EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32019R2089

Regulamentul (UE) 2019/2089 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 de modificare a Regulamentului (UE) 2016/1011 privind indicii UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică, indicii UE de referință aliniați la Acordul de la Paris și informațiile privind durabilitatea pentru indicii de referință (Text cu relevanță pentru SEE)

PE/90/2019/REV/1

OJ L 317, 9.12.2019, p. 17–27 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

In force

ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2019/2089/oj

9.12.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 317/17


REGULAMENTUL (UE) 2019/2089 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 27 noiembrie 2019

de modificare a Regulamentului (UE) 2016/1011 privind indicii UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică, indicii UE de referință aliniați la Acordul de la Paris și informațiile privind durabilitatea pentru indicii de referință

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 114,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (2),

întrucât:

(1)

La 25 septembrie 2015, Adunarea Generală a ONU a adoptat un nou cadru global de dezvoltare durabilă: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă („Agenda 2030”), care are ca element central obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD). Comunicarea Comisiei din 22 noiembrie 2016 intitulată „Următorii pași către un viitor european durabil” face legătura între ODD-uri și cadrul de politică al Uniunii, pentru a garanta că toate acțiunile și inițiativele de politică ale Uniunii, atât în cadrul Uniunii cât și la nivel global, iau în considerare, de la bun început, ODD-urile. În concluziile sale din 20 iunie 2017, Consiliul a confirmat angajamentul Uniunii și al statelor sale membre în ceea ce privește punerea în aplicare a Agendei 2030 în mod complet, coerent, cuprinzător, integrat și eficient, în strânsă cooperare cu partenerii și cu alte părți interesate.

(2)

Acordul de la Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice („Acordul de la Paris”), care a fost aprobat de Uniune la 5 octombrie 2016 (3) și a intrat în vigoare la 4 noiembrie 2016, urmărește să consolideze răspunsul la schimbările climatice, printre altele, prin corelarea fluxurilor de finanțare cu demersurile către o dezvoltare cu un nivel scăzut de emisii de gaze cu efect de seră și rezilientă la schimbările climatice.

(3)

Pentru a atinge obiectivele Acordului de la Paris și pentru a reduce în mod semnificativ riscurile și efectele schimbărilor climatice, obiectivul global este acela de a menține creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2 °C peste nivelurile preindustriale și de a continua eforturile de limitare a creșterii temperaturii la 1,5 °C peste nivelurile preindustriale.

(4)

La 8 octombrie 2018, Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) a publicat Raportul special privind încălzirea globală de 1,5 °C, în care se afirmă că limitarea încălzirii globale la 1,5 °C ar necesita schimbări rapide de anvergură și fără precedent în toate aspectele societății și că limitarea încălzirii globale la 1,5 °C față de 2 °C ar putea fi însoțită de crearea unei societăți mai durabile și mai echitabile.

(5)

Durabilitatea și tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon și rezilientă la schimbările climatice, mai eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și circulară sunt esențiale pentru asigurarea competitivității pe termen lung a economiei Uniunii. Durabilitatea se află de multă vreme în centrul proiectului Uniunii, iar Tratatul privind Uniunea Europeană și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) reflectă dimensiunile sale sociale și de mediu. Există o marjă limitată în care să se transforme cultura din sectorul financiar către durabilitate, cu scopul de a asigura menținerea unei creșteri medii a temperaturii globale cu mult sub 2 °C. Prin urmare, este esențial ca noile investiții în infrastructură să fie durabile pe termen lung.

(6)

În comunicarea sa din 8 martie 2018, Comisia a publicat Planul său de acțiune privind finanțarea creșterii durabile, lansând o strategie ambițioasă și cuprinzătoare privind finanțarea durabilă. Unul dintre obiectivele acestui plan de acțiune este acela de a reorienta fluxurile de capital spre investiții durabile pentru a obține o creștere durabilă și favorabilă incluziunii. Este esențial să se acorde o mai mare atenție limitării efectelor schimbărilor climatice, deoarece au sporit în mod dramatic dezastrele provocate de condiții meteorologice imprevizibile.

(7)

Decizia nr. 1386/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului (4) a făcut apel la sporirea finanțării sectorului privat pentru cheltuielile legate de mediu și climă, în special prin crearea unor stimulente și metodologii care să încurajeze întreprinderile să măsoare costurile de mediu ale afacerilor și profiturile generate de utilizarea serviciilor de mediu.

(8)

Îndeplinirea ODD-urilor în Uniune necesită direcționarea fluxurilor de capital spre investiții durabile. Pentru îndeplinirea acestor obiective este important să se exploateze pe deplin potențialul pieței interne. În acest context, este esențial să se elimine obstacolele din calea unei circulații eficiente a capitalului în investiții durabile pe piața internă și să se prevină apariția unor obstacole noi.

(9)

Regulamentul (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului (5) stabilește norme uniforme pentru indicii de referință din Uniune și acoperă diferite tipuri de indici de referință. Tot mai mulți investitori urmăresc strategii de investiții cu emisii scăzute de carbon și folosesc indici de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon pentru a măsura performanța portofoliilor de investiții. Instituirea unor indici UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică și a unor indici UE de referință aliniați la Acordul de la Paris, întemeiați pe o metodologie legată de angajamentele stabilite în Acordul de la Paris privind emisiile de carbon, ar contribui la o mai mare transparență și ar contribui la prevenirea fenomenului de „greenwashing”.

(10)

O mare varietate de indici sunt în prezent grupați împreună ca indici pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon. Acești indici pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon sunt utilizați ca indici de referință pentru portofoliile și produsele de investiții care sunt vândute la nivel transfrontalier. Calitatea și integritatea indicilor de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon afectează funcționarea eficientă a pieței interne într-o gamă largă de portofolii de investiții individuale și colective. Mulți indici pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon care sunt utilizați pentru a măsura performanța portofoliilor de investiții, în special pentru conturile de investiții separate și schemele de investiții colective, sunt furnizați într-un stat membru, dar sunt utilizați de administratorii de portofolii și de active în alte state membre. În plus, administratorii de portofolii și de active își acoperă frecvent riscurile legate de expunerea la carbon prin utilizarea unor indici de referință produși în alte state membre.

(11)

Pe piață au apărut diferite categorii de indici pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon cu diferite grade de ambiție. În timp ce unii indici de referință vizează reducerea amprentei de carbon a unui portofoliu de investiții standard, altele vizează selectarea numai a componentelor care contribuie la atingerea obiectivului de 2 °C stabilit în Acordul de la Paris. În pofida diferențelor dintre obiective și strategii, numeroși astfel de indici de referință sunt promovați în mod obișnuit ca indici de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon.

(12)

Abordările divergente privind metodologiile indicilor de referință au ca rezultat fragmentarea pieței interne, deoarece nu este clar pentru utilizatorii de indici de referință dacă un anumit indice pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon este un indice de referință aliniat la obiectivele Acordului de la Paris sau doar un indice de referință care vizează reducerea amprentei de carbon a unui portofoliu de investiții standard. Pentru a aborda revendicările potențial nelegitime ale administratorilor cu privire la impactul scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon al activităților care fac obiectul indicilor lor de referință, este probabil ca statele membre să adopte propriile norme pentru a proteja investitorii în fața confuziei și ambiguității în legătură cu obiectivele și nivelul de ambiție care stau la baza diferitelor categorii de așa-numiți indici pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon utilizați drept indici de referință pentru portofolii de investiții în activități cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon.

(13)

În lipsa unui cadru armonizat care să asigure precizia și integritatea principalelor categorii de indici de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon utilizați în portofoliile de investiții individuale sau colective, este probabil ca diferențele dintre abordările statelor membre să creeze obstacole în calea bunei funcționări a pieței interne.

(14)

Pentru a menține buna funcționare a pieței interne în beneficiul investitorului, pentru a îmbunătăți în continuare funcționarea pieței interne și pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a consumatorilor și investitorilor, este oportun să se modifice Regulamentul (UE) 2016/1011 prin introducerea unui cadru de reglementare care să stabilească, la nivelul Uniunii, cerințe minime referitoare la indicii UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică și la indicii UE de referință aliniați la Acordul de la Paris. În această privință, este deosebit de important ca acești indici de referință să nu dăuneze semnificativ altor obiective de mediu, sociale și de guvernanță (MSG).

(15)

Introducerea unei distincții clare între indicii UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică și indicii UE de referință aliniați la Acordul de la Paris și elaborarea de standarde minime pentru fiecare dintre aceștia ar contribui la asigurarea coerenței între acești indici de referință. Indicele UE de referință aliniat la Acordul de la Paris ar trebui să fie aliniat la nivel de indice cu obiectivele Acordului de la Paris privind schimbările climatice.

(16)

Pentru a se asigura că etichetele „indici UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică” și „indici UE de referință aliniați la Acordul de la Paris” sunt fiabile și ușor de recunoscut pentru investitorii din întreaga Uniune, numai administratorii care respectă cerințele prevăzute în prezentul regulament ar trebui să fie eligibili pentru a utiliza aceste etichete în momentul comercializării în Uniune a indicilor UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică și a indicilor UE de referință aliniați la Acordul de la Paris.

(17)

Pentru a încuraja întreprinderile să prezinte obiective credibile privind reducerea emisiilor de carbon, administratorul unui indice UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică, atunci când are loc selectarea sau ponderarea activelor-suport, ar trebui să ia în considerare întreprinderile care au ca obiectiv reducerea emisiilor lor de carbon în vederea alinierii la obiectivele Acordului de la Paris. Aceste obiective ar trebui să fie publice și credibile, în sensul că acestea ar trebui să atragă un angajament real de decarbonizare și că ar trebui să fie suficient de detaliate și viabile din punct de vedere tehnic.

(18)

Utilizatorii de indici de referință nu dispun întotdeauna de informațiile necesare referitoare la măsura în care metodologia administratorilor de indici de referință ia în considerare factorii MSG. Astfel de informații sunt adesea dispersate sau inexistente și nu permit o comparație eficientă transfrontalieră în scopuri de investiții. Pentru a le permite participanților la piață să facă alegeri în cunoștință de cauză, tuturor administratorilor de indici de referință, cu excepția administratorilor de indici de referință ai cursului de schimb și de indici ai ratei dobânzii, ar trebui să li se solicite să prezinte în declarația privind indicele de referință dacă indicii de referință sau familiile de indici de referință urmăresc sau nu obiectivele MSG și dacă administratorul de indici de referință oferă sau nu astfel de indici de referință.

(19)

Pentru a informa investitorii cu privire la măsura în care indici de referință semnificativi pentru acțiuni și obligațiuni, precum și indici UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică și indici UE de referință aliniați la Acordul de la Paris contribuie la realizarea obiectivelor Acordului de la Paris, administratorii de indici de referință ar trebui să publice informații detaliate privind dacă și în ce măsură se asigură un grad de aliniere generală la obiectivul de reducere a emisiilor de carbon sau de atingere a obiectivelor Acordului de la Paris.

(20)

Administratorii de indici UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică și de indici UE de referință aliniați la Acordul de la Paris ar trebui să publice, de asemenea, metodologia pe care o utilizează pentru calcularea acestor indici de referință. Aceste informații ar trebui să descrie modul în care activele-suport au fost selectate și ponderate, precum și care sunt activele excluse și din ce motiv. Pentru a evalua modul în care indicele de referință contribuie la atingerea obiectivelor de mediu, administratorul de indici de referință ar trebui să prezinte modul în care au fost măsurate emisiile de carbon ale activelor-suport, valorile respective, inclusiv amprenta totală de carbon a indicelui de referință, precum și tipul și sursa datelor utilizate. Pentru a le permite administratorilor de active să aleagă cel mai adecvat indice de referință pentru strategia lor de investiții, administratorii de indici de referință ar trebui să explice raționamentul din spatele parametrilor metodologiei lor și modul în care indicele de referință contribuie la obiectivele de mediu. Informațiile publicate ar trebui să includă, de asemenea, detalii privind frecvența revizuirilor și procedura urmată.

(21)

Metodologiile utilizate pentru indicii UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică și indicii UE de referință aliniați la Acordul de la Paris ar trebui să se bazeze pe traiectorii de decarbonizare bazate pe date științifice sau pe o aliniere generală la obiectivele Acordului de la Paris.

(22)

Pentru a asigura o aderare continuă la obiectivul de atenuare a schimbărilor climatice selectat, administratorii de indici UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică și de indici UE de referință aliniați la Acordul de la Paris ar trebui să își revizuiască în mod regulat metodologiile și să informeze utilizatorii cu privire la procedurile aplicabile în cazul oricărei modificări substanțiale a acestor metodologii. La introducerea unei modificări substanțiale, administratorii de indici de referință ar trebui să dezvăluie motivele acestei modificări și să se explice cum modificarea respectivă este în concordanță cu obiectivele inițiale ale indicilor de referință.

(23)

Indicii de referință care nu au active-suport cu efecte asupra schimbărilor climatice, cum ar fi cazul indicilor de referință ai ratei dobânzii sau ai cursului de schimb, ar trebui să fie exceptați de la cerința de a publica în declarația privind indicele de referință dacă și măsura în care se asigură sau nu un grad de aliniere generală la obiectivul de reducere a emisiilor de carbon sau de atingere a obiectivelor Acordului de la Paris. În plus, ar trebui să fie suficient ca pentru fiecare indice de referință sau, dacă există, pentru fiecare familie de indici de referință care nu urmărește obiective în materie de emisii de carbon, să se indice în mod clar în declarația privind indicele de referință că nu urmărește astfel de obiective.

(24)

Pentru a crește transparența și a asigura un nivel adecvat de armonizare, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui să fie delegată Comisiei pentru a aduce precizări cu privire la conținutul minim al obligațiilor de a publica informații pe care ar trebui să le respecte administratorii de indici UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică și de indici UE de referință aliniați la Acordul de la Paris și standardele minime de armonizare a metodologiei a indicilor UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică și indicilor UE de referință aliniați la Acordul de la Paris, inclusiv metoda de calculare a emisiilor de carbon asociate activelor-suport, ținând seama de metodele privind amprenta de mediu a produselor și a organizațiilor, astfel cum sunt definite la punctul 2 literele (a) și (b) din Recomandarea 2013/179/UE (6) a Comisiei și de activitatea grupului de experți tehnici privind finanțarea durabilă (TEG). Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări deschise și publice adecvate în legătură cu fiecare din aceste acte delegate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (7). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate și să primească procesele-verbale ale tuturor reuniunilor TEG.

(25)

Regulamentul (UE) 2016/1011 a introdus o perioadă de tranziție în care furnizorii de indici ce furnizează indici de referință la 30 iunie 2016 urmează să solicită autorizarea până la 1 ianuarie 2020. Întreruperea furnizării indicilor de referință ar putea afecta integritatea pieței, stabilitatea financiară, consumatorii, economia reală și finanțarea gospodăriilor și desfășurarea afacerilor din statele membre. Întreruperea furnizării unui indice de referință critic ar putea afecta și valabilitatea contractelor financiare sau a instrumentelor financiare și ar putea provoca perturbări atât investitorilor, cât și consumatorilor, cu posibile repercusiuni grave pentru stabilitatea financiară. În plus, dacă nu ar mai fi posibile contribuțiile cu date de intrare la indicii de referință critici, ar putea fi subminat caracterul reprezentativ al acestor indici de referință și ar putea afecta negativ capacitatea indicilor de referință respectivi de a reflecta piața sau realitatea economică subiacentă a acestora. Prin urmare, perioada maximă pentru administrarea obligatorie a indicilor de referință critici, și perioada maximă pentru contribuțiile obligatorii la indicii de referință respectivi ar trebui să fie extinsă până la cinci ani. Indicii de referință critici se află într-un proces de reformă. Trecerea de la un indice de referință critic existent la o rată care îi succedă în mod adecvat necesită o perioadă de tranziție, astfel încât să poată fi finalizate fără perturbări toate măsurile juridice și tehnice necesare pentru o astfel de trecere. În cursul acestei perioade de tranziție ar trebui ca indicele de referință critic existent să fie publicat împreună cu rata care îi succedă. Prin urmare, este necesar să se extindă perioada în care poate fi publicat și folosit un indice de referință critic existent fără ca administratorul acestuia să fi solicitat autorizația.

(26)

Prin urmare, Regulamentul (UE) 2016/1011 ar trebui modificat în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Modificarea Regulamentului (UE) 2016/1011

Regulamentul (UE) 2016/1011 se modifică după cum urmează:

1.

La articolul 3 alineatul (1), se introduc următoarele puncte:

„23a.

«indice UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică» înseamnă un indice de referință care este etichetat ca indice UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică îndeplinind următoarele cerințe:

(a)

în sensul punctului 1 litera (b) subpunctul (ii) de la prezentul alineat și în cel al articolului 19b activele sale suport sunt selectate, ponderate sau excluse astfel încât portofoliul de referință rezultat să se afle pe o traiectorie de decarbonizare; și

(b)

este construit în conformitate cu standardele stabilite în actele delegate menționate la articolul 19a alineatul (2);

23b.

«indice UE de referință aliniat la Acordul de la Paris» înseamnă un indice de referință care este etichetat ca indice de referință aliniat la Acordul de la Paris îndeplinind următoarele cerințe:

(a)

în sensul punctului 1 litera (b) subpunctul (ii) de la prezentul alineat și în cel al actului delegat menționat la articolul 19c, activele sale suport sunt selectate, ponderate sau excluse astfel încât emisiile de carbon din portofoliul de referință rezultate să fie aliniate cu obiectivele Acordului de la Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice («Acordul de la Paris»), aprobat de către Uniune la 5 octombrie 2016 (*1);

(b)

este construit în conformitate cu standardele minime stabilite în actele delegate menționate la articolul 19a alineatul (2); și

(c)

activitățile referitoare la activele sale suport nu afectează în mod semnificativ alte obiective de mediu, sociale și de guvernanță (MSG);

23c.

«traiectorie de decarbonizare» înseamnă o traiectorie măsurabilă, științifică și încadrată în timp în vederea alinierii la obiectivele Acordului de la Paris prin reducerea sferei de aplicare a emisiilor de carbon din categoriile 1, 2 și 3, astfel cum se menționează la punctul 1 litera (e) din anexa III.

(*1)  Decizia (UE) 2016/1841 a Consiliului din 5 octombrie 2016 privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Acordului de la Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (JO L 282, 19.10.2016, p. 1).”"

2.

Articolul 13 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(i)

se adaugă următoarea literă:

„(d)

o explicație a modului în care elementele-cheie ale metodologiei prevăzute la litera (a) reflectă factorii MSG pentru fiecare indice de referință sau familie de indici de referință, cu excepția indicilor de referință ai cursului de schimb și ai ratei dobânzii.”;

(ii)

se adaugă următorul paragraf:

„Administratorii de indici de referință respectă până la 30 aprilie 2020 cerința prevăzută la primul paragraf litera (d).”;

(b)

se introduce următorul alineat:

„(2a)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 49 pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea conținutului minim al explicațiilor menționate la alineatul (1) primul paragraf litera (d) din prezentul articol, precum și a formatului standard care trebuie utilizat.”

3.

În titlul III se introduce următorul capitol:

CAPITOLUL 3A

Indici UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică și indici UE de referință aliniați la Acordul de la Paris

Articolul 19a

Indici UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică și indici UE de referință aliniați la Acordul de la Paris

(1)   Cerințele prevăzute în anexa III se aplică furnizării de indici UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică și de indici UE de referință aliniați la Acordul de la Paris, și contribuirii la aceștia, suplimentar cerințelor prevăzute la titlurile II, III și IV.

(2)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 49 pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea standardelor minime privind indicii UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică și indicii UE de referință aliniați la Acordul de la Paris care să precizeze:

(a)

criteriile de alegere a activelor-suport, inclusiv, dacă este cazul, orice criterii de excludere a activelor;

(b)

criteriile și metoda de ponderare a activelor-suport în indicele de referință;

(c)

stabilirea traiectoriei de decarbonizare pentru indicii UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică.

(3)   Administratorii de indici de referință care furnizează un indice UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică sau un indice UE de referință aliniat la Acordul de la Paris se conformează prezentului regulament până la 30 aprilie 2020.

Articolul 19b

Cerințe pentru indicii UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică

Administratorii de indici UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică trebuie să selecteze, să pondereze sau să excludă până la 31 decembrie 2022 activele suport emise de societăți care urmează o traiectorie de decarbonizare în conformitate cu următoarele cerințe:

(i)

societățile publică obiective cuantificabile de reducere a emisiilor de carbon care trebuie să fie îndeplinite până la termenele determinate;

(ii)

societățile publică reducerea emisiilor de carbon defalcată până la nivelul filialelor operaționale relevante;

(iii)

societățile publică informații anuale cu privire la progresele înregistrate în vederea îndeplinirii acestor obiective;

(iv)

activitățile legate de activele-suport nu afectează în mod semnificativ alte obiective MSG.

Articolul 19c

Excluderi de la indicii UE de referință aliniați la Acordul de la Paris

(1)   Comisia este împuternicită să adopte un act delegat în conformitate cu articolul 49 pentru a completa prezentul regulament prin identificarea, în ceea ce privește indicii UE de referință aliniați la Acordul de la Paris, sectoarele care urmează să fie excluse deoarece nu au obiective cuantificabile de reducere a emisiilor de carbon care trebuie să fie îndeplinite până la termene determinate, aliniate cu obiectivele Acordului de la Paris. Comisia adoptă respectivul act delegat până la 1 ianuarie 2021 și îl actualizează la fiecare trei ani.

(2)   La elaborarea actelor delegate menționate la alineatul (1), Comisia ia în considerare activitatea TEG.

Articolul 19d

Eforturi de a furniza indici UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică

Până la 1 ianuarie 2022, administratorii care sunt localizați în Uniune și care furnizează indici de referință semnificativi stabiliți pe baza valorii unuia sau mai multor active-suport sau prețuri-suport depun eforturi pentru a furniza unul sau mai mulți indici UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică.”

4.

La articolul 21 alineatul (3), al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Până la sfârșitul perioadei respective, autoritatea competentă își reanalizează decizia de a-l obliga pe administrator să continue publicarea indicelui de referință. Dacă este necesar, autoritatea competentă poate să prelungească perioada cu o durată de timp adecvată care nu poate depăși 12 luni. Perioada maximă de administrare obligatorie nu depășește cinci ani.”

5.

Articolul 23 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (6), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Perioada maximă pentru contribuția obligatorie în temeiul literelor (a) și (b) de la primul paragraf nu depășește cinci ani.”;

(b)

alineatul (10) se înlocuiește cu următorul text:

„(10)   În cazul în care un indice de referință critic urmează să înceteze să fie furnizat, fiecare contribuitor supravegheat la indicele respectiv continuă să contribuie cu date de intrare pentru o perioadă de timp stabilită de autoritatea competentă, fără însă a depăși perioada de maximum cinci ani prevăzută la alineatul (6) al doilea paragraf.”

6.

La articolul 27 se introduc următoarele alineate:

„(2a)   Până la 30 aprilie 2020, pentru fiecare dintre cerințele menționate la alineatul (2), declarația privind indicii de referință conține o explicație a modului în care se reflectă factorii MSG în fiecare indice de referință sau pentru familia de indici de referință furnizați și publicați. Pentru indicii de referință sau familiile de indici de referință care nu urmăresc obiective MSG este suficient ca administratorii de indici de referință să indice în mod clar în declarația privind indicii de referință faptul că nu urmăresc astfel de obiective.

În cazul în care niciun indice UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică sau niciun indice UE de referință aliniat la Acordul de la Paris nu este disponibil în portofoliul administratorului de indici de referință individual sau în care administratorul de indici de referință individual nu are indici de referință care urmăresc obiectivele MSG sau iau în considerare factorii MSG, acest lucru este menționat în declarațiile privind toți indicii de referință furnizați de administratorul respectiv. Pentru indicii de referință semnificativi pentru acțiuni și obligațiuni, precum și pentru indicii UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică și indicii UE de referință aliniați la Acordul de la Paris, administratorii de indici de referință prezintă în declarația privind indicii de referință detalii privind dacă și în ce măsură este asigurat gradul de aliniere generală cu obiectivul de reducere a emisiilor de carbon sau de atingere a obiectivelor Acordului de la Paris, în conformitate cu normele de informare pentru produsele financiare de la articolul 9 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului (*2).

Până la 31 decembrie 2021, administratorii de indici de referință trebuie să includă în declarația lor privind indicele de referință pentru fiecare indice de referință sau, dacă există, pentru fiecare familie de indici de referință, cu excepția indicilor de referință ai ratei dobânzii și ai cursului de schimb valutar, o explicație a modului în care metodologia se aliniază la obiectivul de reducere a emisiilor de carbon sau atinge obiectivele Acordului de la Paris.

(2b)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 49 pentru a completa prezentul regulament precizând în detaliu informațiile care urmează să fie furnizate în declarația privind indicii de referință în temeiul alineatului (2a) din prezentul articol, precum și formatul standard care urmează a fi utilizat pentru trimiterile la factorii MSG pentru a permite participanților la piață să facă alegeri în cunoștință de cauză și pentru a asigura fezabilitatea din punct de vedere tehnic pentru respectarea alineatului respectiv.

(*2)  Regulamentul (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind informațiile privind durabilitatea în sectorul serviciilor financiare (JO L 317, 9.12.2019, p. 1).”"

7.

La articolul 42 alineatul (1), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Fără a aduce atingere atribuțiilor de supraveghere care revin autorităților competente în conformitate cu articolul 41 și nici dreptului statelor membre de a stabili și aplica sancțiuni penale, statele membre asigură, în conformitate cu dreptul intern, competența autorităților competente de a aplica sancțiuni administrative adecvate și alte măsuri administrative cel puțin în ceea ce privește:

(a)

orice încălcare a articolului 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 19a, 19b, 19c, 21, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29 sau 34, atunci când se aplică; și

(b)

orice refuz de a coopera în cadrul unei investigații sau de a respecta o inspecție sau o solicitare care intră sub incidența articolului 41.”

8.

Articolul 49 se înlocuiește cu următorul text:

Articolul 49

Exercitarea delegării de competențe

(1)   Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)   Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 3 alineatul (2), articolul 13 alineatul (2a), articolul 19a alineatul (2), articolul 19c alineatul (1), articolul 20 alineatul (6), articolul 24 alineatul (2), articolul 27 alineatul (2b), articolul 33 alineatul (7), articolul 51 alineatul (6) și articolul 54 alineatul (3) se conferă Comisiei pentru o perioadă de cinci ani de la 10 decembrie 2019. Comisia elaborează un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de 11 martie 2024. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cu cel puțin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3)   Delegarea de competențe menționată la articolul 3 alineatul (2), articolul 13 alineatul (2a), articolul 19a alineatul (2), articolul 19c alineatul (1), articolul 20 alineatul (6), articolul 24 alineatul (2), articolul 27 alineatul (2b), articolul 33 alineatul (7), articolul 51 alineatul (6) și articolul 54 alineatul (3) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)   Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

(5)   De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)   Un act delegat adoptat în temeiul articolului 3 alineatul (2), articolului 13 alineatul (2a), articolului 19a alineatul (2), articolului 19c alineatul (1), articolului 20 alineatul (6), articolului 24 alineatul (2), articolului 27 alineatul (2b), articolului 33 alineatul (7), articolului 51 alineatul (6) sau al articolului 54 alineatul (3) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de trei luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu trei luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.”

9.

Articolul 51 se modifică după cum urmează:

(a)

se introduc următoarele alineate:

„(4a)   Un furnizor de indici poate continua să furnizeze un indice de referință existent care a fost recunoscut ca indice critic printr-un act de punere în aplicare adoptat de Comisie în conformitate cu articolul 20, până la 31 decembrie 2021 sau, în cazul în care furnizorul de indici prezintă o cerere de autorizare sau înregistrare în conformitate cu alineatul (1), cu excepția cazului și până în momentul în care autorizația sau înregistrarea respectivă este refuzată.

(4b)   Un indice de referință existent care a fost recunoscut ca indice critic printr-un act de punere în aplicare adoptat de Comisie în conformitate cu articolul 20 poate fi utilizat pentru instrumente financiare existente și noi, contracte financiare sau pentru a măsura performanțele unui fond de investiții până la 31 decembrie 2021 sau, în cazul în care furnizorul de indici prezintă o cerere de autorizare sau înregistrare în conformitate cu alineatul (1), cu excepția cazului și până în momentul în care autorizația sau înregistrarea respectivă este refuzată.”;

(b)

alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5)   Cu excepția cazului în care Comisia a adoptat o decizie de echivalare în sensul articolului 30 alineatul (2) sau (3) sau cu excepția cazului în care un administrator a fost recunoscut în temeiul articolului 32, sau un indice de referință a fost aprobat în temeiul articolului 33, utilizarea în Uniune de către entitățile supravegheate a unui indice de referință furnizat de un administrator situat într-o țară terță, atunci când indicele de referință este deja utilizat în Uniune ca referință pentru instrumente financiare, contracte financiare sau pentru a măsura performanțele unui fond de investiții este permisă numai pentru astfel de instrumente financiare, contracte financiare și măsurare a performanței unui fond de investiții care se raportau deja la indicele de referință respectiv în Uniune la 31 decembrie 2021 sau care adaugă o trimitere la un astfel de indice de referință înainte de această dată.”

10.

La articolul 54 se adaugă următoarele alineate:

„(4)   Până la 31 decembrie 2022, Comisia revizuiește standardele minime pentru indicii UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică și pentru indicii UE de referință aliniați la Acordul de la Paris pentru a se asigura că selectarea activelor-suport este coerentă cu investițiile durabile din punctul de vedere al mediului, astfel cum sunt definite într-un cadru la nivelul Uniunii.

(5)   Înainte de 31 decembrie 2022, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind impactul prezentului regulament și fezabilitatea unui «indice de referință MSG», ținând seama de natura evolutivă a indicatorilor de durabilitate și de metodele utilizate pentru măsurarea acestora. Raportul respectiv este însoțit, atunci când este cazul, de o propunere legislativă.

(6)   Până la 1 aprilie 2020, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind impactul prezentului regulament în ceea ce privește funcționarea indicilor de referință din țările terțe în Uniune, inclusiv în ceea ce privește recursul administratorilor de indici de referință din țări terțe la avizare, recunoaștere sau echivalare, precum și asupra eventualelor deficiențe ale cadrului actual. Raportul analizează consecințele aplicării articolului 51 alineatele (4a), (4b) și (4c) în privința administratorilor de indici de referință din Uniune și din țări terțe, inclusiv în ceea ce privește condițiile de concurență echitabile. Raportul respectiv analizează în special necesitatea de a modifica prezentul regulament și este însoțit de o propunere legislativă, dacă este cazul.”

11.

Anexele se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Strasbourg, 27 noiembrie 2019.

Pentru Parlamentul European

Președintele

D. M. SASSOLI

Pentru Consiliu

Președintele

T. TUPPURAINEN


(1)  JO C 62, 15.2.2019, p. 103.

(2)  Poziția Parlamentului European din 26 martie 2019 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 8 noiembrie 2019.

(3)  Decizia (UE) 2016/1841 a Consiliului din 5 octombrie 2016 privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Acordului de la Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (JO L 282, 19.10.2016, p. 1).

(4)  Decizia nr. 1386/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 noiembrie 2013 privind un Program general al Uniunii de acțiune pentru mediu până în 2020 „O viață bună, în limitele planetei noastre” (JO L 354, 28.12.2013, p. 171).

(5)  Regulamentul (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind indicii utilizați ca indici de referință în cadrul instrumentelor financiare și al contractelor financiare sau pentru a măsura performanțele fondurilor de investiții și de modificare a Directivelor 2008/48/CE și 2014/17/UE și a Regulamentului (UE) nr. 596/2014 (JO L 171, 29.6.2016, p. 1).

(6)  Recomandarea 2013/179/UE a Comisiei din 9 aprilie 2013 privind utilizarea unor metode comune pentru măsurarea și comunicarea performanței de mediu pe durata ciclului de viață a produselor și organizațiilor (JO L 124, 4.5.2013, p. 1).

(7)  JO L 123, 12.5.2016, p. 1.


ANEXĂ

Se adaugă următoarea anexă:

„ANEXA III

Indici UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică și indici UE de referință aliniați la Acordul de la Paris

Metodologia aplicabilă indicilor UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică

1.

Administratorul unui indice UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică oficializează, documentează și face publică orice metodologie utilizată pentru calcularea indicelui de referință, prezentând următoarele informații și asigurând în același timp confidențialitatea și protecția know-how-ului și a informațiilor de afaceri nedivulgate (secrete comerciale), astfel cum sunt definite în Directiva (UE) 2016/943 a Parlamentului European și a Consiliului (*1):

(a)

lista principalelor componente ale indicelui de referință;

(b)

toate criteriile și metodele, inclusiv factorii de selecție și ponderare, metrica și substituenții utilizați în metodologia de calculare a indicelui de referință;

(c)

criteriile aplicate pentru a exclude activele sau întreprinderile care sunt asociate cu un nivel al amprentei de carbon sau cu un nivel al rezervelor de combustibili fosili incompatibil cu includerea în indicele de referință;

(d)

criteriile pentru stabilirea traiectoriei de decarbonizare;

(e)

tipul și sursa datelor utilizate pentru stabilirea traiectoriei de decarbonizare, pentru:

(i)

emisiile de carbon din categoria 1, și anume emisiile generate din surse controlate de întreprindere care emite activele-suport;

(ii)

emisiile de carbon din categoria 2, și anume emisiile provenite din consumul de electricitate cumpărată, de aburi sau alte surse de energie generate în amonte de întreprindere care emite activele-suport;

(iii)

emisiile de carbon din categoria 3, și anume toate emisiile indirecte care nu sunt menționate la subpunctele (i) și (ii) care au loc în lanțul valoric al societății care efectuează raportarea, inclusiv emisiile din amonte și din aval, în special pentru sectoarele care au efecte semnificative asupra schimbărilor climatice și atenuării efectelor acestora;

(iv)

dacă datele utilizează Metodele privind amprenta de mediu a produselor și a organizațiilor, astfel cum sunt definite la punctul 2 literele (a) și (b) din Recomandarea 2013/179/UE a Comisiei sau standarde globale ca cele ale Grupului operativ al Consiliului pentru Stabilitate Financiară privind informațiile financiare legate de climă;

(f)

expunerea totală legată de emisiile de carbon a portofoliului de indici;

În cazul în care un indice «mamă» este utilizat pentru construirea unui indice UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică, se face cunoscută eroarea de traiectorie între indicele UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică și indicele «mamă».

Când un indice «mamă» este folosit pentru realizarea unui indice UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică, raportul dintre valoarea de piață a titlurilor de valoare care sunt incluse în indicele de referință pentru activitățile de tranziție climatică și valoarea de piață a titlurilor de valoare în indicele «mamă» se face cunoscut.

Metodologia aplicabilă indicilor UE de referință aliniați la Acordul de la Paris

2.

În plus față de punctul 1 literele (a), (b) și (c), administratorul unui indice UE de referință aliniat la Acordul de la Paris specifică formula sau calculul care este utilizat pentru a stabili dacă emisiile sunt în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris, asigurând în același timp confidențialitatea și protecția know-how-ului și a informațiilor de afaceri nedivulgate (secrete comerciale), astfel cum sunt definite în Directiva (UE) 2016/943.

Modificări aduse metodologiei

3.

Administratorii de indici UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică și de indici UE de referință aliniați la Acordul de la Paris adoptă procedurile pentru introducerea de modificări metodologiei lor. Aceștia fac publice respectivele proceduri și orice propuneri de modificare substanțială a metodologiei lor precum și raționamentele care stau la baza acestor modificări. Aceste proceduri trebuie să fie în concordanță cu obiectivul imperativ potrivit căruia calculele indicelui de referință trebuie să fie în concordanță cu articolul 3 alineatul (1) punctele 23a și 23b. Aceste proceduri prevăd:

(a)

notificarea prealabilă într-un termen clar, care le oferă utilizatorilor de indici de referință suficiente posibilități de a analiza și de a formula observații cu privire la impactul acestor propuneri de modificări, având în vedere aprecierea administratorilor cu privire la circumstanțele globale;

(b)

posibilitatea utilizatorilor de indici de referință de a formula observații cu privire la aceste modificări și a administratorilor de a răspunde la aceste observații, și accesibilitatea comentariilor respective după fiecare perioada de consultare în parte, cu excepția cazului în care persoana care a formulat observația a solicitat confidențialitatea.

4.

Administratorii de indici UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică și de indici UE de referință aliniați la Acordul de la Paris își examinează în mod regulat metodologiile cel puțin o dată pe an pentru a se asigura că indicii lor de referință reflectă în mod fiabil obiectivele declarate și prevăd o procedură pentru a lua în considerare opiniile tuturor utilizatorilor relevanți.


(*1)  Directiva (UE) 2016/943 a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția know-how-ului și a informațiilor de afaceri nedivulgate (secrete comerciale) împotriva dobândirii, utilizării și divulgării ilegale (JO L 157, 15.6.2016, p. 1).»


Top