asupra mijloacelor de producție, și anume proprietatea întregului popor și proprietatea colectivă a populației active”. Economia de stat este considerată „forța conducătoare a economiei naționale”, iar statul are mandatul „de a asigura consolidarea și creșterea acesteia” (9). În consecință, configurația generală a economiei chineze nu numai că permite intervenții substanțiale ale statului în economie, ci le prevede în mod expres. Noțiunea de supremație a proprietății publice asupra celei private este transpusă în întregul sistem juridic și este subliniată ca principiu general în toate actele legislative centrale. Legislația chineză în materie de proprietate este un prim exemplu: aceasta se referă la stadiul primar al socialismului și încredințează statului susținerea sistemului economic de bază în cadrul căruia proprietatea publică joacă un rol dominant. Alte forme de proprietate sunt tolerate, legea permițându-le să se dezvolte alături de proprietatea statului (10).

(55)

În plus, în temeiul legislației chineze, economia de piață socialistă este dezvoltată sub conducerea Partidului Comunist Chinez (PCC). Structurile statului chinez și ale PCC sunt interconectate la toate nivelurile (juridic, instituțional, personal), formând o suprastructură în care rolul PCC și cel al statului nu pot fi diferențiate. În urma modificării Constituției chineze, în martie 2018, rolului de conducere al PCC i s-a acordat o importanță și mai mare prin reafirmarea acestuia în textul articolului 1 din Constituție. După prima teză inițială a dispoziției: „[s]istemul socialist este sistemul de bază al Republicii Populare Chineze” a fost inserată o a doua teză nouă, care prevede următoarele: „[t]răsătura definitorie a socialismului cu caracteristici chineze este autoritatea Partidului Comunist din China” (11). Aceasta ilustrează controlul PCC asupra sistemului economic al Chinei. Acest control este inerent sistemului chinez și depășește situația obișnuită din alte țări în care guvernele exercită un larg control macroeconomic în limitele căruia interacționează forțele de pe piața liberă.

(56)

Statul chinez se angajează într-o politică economică intervenționistă pentru îndeplinirea unor obiective care mai degrabă coincid cu agenda politică stabilită de PCC decât să reflecte condițiile economice predominante pe o piață liberă (12). Instrumentele economice intervenționiste utilizate de autoritățile chineze sunt multiple, incluzând sistemul de planificare industrială, sistemul financiar, precum și la nivelul mediului de reglementare.

(57)

În primul rând, la nivelul controlului administrativ global, direcția economiei chineze este guvernată de un sistem complex de planificare industrială care afectează toate activitățile economice din țară. Toate aceste planuri acoperă o matrice extinsă și complexă de sectoare și politici transversale și sunt prezente la toate nivelurile de guvernare. Planurile de la nivel provincial sunt detaliate, în timp ce planurile naționale stabilesc obiective mai ample. Planurile specifică, de asemenea, mijloacele pentru a sprijini ramurile industriale/sectoarele relevante, precum și termenele în care trebuie îndeplinite obiectivele. Unele planuri conțin obiective explicite privind realizările. În cadrul planurilor, sectoarele industriale și/sau proiectele individuale sunt identificate ca priorități (pozitive sau negative) în conformitate cu prioritățile guvernamentale, fiindu-le atribuite obiective specifice de dezvoltare (modernizare industrială, expansiune internațională etc.). Operatorii economici, atât cei privați, cât și cei de stat, trebuie să își adapteze efectiv activitățile comerciale în funcție de realitățile impuse de sistemul de planificare. Aceasta se datorează nu numai caracterului obligatoriu al planurilor, ci și faptului că autoritățile chineze relevante de la toate nivelurile de guvernare aderă la sistemul de planuri și își utilizează în consecință puterile cu care au fost învestite, determinând astfel operatorii economici să respecte prioritățile stabilite în cadrul planurilor [a se vedea, de asemenea, secțiunea (iv) de mai jos] (13).

(58)

În al doilea rând, la nivelul alocării resurselor financiare, sistemul financiar al RPC este dominat de băncile comerciale de stat. La elaborarea și punerea în aplicare a politicii de creditare, aceste bănci trebuie mai degrabă să se alinieze la obiectivele politicii industriale ale guvernului decât să evalueze în primul rând meritele economice ale unui anumit proiect [a se vedea, de asemenea, secțiunea (vii) de mai jos] (14). Același lucru este valabil și pentru celelalte componente ale sistemului financiar chinez, cum ar fi piețele bursiere, piețele de obligațiuni, piețele de capital privat etc. Chiar dacă au o importanță mai mică decât sectorul bancar, aceste părți ale sectorului financiar sunt organizate din punct de vedere instituțional și operațional într-un mod care nu este orientat spre maximizarea funcționării eficiente a piețelor financiare, ci spre asigurarea controlului și facilitarea intervenției statului și a PCC (15).

(59)

În al treilea rând, la nivelul mediului de reglementare, intervențiile statului în economie iau o serie de forme. De exemplu, normele privind achizițiile publice sunt utilizate cu regularitate în vederea atingerii obiectivelor de politică, altele decât eficiența economică, subminând astfel principiile bazate pe piață din zonă. Legislația aplicabilă prevede în mod specific că achizițiile publice sunt efectuate pentru a facilita atingerea obiectivelor stabilite de politicile de stat. Natura acestor obiective rămâne totuși nedefinită, lăsând astfel organismelor decizionale o marjă largă de apreciere (16). În mod similar, în domeniul investițiilor, guvernul chinez menține un control și o influență semnificative asupra destinației și amplorii investițiilor de stat și private. Autoritățile utilizează trierea investițiilor, precum și diverse stimulente, restricții și interdicții legate de investiții ca instrumente importante de sprijinire a obiectivelor politicii industriale, cum ar fi menținerea controlului statului asupra sectoarelor esențiale sau consolidarea industriei interne (17).

(60)

În concluzie, modelul economic chinez se bazează pe anumite axiome de bază care prevăd și încurajează intervenții guvernamentale multiple. Astfel de intervenții substanțiale ale statului sunt în contradicție cu jocul liber al forțelor pieței, ceea ce conduce la distorsionarea alocării eficiente a resurselor în conformitate cu principiile pieței (18).

(61)

În contextul intervenției statului și al predominanței proprietății de stat în cadrul modelului economic chinez, întreprinderile deținute de stat reprezintă o parte esențială a economiei chineze. Guvernul și PCC întrețin structuri care le asigură influența continuă asupra întreprinderilor de stat. Statul (și, în multe privințe, PCC) nu numai că formulează și supraveghează în mod activ punerea în aplicare a politicilor economice generale de către întreprinderile deținute de stat individuale, ci își revendică și dreptul de a participa la procesul operațional de luare a deciziilor în cadrul întreprinderilor deținute de stat. Acest lucru se realizează, de obicei, prin rotația cadrelor între autoritățile publice și IDS, prin prezența membrilor de partid în organele executive ale IDS și a celulelor de partid în cadrul societăților [a se vedea, de asemenea, punctul (iii)], precum și prin modelarea structurii corporative a sectorului IDS (19). În schimb, întreprinderile deținute de stat se bucură de un statut special în cadrul economiei chineze, ceea ce implică o serie de avantaje economice, în special protejarea acestora de concurență și accesul preferențial la factori de producție relevanți, inclusiv la finanțe (20).

(62)

În sectorul ferosiliciului persistă un anumit grad de deținere a întreprinderilor de către stat, din partea GC. Chiar dacă industria ferosiliciului din RPC este foarte fragmentată, cu un număr mare de mici producători, producătorii majori de ferosiliciu Erdos Metallurgy Group și Erdos Xijin Kuangye Co., Ltd, care reprezintă peste 10 % din capacitatea chineză de a produce ferosiliciu (21) și produc aproximativ dublul consumului Uniunii, sunt întreprinderi de stat.

(63)

Elementele care indică existența controlului guvernamental asupra întreprinderilor din sectorul siliciului și ferosiliciului sunt detaliate în continuare la punctul (iii) de mai jos.

(64)

În ceea ce privește supravegherea în privința politicilor și îndrumarea din partea statului în acest sector, analiza este prezentată la punctele (iii) și (iv) de mai jos. Având în vedere nivelul ridicat al controlului și al intervenției statului în sectorul ferosiliciului, astfel cum este descris mai jos, chiar și producătorii privați sunt împiedicați să își desfășoare activitatea în condiții de piață.

(65)

Pe baza celor de mai sus, se concluzionează că piața de ferosiliciu din RPC a fost deservită în mare măsură de întreprinderi care se află în proprietatea autorităților din țara exportatoare sau care își desfășoară activitatea sub controlul, supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea GC.

(66)

Pe lângă exercitarea controlului asupra economiei prin intermediul deținerii întreprinderilor de către stat și al altor instrumente, statul chinez este în măsură să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile prin prezența statului în cadrul firmelor. În timp ce dreptul de a numi și de a revoca personalul de conducere-cheie din cadrul întreprinderilor deținute de stat de către autoritățile de stat relevante, în conformitate cu legislația chineză, poate fi considerat ca reflectând drepturile de proprietate corespunzătoare (22), celulele PCC din cadrul întreprinderilor deținute de stat și private reprezintă un alt canal prin care statul poate interveni în deciziile comerciale. Conform dreptului întreprinderilor comerciale din RPC, în fiecare întreprindere trebuie să se înființeze câte o organizație a PCC [cu cel puțin trei membri ai PCC, astfel cum se specifică în Constituția PCC (23)], iar întreprinderea trebuie să ofere condițiile necesare pentru activitățile organizației de partid. În trecut, această cerință pare să nu fi fost întotdeauna urmată sau aplicată cu strictețe. Cu toate acestea, cel puțin din 2016, PCC și-a consolidat pretențiile de a controla deciziile comerciale în întreprinderile deținute de stat ca o chestiune de principiu politic. Se pare că PCC exercită, de asemenea, presiuni asupra societăților private să acorde prioritate „patriotismului” și să urmeze disciplina de partid (24). În 2017, s-a raportat că există celule de partid în 70 % din cele aproximativ 1,86 milioane de societăți private, exercitându-se o presiune tot mai mare asupra organizațiilor PCC să aibă ultimul cuvânt în procesul decizional din cadrul societăților respective (25). Aceste reguli se aplică la scară largă, în întreaga economie chineză, inclusiv în sectorul aliajelor feroase. Prin urmare, este un fapt stabilit că aceste reguli se aplică inclusiv producătorilor de ferosiliciu și furnizorilor lor de factori de producție.

(67)

Mai ales în sectorul ferosiliciului, există legături strânse între procesele decizionale ale întreprinderilor active în acest sector și stat, în special PCC. Structurile de partid se suprapun organelor de conducere ale mai multor producători chinezi de ferosiliciu în ceea ce privește membrii personalului implicați. O serie de exemple confirmă prezența statului în întreprinderi, în special rolul organizațiilor PCC (26):

(68)

Prezența și intervenția statului pe piețele financiare [a se vedea, de asemenea, secțiunea (vii) de mai jos], precum și în ceea ce privește furnizarea materiilor prime și a factorilor de producție au un efect suplimentar de denaturare asupra pieței (27).

(69)

Având în vedere cele de mai sus, se poate concluziona că prezența statului în cadrul întreprinderilor din sectorul ferosiliciului, precum și în sectorul financiar și în alte sectoare ale factorilor de producție, alături de cadrul descris în secțiunea (ii) de mai sus și în următoarele secțiuni, îi permite GC să intervină în stabilirea prețurilor și a costurilor.

(70)

Direcția economiei chineze este determinată într-o mare măsură de un sistem complex de planificare care stabilește priorități și prevede obiective asupra cărora trebuie să se concentreze administrațiile centrale și locale. Există planuri relevante la toate nivelurile administrative care acoperă practic toate sectoarele economice, obiectivele stabilite de instrumentele de planificare sunt obligatorii, iar autoritățile de la fiecare nivel administrativ monitorizează punerea în aplicare a planurilor de către nivelul inferior corespunzător al administrației. În ansamblu, sistemul de planificare din RPC are ca rezultat faptul că resursele sunt direcționate către sectoare desemnate de guvern ca fiind strategice sau altfel importante din punct de vedere politic, în loc să fie alocate după cum dictează forțele pieței (28).

(71)

Comisia Națională pentru Dezvoltare și Reformă („CNDR”) a dat publicității Planul de acțiune pe trei ani de consolidare a competențelor de bază ale industriei prelucrătoare (2018-2020), care a solicitat accelerarea industrializării materialelor-cheie avansate metalice și nemetalice. Acesta prevede că „[…], este necesar să se continue punerea în aplicare a spiritului celui de al 19-lea Congres Național al Partidului Comunist din China, precum și procesele decizionale și de punere în practică ale guvernului central în ceea ce privește construirea unei capacități de producție, accelerarea utilizării inteligenței artificiale, a ecologizării și a funcționării industriei producătoare, creșterea continuă a competitivității de bază a industriei prelucrătoare și promovarea accelerării industriei prelucrătoare a Chinei ca parte a unui lanț valoric global de calitate superioară”.

(72)

MITI a publicat o serie de cerințe de care industria trebuie să țină cont atunci când dorește să deschidă, să adapteze sau să dezvolte, printre altele, sectorul ferosiliciului (29). mai exact, acesta menționează cerințele în materie de echipamente care urmează să fie instalate, consumul de energie și rata de utilizare a ciclului de apă. De asemenea, MITI prevede că proiectele noi (de reformă, de extindere) privind feroaliaje trebuie să respecte cerințele planurilor funcționale naționale și provinciale (districtuale, municipale), ale planurilor regionale, ale planurilor de dezvoltare industrială, ale planurilor de dezvoltare urbană, ale planurilor globale privind mediul urban, ale planurilor de utilizare a terenurilor, ale planurilor de reducere a consumului de energie și de reducere a emisiilor, ale planurilor de protecție a mediului și de prevenire a poluării etc.

(73)

Comisia a constatat, de asemenea, că există intervenții semnificative ale statului în ceea ce privește materiile prime utilizate pentru a produce ferosiliciu. Majoritatea componentelor utilizate pentru a produce ferosiliciu sunt fabricate din materii prime care, pe piața chineză, fac obiectul unei intervenții masive ale GC (30), inclusiv cărbune, cuarț, cocs și calcar.

(74)

Cărbunele, cuarțul, calcarul sunt menționate în cel de al treisprezecelea plan cincinal pentru resursele minerale, care subliniază importanța sectorului minier și a securității aprovizionării cu minerale pentru industrie. Conform planului, începând din 2008, RPC a realizat investiții majore în studii geologice (800 de miliarde RMB), investițiile în active fixe în sectorul minier au fost de peste 9 000 de miliarde RMB, iar producția de minereu a fost de peste 70 de miliarde de tone (31).

(75)

În ianuarie 2017, GC a introdus un nou sistem de intervenție guvernamentală în ceea ce privește prețurile cărbunelui. Comunicarea privind emiterea unui memorandum cu privire la combaterea fluctuațiilor anormale ale prețurilor de pe piața cărbunelui, emisă în comun de CNDR, Asociația industriei cărbunelui din China, Consiliul chinez al energiei electrice și Asociația industriei siderurgice din China, stabilește un mecanism de limitare a fluctuațiilor prețului cărbunelui (32).

(76)

GC a pus în aplicare restricții la export privind anumite materii prime utilizate pentru a produce ferosiliciu, ducând la un efect de denaturare asupra pieței. Restricțiile au luat forma unei licențe de export neautomate pentru cocs și taxe la export pentru cărbune cocsificabil, fontă brută și deșeuri și resturi metalice (33).

(77)

Energia electrică este un factor de cost esențial pentru producția de ferosiliciu. Unele dintre întreprinderile din sectorul feroaliajelor generează venituri din vânzările excesului de producție de energie electrică către consumatorii industriali și casnici (34). Cu toate acestea, din cauza ratelor foarte diferite de autonomie în ceea ce privește alimentarea cu energie electrică și a rentabilității neclare a vânzărilor externe de energie electrică, nu se poate determina cu exactitate dacă se acordă subvenții la prețul energiei electrice pentru a reduce costul energiei ca factor de producție sau pentru a compensa un decalaj între prețurile de vânzare relativ scăzute și costurile de producție ridicate. Același lucru se poate afirma despre subvențiile pentru încălzire. Întreprinderile metalurgice, cum ar fi producătorii de oțel și de feroaliaje, utilizează pe scară largă recuperarea căldurii reziduale, iar autoritățile chineze le comandă să extindă capacitățile de utilizare a resurselor sinergice în acest domeniu, oferindu-le subvenții în acest sens.

(78)

Mai mulți producători de ferosiliciu au fost recunoscuți de organizațiile guvernamentale locale de supraveghere ca „întreprinderi cu tehnologie înaltă și nouă” și, prin urmare, au beneficiat de o rată redusă a impozitului pe profit pentru întreprinderi, de 15 %, de exemplu: Inner Mongolia Eerduosi Resources Co., Ltd, prin intermediul filialei sale Qinghai Bitoong High Purity Material Development Co., și Inner Mongolia Junzheng Energy & Chemical Group Co., Ltd. au beneficiat de această măsură pentru perioada 2013-2015 și, respectiv, 2012-2017 (35).

(79)

În 2015, Ministerul Finanțelor („MOF”) și Administrația Fiscală de Stat au emis Catalogul de produse și servicii de utilizare a resurselor sinergice pentru obținerea de privilegii în materie de TVA. Veniturile din vânzări ale produselor incluse în catalog fac obiectul unor scutiri de impozite asupra veniturilor întreprinderilor. Dacă autoritățile provinciale confirmă conformitatea unui produs cu catalogul, întreprinderea producătoare trebuie să plătească impozite asupra veniturilor întreprinderii numai pentru 70 % din venitul corespunzător din vânzări. Mai mulți producători importanți de ferosiliciu au profitat de acest regim de preferințe fiscale. Toate filialele Inner Mongolia Eerduosi Resources Co., Ltd. au beneficiat de acest program în 2016 și 2017 (36). Inner Mongolia Junzheng Energy & Chemical Group Co., Ltd. a profitat de această politică începând cu 1 ianuarie 2009, întreprinderii rambursându-i-se în proporție de 50 % TVA plătită pentru vânzarea de energie electrică (37).

(80)

Prin urmare, s-a stabilit că GC a pus în aplicare o serie de politici publice care influențează forțele de pe piața liberă în ceea ce privește producția de ferosiliciu, inclusiv materiile prime utilizate în sectorul respectiv. Astfel de măsuri împiedică forțele pieței să funcționeze normal.

(81)

Conform informațiilor din dosar, sistemul chinez de declarare a falimentului pare a fi inadecvat pentru îndeplinirea principalelor sale obiective, cum ar fi de a stinge în mod echitabil creanțele și datoriile și de a proteja drepturile și interesele legale ale creditorilor și debitorilor. Acest lucru pare să își aibă originea în faptul că, deși legislația chineză în materie de faliment se bazează în mod oficial pe principii similare legilor corespunzătoare din alte țări, sistemul chinez se caracterizează printr-o aplicare insuficientă sistematică. Numărul falimentelor rămâne în mod clar scăzut în raport cu dimensiunea economiei țării, nu în ultimul rând ca urmare a faptului că procedurile de insolvență suferă de o serie de deficiențe care funcționează efectiv ca un factor de descurajare în ceea ce privește depunerea cererilor de declarare a falimentului. De asemenea, rolul statului în procedurile de insolvență rămâne puternic și activ, având de multe ori o influență directă asupra rezultatului procedurilor (38).

(82)

În plus, deficiențele sistemului drepturilor de proprietate sunt deosebit de evidente în ceea ce privește dreptul de proprietate asupra terenurilor și drepturile de folosință asupra terenurilor în RPC (39). Toate terenurile sunt deținute de statul chinez (terenuri rurale deținute în mod colectiv și terenuri urbane aflate în proprietatea statului). Alocarea acestora depinde exclusiv de stat. Există dispoziții legale care vizează atribuirea drepturilor de utilizare a terenurilor într-un mod transparent și la prețul pieței, de exemplu prin introducerea procedurilor de licitație. Cu toate acestea, aceste dispoziții nu sunt respectate în mod regulat, anumiți cumpărători obținându-și terenurile în mod gratuit sau sub prețul pieței (40). În plus, autoritățile urmăresc deseori obiective politice specifice, inclusiv punerea în aplicare a planurilor economice, la momentul alocării terenurilor (41).

(83)

Prin urmare, legislația chineză în materie de faliment și de proprietate nu pare să funcționeze corespunzător, ceea ce conduce la distorsiuni atunci când sunt menținute întreprinderi insolvente pe linia de plutire și în ceea ce privește furnizarea și achiziția de terenuri în RPC. Această legislație se aplică, de asemenea, în sectorul ferosiliciului, inclusiv în cazul producătorilor-exportatori ai produsului care face obiectul reexaminării.

(84)

Administrația Internațională a Comerțului din SUA a hotărât că „Din cauza prezenței copleșitoare a guvernului pe piața drepturilor de utilizare a terenurilor, precum și a abaterii generale și documentate de la metodele autorizate de stabilire a prețurilor și de alocare a terenurilor, achiziționarea de drepturi de folosință a terenurilor în China nu se desfășoară în conformitate cu principiile pieței” (U.S. ITA 2008 , p. 16).

(85)

Raportul ThinkDesk anexat cererii de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor descrie în mod clar faptul că legislația și reglementările chineze tratează drepturile de utilizare a terenurilor ca un instrument politic în sensul că punerea la dispoziție a unor terenuri în condiții favorabile a fost identificată de către guvernul central al RPC ca stimulent legitim pentru implicarea întreprinderilor în fuziuni și achiziții (42). Tratamentul favorabil în ceea ce privește drepturile de utilizare a terenurilor a fost confirmat în Mai multe avize privind consolidarea în continuare a conservării energiei și a reducerii emisiilor și accelerarea ajustării structurale a industriei siderurgice (GOSC 2010). Domeniul utilizării terenurilor poate fi folosit de politicile administrației locale pentru a promova fuziunile și achizițiile în sectorul feroaliajelor. În 2013, Avizele directoare privind accelerarea promovării fuziunilor și achizițiilor pentru întreprinderile din industriile-cheie emise de Ministerul Industriei și Tehnologiei Informației prevedeau că măsurile de promovare a fuziunilor și achizițiilor la nivel local trebuie să includă dispoziții privind administrarea terenurilor. În sfârșit, în perioada 2012-2017, mai mulți producători de feroaliaje au primit în total 98,7 milioane RMB în subvenții legate de utilizarea terenurilor.

(86)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că aplicarea legilor privind falimentul și proprietatea în sectorul ferosiliciului, inclusiv în ceea ce privește produsul care face obiectul reexaminării, a fost discriminatorie sau inadecvată.

(87)

Un sistem de salarizare bazată pe piață nu se poate dezvolta pe deplin în RPC, întrucât lucrătorii și angajatorii sunt împiedicați să își exercite drepturile la organizare colectivă. RPC nu a ratificat o serie de convenții de bază ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM), în special cele privind libertatea de asociere și negocierea colectivă (43). În temeiul legislației naționale, este activă o singură organizație sindicală. Această organizație nu este, totuși, independentă de autoritățile statului, iar implicarea sa în negocierea colectivă și în protecția drepturilor lucrătorilor rămâne rudimentară (44). În plus, mobilitatea forței de muncă din China este restricționată de sistemul de înregistrare a gospodăriilor, care limitează accesul la întreaga gamă de asigurări sociale și alte beneficii pentru rezidenții locali dintr-o anumită zonă administrativă. Aceasta are, în mod obișnuit, drept consecință faptul că lucrătorii care nu sunt în posesia înregistrării domiciliului local se găsesc într-o situație de muncă vulnerabilă și primesc venituri mai mici decât titularii înregistrării domiciliului (45). Aceste constatări conduc la concluzia denaturării costurilor salariale în RPC.

(88)

Niciun element de la dosarul prezentei anchete nu a arătat că sectorul ferosiliciului nu este supus sistemului chinez de drept al muncii descris mai sus. De fapt, sectorul ferosiliciului pare să fie la fel de afectat de distorsiunile costurilor salariale atât direct (la fabricarea produsului care face obiectul reexaminării), cât și indirect (la accesul la capitalul sau la mijloacele de producție ale întreprinderilor care sunt supuse aceluiași sistem de muncă în RPC).

(89)

Raportul ThinkDesk furnizat de către solicitant a arătat că administrația locală este puternic preocupată de îmbunătățirea capitalului uman și de prevenirea pierderii de locuri de muncă. Întreprinderile care au aplicat contribuții de asigurări sociale obligatorii pentru angajații lor timp de mai mulți ani și care îndeplinesc o serie de alte criterii pot obține sprijin financiar pentru obligațiile lor în materie de fonduri de securitate socială. Raportul indică faptul că autoritățile locale au efectuat plăți regulate pentru a subvenționa în mod direct locurile de muncă existente, chiar și pentru a acoperi cheltuielile de subzistență ale lucrătorilor migranți angajați și ale stagiarilor studenți. Au existat, de asemenea, o serie de operațiuni care sprijină formarea personalului și promovarea dezvoltării talentelor. De asemenea, unele administrații locale au furnizat compensații parțiale pentru contribuțiile de asigurări sociale pe care întreprinderile le plătesc pentru angajați. (46)

(90)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că există distorsiuni ale costurilor salariale în sectorul ferosiliciului, inclusiv în ceea ce privește produsul care face obiectul reexaminării.

(91)

Accesul la capital al actorilor corporativi din RPC este afectat de diverse distorsiuni.

(92)

În primul rând, sistemul financiar chinez este caracterizat de poziția puternică a băncilor deținute de stat (47), care, atunci când acordă acces la finanțare, iau în considerare alte criterii decât viabilitatea economică a unui proiect. În mod similar cu IDS nefinanciare, băncile rămân legate de stat nu numai prin statutul proprietății, ci și prin relații personale (directorii executivi ai instituțiilor financiare mari de stat sunt, în ultimă instanță, numiți de PCC) (48) și, tot ca în cazul IDS nefinanciare, băncile aplică în mod regulat politici publice elaborate de guvern. În acest sens, băncile respectă o obligație legală explicită de a-și desfășura activitatea în conformitate cu necesitățile dezvoltării economice și sociale naționale și sub îndrumarea politicilor industriale ale statului (49). Acest lucru este amplificat de normele suplimentare existente, care direcționează finanțele către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau importante într-un alt mod (50).

(93)

Deși se recunoaște că ar putea exista diferite dispoziții legale care se referă la necesitatea de a respecta comportamentul bancar obișnuit și normele prudențiale, cum ar fi necesitatea de a analiza bonitatea debitorului, elementele de probă relevante indică faptul că aceste dispoziții joacă doar un rol secundar în aplicarea diferitelor instrumente juridice (51). Constatările efectuate în anchetele anterioare de apărare comercială au ajuns, la rândul lor, la aceeași concluzie (52).

(94)

În plus, ratingurile obligațiunilor și ale creditelor sunt adesea distorsionate din mai multe motive, inclusiv din cauza faptului că evaluarea riscurilor este influențată de importanța strategică a întreprinderii în cauză pentru GC și de soliditatea oricărei garanții implicite din partea guvernului. Estimările sugerează în mod ferm că ratingurile de credit din China corespund în mod sistematic unor ratinguri internaționale inferioare (53).

(95)

Aceasta are drept rezultat o preferință de a acorda împrumuturi întreprinderilor deținute de stat, întreprinderilor private mari care beneficiază de relații la nivel înalt și întreprinderilor din sectoare industriale cheie, ceea ce implică faptul că disponibilitatea și costul capitalului nu sunt egale pentru toți jucătorii de pe piață.

(96)

În al doilea rând, costurile îndatorării au fost menținute în mod artificial la un nivel scăzut pentru a stimula creșterea investițiilor. Aceasta a condus la utilizarea excesivă a investițiilor de capital, cu rentabilitate tot mai redusă a investițiilor. Acest fapt este ilustrat de recenta creștere a nivelului de îndatorare al întreprinderilor din sectorul de stat, în pofida unei scăderi accentuate a rentabilității, ceea ce sugerează că mecanismele care acționează în sistemul bancar nu țin seama de răspunsurile comerciale normale.

(97)

În al treilea rând, deși liberalizarea ratei nominale a dobânzii a fost realizată în octombrie 2015, semnalele la nivel de prețuri nu sunt încă rezultatul forțelor de pe piața liberă, ci sunt influențate de distorsiunile induse de guvern. Într-adevăr, cota împrumuturilor acordate la rata de referință sau sub aceasta reprezintă în continuare 45 % din totalul împrumuturilor, iar recurgerea la credite specifice pare să se fi intensificat, întrucât cota acestora a crescut semnificativ începând cu 2015, în pofida înrăutățirii condițiilor economice. Ratele dobânzilor menținute în mod artificial la niveluri reduse au ca rezultat stabilirea unor prețuri prea mici și, prin urmare, utilizarea excesivă a capitalului.

(98)

Creșterea generală a creditării în RPC indică o pierdere de eficiență a alocării capitalului, fără niciun semn de înăsprire a condițiilor de creditare care ar fi de așteptat într-un mediu de piață nedistorsionat. Ca urmare, creditele neperformante au crescut rapid în ultimii ani. Confruntat cu o situație de creștere a riscului legat de rambursarea datoriilor, GC a optat pentru evitarea neplății. În consecință, problemele legate de creditele irecuperabile au fost soluționate prin reînnoirea datoriilor, creând așa-numitele companii „zombi”, sau prin transferarea dreptului de proprietate asupra datoriilor (de exemplu, prin fuziuni sau prin conversia creanțelor în acțiuni), fără a elimina neapărat problema datoriei globale sau fără a aborda cauzele profunde ale acesteia.

(99)

În esență, în pofida măsurilor recente de liberalizare a pieței, sistemul de credite pentru întreprinderi al RPC este afectat de probleme sistemice semnificative și de distorsiunile rezultate din rolul omniprezent continuu al statului pe piețele de capital.

(100)

Niciun element de la dosarul prezentei anchete nu a indicat faptul că producătorii de ferosiliciu și/sau furnizorii de materii prime și de alți factori de producție nu ar beneficia de acest sistem financiar. Dimpotrivă, un raport al ThinkDesk furnizat de solicitant a indicat faptul că Inner Mongolia Eerduosi Resources Co., Ltd. a beneficiat de operațiuni financiare care nu corespund valorilor de piață efectuate de China Export Import Bank (deținută în totalitate de stat) și China Development Bank (deținută în totalitate de stat).

(101)

Producătorii chinezi de ferosiliciu au beneficiat de acordarea de subvenționări ale dobânzii aferente împrumuturilor prin alocarea unei părți a riscului de credit către instituțiile financiare și au încredințat acestora din urmă sarcina de a monitoriza performanțele (financiare) corporative. Dat fiind că activitățile de participare și brokeraj ale guvernului semnalează în mod clar sprijinul din partea statului, riscul de credit pentru reducerea presupusă a consolidat poziția de negociere a debitorilor în ceea ce privește stabilirea condițiilor. Conform raportului Think!Desk, Ningxia Shengyan Group și Inner Mongolia Eerduosi Resources Co., Ltd. au beneficiat de această măsură (54).

(102)

Acest raport indică faptul că politica de promovare a exporturilor este bine integrată în cadrul general al politicii industriale. GC încurajează în mod selectiv exportul de anumite bunuri și servicii de înaltă tehnologie cu valoare adăugată ridicată. În ultimii ani, exportul de servicii și tehnologii industriale a beneficiat, de asemenea, de un sprijin substanțial. De exemplu, Inner Mongolia Eerduosi Resources Co., Ltd. a primit fonduri pentru crearea unor platforme de servicii comune pentru comerțul exterior.

(103)

Asistența financiară acordată exportatorilor a luat, de asemenea, forma unor subvenții pentru comerț exterior. Aceste transferuri au avut ca scop să încurajeze, să faciliteze sau să recompenseze activitățile de export. În acest sens, Inner Mongolia Eerduosi Resources Co., Ltd. a primit fonduri pentru crearea unor platforme de servicii comune pentru comerțul exterior, pentru dezvoltarea inovatoare și transformarea și modernizarea comerțului exterior, precum și pentru dezvoltarea comerțului exterior (55).

(104)

Anumiți producători de ferosiliciu au beneficiat de o finanțare substanțială pentru a reduce costul transportului (56). Acest lucru este deosebit de important deoarece fabricile se află predominant în regiuni fără ieșire la mare, departe de centrele economice costiere. Ajutorul financiar din partea autorităților chineze în această privință vine sub forma unor subvenții pentru prețul transportului care compensează întreprinderile pentru anumite părți din costurile suportate. De asemenea, ajutorul ia forma unor subvenții pentru construcția de infrastructuri, în special pentru instalarea de linii de cale ferată specifice care permit conectarea directă a stațiilor fabricilor la rețeaua feroviară națională. Inner Mongolia Eerduosi Resources Co., Ltd. a obținut fonduri pentru construirea de linii feroviare speciale care permit societății să economisească timp și costuri pentru a-și aduce mărfurile pe piețele internaționale (57).

(105)

Politica industrială chineză în domeniul inovării tehnologice se bazează pe Planul național de dezvoltare a științei și tehnologiei pe termen mediu și pe termen lung (2006-2020) (Consiliul de Stat, 2005b). În acest cadru, producătorul de ferosiliciu Ningxia Shengyan Group a primit subvenții pentru îndeplinirea atribuțiilor de cercetare și dezvoltare menționate în Planul național de asistență științifică și tehnologică (58).

(106)

Pentru a elimina capacitățile de producție învechite de pe piață, anumiți producători de ferosiliciu au primit sprijin financiar pentru eliminarea capacităților de producție. Inner Mongolia Junzheng Energy & Chemical Group Co. și Ningxia Shengyan Group au beneficiat de această măsură (59).

(107)

GC a încercat să influențeze structura sectorului în termeni geografici. Aceasta înseamnă că industria grea ar trebui să dispară din zonele urbane și să se instaleze în parcuri industriale dedicate. În timp ce acest lucru servește obiectivelor de protecție a mediului ale orașelor și reduce poluarea în zonele dens populate, tranziția ajută, de asemenea, întreprinderile în mai multe moduri, inclusiv oferind stimulente generoase pentru investiții, scutiri de impozite, ajutoare nerambursabile și împrumuturi subvenționate. Grupul Inner, Mongolia Eerduosi Resources Co., Ltd., care produce ferosiliciu, a primit subvenții pentru relocarea instalațiilor (60).

(108)

Producătorul de ferosiliciu Ningxia Shengyan Group a primit subvenții legate de utilizarea terenurilor (61).

(109)

Prin urmare, acest sprijin și intervenția generală substanțială a statului în sistemul financiar descrisă mai sus conduc la afectarea gravă a condițiilor de piață la toate nivelurile.

(110)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că producătorii de ferosiliciu au acces la finanțare acordată de instituții care pun în aplicare obiective de politică publică sau care nu acționează în mod independent de stat.

(111)

Comisia a constatat că distorsiunile descrise în raport nu se limitează la un sector industrial anume. Dimpotrivă, dovezile disponibile atestă că faptele și caracteristicile sistemului chinez descrise mai sus, la punctele (i)-(iv) (considerentele 54-80), precum și în partea A a raportului, se aplică în întreaga țară și în toate sectoarele economiei. Același lucru este valabil, de asemenea, pentru descrierea factorilor de producție menționați la punctele (v)-(vii) de mai sus și în partea B a raportului.

(112)

Pentru a produce ferosiliciu, este necesară o gamă largă de factori de producție. Atunci când producătorii de ferosiliciu cumpără/contractează acești factori de producție, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt expuse, în mod evident, acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează forță de muncă supusă distorsiunilor. Aceștia pot împrumuta fonduri care sunt supuse distorsiunilor ce afectează sectorul financiar/alocarea de capital. În plus, aceștia fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele.

(113)

În consecință, pe lângă faptul că nu se pot utiliza pentru analiză prețurile de vânzare ale ferosiliciului pe piața internă, sunt afectate toate costurile de producție (inclusiv ale materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.), întrucât formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum se descrie în părțile A și B ale raportului. Într-adevăr, intervențiile statului descrise în legătură cu alocarea de capitaluri, cu terenurile, forța de muncă, energia și materiile prime sunt prezente în întreaga RPC. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un factor de producție care a fost, în sine, produs în RPC prin combinarea unei serii de factori de producție este expus unor distorsiuni semnificative. Același lucru este valabil, de asemenea, pentru factorii de producție ai factorilor de producție și așa mai departe. Nici GC, nici producătorii-exportatori nu au prezentat dovezi sau argumente contrare în cadrul prezentei anchete.

(114)

Analiza prezentată la punctele (i)-(viii) de mai sus, care include o examinare a tuturor dovezilor disponibile referitoare la intervenția RPC în economie în general, precum și în sectorul ferosiliciului (inclusiv în sectorul produsului care face obiectul reexaminării), a arătat că prețurile sau costurile, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei și ale forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă deoarece sunt afectate de o intervenție substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere aceste elemente și în absența oricărei cooperări din partea GC și a producătorilor-exportatori din RPC, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne pentru a stabili valoarea normală în acest caz.

(115)

În consecință, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, cu alte cuvinte, în acest caz, pe baza costurilor corespunzătoare de producție și de vânzare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, astfel cum se descrie în secțiunea următoare. Comisia a reamintit că nu a fost formulată nicio afirmație potrivit căreia unele costuri interne ar fi nedistorsionate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) a treia liniuță din regulamentul de bază.

(116)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii:

(117)

Astfel cum se explică în considerentele 30-32, Comisia a emis două note la dosar privind sursele pentru determinarea valorii normale (prima notă privind factorii de producție din 24 iunie 2019 și a doua notă privind factorii de producție din 15 octombrie 2019, care a abordat observațiile primite cu privire la prima notă referitoare la factorii de producție). În cea de a doua notă referitoare la factorii de producție, Comisia a informat părțile interesate cu privire la concluzia sa potrivit căreia Brazilia este o țară reprezentativă adecvată în cazul de față.

(118)

În prima notă privind factorii de producție, Comisia a identificat Argentina, Brazilia, Columbia, Malaysia, Mexic, Rusia, Africa de Sud și Turcia ca fiind țări cu un nivel de dezvoltare economică similar celui din RPC conform Băncii Mondiale, și anume toate sunt clasificate de Banca Mondială drept țări cu „venituri medii-superioare” pe baza venitului național brut.

(119)

Nu au fost primite observații cu privire la nivelul de dezvoltare economică în urma notei respective.

(120)

În prima notă privind factorii de producție, Comisia a indicat că se știe că produsul care face obiectul reexaminării este obținut în Argentina, Brazilia, Columbia, Malaysia, Mexic, Rusia, Africa de Sud și Turcia. În observațiile sale cu privire la această notă, solicitantul a atras atenția asupra faptului că în Turcia nu s-a produs ferosiliciu.

(121)

Comisia a examinat afirmația și a constatat că, într-adevăr, producătorul turc identificat nu a produs ferosiliciu în cursul perioadei de anchetă. În consecință, Comisia nu a mai considerat Turcia ca fiind o posibilă țară reprezentativă.

(122)

Pentru țările avute în vedere și menționate mai sus, Comisia a verificat în continuare disponibilitatea datelor publice (și, în special, a datelor financiare publice de la producătorii produsului care face obiectul reexaminării).

(123)

Comisia a căutat producători de ferosiliciu cu date financiare publice care ar putea fi utilizați pentru a stabili cuantumuri nedistorsionate și rezonabile ale costurilor de vânzare și ale cheltuielilor generale și administrative („costurile VAG”) și ale profitului. Astfel cum se menționează în prima și a doua notă privind factorii de producție, Comisia a utilizat baza de date Orbis (64) și internetul ca surse de date. În plus, Comisia a limitat căutarea la societăți cu declarații de profit și pierderi disponibile public pentru cea mai recentă perioadă (2018) și la societăți profitabile. Aceasta a redus căutarea, în cea de a doua notă privind factorii de producție, la cinci societăți din Brazilia și cinci din Rusia.

(124)

În cele din urmă, Comisia a observat că o singură societate, cu sediul în Brazilia, a avut o prezentare pe segmente în conturile sale financiare care permite izolarea veniturilor și cheltuielilor specifice pentru segmentul ferosiliciului. Prin urmare, Comisia a considerat că Brazilia este o țară reprezentativă adecvată.

(125)

În consecință, Comisia a anunțat toate părțile interesate, prin cea de a doua notă privind factorii de producție, cu privire la intenția sa de a utiliza Brazilia ca țară reprezentativă adecvată în cazul în care ar concluziona că se îndeplinesc toate condițiile pentru aplicarea metodologiei prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Având în vedere toate elementele de mai sus și observațiile părților cu privire la cea de a doua notă, Comisia a decis că alegerea finală a unei țări reprezentative adecvate este Brazilia și a selectat următoarea societate cu date financiare disponibile public care puteau fi folosite pentru stabilirea cuantumurilor nedistorsionate și rezonabile ale costurilor VAG și ale profiturilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) ultimul paragraf din regulamentul de bază: Cia de Ferro Ligas da Bahia S.A.

(126)

După ce s-a stabilit că Brazilia este o țară reprezentativă adecvată pe baza acestor elemente, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului protecției sociale și a mediului în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(127)

Având în vedere analiza de mai sus, Brazilia a îndeplinit toate criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerată drept țară reprezentativă adecvată. În special, Brazilia deține o producție substanțială a produsului care face obiectul reexaminării și un set complet de date disponibile pentru toți factorii de producție, costurile VAG și profit.

(128)

În cea de a doua notă privind factorii de producție, Comisia a afirmat că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza Global Trade Atlas („GTA”) pentru a stabili costul nedistorsionat al majorității factorilor de producție în țara reprezentativă și statisticile Organizației Internaționale a Muncii („OIM”) și statisticile naționale pentru a stabili costul nedistorsionat al forței de muncă în țara reprezentativă. De asemenea, Comisia a afirmat că va utiliza pentru costurile energiei electrice prețurile practicate de unul dintre cei mai mari furnizori de energie electrică din Brazilia, societatea EDP Brasil și că datele financiare provenite de la societatea braziliană selectată, și anume Cia de Ferro Ligas da Bahia S.A., vor fi utilizate pentru a stabili costurile VAG.

(129)

De asemenea, Comisia a explicat că, în perioada anchetei de reexaminare, informațiile raportate de GTA privind importul unui factor de producție a ferosiliciului în Brazilia, și anume așchii de lemn, nu erau reprezentative și, prin urmare, nu puteau fi utilizate. În lipsa unui indice de referință internațional sau a unei publicații internaționale, precum și a caracterului semnificativ al așchiilor de lemn, Comisia a decis să utilizeze o alternativă: prețul de import raportat în GTA pentru așchii de lemn în Turcia, țară cu un nivel de dezvoltare economică similar cu RPC și care a fost identificată de Comisie ca una dintre cele trei țări reprezentative posibile în prima notă referitoare la factorii de producție (a se vedea considerentul 30). În Rusia, cealaltă țară identificată, de asemenea, în nota respectivă, nu au existat volume reprezentative de importuri de așchii de lemn, dar, în Turcia, acest produs este importat în cantități reprezentative. Această valoare de referință a fost considerată nedistorsionată deoarece, fiind bazată pe o medie aritmetică a valorilor pentru un număr reprezentativ de tranzacții identificate de GTA, s-a considerat că reflectă condițiile de piață concurențiale din regiune. (65).

(130)

Comisia a inclus o valoare pentru costurile de producție pentru a acoperi costurile care nu sunt incluse în factorii de producție menționați mai sus. Pentru a stabili această sumă, s-au utilizat datele financiare ale producătorului din Uniune inclus în eșantion care a cooperat în cadrul anchetei privind dumpingul și care a furnizat informații specifice în acest scop și a permis o verificare la fața locului a acestuia, FerroAtlántica S.A.U., Spania („FASAU”). Metodologia este explicată în mod corespunzător în secțiunea 3.2.1.1 litera (e).

(131)

Prin intermediul primei și celei de a doua note privind factorii de producție, Comisia a urmărit să stabilească o listă inițială de factori de producție și de surse destinate să fie utilizate pentru toți factorii de producție – cum ar fi materialele, energia și forța de muncă – utilizați de producătorii din RPC la fabricarea produsului care face obiectul reexaminării. Comisia nu a primit nicio observație cu privire la lista factorilor de producție comunicată părților interesate în notele respective.

(132)

Ulterior, în urma unei vizite de verificare efectuate la FASAU, Comisia a stabilit o listă definitivă a factorilor de producție a ferosiliciului.

(133)

Având în vedere toate informațiile prezentate de solicitant și absența observațiilor cu privire la cele două note privind sursele pentru determinarea valorii normale în ceea ce privește factorii de producție, au fost identificați următorii factori de producție și următoarele coduri, după caz:

Tabelul

(134)

Pentru a stabili prețurile nedistorsionate ale materialelor livrate la poarta fabricii producătorului, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță, Comisia a utilizat prețurile la import în țara reprezentativă ale fiecărui material utilizat de FASAU pentru producția de ferosiliciu, având în vedere că nu au existat producători cooperanți din RPC.

(135)

Pentru a stabili valoarea normală, conform metodologiei Comisiei, taxele la import pentru factorii de producție și materialele importate în Brazilia (și pentru așchii de lemn în Turcia, a se vedea considerentul 133), precum și costurile de transport intern ar trebui adăugate la aceste prețuri de import. Aceste ajustări ar conduce la o valoare normală mai mare, întrucât taxele la import ar mări și mai mult prețurile de import ale materialelor și, prin urmare, la o ajustare ascendentă a nivelului dumpingului. Având în vedere constatarea din considerentul 155, precum și natura prezentei anchete de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, care se concentrează asupra determinării continuării dumpingului în perioada anchetei de reexaminare și nu asupra amplorii exacte a acestuia, Comisia a decis că, în acest context, ajustările pentru taxele de import și transportul intern erau inutile.

(136)

În cursul vizitei de verificare la FASAU, Comisia a verificat materiile prime utilizate raportate, resturile de oțel generate și ratele de consum relevante pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării.

(137)

Pentru prețurile de achiziție ale tuturor materiilor prime, cu excepția a trei materii prime, în absența oricăror informații de pe piața țării reprezentative, Comisia s-a bazat pe prețurile la import în țara reprezentativă, Brazilia. În ceea ce privește așchiile de lemn, au fost utilizate prețurile de import în Turcia (a se vedea considerentul 129). Prețurile de import au fost stabilite ca media ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția RPC.

(138)

Comisia a decis să excludă importurile din RPC în țara reprezentativă (sau în Turcia pentru așchii de lemn), întrucât a concluzionat (a se vedea considerentul 121) că nu este oportun să se utilizeze prețurile și costurile interne din RPC din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există nicio dovadă care să arate că aceleași distorsiuni nu afectează și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat prețurile de export. În mod similar, datele privind importurile în țara reprezentativă (sau în Turcia pentru așchii de lemn) provenite din țările care nu sunt membre ale OMC, enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) 2015/755 (69), au fost, de asemenea, excluse. Conform articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, se consideră că prețurile de pe piața internă din țările respective nu pot fi utilizate în scopul stabilirii valorii normale și, în orice caz, datele privind astfel de importuri au fost neglijabile. După excluderea RPC, importurile din alte țări terțe au rămas reprezentative, variind între 30 % și 93 % din volumul total importat în Brazilia (sau în Turcia în cazul așchiilor de lemn). În plus, principala materie primă pentru producția de ferosiliciu, și anume cărbunele, nu este exportată în Brazilia din RPC.

(139)

Comisia a examinat existența restricțiilor la export în Brazilia, iar, în nota din 15 octombrie 2019, a confirmat faptul că exporturile de calcar și țunder de laminare fac obiectul unei autorizații de export (70). În plus, Comisia a stabilit că volumul importurilor de calcar în Brazilia au fost neglijabile și că nu au existat importuri de țunder de laminare în perioada anchetei de reexaminare. Nu au putut fi identificate valori de referință alternative reprezentative. Verificarea efectuată la FASAU a demonstrat că aceste materii prime au un impact relativ minor asupra costului total al produsului care face obiectul reexaminării. Având în vedere constatarea din considerentul 155, precum și natura prezentei anchete de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, care se concentrează asupra determinării continuării dumpingului în perioada anchetei de reexaminare sau asupra posibilității de reapariție a acestuia și nu asupra amplorii sale exacte, Comisia a decis, prin urmare, să nu țină seama de costurile acestor doi factori de producție pentru care nu a putut fi identificat niciun indice de referință reprezentativ.

(140)

Veniturile din produsul secundar microsilica au fost deduse din costuri prin înmulțirea factorilor de utilizare indicați în cerere cu costurile nedistorsionate per unitate observate în țara reprezentativă, Brazilia.

(141)

În ceea ce privește veniturile provenite din produsul secundar zgură de ferosiliciu, Comisia a stabilit că volumele de import ale acestui produs în Brazilia erau aproape de zero și că, prin urmare, prețurile de import braziliene obținute nu puteau fi considerate reprezentative. Întrucât veniturile reale provenite din zgura de ferosiliciu obținute de FASAU au reprezentat o parte neglijabilă din costurile totale ale materiilor prime, acestea nu au un impact semnificativ asupra calculelor privind marja de dumping, indiferent de sursa care ar fi utilizată pentru a le înlocui. Prin urmare, Comisia a decis să contabilizeze aceste venituri atunci când stabilește costurile generale de producție [a se vedea secțiunea 3.2.1.1 litera (e) de mai jos].

(142)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, livrat la poarta fabricii producătorului-exportator, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, Comisia ar trebui să adauge costurile de transport internațional și de asigurare (71) și să aplice taxa la import în țara reprezentativă și să adauge costurile de transport intern la prețul de import. Având în vedere marja de dumping medie ponderată obținută fără aceste costuri (a se vedea considerentul 155), Comisia a decis să nu țină seama de costurile respective.

(143)

Pentru a stabili valoarea de referință pentru costurile forței de muncă, Comisia a utilizat statisticile OIM, împreună cu informațiile publice referitoare la costurile suplimentare ale forței de muncă suportate de angajatori din Brazilia (72), cum ar fi contribuțiile la asigurările sociale, inclusiv FGTS (șomaj, boală gravă, construcții/achiziții de bunuri imobiliare).

(144)

Statisticile OIM (73) au furnizat date privind numărul mediu de ore lucrate efectiv pe săptămână per persoană angajată și privind veniturile lunare ale angajaților din sectorul de producție în perioada de anchetă. Folosind aceste date, Comisia a calculat un salariu orar în producție, la care s-au adăugat costuri suplimentare legate de forța de muncă (74) (contribuții la sistemul de asigurări sociale și de șomaj plătite de angajator).

(145)

Prețul energiei electrice perceput de unul dintre cei mai mari furnizori de energie electrică din Brazilia, societatea EDP Brasil, a fost disponibil (75). Informațiile au fost suficient de detaliate pentru a permite identificarea prețului energiei electrice și a prețului pentru utilizarea sistemului de distribuție (modalidade tarifaria azul) plătite de utilizatorii industriali.

(146)

Trebuie menționat că, în Brazilia, autoritatea de reglementare Agência Nacional de Energia Elétrica (76) („ANEEL”) obligă furnizorii de energie electrică să își majoreze tarifele cu un anumit procent pentru a reglementa consumul de energie electrică din țară. ANEEL utilizează un sistem de indicatori (77) (verde, galben, roșu 1, roșu 2) pentru a semnala dacă prețul energiei electrice trebuie să rămână la nivelul propus de furnizor (verde) sau dacă trebuie majorat cu 0,010 BRL/kWh (galben), cu 0,030 BRL/kWh (roșu 1) sau cu 0,050 BRL/kWh (roșu 2). Indicatorii sunt publicați de ANEEL lunar, iar pentru perioada de anchetă au fost disponibili pe site-ul EDP Brasil (78). Pentru determinarea costurilor nedistorsionate ale energiei electrice, Comisia nu a luat în considerare indicatorii aplicați în perioada de anchetă și nu a ajustat prețul în consecință. Având în vedere constatarea din considerentul 155, precum și natura prezentei anchete de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, care se concentrează asupra determinării continuării dumpingului în perioada anchetei de reexaminare sau a posibilității de reapariție a acestuia și nu asupra amplorii sale exacte, Comisia a decis că ajustările pentru costul energiei electrice erau inutile.

(147)

În plus față de factorii de producție prezentați pe scurt în considerentul 133 de mai sus, au fost identificate cheltuielile generale de producție. Calculul acestor cheltuieli generale de producție utilizate s-a bazat pe raportul dintre cheltuielile generale de producție și costurile de producție raportate și verificate de costurile de producție ale FASAU (acoperind consumul de materiale care nu intră în furnale, serviciile externe, transportul intern și costurile structurale, cum ar fi amortizarea și întreținerea). Acest procent a fost aplicat costurilor de producție nedistorsionate.

(148)

Pentru costurile VAG și profituri, astfel cum se explică în considerentul 128, Comisia a utilizat datele financiare ale Cia de Ferro Lias da Bahia S.A. Pentru a coincide cu perioada anchetei de reexaminare, Comisia a luat în considerare conturile financiare consolidate ale societății pentru 2018, a adăugat conturile financiare consolidate aferente primului trimestru din 2019 și a dedus conturile financiare consolidate aferente primului trimestru din 2018 (79). Având în vedere că societatea nu producea numai ferosiliciu, Comisia a luat în considerare segmentarea furnizată de societate pentru a calcula cifrele limitate la segmentul de ferosiliciu.

(149)

Pentru calculul costurilor VAG, Comisia a ignorat poziția „cota de profit (pierdere) în investiții”, întrucât acest cost (sau venit) nu avea legătură cu produsul care face obiectul reexaminării. Ajustarea a avut ca rezultat un procent mai mare al costurilor VAG și un procent mai mic al profitului în aceeași proporție. Prin urmare, luate împreună, acestea nu au avut nicio influență asupra calculării valorii normale.

(150)

Pentru a stabili valoarea normală construită, Comisia a parcurs etapele descrise mai jos.

(151)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile de fabricație nedistorsionate. În absența cooperării din partea producătorilor-exportatori, Comisia a înmulțit apoi factorii de utilizare verificați ai FASAU pentru materiale, forță de muncă și energie cu costurile nedistorsionate per unitate stabilite, astfel cum se explică în secțiunea 3.2.1.1. litera (d) de mai sus.

(152)

În al doilea rând, în ceea ce privește aceste costuri de producție, Comisia a aplicat cheltuielile generale de fabricație și a adăugat costurile VAG și profiturile stabilite, astfel cum se explică la punctul 3.2.1.1 litera (e) de mai sus. Costurile generale de producție stabilite astfel s-au ridicat la 37,11 %. Costurile VAG (80) exprimate ca procent din costurile produselor vândute (CPV) și aplicate la suma costurilor de producție și a cheltuielilor generale de producție, s-au ridicat la 15,12 %. Profitul (81), exprimat ca procent din CPV și aplicat sumei costurilor de producție, a cheltuielilor generale de producție și a costurilor VAG, s-a ridicat la 51,1 %.

(153)

Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală pe o bază franco fabrică, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Ca urmare a faptului că niciun producător-exportator nu a cooperat, valoarea normală a fost stabilită la nivel de țară.

(154)

În absența cooperării producătorilor-exportatori chinezi, prețul de export a fost stabilit pe baza datelor CIF comunicate de Eurostat ajustate la nivelul franco fabrică.

(155)

Comisia a comparat valoarea normală construită, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, cu prețul de export stabilit mai sus. Pe această bază, marja de dumping medie ponderată, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, a fost de 157,8 %.

(156)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că practicile de dumping din RPC au continuat în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(157)

Pentru perioada anchetei de reexaminare, datele statistice ale Eurostat indică faptul că s-au importat în Uniune 2 735 de tone de ferosiliciu din Rusia, ceea ce reprezintă aproximativ 0,4 % din consumul total la nivelul Uniunii. GR a susținut că un astfel de volum de importuri este neglijabil. Cu toate acestea, Comisia a concluzionat că un astfel de nivel al importurilor era suficient de reprezentativ pentru a examina dacă dumpingul a continuat în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(158)

Având în vedere lipsa de cooperare din partea producătorilor ruși, Comisia a utilizat datele disponibile pentru stabilirea valorii normale aferente Rusiei. În acest scop, au fost utilizate informațiile prezentate de solicitant (82). Aceste informații protejate de drepturi de autor au fost furnizate de Metal Expert (83).

(159)

Prin urmare, valoarea normală s-a bazat pe prețurile interne furnizate în cerere și actualizate (84) pentru perioada de anchetă. Prețurile interne actualizate au fost făcute publice în cadrul dosarului. Nu s-au primit observații din partea niciunei părți interesate.

(160)

În absența cooperării producătorilor-exportatori ruși, prețul de export a fost stabilit pe baza datelor CIF comunicate de Eurostat corectate la nivelul franco fabrică.

(161)

Atunci când a fost necesar în scopul asigurării unei comparații echitabile, Comisia a ajustat valoarea normală și/sau prețul de export pentru a ține seama de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (e) din regulamentul de bază. Pe baza informațiilor furnizate de solicitant, s-a efectuat o ajustare descrescătoare de 100 EUR/tonă a prețului de export pentru a ține seama de costurile de transport.

(162)

Pe această bază, marja de dumping medie ponderată, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, a fost de 17,6 %.

(163)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că practicile de dumping din Rusia au continuat în perioada anchetei de reexaminare.

(164)

Astfel cum s-a stabilit la punctul 3.2.1 de mai sus, s-a constatat că importurile de ferosiliciu din RPC au făcut obiectul unui dumping în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Din motive de exhaustivitate, Comisia a investigat, de asemenea, probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului în cazul abrogării măsurilor. S-au analizat următoarele elemente suplimentare: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC, disponibilitatea altor piețe pentru producătorii chinezi, comportamentul în materie de prețuri al producătorilor-exportatori din RPC pe piața internă și pe alte piețe și atractivitatea pieței Uniunii.

(165)

Având în vedere lipsa cooperării, capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC au fost stabilite pe baza datelor disponibile, în special pe baza informațiilor furnizate de solicitant, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(166)

Capacitatea de producție din RPC a depășit în mod substanțial volumul actual de producție. Conform datelor furnizate în cerere (85), care au fost actualizate în cursul anchetei (86), capacitatea de producție de ferosiliciu a fost de 10 571 000 de tone în 2019, în timp ce volumul producției s-a ridicat la 4 040 000 de tone în același an. Prin urmare, gradul de utilizare a capacității a atins doar aproximativ 38,2 %. Astfel, dacă măsurile ar fi abrogate, producătorii chinezi ar dispune de o capacitate neutilizată estimată la 6 531 000 de tone, în timp ce consumul de pe piața Uniunii a fost de 740 144 de tone în perioada anchetei de reexaminare (a se vedea tabelul 1). Capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC indicate în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor nu au fost respinse de niciuna dintre părți.

(167)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că producătorii-exportatori chinezi dispun de o capacitate neutilizată semnificativă, pe care ar putea să o utilizeze pentru a produce ferosiliciu în vederea exportului pe piața Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(168)

Piața internă chineză este, de departe, cea mai importantă piață, reprezentând 58 % din consumul aparent la nivel mondial în 2017 (87). Cu toate acestea, consumul pe această piață a scăzut cu 18 % sau 887 000 de tone din 2013 până în perioada anchetei de reexaminare (88).

(169)

În perioada anchetei de reexaminare, Japonia a importat 167 000 de tone de ferosiliciu din RPC și a fost prima piață de export a industriei din RPC, reprezentând 27,7 % din totalul exporturilor de ferosiliciu din China. Cu toate acestea, conform articolelor din presă, topitoriile de feroaliaje din Japonia au ca obiectiv diversificarea aprovizionării și încetarea dependenței lor față de India și RPC. În acest scop, acestea au înființat mai multe asociații în participațiune în Malaysia, în 2017 (89). Prin urmare, este de așteptat ca piața japoneză să fie mai greu accesibilă pentru exporturile chineze în viitor.

(170)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că, în cazul în care măsurile actuale ar fi abrogate, există un risc ridicat ca producătorii chinezi să depună eforturi pentru a-și compensa pierderile semnificative în ceea ce privește volumul vânzărilor pe piața internă importantă și, astfel cum era de așteptat, pe piața japoneză, prin redirecționarea unor fluxuri substanțiale de vânzări către piața Uniunii.

(171)

Exporturile de ferosiliciu din China în perioada anchetei de reexaminare s-au ridicat la 608 000 de tone, din care 3 587 de tone sunt exportate în Uniune (90). Producătorii chinezi au exportat în 63 de țări și, în medie, prețurile de vânzare a ferosiliciului către aceste țări au fost mai scăzute decât prețurile de vânzare către Uniune. Prețurile de vânzare au fost mai mari decât prețurile de vânzare către Uniune numai în 14 dintre aceste țări. Într-adevăr, prețurile de vânzare medii din China către Uniune au fost mai mari (+6,1 %) decât prețul total mediu de vânzare la export din China în cursul perioadei anchetei de reexaminare (91). Prin urmare, exportul către Uniune este mult mai atractiv pentru exportatorii chinezi decât exporturile către aproape toate celelalte țări.

(172)

Piața Uniunii este, de asemenea, atractivă pentru producătorii chinezi având în vedere dimensiunea sa: în ceea ce privește consumul mondial de ferosiliciu, este a doua cea mai mare piață unică după RPC. Aceasta este de 1,7 ori mai mare decât piața nord-americană și de 1,5 ori mai mare decât piața japoneză (92). Prin urmare, dimensiunea acesteia este un factor important care contribuie la atractivitatea sa.

(173)

Având în vedere continuarea dumpingului în perioada anchetei de reexaminare, comportamentul în materie de prețuri al exportatorilor pe piețele terțe, importanța capacității neutilizate în RPC, dimensiunea pieței Uniunii și prețurile predominante pe piața respectivă, precum și consumul redus semnificativ pe piața internă și disponibilitatea redusă preconizată a unei alte piețe importante de export, există o mare probabilitate ca dumpingul din partea RPC să continue sau, în orice caz, să reapară în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(174)

Astfel cum s-a stabilit în secțiunea 3.2.2 de mai sus, s-a constatat că importurile de ferosiliciu din Rusia au făcut obiectul unui dumping în perioada anchetei de reexaminare. Comisia a analizat, de asemenea, dacă dumpingul ar persista sau ar reapărea în cazul în care s-ar abroga măsurile. S-au analizat următoarele elemente suplimentare: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din Rusia, disponibilitatea altor piețe pentru producătorii ruși, comportamentul în materie de prețuri al producătorilor-exportatori din Rusia pe piața internă și pe alte piețe și atractivitatea pieței Uniunii.

(175)

Având în vedere lipsa cooperării, capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din Rusia au fost stabilite pe baza datelor disponibile, în special pe baza informațiilor furnizate și actualizate de solicitant (93), în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(176)

Capacitatea de producție din Rusia a depășit în mod substanțial volumul actual de producție. Conform cererii, capacitatea de producție de ferosiliciu a fost de 826 000 de tone în 2019, în timp ce volumul producției s-a ridicat la 561 000 de tone în același an. Prin urmare, gradul de utilizare a capacității a atins doar aproximativ 67,9 %. În cazul în care măsurile ar fi abrogate, producătorii ruși dispun de o capacitate neutilizată suficientă, estimată la 265 000 de tone, pentru a supraalimenta piața Uniunii, unde consumul s-a ridicat la 740 144 de tone în perioada anchetei de reexaminare, cu ferosiliciu care face obiectul unui dumping.

(177)

Doi exportatori ruși necooperanți și GR au susținut că rata de utilizare în Rusia ar fi fost subestimată de Comisie. GR a făcut referire la un document transmis de cei doi producători-exportatori ruși, potrivit cărora capacitatea de producție din Rusia ar fi mult mai mică, în special pentru cei doi producători-exportatori, iar volumul de producție din Rusia ar fi mai mare. Astfel, gradul de utilizare a capacității în Rusia s-ar situa între 90 % și 100 %. GR a indicat, de asemenea, o observație pe care a formulat-o în această privință.

(178)

În primul rând, Comisia a precizat că, potrivit afirmației incluse de GR/Ministerul Dezvoltării Economice din Federația Rusă în comunicarea sa din 24 aprilie 2019, capacitatea de producție a produsului care face obiectul reexaminării în Rusia, astfel cum a fost prezentată de către solicitanți și utilizată de către Comisie, a fost „confirmată, de asemenea, de statisticile oficiale din Rusia”.

(179)

În al doilea rând, conform anchetei, capacitatea de producție rusă a fost estimată la 826 000 de tone pentru 2019, în timp ce, pe baza statisticilor oficiale din Rusia, această cantitate ar fi chiar mai mare pentru anul 2018, și anume 932 000 de tone. Cifrele prezentate de producătorii-exportatori care nu au cooperat la anchetă pentru anul 2017 nu corespund statisticilor oficiale din Rusia, nici estimărilor solicitanților pentru același an. De fapt, în Rusia, capacitatea de producție din 2017 a fost, conform GR, cu [20 %-30 %] mai mare decât cifra care a fost prezentată de cei doi producători-exportatori care nu au cooperat. Astfel, pe baza atât a estimărilor solicitanților, cât și a statisticilor oficiale din Rusia (precum și a declarației din partea GR), este clar că a fost subevaluată capacitatea de producție furnizată de producătorul-exportator.

(180)

În al treilea rând, informațiile prezentate de producătorii-exportatori care nu au cooperat se referă la anul 2017 și nu la perioada de anchetă. Chiar dacă aceste informații neverificate ar fi acceptate, afirmația potrivit căreia gradul de utilizare a capacității în Rusia ar fi de aproape 100 % este în continuare incorectă. Într-adevăr, în cazul în care gradul de utilizare a capacității ar fi calculat utilizând statisticile oficiale din Rusia privind capacitatea de producție (840 700 de tone) și producția efectivă prezentată de producătorul-exportator care nu a cooperat [600 000 de tone-700 000 de tone] pentru 2017, gradul de utilizare a capacității ar fi de [71 %-83 %], ceea ce este încă departe de „aproape 100 %”.

(181)

În orice caz, datele privind capacitatea de producție și volumele furnizate de solicitant au fost mai recente și, prin urmare, mai relevante pentru un exercițiu prospectiv, cum ar fi analiza probabilității, întrucât acestea se referă la anul 2019.

(182)

Din toate aceste motive, afirmațiile potrivit cărora Comisia ar fi supraestimat capacitatea neutilizată din Rusia sunt respinse. Această decizie a fost comunicată părților, cărora li s-a oferit posibilitatea de a formula observații înainte de luarea unei decizii finale.

(183)

Ca răspuns, cei doi producători-exportatori au susținut că, în speță, Comisia nu a abordat toate chestiunile nesoluționate ridicate de aceștia și de GR în cadrul actualei anchete de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor în general și constatările Comisiei privind capacitatea neutilizată a producătorilor ruși în special. De asemenea, producătorii-exportatori au afirmat că, în afară de aspectele legate de dumping, aceștia au cooperat pe deplin cu ancheta în calitate de parte interesată. În plus, ei au susținut că, având în vedere discrepanțele semnificative dintre datele prezentate de diferite părți interesate cu privire la capacitatea, producția și gradul de utilizare a capacității în Rusia, Comisia era obligată să verifice datele, inclusiv prin intermediul vizitei de verificare la sediul lor. Producătorii-exportatori au contestat respingerea argumentului lor potrivit căruia gradul de utilizare a capacității a fost de aproape 100 % pe baza unui calcul alternativ, utilizând datele furnizate de societăți și de solicitanți. În această privință, aceștia au susținut că Comisia a recurs la o alegere selectivă în utilizarea datelor privind capacitatea de producție și volumul de producție. În cele din urmă, societățile au făcut referire la jurisprudența OMC în legătură cu datele disponibile în sprijinul afirmației lor potrivit căreia informațiile utilizate de Comisie nu erau cele mai adecvate pentru cazul de față și că informațiile pe care le-au furnizat ar fi cele mai bune date disponibile.

(184)

În primul rând, Comisia nu a fost de acord cu faptul că au existat observații sau argumente care să nu fi fost luate în considerare și la care nu s-a răspuns. De fapt, Comisia a transmis societăților o comunicare a constatărilor suplimentare pentru a se asigura că observațiile lor cu privire la capacitatea neutilizată au fost pe deplin abordate și că li s-a oferit posibilitatea de a formula observații înainte ca aceste constatări să devină definitive. Faptul că societățile nu au fost de acord cu concluziile Comisiei nu poate fi confundat cu lipsa de motivare. În afară de capacitatea neutilizată, societățile nu au specificat care aspecte nu ar fi fost abordate de Comisie în documentul de informare finală. În mod evident, comunicarea constatărilor suplimentare a fost limitată la evaluarea capacității neutilizate, iar răspunsul la observațiile referitoare la documentul de informare finală se regăsește în prezentul regulament, în conformitate cu practica standard a Comisiei.

(185)

În al doilea rând, cei doi producători-exportatori au fost considerați părți care nu au cooperat în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază. Astfel cum au menționat societățile însele, acestea au ales să nu răspundă la chestionare, prin care se solicitau informații importante nu numai pentru evaluarea dumpingului, ci și pentru evaluarea prejudiciului (cum ar fi producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității). Deși nu se află sub nicio obligație juridică de a efectua verificări la fața locului, practica Comisiei este de a verifica răspunsurile la chestionar și datele suplimentare furnizate de toate părțile care au cooperat, ceea ce însă nu a fost cazul pentru cei doi producători-exportatori. De asemenea, Comisia ia act de faptul că, în cazul de față, indiferent de faptul că aceste părți nu au cooperat și, prin urmare, nu s-a efectuat nicio verificare la sediile lor, datele prezentate de acestea au fost luate în considerare, pe fond, chiar dacă nu au fost verificate, în conformitate cu comunicarea specifică a constatărilor suplimentare. Ulterior astfel de informații au fost, de asemenea, respinse pe fond, după ce au fost supuse unui control încrucișat cu informațiile furnizate de către GR și solicitanți. Contrar celor afirmate de societăți, nu au existat „discrepanțe semnificative în ceea ce privește datele prezentate de diferite părți interesate”. Numai informațiile lor au fost diferite în mod semnificativ de toate celelalte informații disponibile la dosar și, mai important, aceste informații se referă la anul 2017, fiind anterioare perioadei anchetei de reexaminare și, de asemenea, la 2018, o perioadă mai recentă, pentru care GR a prezentat informații. În același timp, datele furnizate de solicitanți și de GR, pe care Comisia s-a bazat pentru evaluarea sa, deși nu erau identice, erau în concordanță unele cu altele. În comunicarea sa din 24 aprilie 2019, chiar GR/Ministerul Dezvoltării Economice al Federației Ruse a confirmat că datele furnizate de solicitanți erau corecte. Pe această bază, Comisia a concluzionat, pe fond, și indiferent de verificarea acestor informații, că informațiile furnizate de producătorii-exportatori nu mai erau de actualitate, fiind, prin urmare, irelevante, pe lângă faptul că nu erau fiabile și, prin urmare, nu puteau fi utilizate pentru calcularea capacității neutilizate în Rusia.

(186)

În al treilea rând, contrar celor afirmate de societăți, calculul Comisiei a utilizat datele proprii ale societăților și statisticile oficiale pentru capacitate în Rusia prezentate de GR (și nu informațiile furnizate de solicitant). În plus, Comisia nu poate accepta faptul că diferite metodologii ar putea conduce la rezultate atât de diferite precum cele observate pentru cifrele furnizate de societăți pentru capacitatea de producție. Din acest motiv, Comisia respinge afirmația potrivit căreia a ales selectiv datele de care dispune. Confruntate cu statisticile oficiale, informațiile furnizate de întreprinderi nu au putut fi confirmate și, prin urmare, au fost respinse.

(187)

În al patrulea rând, Comisia nu a fost de acord că informațiile cele mai adecvate în acest caz au fost informațiile furnizate de societăți. Un control încrucișat cu datele oficiale a arătat că cifra furnizată pentru capacitatea de producție nu era corectă, prin urmare, aceste informații au fost considerate nefiabile și nu au fost utilizate în constatările Comisiei. Comisia a decis să utilizeze informațiile furnizate de solicitanți, care erau în concordanță cu statisticile oficiale din Rusia. În ceea ce privește regulamentul de bază și conceptul OMC citat de societăți, aceste informații au fost considerate „cele mai adecvate” în acest caz. Prin urmare, argumentul societăților a fost respins.

(188)

În orice caz, Comisia a reamintit că evaluarea capacității neutilizate a fost doar unul dintre mai multe alte elemente și indicatori pe baza cărora este necesar din punct de vedere juridic să își întemeieze constatările privind reapariția prejudiciului în cadrul reexaminărilor efectuate în perspectiva expirării măsurilor.

(189)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că producătorii-exportatori ruși dispun de o capacitate neutilizată semnificativă, pe care ar putea să o utilizeze pentru a produce ferosiliciu în vederea exportului pe piața Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(190)

Astfel cum s-a descris în considerentul 168, evoluțiile recente de pe piața japoneză sugerează că importurile din Malaysia vor prelua treptat cota de piață a altor importuri. Japonia este, de asemenea, prima piață de export rusă pentru ferosiliciu. În perioada anchetei de reexaminare, piața japoneză a reprezentat 30 % din totalul exporturilor ruse de ferosiliciu (sau 127 000 de tone). În cazul în care măsurile actuale ar fi abrogate, este probabil ca producătorii-exportatori ruși să redirecționeze cel puțin o parte din aceste exporturi către Uniune la prețuri de dumping.

(191)

În lipsa cooperării, pentru a compara prețurile practicate de Rusia la exportul către Uniune cu prețurile de export rusești pe alte piețe de export, s-a recurs la Global Trade Atlas („GTA”) și la Statistica vamală rusească privind comerțul exterior, constatându-se că ambele surse oferă aproape același rezultat. Pe această bază, prețul mediu de vânzare la export practicat de Rusia către Uniune a fost mai mare cu 1 149 EUR/tonă (sau 8,1 %) decât prețul mediu global al vânzărilor la export din Rusia în perioada anchetei de reexaminare. Numai în două din 36 de țări, producătorii-exportatori ruși au vândut la prețuri care au fost, în medie, mai ridicate decât în Uniune. Aceste vânzări au reprezentat mai puțin de 1 % din volumul total al exporturilor. Prin urmare, Comisia a constatat că exportul către Uniune este mult mai atractiv pentru exportatorii ruși decât exportul către aproape toate celelalte țări.

(192)

În urma comunicării concluziilor, cei doi producători-exportatori ruși menționați în considerentul 191 de mai sus nu au fost de acord cu constatările Comisiei cu privire la atractivitatea pieței Uniunii pentru industria ferosiliciului din Rusia. Aceștia și-au exprimat îndoiala cu privire la prețurile raportate în Statistica vamală rusească privind comerțul exterior, întrucât acestea nu ar fi fiabile. Cu toate acestea, această afirmație nu a fost argumentată în continuare și nu s-a propus o metodă alternativă pentru compararea prețurilor practicate de Rusia pe diferite piețe. Se reamintește faptul că cele două părți în cauză sunt doi dintre cei mai mari producători-exportatori ruși și, în cazul în care ar fi decis să coopereze la anchetă, quod non, Comisia ar fi fost în măsură să evalueze îndeaproape prețurile de export practicate de Rusia pentru produse comparabile pe diferite piețe mondiale pe baza propriilor vânzări la export. Cei doi producători-exportatori au afirmat, de asemenea, că volumul exporturilor din Rusia către Uniune ar fi la un nivel neglijabil, ceea ce face imposibilă formularea unor concluzii pe baza prețurilor acestor importuri. Astfel cum se menționează în considerentul 157 de mai sus, importurile din Rusia în perioada anchetei de reexaminare au constituit aproximativ 0,4 % din consumul total al Uniunii, iar Comisia a considerat că un astfel de nivel al importurilor era suficient de reprezentativ. În cele din urmă, aceste părți au susținut că RPC ar stabili prețul ferosiliciului, iar alți participanți la piață ar urma, în general, aceste prețuri, care ar permite doar abateri minore. Indiferent dacă acest lucru este sau nu adevărat, Comisia a considerat acest aspect ca fiind irelevant în scopul evaluării atractivității pieței Uniunii în ceea ce privește prețurile, în comparație cu alte piețe. Prin urmare, afirmațiile au fost respinse.

(193)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 172 de mai sus, în afara prețurilor practicate pe piața Uniunii, dimensiunea pieței Uniunii este un al doilea factor important care contribuie la atractivitatea sa.

(194)

Având în vedere continuarea dumpingului în perioada anchetei de reexaminare, comportamentul în materie de prețuri al exportatorilor pe piețele terțe, capacitatea neutilizată existentă în Rusia, dimensiunea pieței Uniunii și prețurile predominante pe piața respectivă, precum și disponibilitatea redusă preconizată a unei alte piețe importante de export, există o mare probabilitate ca dumpingul din partea Rusiei să continue sau să reapară în cazul expirării măsurilor.

(195)

Ancheta a indicat că importurile din China și Rusia au continuat să intre pe piața Uniunii la prețuri de dumping în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(196)

De asemenea, Comisia a identificat probe conform cărora există o capacitate neutilizată semnificativă în ambele țări în cauză, că piața Uniunii este atractivă din punctul de vedere al prețurilor și al dimensiunii, iar celelalte exporturi ar putea fi redirecționate.

(197)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că expirarea măsurilor antidumping ar putea determina continuarea sau reapariția dumpingului.

(198)

Produsul similar a fost fabricat de 5 producători din Uniune în cursul perioadei examinate. Aceștia constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(199)

Producția totală din Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare a fost stabilită la aproximativ 241 000 de tone, pe baza informațiilor furnizate de industria din Uniune. Astfel cum se precizează în considerentul 11, în cadrul eșantionului au fost selectați patru producători din Uniune, reprezentând 90 % din producția totală a produsului similar în Uniune.

(200)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii ca suma dintre volumul vânzărilor industriei din Uniune pe piața Uniunii și importurile totale în Uniune obținute din baza de date Comext (Eurostat).

(201)

În cursul perioadei examinate, consumul la nivelul Uniunii a rămas stabil, cu excepția anului 2016, când a avut loc o scădere accentuată. În cursul celui de al patrulea trimestru al anului 2015, a început o scădere puternică a prețurilor, care a avut un impact negativ asupra întregii piețe pe parcursul anului 2016. Oțelul reprezintă principalul sector de utilizare finală pentru ferosiliciu, iar producția de oțel din Uniunea Europeană a scăzut de la 165,9 milioane de tone în 2015 la 162,1 milioane de tone în 2016 (–2,3 %) (94). În plus, în a doua jumătate a anului 2015, s-a înregistrat o scădere semnificativă a stocurilor care au determinat scăderea prețurilor. În continuare, prețurile scăzute au redus producția, iar în următorii doi ani, 2016 și 2017, stocurile au scăzut treptat.

Tabelul 1

Consumul la nivelul Uniunii (tone)

(202)

Comisia a examinat dacă importurile de ferosiliciu originare din țările în cauză ar trebui să fie evaluate cumulativ în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(203)

Marja de dumping stabilită în raport cu importurile provenite din fiecare dintre țările în cauză este superioară pragului de minimis definit la articolul 9 alineatul (3) din regulamentul de bază și volumul importurilor provenite din fiecare dintre țările în cauză a fost suficient de reprezentativ, astfel cum se arată în considerentele 43 și 157.

(204)

Evaluarea cumulativă a fost considerată adecvată, având în vedere condițiile de concurență comparabile între importurile din aceste două țări și produsul similar din Uniune. Comisia a constatat condiții de concurență similare, întrucât produsul care face obiectul reexaminării, importat din RPC și Rusia, și produsul similar, fabricat și vândut de industria din Uniune pe piața Uniunii, sunt similare și sunt considerate a fi distribuite prin intermediul acelorași canale comerciale.

(205)

Având în vedere cele de mai sus, s-a considerat că sunt îndeplinite toate criteriile prevăzute la articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază. Prin urmare, importurile din RPC și din Rusia au făcut obiectul unei evaluări cumulative.

(206)

Comisia a stabilit volumul importurilor din RPC și din Rusia în Uniune pe baza datelor din baza de date Comext (Eurostat), iar cota de piață a importurilor, prin compararea acestor volume ale importurilor cu consumul la nivelul Uniunii, astfel cum se indică în tabelul 1.

(207)

Volumul importurilor produsului în care face obiectul reexaminării din țările în cauză pe piața Uniunii a scăzut cu 17 % în cursul perioadei examinate. Cu toate acestea, volumul importurilor din RPC a crescut de peste patru ori în 2018 și în perioada anchetei de reexaminare, în timp ce importurile din Rusia au scăzut la mai puțin de jumătate pe parcursul întregii perioade examinate, deși poate fi observată o creștere între 2016 și perioada anchetei de reexaminare.

Tabelul 2

Volumul de importuri ale Uniunii (tone)

(208)

Cota de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping din țările în cauză a înregistrat o scădere și a rămas sub 1 % pe parcursul perioadei examinate. Prin urmare, în cursul perioadei examinate, importurile din RPC și Rusia au continuat să intre în Uniune, deși într-o măsură limitată.

Tabelul 3

Cota de piață a Uniunii (%)

(209)

Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza datelor din baza de date Comext (Eurostat).

(210)

Prețurile medii de import ale produsului care face obiectul reexaminării din RPC au înregistrat o creștere accentuată în 2017, dar au scăzut cu 74 de puncte procentuale în 2018. În ansamblu, prețul din China a scăzut pe parcursul perioadei examinate, și anume cu 6 %. Această tendință a fost inversă pentru Rusia, care a înregistrat un nivel mai scăzut al prețurilor în 2016 și 2017, dar o creștere de 9 % în cursul perioadei examinate.

Tabelul 4

Prețurile de import (EUR/tonă)

(211)

Comisia a determinat subcotarea prețurilor în cursul perioadei anchetei de reexaminare comparând:

(212)

prețurile medii ponderate de vânzare percepute de producătorii din Uniune incluși în eșantion de la clienții neafiliați de pe piața Uniunii, ajustate la nivelul franco-fabrică și

(213)

datele privind prețurile de import furnizate de Eurostat pentru produsul care face obiectul reexaminării din RPC și din Rusia la nivelul CIF, ajustate la un preț franco vămuit, inclusiv un cuantum aferent taxei vamale convenționale și costurilor ulterioare importului.

(214)

Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din prețul industriei din Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(215)

Comparația a arătat, în cazul importurilor din Rusia, o subcotare medie pe piața Uniunii în cursul perioadei anchetei de reexaminare de 1,0 %.

(216)

Importurile din RPC nu au subcotat piața Uniunii, ci au fost la prețuri cu 0,4 % mai mari. Cu toate acestea, atunci când se analizează prețurile de export din China către alte țări terțe (95), aceste prețuri au subcotat cu 1,7 % piața Uniunii.

(217)

În cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, piața Uniunii ar deveni atractivă atât pentru producătorii-exportatori ruși, cât și pentru cei chinezi, întrucât nivelul prețurilor din Uniune este mai ridicat decât cel al celorlalte țări în care au exportat. Această atractivitate ar încuraja Rusia și China să își continue practicile de dumping pe piața Uniunii și să își utilizeze (cel puțin parțial) capacitatea neutilizată pentru a aproviziona piața Uniunii. Deja o astfel de creștere a importurilor ar conduce la scăderea prețurilor în Uniune. În plus, având în vedere că prețurile practicate de Rusia la exportul către Uniune și prețurile practicate de China la exportul către alte țări terțe indică faptul că astfel de importuri sunt susceptibile să subcoteze prețurile industriei din Uniune.

(218)

Din cauza amplorii lor ca volum, importurile din Rusia și China ar avea un efect de depreciere semnificativ asupra prețurilor industriei din Uniune. Este probabil ca, pentru a concura cu un volum mai mare de importuri la prețuri mai mici provenind din țările în cauză, industria Uniunii va trebui să accepte o pierdere a cotei de piață și/sau să fie obligată să își ajusteze prețurile în sens descrescător pentru a încerca să își mențină cota de piață.

(219)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că există o probabilitate ca importurile din Rusia și RPC să subcoteze prețurile industriei din Uniune sau, prin amploarea lor și prețurile de dumping, să determine blocarea prețurilor pe piața Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(220)

Un exportator a susținut că importurile din țările în cauză au fost înlocuite de importuri din Norvegia, Malaysia, Egipt și Brazilia.

(221)

Importurile de ferosiliciu din alte țări terțe decât RPC și Rusia au provenit în principal din Norvegia, reprezentând 39 % din importurile din alte țări decât țările în cauză în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Malaysia, Egiptul și Brazilia au reprezentat 11 %, 5 % și, respectiv, 7 % din totalul importurilor în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Cu toate acestea, exportatorul nu a furnizat probe care să ateste că aceste importuri au făcut obiectul unui dumping pe piața Uniunii.

(222)

Întrucât cota de piață totală a importurilor din țări terțe a rămas stabilă în perioada examinată, cu o ușoară scădere temporară în 2016 și 2017, afirmația exportatorului nu a fost valabilă pentru această perioadă.

Tabelul 5

Importurile și cota de piață a importurilor din alte țări terțe

(223)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei din Uniune a inclus o evaluare a tuturor indicatorilor economici cu un impact asupra situației industriei din Uniune pe durata perioadei examinate.

(224)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 10, eșantionarea a fost utilizată pentru evaluarea situației economice a industriei din Uniune.

(225)

Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor prezentate de industria din Uniune și a răspunsurilor la chestionar verificate primite din partea producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(226)

Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor din răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(227)

Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii.

(228)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, utilizarea capacității, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(229)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costul cu forța de muncă, stocurile, rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital.

(230)

În timp ce în 2016 s-a înregistrat o scădere a producției, producția industriei din Uniune a crescut cu 3 % în cursul perioadei examinate.

Tabelul 6

Producția Uniunii

(231)

Capacitatea de producție a rămas stabilă în cursul perioadei examinate.

Tabelul 7

Capacitatea de producție a Uniunii

(232)

Gradul de utilizare a capacității de producție a urmat aceeași tendință precum producția, crescând cu 2 % în perioada examinată, până la 80 %.

Tabelul 8

Gradul de utilizare a capacității de producție a Uniunii

(233)

Vânzările industriei Uniunii pe piața Uniunii către clienți neafiliați au rămas stabile în cursul perioadei examinate, indicând o ușoară scădere, de 1 %, în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

Tabelul 9

Volumul vânzărilor Uniunii

(234)

Cota de piață deținută de industria din Uniune a înregistrat o creștere semnificativă în 2016, dar a rămas stabilă în perioada anchetei de reexaminare în comparație cu începutul perioadei examinate, la un nivel de 27,7 %.

Tabelul 10

Cota de piață a Uniunii

(235)

În intervalul cuprins între anul 2015 și perioada anchetei de reexaminare, consumul la nivelul Uniunii a scăzut ușor, cu 2 %, și industria Uniunii și-a diminuat vânzările cu 1 %. Prin urmare, cota de piață a industriei Uniunii a rămas stabilă.

(236)

Nivelul ocupării forței de muncă în cadrul industriei Uniunii a scăzut cu 12 % între 2015 și 2018, apoi a crescut cu 6 puncte procentuale în perioada anchetei de reexaminare. În ansamblu, ocuparea forței de muncă la nivelul industriei Uniunii a prezentat o scădere cu 6 % în cursul perioadei examinate. Creșterea bruscă a nivelului de ocupare a forței de muncă în perioada anchetei de reexaminare se explică printr-o singură uzină a unuia dintre producătorii europeni care a fost pe deplin dedicată produsului care face obiectul reexaminării în perioada anchetei de reexaminare, alocând astfel întreaga sa forță de muncă.

Tabelul 11

Ocuparea forței de muncă

(237)

Productivitatea forței de muncă a industriei Uniunii, măsurată ca producție (tone) pe echivalent normă întreagă (ENI) pe an, a început de la un nivel de 279 de tone pe ENI și a crescut cu 9 % în perioada examinată.

Tabelul 12

Productivitatea Uniunii

(238)

Ancheta a stabilit o continuare a dumpingului atât din RPC, cât și din Rusia, iar amploarea marjelor de dumping la nivel național, astfel cum se arată în considerentele 155 și 162, depășește nivelul de minimis.

(239)

Cu toate acestea, nivelul importurilor de produs care face obiectul reexaminării din țările în cauză a rămas limitat, situându-se la 0,7 % în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(240)

Prețurile unitare pentru vânzările industriei Uniunii către clienți neafiliați au crescut în perioada examinată cu 15 %, la 1 338 EUR/tonă. Costul de producție a crescut cu 20 %, ajungând la 1 250 EUR/tonă, ceea ce explică creșterea prețului de vânzare.

Tabelul 13

Prețul unitar și costul unitar pe piața Uniunii

(241)

În intervalul cuprins între anul 2015 și perioada anchetei de reexaminare, costurile medii cu forța de muncă per angajat au crescut cu 41 %, ca urmare a creșterii costurilor totale cu forța de muncă și a scăderii nivelului de ocupare a forței de muncă ENI în același interval.

Tabelul 14

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(242)

Nivelul stocurilor de sfârșit de exercițiu financiar ale industriei Uniunii a scăzut în cursul perioadei examinate. Acesta a scăzut brusc cu 59 % în 2016 și a crescut în restul perioadei examinate, rămânând la un nivel mai scăzut cu 31 % în perioada anchetei de reexaminare în comparație cu începutul perioadei examinate.

Tabelul 15

Stocurile

(243)

În cursul perioadei examinate, rentabilitatea vânzărilor industriei Uniunii, exprimată ca procentaj din vânzările nete, a scăzut de la un profit de 10,7 % în 2015 la 7,4 % în perioada anchetei de reexaminare.

(244)

Randamentul investițiilor („RI”), corespunzător profitului exprimat în procente din valoarea contabilă netă a investițiilor, a urmat, în mare, tendința rentabilității. Acesta a scăzut de la un nivel de 93,2 % în 2015 la 54,9 % în cursul perioadei anchetei de reexaminare, scăzând astfel cu 41 % în cursul perioadei examinate.

(245)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Fluxul de numerar net rezultat din activitățile operaționale a urmat tendința rentabilității. Acesta s-a situat la aproximativ 25 de milioane EUR în 2015 și a scăzut la aproximativ 23 de milioane EUR în perioada anchetei de reexaminare (o creștere de 8 %).

Tabelul 16

Rentabilitatea și randamentul investițiilor

Tabelul 17

Fluxul de numerar

(246)

Investițiile anuale ale industriei Uniunii în producția de produse similare au fluctuat în perioada examinată, dar au înregistrat o scădere de la aproximativ 11 milioane EUR în 2015 la circa 8 milioane EUR în perioada anchetei de reexaminare, și anume cu 25 %.

Tabelul 18

Investițiile

(247)

Ancheta a arătat că importurile de produse la prețuri de dumping din țările în cauză au continuat să scadă după ancheta de reexaminare anterioară. Acest lucru a permis industriei din Uniune să obțină un nivel ridicat de producție și să mențină o producție, un volum de vânzări și o cotă de piață stabile, care să conducă la o situație financiară generală relativ stabilă.

(248)

Macroindicatorii și microindicatorii examinați arată că măsurile antidumping și-au atins scopul vizat, de eliminare a prejudiciului suferit de producătorii din Uniune.

(249)

Prin urmare, se concluzionează că industria din Uniune nu a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(250)

Comisia a concluzionat, în considerentul 247, că industria Uniunii nu a suferit un prejudiciu important în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Prin urmare, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă ar exista probabilitatea reapariției prejudiciului cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping din RPC și Rusia, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. Pe baza tendințelor descrise mai sus, se pare că măsurile antidumping și-au atins scopul prevăzut, de a elimina prejudiciul suferit de către producătorii din Uniune.

(251)

În această privință, Comisia a examinat capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din țările în cauză, atractivitatea pieței Uniunii și impactul importurilor din țările în cauză asupra situației industriei din Uniune în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(252)

Astfel cum s-a menționat în considerentele 166 și 176, atât exportatorii chinezi, cât și exportatorii ruși dispun de o capacitate neutilizată semnificativă pentru a-și spori rapid exporturile. Capacitatea lor neutilizată este estimată la aproximativ 6 531 000 de tone și, respectiv, 265 000 de tone, ceea ce reprezintă de aproximativ nouă ori consumul din Uniune.

(253)

În urma comunicării concluziilor, doi exportatori ruși au afirmat că prin cumularea capacității neutilizate a exportatorilor ruși și chinezi se obține o cifră înșelătoare și părtinitoare.

(254)

Aceste afirmații sunt incorecte din punct de vedere faptic, întrucât Comisia nu a cumulat capacitatea neutilizată a exportatorilor ruși și chinezi. Evaluarea a fost efectuată separat pentru RPC (considerentul 166) și pentru Rusia (considerentul 176), astfel cum se menționează în considerentul 250. În ceea ce privește Rusia, Comisia a constatat că, în cazul abrogării măsurilor, producătorii ruși dispun de o capacitate neutilizată suficientă, estimată la 265 000 de tone, pentru un exces de ofertă pe piața Uniunii, unde consumul s-a ridicat la 740 144 de tone în perioada anchetei de reexaminare, cu ferosiliciu care a făcut obiectul unui dumping.

(255)

Prin urmare, Comisia își menține concluzia potrivit căreia există o capacitate neutilizată semnificativă în Rusia, care ar putea fi utilizată pentru a aproviziona piața Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, iar afirmația respectivă este respinsă.

(256)

Date fiind prețurile mai profitabile de pe piața Uniunii în raport cu piețe din țări terțe, astfel cum se descrie în considerentele 171 și 191, este probabil ca importante cantități exportate în prezent în aceste țări să fie redirecționate către piața Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor antidumping.

(257)

Pe această bază, în absența măsurilor, ar fi probabil ca prezența producătorilor chinezi și ruși pe piața din Uniune să crească atât în ceea ce privește volumul, cât și cota de piață, la prețuri de dumping care ar subcota prețurile practicate de industria Uniunii sau, cel puțin, ar exercita presiuni sporite asupra prețurilor de vânzare ale industriei Uniunii, astfel cum se explică în considerentele 213-216.

(258)

Un exportator a susținut că cota de piață a Uniunii deținută anterior de importurile din China și Rusia a fost preluată de alte țări terțe și, prin urmare, este foarte puțin probabil ca importurile din țările în cauză să crească brusc în cazul expirării măsurilor. Exportatorul respectiv a mai susținut că piața Uniunii nu este la fel de atractivă ca alte piețe din țări terțe, unde s-au stabilit relații solide.

(259)

Cu toate acestea, ancheta a arătat că prețurile de pe piața Uniunii erau mai mari decât pe alte piețe de export din țările în cauză. În plus, deși exportatorii chinezi și ruși aveau doar o cotă de piață redusă în Uniune, aceștia și-au continuat practicile de dumping. Acest fapt, în combinație cu proporția mare de capacități neutilizate din RPC și Rusia, ar face probabilă o prezență sporită pe piața Uniunii la prețuri care fac obiectul unui dumping, prin urmare, Comisia a respins afirmațiile.

(260)

În cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, se preconizează o creștere a importurilor din țările în cauză, datorită atractivității pieței Uniunii, astfel cum se arată în considerentele 254-257. Este probabil ca aceste importuri să subcoteze prețurile industriei din Uniune sau cel puțin să exercite o presiune descendentă puternică asupra nivelului prețului neprejudiciabil al industriei din Uniune, astfel cum se precizează în considerentele 213-217.

(261)

Potrivit afirmațiilor unui exportator, consumul la nivelul Uniunii va crește ca urmare a creșterii cererii din partea sectorului siderurgic din aval. În schimb, solicitantul a susținut contrariul. În orice caz, chiar și în cazul în care consumul la nivelul Uniunii ar prezenta o tendință pozitivă viitoare, acest lucru nu ar atenua efectele prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping din țările în cauză în situația în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(262)

În urma comunicării concluziilor, doi producători-exportatori ruși au susținut că Comisia ar trebui să aibă un standard mai ridicat cu privire la probele necesare pentru a demonstra probabilitatea reapariției prejudiciului în ceea ce privește Rusia, întrucât concluzia privind continuarea dumpingului a fost stabilită pe baza importurilor neglijabile din Rusia către Uniune. Pentru perioada anchetei de reexaminare, datele statistice ale Eurostat indică faptul că s-au importat în Uniune 2 735 de tone de ferosiliciu din Rusia, ceea ce reprezintă aproximativ 0,4 % din consumul total la nivelul Uniunii (96).

(263)

Astfel cum se menționează în considerentul 192, Comisia a concluzionat că un astfel de nivel al importurilor a fost suficient de reprezentativ pentru a examina dacă dumpingul a continuat în cursul perioadei anchetei de reexaminare. În plus, Comisia a analizat și tendințele în ceea ce privește exportul către țări terțe și a concluzionat că era probabil ca exporturile către țări terțe să fie redirecționate către Uniune, din cauza nivelului prețurilor și a dimensiunii pieței Uniunii (considerentele 191-193). Astfel, Comisia nu este de acord cu afirmația potrivit căreia concluziile sale privind probabilitatea reapariției prejudiciului s-au bazat pe un standard de probațiune inadecvat. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(264)

Odată cu apariția probabilă a unor cantități mari de importuri din China și din Rusia la prețuri de dumping, industria din Uniune ar fi obligată să își reducă producția sau să își scadă prețurile. În ceea ce privește importurile din Rusia, industria Uniunii ar trebui să își reducă prețurile pentru a concura la același nivel de preț. Capacitatea neutilizată din RPC este de o asemenea dimensiune încât chiar și reorientarea unei mici părți a vânzărilor către Uniune ar afecta în mod negativ industria Uniunii, în special deoarece exporturile din China către alte țări terțe au arătat că prețurile ar putea fi reduse la un nivel care să subcoteze prețurile industriei din Uniune. Scăderea volumelor de producție sau a prețurilor de vânzare de către industria din Uniune ar conduce la o deteriorare foarte rapidă a rentabilității industriei, precum și a altor indicatori de performanță.

(265)

În urma comunicării concluziilor, doi producători-exportatori ruși au susținut că performanța stabilă sau pozitivă a industriei europene în cursul perioadei examinate face ca probabilitatea reapariției prejudiciului să fie mult mai redusă. În mod similar, GR a afirmat că industria europeană a ferosiliciului se află în prezent într-o poziție favorabilă și stabilă.

(266)

Ancheta Comisiei a confirmat, într-adevăr, că industria Uniunii nu a suferit un prejudiciu important în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Cu toate acestea, capacitățile neutilizate semnificative din Rusia pun în pericol situația industriei din Uniune, întrucât aceasta ar fi obligată să își reducă producția sau să își reducă prețurile, în cazul în care s-ar abroga măsurile. Atractivitatea pieței Uniunii, care prezintă prețuri mai atractive decât alte destinații de export, consolidează posibilitatea puternică a redirecționării cantităților din Rusia către Uniune, în cazul în care s-ar abroga măsurile. Cei doi producători-exportatori ruși nu au prezentat niciun argument care să invalideze aceste concluzii ale Comisiei. Prin urmare, absența unui prejudiciu important actual cauzat industriei din Uniune nu este un argument suficient și nu poate conduce la concluzia că prejudiciul nu va reapărea în cazul în care s-ar abroga măsurile.

(267)

În plus, GR a susținut o lipsă de atractivitate a pieței Uniunii pentru producătorii ruși, întrucât aceștia ar fi trecut deja la piețe terțe după ce au fost instituite măsuri antidumping. Prin urmare, creșterea importurilor de ferosiliciu din Rusia în Uniune ar fi extrem de improbabilă, iar producătorii ruși nu ar fi în măsură să își crească în mod semnificativ aprovizionările către Uniune în cazul în care s-ar abroga măsurile.

(268)

Astfel cum se menționează în considerentele 191-193, prețurile practicate pe piața Uniunii sunt mai mari și fac ca piața Uniunii să fie mai atractivă pentru exportatori, luând în considerare, de asemenea, dimensiunea acesteia. Având în vedere potențialul său atât în ceea ce privește prețurile, cât și volumul, în comparație cu alte țări terțe, nu există niciun motiv pentru care exportatorii ruși să nu revină la aprovizionarea pieței Uniunii, astfel cum susține GR, în căutarea unor vânzări mai mari și a unei rentabilități mai ridicate. Prin urmare, Comisia își menține concluzia conform căreia exporturile din Rusia ar fi probabil redirecționate către Uniune în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(269)

De asemenea, GR și-a exprimat preocuparea cu privire la faptul că impactul importurilor de ferosiliciu din Rusia și din RPC a fost evaluat de Comisie în mod cumulativ, deși importurile de ferosiliciu din aceste două țări au prezentat tendințe opuse.

(270)

Deși este adevărat că au existat diferențe în ceea ce privește fluxurile de import către Uniune între cele două țări în cursul perioadei examinate, GR nu a furnizat niciun argument pentru a explica modul în care aceste diferențe ar afecta constatarea reapariției prejudiciului, în cazul în care s-ar abroga măsurile. Astfel cum s-a explicat, reapariția prejudiciului este o evaluare prospectivă și bazată pe atractivitatea pieței Uniunii și pe volumele produse de cele două țări, iar ancheta a arătat că există probabilitatea reapariției prejudiciului. Astfel cum se menționează în considerentul 252, Comisia a evaluat atât capacitatea, cât și atractivitatea pieței Uniunii pentru fiecare țară în parte. Abia ulterior, după ce a ajuns la concluzia că există o capacitate neutilizată semnificativă și că piața Uniunii este atractivă pentru exporturile ambelor țări, a concluzionat că există probabilitatea reapariției prejudiciului în ceea ce privește ambele țări. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(271)

Pe baza celor de mai sus, se poate concluziona că există o probabilitate de reapariție a unui prejudiciu important în cazul expirării măsurilor antidumping actuale.

(272)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă menținerea măsurilor antidumping existente ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblu. Interesul Uniunii a fost determinat pe baza aprecierii tuturor intereselor implicate. Toate părțile interesate au avut posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în temeiul articolului 21 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(273)

Astfel cum se menționează în considerentul 262, industria Uniunii ar suferi, probabil, o deteriorare gravă în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor antidumping. În consecință, menținerea măsurilor ar fi avantajoasă pentru industria din Uniune deoarece producătorii din Uniune ar trebui să fie capabili să își mențină volumul vânzărilor, cota de piață, rentabilitatea și situația lor economică, în general, pozitivă. În caz contrar, încetarea măsurilor ar amenința în mod serios viabilitatea industriei din Uniune, întrucât există motive să se preconizeze o reorientare a importurilor din China și din Rusia către piața Uniunii, la prețuri de dumping și în cantități considerabile, fapt ce ar determina o reapariție a prejudiciului important pentru industria din Uniune.

(274)

Un exportator a solicitat Comisiei să prelungească măsurile referitoare la Rusia pentru o perioadă care să nu depășească doi ani, pentru a realiza un echilibru adecvat de amânare a intereselor tuturor părților interesate din industria Uniunii. Cu toate acestea, exportatorul nu a adus alte argumente privind modul în care o perioadă de doi ani ar realiza un echilibru mai bun între interesele tuturor părților interesate ale Uniunii.

(275)

După comunicarea constatărilor finale, doi producători-exportatori ruși au reiterat afirmația potrivit căreia ar fi justificată o perioadă de prelungire mai scurtă.

(276)

Comisia a constatat că situația industriei din Uniune și absența unui prejudiciu important în cursul perioadei anchetei de reexaminare nu au fost circumstanțe excepționale. Comisia a constatat că expirarea măsurilor ar avea ca efect probabil reapariția prejudiciului. Prin urmare, nu există elemente în acest caz care să justifice o prelungire mai scurtă pe baza interesului Uniunii.

(277)

În cadrul anchetei anterioare de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, s-a concluzionat că utilizatorii nu vor fi afectați în mod disproporționat, inclusiv în cazul prelungirii măsurilor.

(278)

Un utilizator a cooperat la actuala anchetă și s-a opus reînnoirii măsurilor antidumping. Utilizatorul respectiv a indicat totuși că a utilizat produsul care face obiectul reexaminării doar ca material de încălzire în cadrul procedurii de producție. Întrucât produsul care face obiectul reexaminării a jucat un rol foarte limitat în structura costurilor acestui utilizator, Comisia nu a găsit niciun element de probă care să sugereze că concluzia anchetei de reexaminare anterioare ar trebui modificată în cadrul prezentei anchete de reexaminare.

(279)

În plus, GR a contestat afirmația Comisiei conform căreia creșterea prețului ferosiliciului pe piața Uniunii nu ar cauza un prejudiciu consumatorilor și a susținut că o continuare a măsurilor antidumping cu privire la ferosiliciu ar conduce la producția de produse metalurgice supraevaluate și necompetitive, ținând seama de alte măsuri de apărare comercială în favoarea industriei siderurgice. GR nu a furnizat niciun element de probă în sprijinul acestei afirmații.

(280)

Având în vedere că sunt deja în vigoare măsuri antidumping, Comisia nu a fost de acord cu faptul că extinderea măsurilor ar conduce la o creștere a prețurilor. În plus, taxele antidumping urmăresc să aducă prețul importurilor care fac obiectul unui dumping la un nivel echitabil. Prin urmare, o posibilă creștere a prețurilor pe această piață nu ar conduce la produse supraevaluate și necompetitive, ci la o concurență loială. În absența oricăror elemente de probă care să indice că aceste concluzii ar fi incorecte, Comisia a respins afirmația.

(281)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că măsurile în vigoare în prezent nu au avut niciun efect negativ major asupra situației financiare a utilizatorilor și că menținerea măsurilor nu i-ar afecta în mod necorespunzător.

(282)

Toți importatorii cunoscuți au fost informați cu privire la deschiderea reexaminării. Patru importatori și-au manifestat interesul, dar niciunul nu a importat produsul care face obiectul reexaminării din țările în cauză în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(283)

Cu toate acestea, un importator a depus o cerere împotriva reînnoirii măsurilor antidumping asupra importurilor originare din RPC. Importatorul respectiv a susținut că prețul ferosiliciului din China era mai mare decât cel al produsului similar din Uniune, structura industriei din Uniune s-a schimbat după ancheta inițială, iar ferosiliciul cu un conținut scăzut de siliciu nu ar trebui să fie inclus în ancheta actuală deoarece a fost exclus din anchetele antidumping mai recente cu privire la ferosiliciu originar din alte țări terțe decât țările în cauză.

(284)

Prețul de import din RPC la nivelul CIF în cursul perioadei anchetei de reexaminare a fost la un nivel mediu de 1 234 EUR/tonă, în timp ce prețul din Uniune a fost de 1 338 EUR/tonă. Comisia a constatat că prețul din RPC a crescut cu 75,5 % în ultimul semestru al anului 2017 și a atins o valoare maximă în decembrie 2017 la 2 005 USD/tonă (97), întrucât unele situri de producție din China au trebuit să fie închise din motive de protecție a mediului. Autoritățile au oprit producția de ferosiliciu din motive legate de protecția mediului în importanta regiune Ningxia la sfârșitul anului 2017. După restabilirea producției, prețurile au scăzut rapid, cu 31 %, patru luni mai târziu (1 387,5 USD/tonă în aprilie 2018) și cu 40 % la sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare (1 195 USD/tonă în martie 2019). Prin urmare, afirmația societății potrivit căreia prețul ferosiliciului din China era mai mare decât cel al produsului similar din Uniune a fost respinsă, întrucât presupusa creștere a fost bruscă, temporară și limitată în timp.

(285)

În ceea ce privește afirmația potrivit căreia structura industriei din Uniune s-a schimbat după ancheta inițială, ancheta a constatat că, chiar dacă ar fi existat unele modificări în structura industriei din Uniune, constatările Comisiei se bazează pe date actuale și se referă la peste 90 % din producția totală de ferosiliciu din Uniune. În plus, importatorul nu a furnizat motive bine întemeiate cu privire la modul și motivul pentru care structura industriei din Uniune ar fi afectat existența măsurilor în vigoare. Pe această bază, Comisia a respins această afirmație.

(286)

În ceea ce privește includerea ferosiliciului cu un conținut redus de siliciu, definiția produsului din prezenta reexaminare este identică cu cea din revizuirea inițială. Comisia a observat că industria Uniunii produce în continuare acest tip de produs. Faptul că alte anchete antidumping nu au vizat exact același produs ca actuala revizuire nu modifică constatările Comisiei din cadrul prezentei anchete privind continuarea dumpingului și probabilitatea reapariției prejudiciului pentru produsul care face obiectul reexaminării.

(287)

Ancheta anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor a concluzionat că importatorii pot cumpăra cu ușurință din diferite surse care sunt în prezent disponibile pe piață, în special de la industria Uniunii și de la exportatorii majori din țările terțe care vând la prețuri care nu fac obiectul unui dumping. Comisia nu a identificat în cadrul prezentei reexaminări niciun element de probă care să contrazică această concluzie. Prin urmare, s-a concluzionat că menținerea măsurilor nu ar fi disproporționată.

(288)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive întemeiate pentru care menținerea măsurilor cu privire la importurile produsului care face obiectul reexaminării să nu fie în interesul Uniunii. Menținerea măsurilor ar fi în interesul industriei din Uniune și nu ar dăuna situației utilizatorilor și importatorilor din Uniune.

(289)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la continuarea sau reapariția dumpingului, la reapariția prejudiciului și la interesul Uniunii, ar trebui menținute măsurile antidumping privind ferosiliciul originar din RPC și Rusia.

(290)

Toate părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și la considerentele esențiale pe baza cărora s-a intenționat recomandarea menținerii măsurilor antidumping în vigoare. O comunicare a constatărilor finale suplimentare a fost adresată celor doi producători-exportatori ruși. Tuturor părților li s-a acordat un termen pentru a prezenta observații ulterior acestei comunicări și pentru a solicita o audiere de către Comisie și/sau de către consilierul-auditor pentru proceduri comerciale. Declarațiile și observațiile au fost luate în considerare în mod corespunzător.

(291)

Având în vedere articolul 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 (98), în cazul rambursării unei sume ca urmare a unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, dobânda care trebuie plătită ar trebui să fie rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(292)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul comitetului înființat prin articolul 15 alineatul (1) din regulamentul de bază. Comitetul înființat prin articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036 a emis un aviz favorabil,