Accept Refuse

EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32019R1379

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1379 al Comisiei din 28 august 2019 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de biciclete originare din Republica Populară Chineză, astfel cum a fost extinsă la importurile de biciclete expediate din Indonezia, Malaysia, Sri Lanka, Tunisia, Cambodgia, Pakistan și Filipine, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din aceste țări, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036

C/2019/6171

OJ L 225, 29.8.2019, p. 1–52 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

In force

ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2019/1379/oj

29.8.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 225/1


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2019/1379 AL COMISIEI

din 28 august 2019

de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de biciclete originare din Republica Populară Chineză, astfel cum a fost extinsă la importurile de biciclete expediate din Indonezia, Malaysia, Sri Lanka, Tunisia, Cambodgia, Pakistan și Filipine, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din aceste țări, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1) („regulamentul de bază”), în special articolul 11 alineatul (2),

întrucât:

1.   PROCEDURA

1.1.   Măsuri în vigoare

(1)

Prin Regulamentul (CEE) nr. 2474/93 (2) („ancheta inițială”), Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă de 30,6 % la importurile de biciclete originare din Republica Populară Chineză („RPC” sau „țara în cauză”). În urma unei anchete privind eludarea, această taxă a fost extinsă prin Regulamentul (CE) nr. 71/97 al Consiliului (3) la importurile anumitor piese de biciclete originare din RPC. Prin Regulamentul (CE) nr. 88/97 al Comisiei a fost introdus un „sistem de scutire” pentru anumite piese de biciclete (4). De atunci s-au desfășurat mai multe anchete și în urma acestora s-au modificat măsurile inițiale.

(2)

Măsurile aflate în prezent în vigoare constau într-o taxă antidumping definitivă instituită prin Regulamentul (UE) nr. 502/2013 al Consiliului (5). Nivelul taxelor antidumping în vigoare în prezent variază între 0 % și 48,5 % („măsurile în vigoare”). Ancheta care a condus la instituirea măsurilor în vigoare va fi denumită în continuare „ancheta de reexaminare anterioară”.

(3)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 501/2013 (6), Consiliul a extins, de asemenea, măsurile instituite asupra importurilor de biciclete originare din RPC la importurile de biciclete expediate din Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia, indiferent dacă acestea sunt sau nu declarate ca fiind originare din Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia. În cadrul anchetei respective, s-au acordat mai multe scutiri producătorilor-exportatori autentici din aceste țări.

(4)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/776 (7), Comisia a extins măsurile instituite asupra importurilor de biciclete originare din RPC la importurile de biciclete expediate din Cambodgia, Pakistan și Filipine, indiferent dacă acestea sunt sau nu declarate ca fiind originare din Cambodgia, Pakistan sau Filipine. În cadrul anchetei respective, s-au acordat mai multe scutiri producătorilor-exportatori autentici din aceste țări.

(5)

La 14 decembrie 2017 (8), Curtea de Justiție a Uniunii Europene a confirmat hotărârea Tribunalului Uniunii Europene care a anulat regulamentul de instituire a măsurilor antidumping în ceea ce privește solicitantul, Giant Co. Ltd. Prin urmare, Giant Co. Ltd. se află în afara domeniului de aplicare al măsurilor și nu a intrat în domeniul de aplicare al prezentei anchete.

(6)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/49 (9), Comisia a modificat măsurile asupra importurilor de biciclete originare din RPC în urma unei reexaminări a unui nou exportator în temeiul articolului 11 alineatul (4) și al articolului 13 alineatul (4) din regulamentul de bază.

1.2.   Deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor

(7)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă a măsurilor antidumping definitive în vigoare (10), Asociația Producătorilor Europeni de Biciclete (denumită în continuare „EBMA” sau „solicitantul”) a depus o cerere de deschidere a unei reexaminări în perspectiva expirării acestor măsuri în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Cererea a fost depusă la 5 martie 2018. Solicitantul acționează în numele unor producători de biciclete din UE care reprezintă peste 45 % din producția totală de biciclete din Uniune. Cererea s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar conduce, probabil, la continuarea sau la reapariția dumpingului și a prejudiciului pentru industria din Uniune.

(8)

La 4 iunie 2018, Comisia a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (11) (denumit în continuare „avizul de deschidere”), deschiderea unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor antidumping aplicabile importurilor de biciclete originare din Republica Populară Chineză în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

1.3.   Ancheta

1.3.1.   Perioada anchetei de reexaminare și perioada examinată

(9)

Ancheta privind probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului a vizat perioada 1 aprilie 2017-31 martie 2018 („perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității continuării sau a reapariției prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare („perioada examinată”).

1.3.2.   Părțile interesate

(10)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să participe la anchetă. De asemenea, Comisia a informat în mod oficial următoarele părți cu privire la deschiderea reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor: solicitantul, producătorii cunoscuți din Uniune și asociațiile relevante ale acestora, producătorii-exportatori cunoscuți din RPC, importatorii neafiliați cunoscuți din Uniune, furnizorii de piese și asociația utilizatorilor din Uniune cunoscuți ca fiind interesați, precum și autoritățile din RPC.

(11)

Toate părțile interesate au fost invitate să își facă cunoscute punctele de vedere, să transmită informații și să furnizeze elemente de probă justificative în termenele stabilite în avizul de deschidere. Părților interesate li s-a acordat, de asemenea, ocazia de a solicita în scris o audiere de către serviciile de anchetă ale Comisiei și/sau de către consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

1.3.3.   Eșantionarea

(12)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion de părți interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

1.3.3.1.   Eșantionarea producătorilor din Uniune

(13)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că selectase în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune, în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază. Înainte de deschiderea anchetei, peste 70 de producători din Uniune furnizaseră informațiile solicitate pentru selectarea eșantionului și își exprimaseră disponibilitatea de a coopera cu Comisia. Pe această bază, Comisia selectase, în mod provizoriu, un eșantion de trei producători, care au fost considerați reprezentativi pentru industria din Uniune în ceea ce privește volumul producției și al vânzărilor produsului similar în Uniune. Producătorii din Uniune incluși în eșantion au reprezentat 22 % din producția totală estimată a industriei Uniunii și 21 % din volumul total al vânzărilor industriei Uniunii către clienți neafiliați din Uniune în cursul perioadei 1 ianuarie 2017-31 decembrie 2017. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la eșantionul provizoriu. Nu s-au primit observații.

(14)

În urma deschiderii cazului, s-a constatat că o serie de producători din Uniune subcontractau parțial sau integral procesul de producție unor societăți terțe care funcționau pe baza contractelor de fabricație în regim de subcontractare (denumite în continuare „parteneri de subcontractare”). Din acest motiv, Comisia a solicitat informații suplimentare de la cei mai mari 10 producători din Uniune cu privire la modelele lor de afaceri și la volumele de producție. Având în vedere noile informații primite, Comisia a decis să includă în eșantion încă doi producători din Uniune pentru a acoperi diversele modele de afaceri aplicabile în UE. Eșantionul final a reprezentat 27 % din volumul de producție total estimat și 26 % din volumul de vânzări total estimat către clienți neafiliați din Uniune în cursul anului 2017. Nu s-au primit alte observații. Eșantionul a fost considerat reprezentativ pentru industria Uniunii.

1.3.3.2.   Eșantionarea importatorilor neafiliați

(15)

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, toți importatorii neafiliați au fost invitați să participe la prezenta anchetă. Aceștia au fost invitați să se facă cunoscuți, furnizând Comisiei informațiile privind societățile lor enumerate în anexa II la avizul de deschidere.

(16)

În plus, 75 de importatori identificați în cererea de reexaminare au fost contactați de Comisie în etapa de deschidere a anchetei și au fost invitați să ofere detalii cu privire la activitatea lor și să completeze anexa II la avizul de deschidere. Niciunul dintre aceștia nu și-a manifestat disponibilitatea în acest sens.

1.3.3.3.   Eșantionarea producătorilor din RPC

(17)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor cunoscuți din RPC ai produsului care face obiectul reexaminării să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți producători, dacă există, care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(18)

Șase producători/producători-exportatori și-au manifestat disponibilitatea în urma deschiderii procedurii, dintre care unul și-a retras ulterior cooperarea. Doi dintre cei cinci producători/producători-exportatori cooperanți rămași au exportat biciclete în Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(19)

În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion reprezentativ din trei grupuri de producători/producători-exportatori, pe baza celui mai mare volum declarat al exporturilor, atât în UE, cât și în țări terțe, și pe baza fabricării produsului care face obiectul reexaminării în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(20)

Astfel, cele trei grupuri de producători/producători-exportatori chinezi incluși în eșantion reprezintă aproximativ 89 % din producția și vânzările totale declarate ale celor cinci societăți/grupuri de societăți cooperante. În ansamblu, cele trei grupuri incluse în eșantion reprezintă 18 % din vânzările de biciclete din RPC în UE și 1 % din producția de biciclete în RPC în timpul perioadei anchetei de reexaminare.

(21)

Părților li s-a oferit posibilitatea de a prezenta observații cu privire la eșantionul propus. Comisia a primit observații doar din partea solicitantului. În primul rând, solicitantul a susținut că producătorii care și-au manifestat disponibilitatea nu sunt producători chinezi de biciclete, întrucât sunt afiliați unor societăți din Taiwan. În al doilea rând, solicitantul a susținut că societățile incluse în eșantion și societățile care și-au manifestat disponibilitatea nu sunt producători chinezi tipici de biciclete, întrucât nu sunt localizați în cele trei centre principale ale industriei chineze de biciclete. În al treilea rând, solicitantul a susținut că societățile incluse în eșantion și societățile care și-au manifestat disponibilitatea nu produc biciclete de la baza gamei produsului. În al patrulea rând, solicitantul a susținut că două dintre societățile incluse în eșantion sunt supuse unei taxe antidumping ad valorem de zero procente.

(22)

Comisia a constatat că solicitantul nu a furnizat niciun element de probă care să demonstreze că locația ar influența modelele sau costurile de producție, nici că societățile selectate nu produc biciclete din gama de bază. În plus, Comisia a putut stabili că producătorii-exportatori incluși în eșantion fabricau și biciclete din gama de bază.

(23)

Mai mult, la selectarea eșantionului, Comisia trebuia să respecte dispozițiile articolului 17 din regulamentul de bază, și anume să selecteze un eșantion reprezentativ din societățile care și-au manifestat disponibilitatea. Comisia a precizat că, în pofida regimului de proprietate, a locației și a gamei de produse ale societăților cooperante, toate societățile selectate pentru a fi incluse în eșantion au produs biciclete în RPC în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(24)

Prin urmare, observațiile privind eșantionarea prezentate de EBMA au fost respinse.

1.3.3.4.   Chestionarele și vizitele de verificare

(25)

Comisia a trimis chestionare celor cinci producători din Uniune incluși în eșantion, celor trei producători-exportatori incluși în eșantion, solicitantului și guvernului chinez („GC”). Cei cinci producători din Uniune incluși în eșantion, împreună cu cei 10 parteneri de subcontractare ai lor, cei trei producători-exportatori incluși în eșantion și solicitantul au răspuns la chestionar.

(26)

Comisia a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului, precum și interesul Uniunii. Au fost efectuate vizite de verificare la sediile următoarelor părți interesate:

(a)

Producători din Uniune:

Denver Bike, Italia

Maxcom EOOD, Bulgaria

MFC (Manufacture Française du Cycle), Franța

RGVS Ibérica Lda, grupul Decathlon, Portugalia

Sprick Rowery Spółka z o.o., Polonia

(b)

Parteneri de subcontractare (subcontractanți) din Uniune:

A. J. Maias SA, Portugalia

All Bike's SRL, Italia

Andos Bike SRL, Italia

G.L. Cicli Di Giraudo Lorena, Italia

RTE SA, Portugalia

(c)

Producători-exportatori și societățile afiliate acestora:

Ideal Bike Co., Ltd., Dongguan (RPC)

Advanced Sports International-China Ltd., Dongguan (RPC)

Econotrade Co. Ltd., Taichung (Taiwan)

Top Sport International Co. Ltd., Taichung (Taiwan)

Ideal Bike Corporation Co., Ltd., Taichung (Taiwan)

Oyama Bicycles Co., Ltd., Taicang (RPC)

Universal Cycle Corporation Co., Ltd., Guangzhou (RPC)

Universal Cycle Corporation (filiala din Taiwan), Taipei (Taiwan)

1.3.4.   Procedura de stabilire a valorii normale în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază

(27)

Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la deschiderea anchetei, care tind să demonstreze existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a considerat oportun să deschidă ancheta în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(28)

Prin urmare, pentru a colecta datele necesare pentru eventuala aplicare a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în avizul de deschidere, Comisia a invitat producătorii din țara în cauză să furnizeze informațiile solicitate în anexa III la avizul de deschidere cu privire la factorii de producție utilizați pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării. Aceiași șase producători/producători-exportatori care au trimis răspunsuri la chestionarul de eșantionare au prezentat și informațiile solicitate în anexa III.

(29)

Pentru a obține informațiile necesare pentru anchetă, Comisia a trimis, de asemenea, un chestionar GC în legătură cu presupusele distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. GC nu a răspuns la chestionar.

(30)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat, de asemenea, toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere și să furnizeze informații și documente justificative referitoare la oportunitatea aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în termen de 37 de zile de la data publicării acestui aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Nu s-au primit observații sau elemente de probă suplimentare în acest sens.

(31)

În avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, ar putea fi necesar să selecteze o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate.

(32)

La 4 iulie 2018, Comisia a publicat o primă notă pentru dosar („prima notă referitoare la factorii de producție”), prin care solicită opiniile părților interesate cu privire la sursele relevante pe care Comisia le poate utiliza pentru stabilirea valorii normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (e) a doua liniuță din regulamentul de bază. În această notă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă utilizate de către producătorii-exportatori pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării. În plus, pe baza criteriilor de alegere a prețurilor sau a valorilor de referință nedistorsionate, Comisia a identificat șase țări reprezentative posibile: Brazilia, Mexic, Rusia, Serbia, Thailanda și Turcia.

(33)

Comisia a oferit tuturor părților interesate posibilitatea de a-și prezenta observațiile. Comisia a primit observații din partea unui producător-exportator și a unui producător din Uniune, precum și din partea solicitantului, în timp ce autoritățile din țara în cauză nu au prezentat observații.

(34)

Comisia a răspuns observațiilor primite cu privire la prima notă referitoare la factorii de producție prin publicarea, la 9 august 2018, a unei a doua note („a doua notă referitoare la factorii de producție”). De asemenea, Comisia a stabilit lista factorilor de producție și a concluzionat că, în această etapă, Serbia este țara reprezentativă cea mai adecvată în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază. Comisia a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile. Comisia nu a primit nicio observație.

1.3.5.   Procedura ulterioară

(35)

La 7 iunie 2019, Comisia a comunicat faptele și considerentele esențiale pe baza cărora intenționa să instituie taxe antidumping (comunicare denumită în continuare „informarea finală”). Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în care să poată prezenta observații în urma acestei informări.

(36)

Comisia a primit observații din partea solicitantului și din partea Camerei de Comerț a Chinei pentru Importul și Exportul de Mașini și Produse Electronice („CCCME”).

2.   PRODUSUL CARE FACE OBIECTUL REEXAMINĂRII ȘI PRODUSUL SIMILAR

2.1.   Produsul care face obiectul reexaminării

(37)

Produsul care face obiectul prezentei reexaminări este reprezentat de biciclete și similare (inclusiv tricicluri cu cutie de transport mărfuri, însă exclusiv velocipede cu o singură roată), fără motor, încadrate la codurile NC 8712 00 30 și ex 8712 00 70 (codurile TARIC 8712007091, 8712007092 și 8712007099) (denumite în continuare „produsul care face obiectul reexaminării” sau „biciclete”).

(38)

Comisia a observat că au avut loc schimbări în acest sector de la ancheta de reexaminare anterioară. S-au înregistrat numeroase evoluții tehnologice, în special în ceea ce privește materiile prime utilizate. În plus, piața s-a schimbat semnificativ, iar anumite categorii de biciclete au devenit mai populare și au câștigat o cotă de piață semnificativă. Pentru a reflecta aceste evoluții, Comisia a decis să adapteze categoriile de biciclete utilizate în ancheta de reexaminare anterioară. Toate părțile interesate au fost informate cu privire la această decizie și au fost invitate să prezinte observații. Nu s-au primit observații.

(39)

În consecință, bicicletele au fost clasificate în următoarele tipuri principale:

codul (A): ATB (biciclete de teren, inclusiv biciclete de munte, peste 24″);

codul (F): pliabile;

codul (J): biciclete pentru tineret (BMX) și biciclete pentru copii (de 24″ și mai puțin);

codul (R): biciclete de șosea/de curse (peste 24″);

codul (T): biciclete de trekking/de oraș/hibride/de tură (peste 24″);

codul (O): altele (de exemplu, biciclete cu cutie de transport mărfuri, tricicluri).

(40)

Toate tipurile de biciclete definite mai sus au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază. În plus, ele sunt vândute prin canale de distribuție similare pe piața Uniunii, cum ar fi comercianții cu amănuntul, lanțurile sportive, angrosiștii și dealerii independenți de biciclete. Finalitatea și utilizarea de bază a bicicletelor este identică, astfel încât unele modele de diferite tipuri pot fi interschimbabile și pot concura între ele.

(41)

Din aceste motive, s-a concluzionat că toate tipurile de biciclete constituie unul și același produs.

2.2.   Produsul similar

(42)

Prezenta anchetă de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor a confirmat faptul că bicicletele fabricate și vândute pe piețele interne din RPC și din țara reprezentativă Serbia, precum și produsul fabricat și vândut în Uniune de către producătorii din Uniune au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări finale. Acestea sunt considerate produse identice, similare în toate privințele, în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

3.   PROBABILITATEA CONTINUĂRII SAU REAPARIȚIEI DUMPINGULUI

3.1.   Observații preliminare

(43)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă expirarea măsurilor în vigoare ar putea duce la o continuare sau la o reapariție a dumpingului din partea RPC.

3.2.   Cooperarea din partea RPC

(44)

Șase societăți/grupuri de societăți au furnizat răspunsuri la formularul de eșantionare; una dintre aceste societăți/grupuri de societăți și-a retras ulterior cooperarea. Volumul total declarat al exporturilor de biciclete către Uniune de către cele cinci societăți cooperante a fost de [120 000-150 000] de unități în perioada anchetei de reexaminare, ceea ce corespunde unui procent de 18 % din volumul total al importurilor produsului care face obiectul reexaminării din RPC, conform înregistrărilor Eurostat pentru aceeași perioadă. Capacitatea de producție totală declarată a societăților/grupurilor de societăți cooperante s-a ridicat la aproximativ 1 milion de unități, ceea ce reprezintă în jur de 1 % din capacitatea de producție totală estimată a Chinei (117 milioane de unități).

(45)

Având în vedere nivelul redus de cooperare, Comisia a aplicat articolul 18 și și-a întemeiat constatările pe piața chineză a bicicletelor, inclusiv pe producție, capacitate și capacitatea neutilizată, pe baza datelor disponibile.

(46)

În plus, Grupul Ideal, unul dintre grupurile incluse în eșantion, nu a furnizat Comisiei prețurile sale de vânzare pentru vânzările efectuate prin intermediul unui operator comercial afiliat către primul client independent atât în ceea ce privește vânzările către Uniune, cât și vânzările către restul lumii. Prin urmare, Comisia a aplicat articolul 18 din regulamentul de bază și a utilizat cele mai bune date disponibile pentru respectiva parte din vânzările la export ale acestui grup.

3.3.   Continuarea dumpingului importurilor în perioada anchetei de reexaminare

(47)

Pentru perioada anchetei de reexaminare, datele statistice ale Eurostat indică faptul că s-au importat în Uniune 747 313 biciclete din RPC, ceea ce reprezintă aproximativ 4 % din consumul total la nivelul Uniunii. În consecință, Comisia a concluzionat că importurile efective din perioada anchetei de reexaminare au fost suficient de reprezentative pentru a putea examina dacă dumpingul a continuat în perioada anchetei de reexaminare.

3.3.1.   Valoarea normală

(48)

Potrivit articolului 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „[v]aloarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(49)

Cu toate acestea, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „[î]n cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. Astfel cum se explică în cele ce urmează, Comisia a concluzionat în cadrul prezentei anchete că, pe baza dovezilor disponibile și având în vedere lipsa cooperării din partea GC și absența oricăror observații din partea producătorilor-exportatori, aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este adecvată.

3.3.2.   Existența unor distorsiuni semnificative

3.3.2.1.   Introducere

(50)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază definește distorsiunile semnificative drept „acele distorsiuni care apar atunci când prețurile sau costurile raportate, incluzând costul materiilor prime și al energiei, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului. Atunci când se evaluează existența unor distorsiuni semnificative, se ia în considerare, printre altele, impactul potențial al unuia sau mai multora dintre următoarele elemente:

deservirea pieței în cauză în mare măsură de întreprinderi care se află în proprietatea autorităților din țara exportatoare sau care își desfășoară activitatea sub controlul, supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea autorităților respective;

prezența statului în cadrul firmelor, ceea ce face posibilă intervenția acestuia în procesul de stabilire a prețurilor sau a costurilor;

existența unor politici sau măsuri publice discriminatorii în favoarea furnizorilor interni sau care influențează în alt mod forțele de pe piața liberă;

lipsa, aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul, întreprinderile sau proprietatea;

distorsionarea costurilor salariale;

accesul la finanțare acordat de instituțiile care pun în aplicare obiectivele de politică publică sau care, în vreun alt fel, nu acționează independent de stat.”

(51)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, evaluarea existenței unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază ia în considerare, printre altele, lista neexhaustivă a elementelor enumerate în dispoziția anterioară. În temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, la evaluarea existenței unor distorsiuni semnificative, se ține seama de impactul potențial al unuia sau mai multora dintre aceste elemente asupra prețurilor și costurilor din țara exportatoare a produsului care face obiectul reexaminării. Într-adevăr, întrucât lista nu este cumulativă, nu este necesar să fie luate în considerare toate elementele pentru a identifica existența unor distorsiuni semnificative. În plus, aceleași circumstanțe concrete pot fi utilizate pentru a demonstra existența unuia sau a mai multor elemente din listă. Cu toate acestea, orice concluzie privind distorsiunile semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) trebuie luată pe baza tuturor elementelor de probă disponibile. De asemenea, evaluarea generală privind existența unor distorsiuni poate să ia în considerare contextul general și situația din țara exportatoare, în special în cazurile în care elementele fundamentale care alcătuiesc organizarea economică și administrativă a țării exportatoare acordă guvernului puteri semnificative pentru a interveni asupra forțelor de pe piață și care indică, prin urmare, faptul că prețurile și costurile nu sunt rezultatul unor forțe de pe piața liberă.

(52)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază prevede că „[î]n cazul în care Comisia are indicii întemeiate în ceea ce privește posibila existență a unor distorsiuni semnificative, astfel cum sunt menționate la litera (b), într-o anumită țară sau într-un anumit sector din țara respectivă și, după caz, pentru aplicarea efectivă a prezentului regulament, Comisia întocmește, face public și actualizează periodic un raport care descrie circumstanțele pieței menționate la litera (b) în respectiva țară sau respectivul sector”.

(53)

În temeiul acestei dispoziții, Comisia a emis un raport de țară privind RPC („raportul”) (12). Părțile interesate au fost invitate să infirme, să comenteze sau să completeze probele din dosarul de anchetă la momentul deschiderii acesteia. În acest sens și având în vedere lipsa de cooperare din cazul examinat, Comisia s-a bazat pe raport, care indică existența unei intervenții substanțiale a statului la mai multe niveluri ale economiei, inclusiv distorsiuni specifice în factori-cheie de producție (precum terenurile, energia, capitalul, materiile prime și forța de muncă), precum și în anumite sectoare (precum cel al producției de aluminiu, siderurgic și cel chimic). Raportul a fost inclus în dosarul anchetei în etapa de deschidere a acesteia.

(54)

Cererea de reexaminare susține, de asemenea, existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) menționat anterior, completând raportul.

(55)

În primul rând, solicitantul face trimitere la dispozițiile incluse în cel de-al 13-lea plan cincinal pentru industria bicicletelor și a bicicletelor electrice („cel de-al 13-lea plan privind bicicletele”). Dispozițiile specifice ale acestui plan sunt prezentate la punctul 5.1 din cerere. În plus, solicitantul menționează existența întreprinderilor deținute de stat („IDS”) în industria bicicletelor (punctul 5.2 din cerere), precum și a presiunii puternice exercitate asupra producătorilor mai mici de a se consolida, în conformitate cu cerințele celui de-al 13-lea plan privind bicicletele (punctul 5.2 din cerere).

(56)

Comisia a analizat dacă este adecvat sau nu să folosească prețurile și costurile interne din RPC, dată fiind existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a realizat analiza pe baza elementelor de probă disponibile în dosar, inclusiv elementele de probă din raport, care se bazează pe sursele disponibile în mod public, în special legislația chineză, documente de politică chineze oficiale publicate, rapoarte publicate de organizații internaționale și studii/articole elaborate de experți reputați din mediul academic, identificate în mod specific în raport. Această analiză a cuprins examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia sa în general, dar și situația specifică a pieței din sectorul respectiv, inclusiv produsul care face obiectul reexaminării.

(57)

Astfel cum se menționează în considerentul 29, GC nu a oferit niciun răspuns la chestionarul primit. Producătorii-exportatori care au răspuns la chestionar nu au formulat observații și nu au furnizat dovezi care să susțină sau să infirme elementele de probă existente în dosarul cauzei, inclusiv în raport, și dovezile suplimentare furnizate de solicitant cu privire la existența unor distorsiuni semnificative și/sau la caracterul adecvat al aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cazul de față.

3.3.2.2.   Distorsiuni semnificative care afectează prețurile și costurile interne din RPC: contextul economic general

(58)

Sistemul economic chinez se bazează pe conceptul unei „economii de piață socialiste”. Acest concept este consacrat în Constituția chineză și determină guvernanța economică a RPC. Principiul de bază este „proprietatea publică socialistă asupra mijloacelor de producție, și anume proprietatea întregului popor și proprietatea colectivă a oamenilor muncii”. Economia de stat este considerată „forța conducătoare a economiei naționale”, iar statul are mandatul „de a asigura consolidarea și creșterea acesteia” (13). În consecință, configurația generală a economiei chineze nu numai că permite intervenții substanțiale ale statului în economie, ci le prevede în mod expres. Noțiunea de supremație a proprietății publice asupra celei private este transpusă în întregul sistem juridic și este subliniată ca principiu general în toate actele legislative centrale. Legislația chineză în materie de proprietate este un prim exemplu: aceasta se referă la stadiul primar al socialismului și încredințează statului susținerea sistemului economic de bază în temeiul căruia proprietatea publică joacă un rol dominant. Sunt tolerate și alte forme de proprietate, cărora legea le permite să se dezvolte alături de proprietatea statului (14).

(59)

În plus, în temeiul legislației chineze, economia de piață socialistă este dezvoltată sub conducerea Partidului Comunist Chinez („PCC”). Structurile statului chinez și ale PCC se împletesc la toate nivelurile (juridic, instituțional, personal), formând o suprastructură în care rolul PCC și cel al statului nu pot fi diferențiate. În urma modificării Constituției chineze din martie 2018, rolului de conducere al PCC i s-a acordat o importanță și mai mare prin reafirmarea acestuia în textul articolului 1 din Constituție. După prima teză a dispoziției existente, „[s]istemul socialist este sistemul de bază al Republicii Populare Chineze”, a fost inserată o a doua teză nouă, care prevede următoarele: „[t]răsătura definitorie a socialismului cu caracteristici chineze este autoritatea Partidului Comunist din China” (15). Aceasta ilustrează controlul PCC asupra sistemului economic al RPC. Acest control este inerent sistemului chinez și depășește situația obișnuită din alte țări în care guvernele exercită un amplu control macroeconomic în ale cărui limite interacționează forțele de pe piața liberă.

(60)

Statul chinez se angajează într-o politică economică intervenționistă în îndeplinirea unor obiective care mai degrabă coincid cu agenda politică stabilită de PCC decât să reflecte condițiile economice predominante pe o piață liberă (16). Instrumentele economice intervenționiste utilizate de autoritățile chineze sunt multiple, incluzând sistemul de planificare industrială, sistemul financiar, precum și instrumente de la nivelul mediului de reglementare.

(61)

În primul rând, la nivelul controlului administrativ general, direcția în care se îndreaptă economia chineză este reglementată de un sistem complex de planificare industrială care afectează toate activitățile economice din țară. Ansamblul acestor planuri acoperă o matrice cuprinzătoare și complexă de sectoare și politici transversale și este prezent la toate nivelurile de guvernare. Planurile de la nivel provincial sunt detaliate, în timp ce planurile naționale stabilesc obiective mai ample. Planurile precizează, de asemenea, mijloacele pentru a sprijini sectoarele/industriile relevante, precum și termenele până la care trebuie îndeplinite obiectivele. Unele planuri cuprind obiective de rezultat explicite. Conform planurilor, sectoarele industriale individuale și/sau proiectele sunt identificate ca priorități (pozitive sau negative) în conformitate cu prioritățile guvernamentale și le sunt atribuite obiective specifice de dezvoltare (modernizare industrială, expansiune internațională etc.). Operatorii economici, atât privați, cât și de stat, trebuie să-și adapteze în mod eficace activitățile comerciale în funcție de realitățile impuse de sistemul de planificare. Nu numai datorită caracterului obligatoriu al planurilor, ci și pentru că autoritățile chineze competente de la toate nivelurile de guvernare aderă la sistemul de planuri și își utilizează competențele în mod corespunzător, operatorii economici sunt determinați, astfel, să respecte prioritățile stabilite în planuri (a se vedea, de asemenea, punctul 3.3.2.5 de mai jos) (17).

(62)

În al doilea rând, la nivelul alocării resurselor financiare, sistemul financiar al Chinei este dominat de băncile comerciale de stat. Aceste bănci, atunci când elaborează și pun în aplicare politica de creditare, trebuie să se alinieze la obiectivele politicii industriale a guvernului, iar nu să evalueze în primul rând meritele economice ale unui anumit proiect (a se vedea și punctul 3.3.2.9 de mai jos) (18). Același lucru este valabil și pentru celelalte componente ale sistemului financiar chinez, cum ar fi piețele bursiere, piețele de obligațiuni, piețele de capital privat etc. Chiar dacă au o importanță mai mică decât sectorul bancar, aceste părți ale sectorului financiar sunt organizate din punct de vedere instituțional și operațional într-un mod care nu este orientat spre maximizarea funcționării eficiente a piețelor financiare, ci spre asigurarea controlului și facilitarea intervenției statului și a PCC (19).

(63)

În al treilea rând, la nivelul mediului de reglementare, intervențiile statului în economie se realizează sub multiple forme. De exemplu, normele privind achizițiile publice sunt utilizate cu regularitate în vederea atingerii obiectivelor de politică, altele decât eficiența economică, subminând astfel principiile bazate pe piață în acest domeniu. Legislația aplicabilă prevede în mod specific că achizițiile publice trebuie efectuate cu scopul de a facilita realizarea obiectivelor stabilite prin politicile de stat. Natura acestor obiective rămâne totuși nedefinită, lăsând astfel organismelor decizionale o marjă largă de apreciere (20). În mod similar, în domeniul investițiilor, GC menține un control și o influență semnificative asupra destinației și dimensiunii investițiilor de stat și private. Autoritățile utilizează trierea investițiilor, precum și diverse stimulente, restricții și interdicții legate de investiții ca instrumente importante de sprijinire a obiectivelor politicii industriale, cum ar fi menținerea controlului statului asupra sectoarelor esențiale sau consolidarea industriei interne (21).

(64)

În concluzie, modelul economic chinez se bazează pe anumite axiome de bază care prevăd și încurajează intervenții multiple ale statului. Astfel de intervenții substanțiale ale statului sunt în contradicție cu jocul liber al forțelor pieței, ceea ce conduce la distorsionarea alocării eficiente a resurselor în conformitate cu principiile pieței (22).

3.3.2.3.   Distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază: deservirea pieței în cauză în mare măsură de întreprinderi care se află în proprietatea autorităților din țara exportatoare sau care își desfășoară activitatea sub controlul, supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea autorităților respective

(65)

În RPC, întreprinderile care își desfășoară activitatea în proprietatea, sub controlul sau supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea statului reprezintă o parte esențială a economiei.

(66)

În ceea ce privește proprietatea statului, în sectorul bicicletelor persistă un anumit grad de participare din partea GC. Deși industria bicicletelor din RPC este foarte fragmentată, cu un număr mare de producători mici, producătorii mari de biciclete precum Flying Pidgeon și Phoenix fiind IDS, nu este totuși posibilă calcularea cifrelor exacte pe baza informațiilor primite de la producătorii-exportatori cooperanți.

(67)

În ceea ce privește controlul exercitat de stat, guvernul și PCC mențin structuri care le asigură influența continuă asupra întreprinderilor. Statul (și în multe privințe, inclusiv PCC) nu numai că formulează și supraveghează în mod activ punerea în aplicare a politicilor economice generale de către întreprinderile individuale, dar își revendică și dreptul de a participa la procesul decizional operațional al acestora. Elementele care indică existența controlului guvernamental asupra întreprinderilor din sectorul siderurgic sunt detaliate în continuare la punctul 3.3.2.4 de mai jos.

(68)

În ceea ce privește supravegherea în privința politicilor și îndrumarea statului în acest sector, analiza este prezentată la punctele 3.3.2.4 și 3.3.2.5 de mai jos. Având în vedere nivelul ridicat al controlului și al intervenției statului în sectorul bicicletelor, astfel cum este descris mai jos, până și producătorii privați sunt împiedicați să își desfășoare activitatea în condiții de piață.

(69)

Controlul, supravegherea în privința politicilor și îndrumarea sectorului de către autoritățile chineze rezultă în plus din obiectivele asociației industriale principale a sectorului, Asociația producătorilor de biciclete din China („CBA”), care are o legătură strânsă cu GC și cu PCC. Potrivit site-ului CBA, asociația reunește 650 de membri, care reprezintă 80 % din volumul anual total al producției și al exporturilor sectorului. Scopurile asociației sunt următoarele: să concentreze forțele sectorului, să gestioneze afacerile sectorului, să servească sectorul și să sprijine dezvoltarea sectorului (23). Statutul CBA indică o legătură strânsă cu GC și cu PCC, astfel cum se descrie, printre altele, la articolul 2: „Scopurile asociației sunt următoarele: urmând teoria socialistă cu caracteristici chineze a lui Xi Jinping pentru o nouă eră și spiritul celui de al 19-lea Congres Național al PCC, să pună în aplicare pe deplin politicile industriale naționale relevante, să sprijine administrația publică în efortul de consolidare a managementului industrial […] Asociația se supune constituției, legilor și reglementărilor, precum și politicilor naționale, respectând valorile de bază ale socialismului” (24). Mai mult, CBA a publicat al 13-lea plan privind bicicletele, iar Comisia Europeană a constatat, în cadrul unei anchete recente, că acest lucru s-a întâmplat în contextul unei legături strânse dintre asociație și GC (25).

(70)

Date fiind cele de mai sus, se concluzionează că pe piața de biciclete din RPC își desfășoară activitatea, într-o mare măsură, întreprinderi care sunt supuse proprietății, controlului sau supravegherii în privința politicilor ori îndrumării GC.

3.3.2.4.   Distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază: prezența statului în cadrul firmelor, ceea ce face posibilă intervenția acestuia în procesul de stabilire a prețurilor sau a costurilor

(71)

GC este în măsură să intervină în stabilirea prețurilor și a costurilor prin prezența sa în cadrul firmelor. În timp ce dreptul de a numi și de a revoca personalul de conducere-cheie din cadrul IDS de către autoritățile de stat relevante, în conformitate cu legislația chineză, poate fi considerat ca reflectând drepturile de proprietate corespunzătoare (26), celulele PCC din cadrul întreprinderilor deținute de stat și private reprezintă un alt canal prin care statul poate interveni în deciziile comerciale. Potrivit dreptului întreprinderilor comerciale din RPC, în fiecare întreprindere trebuie să se înființeze câte o organizație a PCC (cu cel puțin trei membri ai PCC, astfel cum se specifică în Constituția PCC (27)), iar întreprinderea trebuie să ofere condițiile necesare pentru activitățile organizației de partid. În trecut, această cerință pare să nu fi fost întotdeauna urmată sau aplicată cu strictețe. Cu toate acestea, cel puțin din 2016, PCC și-a consolidat pretențiile de a controla deciziile comerciale în întreprinderile deținute de stat ca o chestiune de principiu politic. Se pare că PCC exercită, de asemenea, presiuni asupra societăților private să acorde prioritate „patriotismului” și să urmeze disciplina de partid (28). În 2017, s-a raportat că există celule de partid în 70 % din cele aproximativ 1,86 milioane de societăți private, exercitându-se o presiune tot mai mare asupra organizațiilor PCC să aibă ultimul cuvânt în procesul decizional din cadrul societăților respective (29). Aceste reguli se aplică în mod general întregii economii chineze, inclusiv sectorului siderurgic. Prin urmare, este un fapt stabilit că aceste reguli se aplică inclusiv producătorilor de biciclete și furnizorilor lor de factori de producție.

(72)

Mai ales în sectorul bicicletelor există legături strânse între procesele decizionale ale întreprinderilor active în acest sector și stat, în special PCC. Structurile de partid se suprapun organelor de conducere ale mai multor producători chinezi de biciclete în ceea ce privește membrii personalului implicați. De exemplu, președintele societății Shanghai Phoenix Enterprise este, de asemenea, secretar de partid în această societate din 2012 (30). În mod similar, secretarul adjunct al comitetului de partid din cadrul Shanghai Zhonglu era, în același timp, membru al comitetului de supraveghere (31).

(73)

Prezența și intervenția statului pe piețele financiare (a se vedea și punctul 3.3.2.8 de mai jos), precum și în procesul de furnizare a materiilor prime și a factorilor de producție au, al rândul lor, un efect de denaturare a pieței (32).

(74)

Având în vedere cele de mai sus, se poate concluziona că prezența statului în cadrul întreprinderilor din sectorul bicicletelor, precum și în sectorul financiar și în alte sectoare ale factorilor de producție, alături de cadrul descris la punctul 3.3.2.3 și următoarele, permite GC să intervină în stabilirea prețurilor și a costurilor.

3.3.2.5.   Distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a treia liniuță din regulamentul de bază: existența unor politici sau măsuri publice discriminatorii în favoarea furnizorilor interni sau care influențează în alt mod forțele de pe piața liberă

(75)

Direcția economiei chineze este într-o mare măsură determinată de un sistem complex de planificare care stabilește prioritățile și prevede obiectivele asupra cărora trebuie să se concentreze administrațiile centrale și locale. Există planuri relevante la toate nivelurile administrative care acoperă practic toate sectoarele economice, obiectivele stabilite de instrumentele de planificare sunt obligatorii, iar autoritățile de la fiecare nivel administrativ monitorizează punerea în aplicare a planurilor de către nivelul inferior corespunzător al administrației. În ansamblu, sistemul de planificare din RPC are ca rezultat faptul că resursele sunt direcționate către sectoare desemnate de guvern ca fiind strategice sau importante din punct de vedere politic într-un alt mod, în loc să fie alocate după cum dictează forțele pieței (33).

(76)

Planul de dezvoltare a industriei ușoare (2016-2020), elaborat de GC în vederea punerii în aplicare a celui de-al 13-lea plan cincinal și a strategiei „Made in China 2025”, identifică, printre altele, industria bicicletelor drept una dintre industriile-cheie. De asemenea, recomandă să se „promoveze industria bicicletelor în direcția fabricării de biciclete ușoare, diversificate, adaptate tendințelor și inteligente. Să se accelereze C & D și utilizarea materialelor ușoare cu rezistență ridicată, a transmisiei, a sistemului de transmisie, a noilor tipuri de energie, a tehnologiei de detecție inteligentă și a tehnologiei internetului obiectelor. Să se pună accentul pe dezvoltarea unor biciclete diversificate, adecvate pentru scopuri la modă și ocazionale, exerciții fizice și condiție fizică, biciclete de teren pentru distanțe lungi și biciclete pliabile de înaltă performanță […]”.

(77)

Planul de dezvoltare a industriei ușoare enumeră, de asemenea, unele măsuri concrete de politică pentru promovarea industriilor-cheie. Primul set de măsuri se referă la consolidarea reformei accesului pe piață, în principal prin simplificarea etapelor administrative (de exemplu, anularea aprobărilor inutile, reducerea și standardizarea taxelor și a procesului de aprobare). Cel de al doilea set de măsuri vizează majorarea sprijinului acordat politicii fiscale și financiare, în special:

„Promovarea pe deplin a rolului principal al fondului de dezvoltare pentru întreprinderile mici și mijlocii, dirijarea întreprinderilor mici și mijlocii în vederea creșterii investițiilor în domeniul inovării tehnologice, al ajustării structurale, al conservării energiei și al reducerii emisiilor, punerea în aplicare a diverselor politici preferențiale, perfecționarea sistemului de servicii pentru întreprinderile mijlocii și mici.

Punerea în aplicare a politicii de amortizare accelerată pentru activele fixe, orientarea întreprinderilor în sensul creșterii investițiilor în echipamente avansate.

Utilizarea funcției fondurilor speciale pentru a obține o producție nepoluantă, orientarea aplicării tehnologiei de producție și promovarea tehnologiilor de producție nepoluante în industrii-cheie.

Punerea în aplicare a politicilor preferențiale de taxe și impozite relevante, reducerea costurilor suportate de întreprinderi pentru «cinci asigurări sociale și un fond de locuințe», ajustarea rezonabilă a politicii impozitului pe consum.

Încurajarea întreprinderilor în vederea creșterii investițiilor în cercetare și dezvoltare pentru produsele ecologice, acordând prioritate absolută produselor care fac obiectul unui certificat de produs ecologic în achizițiile publice.”

(78)

Cel de al treilea set de măsuri vizează majorarea sprijinului acordat politicii financiare, în special:

„Punerea în aplicare a politicii financiare care sprijină dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, explorarea în continuare a canalelor financiare ale întreprinderilor mici și mijlocii, perfecționarea sistemului de garantare a creditelor pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Accelerarea dezvoltării de produse și servicii financiare pentru a sprijini spiritul antreprenorial al populației și inovarea în domeniul industriei ușoare.

Intensificarea sprijinului financiar pentru transformarea și modernizarea tehnologică a întreprinderilor.

Încurajarea instituțiilor financiare bancare în vederea dezvoltării serviciilor de împrumuturi care utilizează și activele necorporale drept garanții, inclusiv: mărcile proprii, drepturile speciale de utilizare a mărcilor comerciale, pentru a sprijini construirea mărcilor în domeniul industriei ușoare.

Impulsionarea rolului finanțelor pentru politică și dezvoltare, sprijinirea instituțiilor financiare prin modalitatea de împrumut sindicalizat, credite la export, finanțare de proiecte, în vederea creării unei platforme de servicii financiare pentru cercetarea și dezvoltarea internațională, sistemul de producție, promovarea mărcilor pentru întreprinderi.

Majorarea sprijinului acordat asigurărilor de credite la export pentru întreprinderile care produc mărci de export, încurajarea băncilor comerciale să desfășoare în mod activ activitatea de finanțare a politicii de asigurare a creditelor de export.”

(79)

Planurile de dezvoltare a industriei ușoare se elaborează, de asemenea, la nivel local. Este cazul celui de al 12-lea plan cincinal (2011-2015) de dezvoltare pentru industria ușoară și industria textilă al municipalității Tianjin, care pleda în favoarea creării în provincie a patru baze ale industriei ușoare de nivel național: „Orașul Tianjin va construi o bază de producție și export de biciclete la nivel național. Luând ca element central «parcul industrial China bicycle kingdom» din districtul Wuqing, precum și parcul industrial de biciclete și biciclete electrice din districtul Binhai, vom dezvolta în mod intensiv industriile producătoare de biciclete și biciclete electrice, piese de schimb etc.

(80)

În mod similar, cel de-al 13-lea plan cincinal al Tianjin pentru dezvoltarea economică a industriei stabilește obiective clare de sprijin pentru industria bicicletelor și a bicicletelor electrice, inclusiv pentru industriile pieselor de schimb, cum ar fi:

„Să dezvolte în mod energic industria producătoare de biciclete”;

„Să accelereze construcția de baze industriale caracteristice, inclusiv a producției de biciclete […], în districtul Jinghai și în districtul Wuqing”;

„Să accelereze transformarea și modernizarea întreprinderilor. Să pună în aplicare cu fermitate strategia de marcă, să dirijeze întreprinderile astfel încât acestea să intensifice inovarea tehnologică și popularizarea produselor și să consolideze și să promoveze poziția pe piață a produselor competitive, inclusiv a bicicletelor. Să promoveze anexarea și reorganizarea întreprinderilor și să îmbunătățească în mod global capacitatea de inovare și valoarea adăugată a produselor întreprinderilor mijlocii și mici și a întreprinderilor private”;

„Să accelereze construirea de parcuri specifice, inclusiv a parcurilor industriale pentru biciclete în Quqing și Jinghai”; […]

„Să extindă zonele cu avantaje specifice. Să utilizeze bateriile litiu-ion ca elemente-cheie pentru a promova dezvoltarea supercondensatoarelor și a bateriilor de înaltă performanță”.

(81)

În plus, cel de-al 13-lea plan cincinal pentru industria bicicletelor și a bicicletelor electrice („cel de-al 13-lea plan privind bicicletele”), publicat de CBA include bicicletele în categoria „industriilor emergente”: „au fost promovate la nivel de strategie națională industriile emergente precum tipurile noi de energie, noile materiale, internetul, conservarea energiei și protecția mediului și tehnologia informației, astfel încât a devenit o tendință inevitabilă ca industriile tradiționale să intre în comunitatea mijlocie și superioară. În special după ce cea de a cincea sesiune plenară va propune «să se promoveze dezvoltarea traficului și transportului cu emisii reduse de dioxid de carbon și să se încurajeze modul de transport ecologic cu bicicleta», industria bicicletelor va beneficia cu siguranță de noile oportunități istorice de dezvoltare.

(82)

Cel de-al 13-lea plan privind bicicletele stabilește obiective măsurabile pe care GC trebuie să le atingă în industria bicicletelor până în anul 2020: „veniturile obținute din activitățile principale ale întreprinderilor de talie mare, la scara întregii industrii, vor atinge rata medie anuală de creștere de 6 % și vor depăși 200 de miliarde RMB până în 2020. Volumul exporturilor de biciclete și de piese de schimb se va menține la un nivel stabil, iar exportul de biciclete electrice va crește în mod spectaculos. Integrarea industriei va fi consolidată în continuare, iar contribuția principalelor întreprinderi la volumul producției va depăși 50 %. Industria va stimula, va construi în comun și va îmbunătăți 3-5 clustere industriale și regiuni caracteristice. Proporția bicicletelor de gamă medie și de vârf și a bicicletelor electrice cu baterie de litiu va crește de la an la an”. Cel de-al 13-lea plan privind bicicletele prevede în continuare consolidarea cultivării mărcilor și depunerea de eforturi pentru a crea mărci internaționale.

(83)

După cum s-a demonstrat mai sus, industria bicicletelor este monitorizată îndeaproape și susținută de GC. Punerea în aplicare a diverselor obiective stabilite în diferitele planuri necesită o implicare considerabilă a GC în industria bicicletelor.

(84)

Comisia a considerat că ansamblul de probe privind sectorul bicicletelor menționat mai sus este suficient pentru a considera că politicile sau măsurile publice influențează forțele de pe piața liberă în acest sector.

(85)

Cu toate acestea, Comisia a constatat, de asemenea, că există o intervenție semnificativă a guvernului în ceea ce privește materiile prime utilizate la fabricarea bicicletelor. Majoritatea componentelor utilizate în producția de biciclete sunt fabricate din materii prime care fac obiectul unor intervenții masive ale GC (34), inclusiv aluminiu și oțel (care pot fi folosite pentru fabricarea de cadre, furci, ghidoane, roți și spițe, lanțuri, schimbătoare, angrenaje, cabluri, portbagaje), cauciuc (pentru roți) și produse chimice (pentru elementele din plastic și vopsele).

(86)

De exemplu, aluminiul este inclus în Planul de dezvoltare a industriei metalelor neferoase pentru 2016-2020 (denumit în continuare „cel de-al 13-lea plan cincinal pentru industria metalelor neferoase”), care stabilește obiective cantitative și calitative stricte și măsuri extinse de sprijin pentru industrie, destinate dezvoltării acesteia. Oțelul este inclus în Planul de ajustare și modernizare a industriei siderurgice pentru 2016-2020 (denumit în continuare „cel de-al 13-lea plan cincinal pentru industria siderurgică”), care acoperă practic toate aspectele legate de dezvoltarea industriei, inclusiv obiective privind capacitatea de producție, modernizarea și asigurarea unei aprovizionări eficiente, restructurarea industriei, sprijin financiar, obiective cantitative, localizarea geografică a fabricilor siderurgice. În mod similar, cel de-al 13-lea plan cincinal pentru industria petrochimică și chimică (2016-2020) prevede o reglementare strictă a sectorului chimic, inclusiv a materiilor prime utilizate la fabricarea componentelor de biciclete, cum ar fi cauciucul, vopselele și elementele din plastic.

(87)

În plus, sectorul siderurgic se caracterizează prin prezența amplă a întreprinderilor deținute de stat. O serie de producători mari din sector sunt întreprinderi deținute de stat, unii fiind menționați în mod special în „Planul de ajustare și modernizare a industriei siderurgice pentru 2016-2020” (35) ca exemple ale realizărilor celei de a 12-a perioade de planificare de cinci ani (precum Baosteel, Anshan Iron and Steel, Wuhan Iron and Steel etc.). Industria siderurgică este reglementată strict prin numeroasele planuri, directive și alte documente axate pe oțel, care sunt emise la nivel național, regional și municipal, precum „Planul de ajustare și modernizare a industriei siderurgice pentru 2016-2020”. Acest plan arată că industria siderurgică este „un sector important, fundamental al economiei chineze, o piatră de temelie a națiunii” (36).

(88)

Cel de al 13-lea plan cincinal privind dezvoltarea economică și socială (37) prevede sprijinirea întreprinderilor producătoare de tipuri de produse din oțel de înaltă calitate (38). De asemenea, acesta se axează pe obținerea calității, durabilității și fiabilității produselor, prin sprijinirea întreprinderilor care utilizează tehnologii legate de producția nepoluantă a oțelului, laminarea de precizie și îmbunătățirea calității (39).

(89)

„Catalogul de îndrumare în ceea ce privește restructurarea industriei (versiunea 2011) (modificat în 2013)” (40) (denumit în continuare „catalogul”) enumeră sectoarele de producere a fierului și oțelului ca industrii încurajate. În special, Catalogul încurajează „[d]ezvoltarea și aplicarea tehnologiilor pentru produse din oțel cu performanțe superioare, de înaltă calitate și modernizarea acestora, inclusiv, dar fără a se limita la foi de tablă pentru industria auto cu rezistență ridicată de cel puțin 600 MPa, oțel pentru conducte de înaltă performanță pentru transportul de petrol și gaze, plăci late și groase de înaltă rezistență pentru nave, oțel pentru ingineria navală, plăci cu grosime moderată de cel puțin 420 MPa pentru clădiri, poduri și alte structuri, oțel pentru căi ferate de mare viteză și transport greu, oțel siliconic cu pierdere mică de fier și inducție magnetică ridicată, oțel cu rezistență la coroziune și uzură, oțel inoxidabil aliat cu economisire de resurse (oțel inoxidabil feritic modern, oțel inoxidabil duplex și oțel inoxidabil nitrurat), sârmă laminată și bare din oțel special pentru componente de bază de înaltă performanță (angrenaje de înaltă performanță, buloane egale cu sau mai mari de gradul 12,9, arcuri cu rezistență ridicată și rulmenți cu durată de viață îndelungată), precum și materiale forjate din oțel special de înaltă calitate (oțel de scule și pentru turnare, oțel inoxidabil și oțel pentru utilaje, printre altele)”. Aplicabilitatea catalogului a fost confirmată de recenta anchetă antisubvenții cu privire la anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din RPC (41).

(90)

Aluminiul face, de asemenea, obiectul unei intervenții masive a statului în RPC. În primul rând, sectorul aluminiului este dominat de întreprinderile deținute de stat. Conform estimărilor, IDS reprezintă peste 50 % din producția totală de aluminiu primar din RPC. (42) Un studiu recent privind industria metalelor neferoase din RPC arată, de asemenea, că IDS dețin o cotă dominantă pe piața internă (43). Deși o anumită creștere a capacității din ultimii ani este atribuită în parte întreprinderilor private, o astfel de creștere a capacității implică, de obicei, diverse forme de implicare a autorităților (locale), cum ar fi tolerarea extinderii ilegale a capacității (44). În plus, a crescut și capacitatea de producție a aluminiului în rândul principalelor IDS, deși într-o măsură mai mică (45).

(91)

Cel de al 13-lea plan cincinal pentru industria metalelor neferoase vizează îmbunătățirea gamei de tipuri de produse fabricate de industria aluminiului din China, printre altele prin susținerea inovației. Acesta îndeamnă la dezvoltarea rapidă a sistemului de proprietate mixtă și la stimularea vitalității IDS. În plus, planul prevede posibilitatea stocării metalelor neferoase, îmbunătățirea securității resurselor, inclusiv a aluminiului, și stabilește obiective cantitative specifice în materie de reducere a consumului de energie, de creștere a ponderii aluminiului reciclat în producție și de creștere a utilizării capacităților (46).

(92)

Planul prevede, de asemenea, ajustări structurale, cu un control mai strict asupra noilor instalații de topire și eliminarea capacităților depășite. Acesta prevede repartizarea geografică a instalațiilor de prelucrare, se axează pe proiecte de dezvoltare a exploatării resurselor de bauxită și de alumină și cuprinde furnizarea energiei electrice și politica de stabilire a prețurilor (47).

(93)

Alte documente de politică care vizează sectorul aluminiului: Condițiile standard aplicabile industriei aluminiului, elaborate de Ministerul Industriei și Tehnologiei Informației (denumit în continuare „MITI”), Condițiile de intrare aplicabile industriei aluminiului, emise de Comisia națională pentru dezvoltare și reformă (denumită în continuare „CNDR”) și Orientările privind accelerarea restructurării industriei aluminiului (48), emise de CNDR.

(94)

Astfel, numeroasele planuri, directive și alte documente referitoare la aluminiu emise la nivel național, regional și municipal ilustrează în mod clar gradul ridicat de intervenție a GC în sectorul aluminiului (49).

(95)

Prin urmare, s-a stabilit că GC a pus în aplicare o serie de politici publice care influențează forțele de pe piața liberă în ceea ce privește producția de biciclete, inclusiv materiile prime utilizate în sectorul respectiv. Astfel de măsuri împiedică forțele pieței să funcționeze normal.

3.3.2.6.   Distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază: lipsa aplicării, aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul, societățile comerciale sau proprietatea

(96)

Potrivit informațiilor din dosar, sistemul chinez de declarare a falimentului pare a fi inadecvat pentru a-și îndeplini principalele obiective, cum ar fi acela de a soluționa în mod echitabil creanțele și datoriile și de a proteja drepturile și interesele legale ale creditorilor și debitorilor. Acest aspect pare să se datoreze faptului că, deși legislația chineză în materie de faliment se bazează, din punct de vedere formal, pe principii similare legislațiilor corespunzătoare din alte țări, sistemul chinez este caracterizat de o aplicare insuficientă sistematică. Este bine știut că numărul falimentelor rămâne scăzut în raport cu dimensiunea economiei țării, nu în ultimul rând deoarece procedura de insolvență suferă de o serie de deficiențe, care acționează efectiv ca un factor de descurajare a declarării falimentului. În plus, rolul statului în procedurile de insolvență rămâne puternic și activ, având adesea o influență directă asupra rezultatului procedurii (50).

(97)

În plus, deficiențele sistemului drepturilor de proprietate sunt deosebit de evidente în ceea ce privește dreptul de proprietate asupra terenurilor și drepturile de folosință asupra terenurilor în RPC (51). Toate terenurile sunt deținute de statul chinez (terenuri rurale deținute în mod colectiv și terenuri urbane aflate în proprietatea statului). Alocarea terenurilor se face exclusiv de către stat. Există dispoziții legale care vizează atribuirea drepturilor de utilizare a terenurilor într-un mod transparent și la prețurile pieței, de exemplu prin introducerea procedurilor de licitație. Totuși, se întâmplă frecvent ca aceste dispoziții să nu fie respectate, anumiți cumpărători obținând terenul gratuit sau sub prețul pieței (52). În plus, autoritățile urmăresc deseori obiective politice specifice, inclusiv punerea în aplicare a planurilor economice în cadrul alocării terenurilor (53).

(98)

Prin urmare, legislația chineză în materie de faliment și de proprietate nu pare să funcționeze în mod corespunzător, ceea ce conduce la distorsiuni atunci când sunt menținute întreprinderi insolvente pe linia de plutire și în ceea ce privește furnizarea și achiziția de terenuri în RPC. Această legislație se aplică și în ceea ce privește bicicletele, inclusiv în cazul producătorilor-exportatori ai produsului care face obiectul reexaminării. În special, Comisia a stabilit într-o anchetă anterioară că producătorii de biciclete electrice – un sector reglementat în mare măsură de aceleași instrumente de politică aplicabile sectorului bicicletelor (de exemplu, cel de-al 13-lea plan cincinal pentru industria bicicletelor și a bicicletelor electrice) – au beneficiat de dispoziția privind acordarea drepturilor de folosință asupra terenurilor contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată (54). Anchetele recente efectuate în alte sectoare au confirmat, de asemenea, acordarea drepturilor de folosință asupra terenurilor contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată (55).

(99)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că există o aplicare discriminatorie sau o aplicare inadecvată a legislației în materie de faliment și proprietate în sectorul bicicletelor, inclusiv în ceea ce privește produsul care face obiectul reexaminării.

3.3.2.7.   Distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază: distorsionarea costurilor salariale

(100)

Un sistem de salarizare bazată pe piață nu se poate dezvolta pe deplin în RPC, deoarece lucrătorii și angajatorii sunt împiedicați să își exercite drepturile la organizare colectivă. RPC nu a ratificat o serie de convenții de bază ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM), în special cele privind libertatea de asociere și negocierea colectivă (56). Conform legislației naționale, este activă o singură organizație sindicală. Această organizație nu este totuși independentă de autoritățile statului, iar implicarea sa în negocierea colectivă și în protecția drepturilor lucrătorilor rămâne rudimentară (57). În plus, mobilitatea forței de muncă din China este limitată de sistemul de înregistrare a gospodăriilor, care limitează accesul la întreaga gamă de asigurări sociale și de alte beneficii pentru rezidenții locali dintr-o anumită zonă administrativă. De obicei, din cauza acestei caracteristici, lucrătorii care nu dețin înregistrarea locală a șederii se găsesc într-o situație de muncă vulnerabilă și primesc venituri mai mici decât titularii înregistrării de reședință (58). Aceste constatări conduc la denaturarea costurilor salariale în RPC.

(101)

Niciun element din dosarul prezentei anchete nu a indicat faptul că sectorul bicicletelor ar funcționa în alt sistem de drept al muncii decât cel descris anterior, aplicat în China. De fapt, sectorul bicicletelor pare să fie afectat în egală măsură de distorsiunile costurilor salariale atât direct (la fabricarea produsului care face obiectul reexaminării), cât și indirect (atunci când se utilizează capitalul sau factorii de producție proveniți de la societăți reglementate de același sistem de muncă din RPC).

(102)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că există distorsiuni ale costurilor salariale în sectorul bicicletelor, inclusiv în ceea ce privește produsul care face obiectul reexaminării.

3.3.2.8.   Distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază: accesul la finanțare acordat de instituțiile care pun în aplicare obiectivele de politică publică sau care, în vreun alt fel, nu acționează independent de stat

(103)

Accesul la capital al actorilor corporativi din RPC este afectat de diverse distorsiuni.

(104)

În primul rând, sistemul financiar chinez este caracterizat de poziția puternică pe piață a băncilor deținute de stat (59), care, atunci când acordă acces la finanțare, iau în considerare alte criterii decât viabilitatea economică a unui proiect. În mod similar cu IDS nefinanciare, băncile rămân conectate la stat nu numai prin statutul proprietății, ci și prin relații personale (directorii executivi ai instituțiilor financiare mari de stat sunt, la urma urmei, numiți de PCC) (60) și, tot ca în cazul IDS nefinanciare, băncile aplică în mod regulat politici publice elaborate de guvern. În acest sens, băncile respectă o obligație legală explicită de a-și desfășura activitatea în conformitate cu necesitățile dezvoltării economice și sociale naționale și sub îndrumarea politicilor industriale ale statului (61). Acest lucru este amplificat de normele suplimentare existente, care direcționează finanțele către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau importante într-un alt mod (62).

(105)

Deși se recunoaște faptul că este posibil să existe diferite dispoziții legale care se referă la necesitatea de a respecta comportamentul bancar obișnuit și normele prudențiale, cum ar fi necesitatea de a analiza bonitatea debitorului, elementele de probă relevante indică faptul că aceste dispoziții joacă doar un rol secundar în aplicarea diferitelor instrumente juridice (63). Constatările efectuate în anchetele anterioare de apărare comercială au ajuns, la rândul lor, la aceeași concluzie (64).

(106)

În plus, ratingurile obligațiunilor și creditelor sunt adesea distorsionate din mai multe motive, inclusiv din cauza faptului că evaluarea riscurilor este influențată de importanța strategică a întreprinderii în cauză pentru GC și de soliditatea oricărei garanții implicite din partea guvernului. Estimările sugerează în mod ferm că ratingurile de credit din China corespund în mod sistematic unor ratinguri internaționale inferioare (65).

(107)

Aceasta are drept rezultat o preferință de a acorda împrumuturi întreprinderilor deținute de stat, întreprinderilor private mari care beneficiază de relații la nivel înalt și întreprinderilor din sectoare industriale cheie, ceea ce implică faptul că disponibilitatea și costul capitalului nu sunt egale pentru toți jucătorii de pe piață.

(108)

În al doilea rând, costurile îndatorării au fost menținute în mod artificial la un nivel scăzut pentru a stimula creșterea investițiilor. Acest lucru a condus la utilizarea excesivă a investițiilor de capital, cu rentabilitate tot mai redusă a investițiilor. Acest lucru este ilustrat de recenta creștere a nivelului de îndatorare al întreprinderilor din sectorul de stat, în pofida unei scăderi accentuate a rentabilității, ceea ce sugerează că mecanismele care acționează în sistemul bancar nu țin seama de răspunsurile comerciale normale.

(109)

În al treilea rând, deși liberalizarea ratei nominale a dobânzii a fost realizată în octombrie 2015, semnalele la nivel de prețuri nu sunt încă rezultatul forțelor de pe piața liberă, ci sunt influențate de distorsiunile induse de guvern. Într-adevăr, cota împrumuturilor acordate la rata de referință sau sub aceasta încă reprezintă 45 % din totalul împrumuturilor, iar recurgerea la credite specifice pare să se fi intensificat, întrucât cota acestora a crescut semnificativ începând cu 2015, în pofida înrăutățirii condițiilor economice. Ratele dobânzilor menținute în mod artificial la niveluri reduse au ca rezultat stabilirea unor prețuri prea mici și, prin urmare, utilizarea excesivă a capitalului.

(110)

Creșterea generală a creditării în RPC indică o pierdere de eficiență a alocării capitalului, fără niciun semn de înăsprire a condițiilor de creditare care ar fi de așteptat într-un mediu de piață nedistorsionat. Ca urmare, creditele neperformante au crescut rapid în ultimii ani. Confruntat cu o situație de creștere a riscului legat de rambursarea datoriilor, GC a optat pentru evitarea neplății. În consecință, problemele legate de creditele irecuperabile au fost soluționate prin reînnoirea datoriilor, creând așa-numitele companii „zombi”, sau prin transferarea dreptului de proprietate asupra datoriilor (de exemplu, prin fuziuni sau prin conversia creanțelor în acțiuni), fără a elimina neapărat problema datoriei globale sau fără a aborda cauzele profunde ale acesteia.

(111)

În esență, în ciuda măsurilor recente de liberalizare a pieței, sistemul de credite pentru întreprinderi al RPC este afectat de probleme sistemice semnificative și de distorsiunile rezultate din rolul omniprezent continuu al statului pe piețele de capital.

(112)

Niciun element din dosarul prezentei anchete nu a indicat faptul că producătorii de biciclete și/sau furnizorii de materii prime și de alți factori de producție nu ar beneficia de acest sistem financiar. De fapt, ancheta recentă privind producătorii de biciclete electrice, a căror activitate face obiectul acelorași instrumente de politică aplicabile producătorilor de biciclete (a se vedea considerentele 80 și 81), a arătat că producătorii în cauză au beneficiat de împrumuturi preferențiale (66), de finanțare și asigurare preferențiale (asigurarea creditelor la export) (67), de scutiri de impozit pe veniturile din dividende între întreprinderile rezidente calificate (68) și de programe de granturi (69). În plus, elementele de probă din dosarul prezentei anchete arată că unii dintre producătorii cooperanți au primit împrumuturi în cursul perioadei de anchetă. Prin urmare, acest sprijin și intervenția generală substanțială a statului în sistemul financiar descrisă mai sus conduc la afectarea gravă a condițiilor pieței la toate nivelurile.

(113)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că producătorii de biciclete au acces la finanțare acordată de instituții care pun în aplicare obiective de politică publică sau care nu acționează în mod independent de stat.

3.3.2.9.   Natura sistemică a distorsiunilor descrise

(114)

Comisia a constatat că distorsiunile descrise în raport nu se limitează la niciun sector industrial anume. Dimpotrivă, dovezile disponibile atestă că faptele și caracteristicile sistemului chinez descrise mai sus, la punctele 3.3.2.1-3.3.2.5, precum și în partea A a raportului, se aplică în întreaga țară și în toate sectoarele economiei. Același lucru este valabil și pentru descrierea factorilor de producție menționați la punctele 3.3.2.6-3.3.2.8 de mai sus și în partea B a raportului.

(115)

Pentru a produce biciclete, este necesară o gamă largă de factori de producție. Atunci când producătorii de biciclete cumpără/contractează acești factori de producție, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt expuse, în mod evident, acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează forță de muncă supusă distorsiunilor. Aceștia pot împrumuta fonduri care sunt supuse distorsiunilor care afectează sectorul financiar/alocarea de capital. În plus, aceștia fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele.

(116)

În consecință, pe lângă faptul că nu se pot utiliza pentru analiză prețurile de vânzare ale bicicletelor pe piața internă, sunt afectate toate costurile de producție (inclusiv ale materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, așa cum se descrie în părțile A și B ale raportului. Într-adevăr, intervențiile statului descrise în legătură cu alocarea de capitaluri, cu terenurile, forța de muncă, energia și materiile prime sunt prezente în întreaga RPC. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un factor de producție care a fost, în sine, produs în RPC prin combinarea unei serii de factori de producție este expus unor distorsiuni semnificative. Același lucru este valabil și pentru factorii de producție ai factorilor de producție și așa mai departe.

3.3.2.10.   Concluzie

(117)

Analiza prezentată la punctele 3.3.2.2.-3.3.2.9, care include o examinare a tuturor dovezilor disponibile referitoare la intervenția RPC în economie în general, precum și în sectorul bicicletelor (inclusiv în sectorul produsului care face obiectul reexaminării), a arătat că prețurile sau costurile, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei și ale forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de o intervenție substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere aceste elemente și informațiile limitate referitoare la aceste aspecte furnizate de producătorii-exportatori din RPC și în absența oricărei cooperări din partea GC, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne pentru a stabili valoarea normală în acest caz.

(118)

În consecință, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, cu alte cuvinte, în acest caz, pe baza costurilor corespunzătoare de producție și de vânzare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, astfel cum se descrie în secțiunea următoare. Comisia a reamintit că nu a fost formulată nicio susținere potrivit căreia unele costuri interne ar fi nedistorsionate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) a treia liniuță din regulamentul de bază.

3.3.2.11.   CCCME face observații referitor la existența unor distorsiuni semnificative

(119)

În observațiile sale privind informarea finală, CCCME a susținut că analiza Comisiei privind distorsiunile semnificative a fost la scară macroscopică și generală. În primul rând, CCCME a considerat că o economie de piață socialistă este, prin natura sa, o economie de piață cu caracteristici ale economiei de piață obișnuite, oferind întreprinderilor o autonomie deplină pentru a lua decizii operaționale, inclusiv în ceea ce privește stabilirea prețurilor. CCCME a afirmat, de asemenea, că GC pune în aplicare macrocontrolul pentru a asigura o economie națională stabilă, însă acest macrocontrol nu ar trebui interpretat în mod greșit ca intervenție a guvernului în întreprinderile individuale, neavând nicio influență asupra costurilor sau asupra prețurilor produselor lor.

(120)

În al doilea rând, CCCME nu a fost de acord cu faptul că există o intervenție puternică a GC pe piața aluminiului, a oțelului, a cauciucului și a substanțelor chimice. Chiar dacă există distorsiuni pe aceste piețe, acestea nu sunt prezente pe piața componentelor pentru biciclete, deoarece implică mai multe etape de prelucrare a materiilor prime în cauză, iar prețul lor este influențat de alți factori, cum ar fi caracteristicile tehnice specifice ale bicicletelor și cererea consumatorilor individuali. Prin urmare, orice distorsiune prezentă pe piețele de aluminiu, oțel, cauciuc și substanțe chimice nu ar avea nicio influență asupra prețurilor componentelor pentru biciclete.

(121)

În al treilea rând, CCCME a considerat că existența unei subvenții nu ar trebui să fie utilizată ca dovadă a existenței unei distorsiuni a pieței, deoarece subvențiile sunt prezente în multe alte țări considerate ca fiind țări cu economie în întregime de piață. CCCME afirmă, de asemenea, că constatările privind subvențiile în cazul bicicletelor electrice (70) nu sunt rezonabile.

(122)

În observațiile sale, CCCME a susținut, de asemenea, că atât piața de biciclete, cât și cea de componente pentru biciclete sunt piețe libere, fără nicio intervenție din partea statului, deoarece mulți producători de biciclete și de componente pentru biciclete sunt întreprinderi private sau cu investiții străine. CCCME a adăugat că, deși există unele societăți deținute de stat sau în care statul a investit, nu există nicio diferență între acestea și alte societăți care ar putea influența prețurile bicicletelor sau ale componentelor pentru biciclete, deoarece toți operatorii economici trebuie să respecte aceleași norme și reglementări, inclusiv plățile TVA-ului, plățile pentru sănătate și pensii etc.

(123)

Încă de la început, Comisia a observat că CCCME nu și-a susținut afirmațiile cu niciun fel de probe care să infirme dovezile cuprinse în această secțiune care demonstrează existența unor distorsiuni semnificative în RPC, în general, și în special în sectorul bicicletelor și în sectoarele industriilor sale furnizoare. Prin urmare, afirmațiile CCCME au putut fi complet respinse din start, întrucât nu au fost susținute de elemente de probă.

(124)

În orice caz, Comisia a reamintit că, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, la evaluarea existenței unor distorsiuni semnificative, se ține seama de impactul potențial al unuia sau mai multora dintre elementele menționate în respectivul regulamentul asupra prețurilor și costurilor din țara exportatoare a produsului în cauză. Pentru a ajunge la orice concluzie privind distorsiunile semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) trebuie să se țină seama de toate elementele de probă disponibile care indică faptul că respectivele elemente pot avea un impact asupra prețurilor și costurilor. Comisia a observat că CCCME a recunoscut ea însăși că GC exercită un control pentru a asigura o economie națională stabilă. Astfel cum se explică în detaliu în secțiunile 3.3.2.1-3.3.2.9, natura intervenționistă a GC are un impact direct și indirect asupra structurii costurilor întreprinderilor și asupra prețurilor finale. Din amploarea intervențiilor GC în sectorul bicicletelor reiese în mod clar că a existat cel puțin un impact potențial asupra pieței bicicletelor și/sau asupra componentelor acestora.

(125)

În ceea ce privește distorsiunile privind materiile prime, Comisia a oferit mai multe exemple de intervenții specifice ale statului pe piețele respective, demonstrând existența unor distorsiuni semnificative în secțiunea 3.3.2.5. Încă o dată, Comisia a observat că CCCME nu a furnizat niciun element de probă care să indice contrariul. În plus, Comisia a subliniat că existența unor elemente care distorsionează prețurile pe piețele de aluminiu, oțel, cauciuc și substanțe chimice duce cel puțin la o posibilă reportare a acestor distorsiuni ale prețurilor în furnizarea de componente de biciclete prelucrate fabricate din materiile prime respective și, prin urmare, afectează prețurile sau costurile bicicletelor. În afară de o afirmație potrivit căreia distorsiunile necontestate pe piața materiilor prime nu au niciun efect asupra industriei în aval, CCCME nu a reușit să aducă nicio probă care să susțină afirmația că industria bicicletelor nu este afectată de aceste distorsiuni.

(126)

În ceea ce privește afirmația CCCME referitoare la subvenții, Comisia a subliniat faptul că subvențiile reprezintă unul dintre mai mulți indicatori ai distorsiunilor de prețuri și de costuri într-o economie, având un impact direct sau indirect, real sau potențial asupra unor astfel de costuri și prețuri, care, în mod normal, scad pentru întreprinderile beneficiare și/sau clienții acestora. Subvențiile, precum acordarea drepturilor de folosință asupra terenurilor pentru o remunerare mai mică decât cea adecvată sau disponibilitatea împrumuturilor și a finanțărilor în condiții preferențiale într-un anumit sector scad costurile suportate de producător și, prin urmare, afectează costul de producție și/sau prețurile produselor lor (71). Comisia a observat, de asemenea, că are o relevanță limitată faptul că CCCME consideră nerezonabile constatările din cazul bicicletelor electrice, întrucât existența subvențiilor prin acordarea drepturilor de folosință asupra terenurilor și acordarea de împrumuturi în condiții preferențiale au fost confirmate în mod constant într-o serie de anchete recente, care nu s-au limitat la bicicletele electrice, ci s-au aplicat întregii economii chineze (a se vedea considerentul 98). Argumentul CCCME potrivit căruia întreprinderile din alte economii ar putea beneficia, la rândul lor, de subvenții, este irelevant în contextul prezentei anchete, care se referă la situația produsului care face obiectul reexaminării în RPC și nu se examinează, în mod abstract, situația subvențiilor din alte țări.

(127)

În cele din urmă, în ceea ce privește argumentul conform căruia un număr mare de producători de biciclete se află în proprietate privată și că toate societățile din RPC fac obiectul unor condiții de piață liberă și că se aplică aceleași norme atât pentru întreprinderile private, cât și pentru întreprinderile de stat, Comisia a observat că unul dintre elementele de la articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, care este un indicator al unor distorsiuni semnificative într-o economie, este formulat după cum urmează: „deservirea pieței în cauză în mare măsură de întreprinderi care se află în proprietatea autorităților din țara exportatoare sau care își desfășoară activitatea sub controlul, supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea autorităților respective”. Astfel cum se explică în considerentul 66, nu a fost posibil să se stabilească raportul exact între IDS și producătorii privați de biciclete din RPC, din cauza informațiilor insuficiente privind piața. Cu toate acestea, chiar dacă nu există o preponderență a IDS într-un anumit sector, proprietatea statului reprezintă doar unul dintre indicatorii de distorsiuni semnificative. Controlul de stat și supravegherea sau orientarea în materie de politici sunt alți indicatori enumerați la articolul 2 alineatul (6a) litera (b) și, deoarece se regăsesc în mare parte în sectorul bicicletelor (a se vedea secțiunea 3.3.2.3), Comisia a stabilit că întregul sector de biciclete din RPC este supus unor distorsiuni semnificative. În al doilea rând, faptul că atât întreprinderile de stat, cât și întreprinderile private sunt supuse acelorași norme și reglementări, cum ar fi plățile TVA-ului, plățile pentru sănătate și pensii etc., nu exclude faptul că toate întreprinderile respective își desfășoară activitatea într-un mediu caracterizat de distorsiuni semnificative, care afectează costurile și prețurile acestor întreprinderi.

(128)

Pe baza celor de mai sus, afirmațiile CCCME cu privire la existența unor distorsiuni semnificative au fost respinse.

3.3.3.   Țara reprezentativă

3.3.3.1.   Observații generale

(129)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii:

un nivel de dezvoltare economică similar cu al RPC; În acest scop, Comisia a avut în vedere țări cu un venit național brut similar cu RPC, potrivit datelor din baza de date a Băncii Mondiale (72);

fabricarea produsului care face obiectul reexaminării în țara respectivă (73);

disponibilitatea datelor publice relevante în țara respectivă;

în cazul în care există mai multe țări reprezentative posibile, s-a acordat preferință, după caz, țării cu un nivel adecvat de protecție socială și a mediului.

(130)

În prima notă referitoare la factorii de producție, Comisia a informat părțile interesate că a identificat șase țări reprezentative posibile: Brazilia, Mexic, Rusia, Serbia, Thailanda și Turcia, și a invitat părțile interesate să prezinte observații și să sugereze alte țări. În a doua notă referitoare la factorii de producție, Comisia a informat părțile interesate că Serbia este țara reprezentativă adecvată.

3.3.3.2.   Un nivel de dezvoltare economică similar cu al RPC

(131)

Brazilia, Mexic, Rusia, Serbia, Thailanda și Turcia sunt considerate de Banca Mondială ca fiind țări cu un nivel de dezvoltare economică similar cu cel al RPC, adică toate sunt clasificate drept țări cu „venituri medii-superioare” pe baza venitului național brut.

(132)

În observațiile privind prima notă referitoare la factorii de producție, solicitantul a semnalat că criza economică severă cu care s-a confruntat Brazilia în ultimul timp poate influența importurile de componente pentru biciclete și a deteriorat performanța producătorilor de biciclete de pe piața internă.

(133)

Comisia a remarcat că solicitantul nu a furnizat elemente de probă care să ateste că importurile în Brazilia au fost afectate sau că deteriorarea performanței interne a producătorilor brazilieni a fost sistematică. Deși Comisia a recunoscut că singura societate cunoscută care produce biciclete și care a furnizat date publice a înregistrat un profit din exploatare negativ, nu a putut extrapola această constatare la întreaga țară.

3.3.3.3.   Fabricarea produsului care face obiectul reexaminării în țara reprezentativă

(134)

În toate cele șase țări enumerate la punctul 3.3.3.2, Comisia a identificat mai mulți producători a căror producție se încadrează la codul 3092 din NACE (nomenclatorul statistic al activităților economice din Uniunea Europeană), legat de fabricarea bicicletelor (74).

(135)

În observațiile sale privind prima notă referitoare la factorii de producție, solicitantul a subliniat că în Rusia se acordă subvenții pentru energie și că acestea ar putea avea un impact asupra producției de materiale cu consum mare de energie, cum ar fi aluminiul, care se utilizează la fabricarea bicicletelor.

(136)

Comisia a observat că solicitantul nu a furnizat elemente de probă cu privire la aceste subvenții și nici la impactul lor concret asupra producției de biciclete. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(137)

Solicitantul a afirmat că producătorii din Serbia achiziționează piese de biciclete din Uniune (în proporție de aproximativ 30 %), din RPC (aproximativ 30 %), din alte țări asiatice (aproximativ 30 %) și de pe piața internă (aproximativ 10 %), iar producătorii din Turcia achiziționează piese de biciclete din Uniune (în proporție de aproximativ 15 %), din RPC (aproximativ 30 %), din alte țări asiatice (aproximativ 30 %), de pe piața internă (aproximativ 20 %) și din alte țări (aproximativ 5 %).

(138)

Comisia a verificat și a confirmat aceste informații cu ajutorul bazei de date Global Trade Atlas (75) și a considerat aceste date ca fiind un indiciu al unor piețe deschise, cu surse diversificate de aprovizionare.

(139)

Solicitantul a menționat că Uniunea a majorat taxele vamale la importurile de biciclete din Thailanda (prin retragerea preferințelor SGP în 2015 (76)), ceea ce a condus la o scădere a exporturilor de biciclete din Thailanda către Uniune. Solicitantul a susținut că acest lucru a afectat considerabil performanța producătorilor thailandezi, care exportă în cea mai mare parte către Uniune. Solicitantul a afirmat, de asemenea, că producătorii thailandezi au înregistrat pierderi. Cu toate acestea, nu s-au furnizat date privind rentabilitatea producătorilor thailandezi sau volumul exporturilor acestora.

(140)

Comisia a constatat că rentabilitatea celor doi producători thailandezi enumerați în nota din 4 iulie a fost pozitivă în 2016. De asemenea, Comisia a examinat societățile thailandeze care produc biciclete ca activitate secundară (și anume codul NACE secundar 3092) și a constatat că, din cele 93 de societăți de acest tip ale căror declarații de profit și pierderi din 2017 sau 2016 erau disponibile în baza de date Orbis, 76 înregistrau o rentabilitate pozitivă (77). Prin urmare, afirmația de mai sus a fost respinsă.

3.3.3.4.   Disponibilitatea datelor publice relevante în țara reprezentativă

(141)

Pentru toate cele șase țări menționate în considerentul 130, Comisia a verificat în continuare disponibilitatea datelor publice (și în special a datelor financiare publice furnizate de producătorii produsului care face obiectul reexaminării).

(142)

Comisia a căutat producători de biciclete cu date financiare publice care ar putea fi utilizați pentru a stabili cuantumuri nedistorsionate și rezonabile ale costurilor de vânzare și ale cheltuielilor generale și administrative („costurile VAG”) și ale profitului. Astfel cum se menționează în prima și a doua notă referitoare la factorii de producție, Comisia a utilizat baza de date Orbis (78) ca sursă de date și a selectat societăți cu codul NACE primar 3092 pentru a limita analiza la producătorii a căror activitate principală este producția de biciclete. În plus, Comisia a limitat căutarea la societăți cu declarații de profit și pierderi pentru cea mai recentă perioadă (2016 și 2017) disponibile public. Aceasta a redus căutarea la o societate din Brazilia, 29 din Rusia și șase din Serbia. Comisia a selectat apoi societățile rentabile. Aceasta a condus la excluderea societății din Brazilia și a 10 societăți din Rusia, care au avut rentabilitate negativă în 2016 și 2017.

(143)

În sfârșit, Comisia a observat că cele șase societăți din Serbia publicaseră date pentru 2017, în timp ce cele 19 societăți rămase din Rusia nu publicaseră date decât până în 2016. Întrucât perioada anchetei de reexaminare constă în ultimele trei trimestre din 2017 și în primul trimestru din 2018, Comisia a considerat că Serbia este o țară reprezentativă adecvată.

(144)

Prin urmare, Comisia a anunțat toate părțile interesate, prin cea de-a doua notă referitoare la factorii de producție, cu privire la intenția sa de a utiliza Serbia ca țară reprezentativă adecvată în cazul în care ar concluziona că se îndeplinesc toate condițiile pentru aplicarea metodologiei prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Având în vedere toate elementele de mai sus și observațiile părților, Comisia a decis că alegerea finală a unei țări reprezentative adecvate este Serbia și a selectat următoarele șase societăți cu date financiare disponibile public care puteau fi folosite pentru stabilirea cuantumurilor nedistorsionate și rezonabile ale costurilor VAG și ale profiturilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) ultimul paragraf din regulamentul de bază:

Capriolo d.o.o, Bačka Topola;

Planet bike co. D.o.o., Belgrad;

Venera bike;

Kripton company d.o.o, Bačka Topola;

Crossbike;

Cassini wheels d.o.o.

3.3.3.5.   Nivelul de protecție socială și a mediului

(145)

După ce a stabilit că Serbia este o țară reprezentativă adecvată pe baza acestor elemente, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului protecției sociale și a mediului în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

3.3.3.6.   Concluzie

(146)

Având în vedere analiza de mai sus, Serbia a îndeplinit toate criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerată drept țară reprezentativă adecvată. În special, Serbia deține o producție substanțială a produsului care face obiectul reexaminării și un set complet de date disponibile pentru toți factorii de producție, costurile VAG și profit.

3.3.4.   Cheltuielile generale de producție, costurile VAG și profiturile

(147)

Pentru construirea valorii normale, Comisia a aplicat metodologia explicată în a doua notă referitoare la factorii de producție și a inclus costurile VAG și profiturile celor șase societăți din Serbia, astfel cum se menționează în considerentul 144, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) al patrulea paragraf din regulamentul de bază.

(148)

În plus, Comisia a inclus o valoare pentru cheltuielile generale de producție pentru a acoperi costurile care nu sunt incluse în factorii de producție menționați mai sus. Aceasta a fost estimată prin utilizarea raportului dintre cheltuielile generale de producție comunicate de producătorii-exportatori cooperanți și costurile de producție nedistorsionate (care acoperă consumul de materiale, forța de muncă, energia și apa) calculate prin metodologia descrisă la punctul 3.3.8.

3.3.5.   Surse utilizate pentru stabilirea costurilor nedistorsionate

(149)

În cea de-a doua notă referitoare la factorii de producție, Comisia a afirmat că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza Global Trade Atlas (denumit în continuare „GTA”) pentru a stabili costul nedistorsionat al majorității factorilor de producție. Cu toate acestea, după cea de-a doua notă referitoare la factorii de producție, Comisia a observat că, pentru perioada anchetei de reexaminare, informațiile furnizate de GTA cu privire la importul de piese de biciclete în Serbia erau incomplete. Prin urmare, în vederea stabilirii costurilor VAG și a profiturilor, Comisia a utilizat datele Eurostat pentru costul materialelor (79) și al energiei electrice și gazelor naturale (80), respectiv datele extrase de Bloomberg de la Biroul de Statistică al Republicii Serbia în ceea ce privește costul apei (81) și datele financiare ale celor șase societăți sârbe enumerate în considerentul 144.

(150)

Astfel cum se explică în secțiunea 3.3.5, cheltuielile generale de producție au fost adăugate la costurile VAG și profituri și s-au bazat pe raportul dintre cheltuielile generale de producție comunicate de producătorii-exportatori cooperanți și costurile corespunzătoare nedistorsionate de producție.

3.3.6.   Factori de producție

(151)

Prin intermediul primei și celei de-a doua note referitoare la factorii de producție, Comisia a urmărit să stabilească o listă inițială de factori de producție și de surse destinate să fie utilizate pentru toți factorii de producție – cum ar fi materialele, energia și forța de muncă – utilizați de producătorii din RPC la fabricarea produsului care face obiectul reexaminării.

(152)

Comisia s-a bazat pe datele furnizate de solicitant și pe răspunsurile aferente anexei III la avizul de deschidere trimise de cei șase producători inițiali cooperanți din RPC (82) pentru a întocmi lista completă a factorilor de producție a bicicletelor.

(153)

Pentru a putea face comparații între nomenclatura chineză și cea sârbă, Comisia a identificat, pentru fiecare factor de producție, codul corespunzător de șase cifre din Sistemul armonizat (SA) la nivelul de subpoziție din SA (șase cifre), pe baza informațiilor furnizate atât de solicitant, cât și de producătorii cooperanți din RPC. Atât RPC, cât și Serbia și Uniunea utilizează Sistemul armonizat, astfel încât codurile tarifare utilizate de acestea corespund.

(154)

Având în vedere toate informațiile prezentate de solicitant și de producătorii cooperanți din RPC, au fost identificați următorii factori de producție și următoarele coduri SA, după caz:

Tabelul 1

Factor de producție

Cod SA

Valoarea unitară la import

Cadru complet

8714 91

65,63 EUR/bucată

Coroană pentru gâtul furcii

8714 91

7,63 EUR/kg

Guseu pentru cadru

8714 91

7,63 EUR/kg

Ureche pentru cadru

8714 91

7,63 EUR/kg

Piese pentru gâtul furcii

8714 91

7,63 EUR/kg

Jug furcă

8714 91

7,63 EUR/kg

Triunghi spate

8714 91

7,63 EUR/kg

Accesoriu pentru cadru

8714 91

7,63 EUR/kg

Punte cadru

8714 91

7,63 EUR/kg

Cutie pentru accesorii

8714 99

9,15 EUR/kg

Emblemă din aliaj

8310 00

11,02 EUR/kg

Tub din aliaj de aluminiu

7608 20

4,78 EUR/kg

Bolț osie

8714 99

9,15 EUR/kg

Piese pentru axul pedalierului (bottom bracket)

8714 99

9,15 EUR/kg

Set de ax al pedalierului

8714 99

9,15 EUR/kg

Țeavă pentru axul pedalierului

8714 99

9,15 EUR/kg

Ax pedalier

8714 99

9,15 EUR/kg

Sac/pungă

3923 21

2,20 EUR/kg

Extensii de ghidon

8714 99

9,15 EUR/kg

Coș

8714 99

9,15 EUR/kg

Suport pentru coș

8714 99

9,15 EUR/kg

Baterie

8714 99

9,15 EUR/kg

Sonerie

8306 10

12,47 EUR/kg

Frână

8714 94

7,48 EUR/kg

Cablu de frână

8714 94

7,48 EUR/kg

Cămașă de frână

8714 99

9,15 EUR/kg

Miezul (firele interioare ale) cablului de frână

8714 94

7,48 EUR/kg

Manetă de frână

8714 94

7,48 EUR/kg

Clește frână

8714 94

7,48 EUR/kg

Cablu de frână

8714 94

7,48 EUR/kg

Punte

8714 99

9,15 EUR/kg

Ghidaj de cablu

8714 99

9,15 EUR/kg

Opritor de cablu

8714 99

9,15 EUR/kg

Braț al furcii din carbon

8714 91

7,63 EUR/kg

Piuliță de fixare a portbagajului

7318 16

5,55 EUR/kg

Cutie de carton

4819 10

1,11 EUR/kg

Lanț

7315 11 sau

8714 99

14,23 EUR/kg

9,15 EUR/kg

Întinzător de lanț

8714 99

9,15 EUR/kg

Suport apărătoare lanț

8714 99

9,15 EUR/kg

Apărătoare lanț

8714 99

9,15 EUR/kg

Husă protecție lanț

3926 90

8,93 EUR/kg

Suport apărătoare lanț

8714 99

9,15 EUR/kg

Coroane pedalier

8714 96

7,41 EUR/kg

Set complet demontat (CKD)

8714 99

9,15 EUR/kg

Carton ondulat

4808 10

0,77 EUR/kg

Pedalier

8714 99

9,15 EUR/kg

Autocolant

4821 10

7,77 EUR/kg

Cablul schimbătorului de viteze

8714 99

9,15 EUR/kg

Cutie de protecție pentru schimbător

8714 99

9,15 EUR/kg

CD cu manualul de utilizare

8523 49

335,30 EUR/kg

Clemă de montare a discului

8714 94

7,48 EUR/kg

Frână cu disc

8714 94

7,48 EUR/kg

Accesoriu electric

8714 99

9,15 EUR/kg

Dop pentru mânerul ghidonului

8714 99

9,15 EUR/kg

Apărătoare (aripă)

8714 99

9,15 EUR/kg

Furcă

8714 91

7,63 EUR/kg

Extremitatea spate a brațului furcii

8714 91

7,63 EUR/kg

Schimbător de viteze (față/spate)

8714 99

9,15 EUR/kg

Mâner

8714 99

9,15 EUR/kg

Ghidon

8714 99

9,15 EUR/kg

Tija ghidonului

8714 99

9,15 EUR/kg

Set de direcție (headset)

8714 91 sau

8714 99

7,63 EUR/kg

9,15 EUR/kg

Gâtul furcii

7608 20

4,78 EUR/kg

Tuburi din metal cu rezistență mare la tracțiune

7304 51

1,97 EUR/kg

Butuc

8714 93

15,53 EUR/kg

Capac de butuc

8714 99

9,15 EUR/kg

Cameră de aer

4013 20

0,93 EUR/bucată

Îmbinare

8714 99

9,15 EUR/kg

Cric (kickstand)

8714 99

9,15 EUR/kg

Picior de cric

8714 99

9,15 EUR/kg

Faruri

8512 10

3,20 EUR/kg

Antifurt

8301 40

14,33 EUR/kg

Manual

4911 10

1,95 EUR/kg

Alte accesorii

8714 99

9,15 EUR/kg

Cap cămașă

8714 94

7,48 EUR/kg

Cap cămașă frână

8714 94

7,48 EUR/kg

Articole de ambalare

3923 90

3,17 EUR/kg

Accesorii pentru ambalare

8714 99

9,15 EUR/kg

Vopsea

3208 20 sau

3208 90

4,35 EUR/kg

3,81 EUR/kg

Recipient pentru vopsea

7010 90

0,45 EUR/kg

Pedale

8714 96

8,93 EUR/pereche

Ax cu prindere rapidă

8714 99

9,15 EUR/kg

Portbagaj spate

8714 99

9,15 EUR/kg

Suport ochi de pisică

8714 99

9,15 EUR/kg

Ochi de pisică

3926 90

8,93 EUR/kg

Jantă

8714 92

3,01 EUR/kg

Set de jante cu/fără anvelope și camere de aer

8714 92

3,01 EUR/kg

Bandă de jantă

4012 90

3,22 EUR/kg

Nit

7318 16

5,55 EUR/kg

Rotor

8714 94

7,48 EUR/kg

Rotor/accesorii pentru coș/accesorii pentru apărătoare

8714 99

9,15 EUR/kg

Șa

8714 95

6,15 EUR/kg

Șurub

7318 15

3,69 EUR/kg

Șurub/bulon

7318 16

5,55 EUR/kg

Colier de șa cu prindere rapidă

8714 99

9,15 EUR/kg

Colier de șa

8714 99

9,15 EUR/kg

Tijă de șa

8714 99

9,15 EUR/kg

Punte basculă

8714 99

9,15 EUR/kg

Maneta schimbătorului de viteze

8714 99

9,15 EUR/kg

Miezul (firele interioare ale) cablului schimbătorului de viteze

8714 99

9,15 EUR/kg

Cămașă schimbător

8714 99

9,15 EUR/kg

Spițe

8714 92

3,01 EUR/kg

Protecții spițe

8714 99

9,15 EUR/kg

Autocolant

3919 90

5,60 EUR/kg

Suspensie

8714 99

9,15 EUR/kg

Accesorii suspensie

8714 99

9,15 EUR/kg

Anvelopă

4011 50

2,75 EUR/bucată

Scule

8714 99

9,15 EUR/kg

Tub

7608 20

4,78 EUR/kg

Ventil

8714 99

9,15 EUR/kg

Tije montare aripi

8714 99

9,15 EUR/kg

Piuliță de fixare pentru suportul bidonului de apă

7318 16

5,55 EUR/kg

Roată liberă

8714 93

15,53 EUR/kg

Set de roți

871493

15,53 EUR/kg

Stabilizator

8714 99

9,15 EUR/kg

Fire de cablu

8714 94 sau

8714 99

7,48 EUR/kg

9,15 EUR/kg

Forța de muncă

Salariile forței de muncă în sectorul de producție

nu se aplică

1,49 EUR/om/oră

sau 3 396,84 EUR/an

Energie

Energie electrică

nu se aplică

0,06 EUR/kWh

Gaze naturale

nu se aplică

0,33 EUR/m3

Apă

nu se aplică

2,28 EUR/m3

3.3.6.1.   Materiale

(155)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materialelor livrate la poarta fabricii producătorului, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță, Comisia a utilizat prețurile la import în țara reprezentativă ale fiecărui material utilizat de producătorii cooperanți din RPC.

(156)

Pentru a stabili valoarea normală, conform metodologiei Comisiei, taxele la import pentru factorii de producție și materialele importate în Serbia și costurile de transport intern ar trebui adăugate la aceste prețuri de import. Aceasta ar conduce la o valoare normală mai mare, deoarece taxele la import ar mări și mai mult prețurile de import ale pieselor pentru biciclete. Rezultă, astfel, o marjă de dumping și mai mare. Având în vedere constatarea din considerentul 178, precum și natura prezentei anchete de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, care se concentrează asupra determinării continuării dumpingului în perioada anchetei de reexaminare, și nu asupra amplorii exacte a acestuia, Comisia a decis că ajustările pentru taxele de import și transportul intern erau inutile.

3.3.6.2.   Forța de muncă

(157)

Statisticile OIM au furnizat informații privind salariile lunare din sectorul de producție și numărul de ore pe săptămână lucrate în Serbia pentru perioada anchetei de reexaminare. Pentru Ideal, care a raportat fondul salarial total al personalului pentru perioada anchetei de reexaminare, Comisia a extrapolat salariul mediu lunar individual și l-a înlocuit cu salariul mediu lunar comunicat de OIM. Pentru Oyama, care a raportat salariul pe om/oră, Comisia a extrapolat mai întâi numărul de ore lucrate lunar din datele OIM privind numărul de ore lucrate pe săptămână, apoi a împărțit salariul mediu lunar la numărul mediu de ore lucrate, obținând astfel salariul mediu pe oră, care a fost utilizat în cele din urmă pentru a înlocui informațiile furnizate de societatea în cauză.

3.3.6.3.   Energie electrică și gaze naturale

(158)

Prețurile la energie electrică și gaze naturale pentru consumatorii necasnici și, în special, pentru întreprinderile mijlocii, pentru anul 2017, au fost ușor de extras din statisticile Eurostat privind Serbia (83). Prețul energiei electrice a fost raportat în euro pe kWh, iar prețul gazelor naturale în euro pe gigajouli. Acesta din urmă are o rată de conversie fixă în metri cubi, aceasta fiind măsura utilizată de producătorii cooperanți din RPC pentru a raporta consumul de gaze.

3.3.6.4.   Apă

(159)

Datele utilizate pentru stabilirea prețului apei au fost extrase din baza de date Bloomberg, seria IPC (Indicele prețurilor de consum) pentru furnizarea de apă din Serbia, care a raportat un preț de 269,1 RSD pentru ianuarie 2019.

3.3.7.   Calcule

(160)

Pentru a stabili valoarea normală construită, Comisia a parcurs următoarele două etape.

(161)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile de producție nedistorsionate. Această etapă s-a realizat prin înmulțirea factorului de utilizare a fiecărui factor de producție cu prețul unitar nedistorsionat al acestuia. Factorii de utilizare a materialelor, a forței de muncă, a energiei și a apei au fost furnizați de producătorii-exportatori cooperanți. Prețurile unitare nedistorsionate au fost cele observate în țara reprezentativă.

(162)

În al doilea rând, Comisia a stabilit cheltuielile generale de producție. Acestea au fost calculate prin aplicarea raportului dintre cheltuielile generale de producție raportate de producătorii-exportatori cooperanți și costurile de producție nedistorsionate (care acoperă consumul de materiale, forța de muncă, energia și apa) determinate prin metodologia descrisă la punctul 3.3.6.

(163)

În al treilea rând, la costurile de producție identificate mai sus, Comisia a aplicat costurile VAG și profiturile medii înregistrate de șase societăți din Serbia (Capriolo, Planet bike, Venera bike, Kripton, Crossbike și Cassini Wheels). Acestea au fost identificate pe baza informațiilor publice privind situațiile financiare anuale ale acestor societăți pentru 2017 (84) și au fost exprimate în procente după cum urmează:

costuri VAG (85) de 6,62 % aplicate la suma costurilor de producție și a costurilor generale de producție; și

un profit (86) de 10,05 % aplicat la suma costurilor de producție și a costurilor generale de producție.

(164)

Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Pentru fiecare producător-exportator a fost stabilită o valoare normală diferită.

(165)

În observațiile sale privind informarea finală, CCCME a susținut că Comisia nu a utilizat niciun fel de date furnizate de producătorii-exportatori cooperanți la stabilirea valorii normale nedistorsionate. CCCME a susținut că, întrucât RPC nu mai este considerată o economie planificată, factori precum costurile energiei, cheltuielile generale de producție, costurile VAG și profiturile nu ar trebui să fie înlocuite cu indici de referință. CCCME a susținut, de asemenea, că alți factori de producție, cum ar fi cadrele din carbon, nu ar trebui să fie înlocuiți, deoarece carbonul utilizat în aceste cadre nu a fost menționat ca materie primă supusă unor distorsiuni semnificative în RPC.

(166)

Comisia a remarcat că afirmația că nu a utilizat niciun fel de date furnizate de producătorii-exportatori cooperanți la stabilirea valorii normale nedistorsionate conține erori de fapt. Astfel cum s-a menționat în considerentele 150 și 161, Comisia a luat în calcul factorii de utilizare a materialelor, a forței de muncă, a energiei și a apei, precum și raportul dintre cheltuielile generale de producție, astfel cum au fost raportați de producătorii-exportatori cooperanți și verificați de Comisie.

(167)

Comisia a observat, de asemenea, că argumentul CCCME potrivit căruia RPC nu mai este considerată o economie planificată este, de asemenea, irelevant. Comisia reamintește faptul că, în considerentul 2 din noua legislație în materie de antidumping, se prevede în mod clar că „[p]rezentul regulament nu aduce atingere stabilirii faptului dacă un membru al OMC are economie de piață, ori asupra clauzelor și condițiilor prevăzute în protocoalele și în alte instrumente în conformitate cu care țările au aderat la Acordul de la Marrakesh privind constituirea Organizației Mondiale a Comerțului, încheiat la 15 aprilie 1994.” (87) Având în vedere faptul că noua legislație antidumping nu mai face distincție între economiile de piață și economiile planificate, acest argument adus de CCCME nu are niciun temei juridic aplicabil în cadrul prezentei anchete. Aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază se face de la caz la caz, având în vedere toate elementele de probă disponibile cu privire la țara exportatoare.

(168)

În plus, Comisia a observat că articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază prevede că existența unor distorsiuni semnificative ale pieței face inadecvată utilizarea costurilor și a prețurilor interne și că, prin urmare, valoarea normală trebuie să fie calculată exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate. Se prevede, de asemenea, că valoarea normală trebuie să includă o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru costurile VAG și pentru profituri. Utilizarea costurilor interne în contextul respectiv este disponibilă numai în măsura în care se stabilește în mod clar că aceste costuri sunt nedistorsionate, pe baza unor dovezi exacte și corespunzătoare, în special pe baza dovezilor furnizate de părțile interesate în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (c). CCCME nu a prezentat nicio dovadă în acest sens.

(169)

În cele din urmă, Comisia a observat, de asemenea, că niciunul dintre cei trei producători cooperanți din RPC nu a susținut că vreunul dintre factorii de producție au fost achiziționați la valori nedistorsionate.

(170)

Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

3.3.8.   Prețul de export

(171)

Dintre cei doi producători/grupuri de producători din RPC care au fost incluși în eșantion, care au vândut în Uniune produsul care face obiectul reexaminării în perioada anchetei de reexaminare, unul a vândut direct clienților independenți, iar celălalt a vândut prin intermediul operatorilor comerciali afiliați.

(172)

Producătorii-exportatori au exportat produsul care face obiectul reexaminării fie direct către clienți independenți din Uniune, fie prin intermediul unui operator comercial. Prin urmare, prețul de export a fost stabilit pe baza prețurilor plătite efectiv sau care urmau să fie plătite pentru produsul care face obiectul reexaminării atunci când acesta era vândut la export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(173)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 46, unul dintre grupurile de producători-exportatori incluse în eșantion nu a furnizat Comisiei prețurile sale de vânzare pentru vânzările efectuate prin intermediul unui operator comercial afiliat către primul client independent atât în ceea ce privește vânzările către Uniune, cât și vânzările către restul lumii. Prin urmare, utilizând cele mai bune informații disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, Comisia a utilizat, în vederea stabilirii prețului de export pentru grupul respectiv de producători-exportatori, doar tranzacțiile pentru care se putea identifica prețul perceput de la un client independent.

3.3.9.   Comparație

(174)

Comisia a comparat valoarea normală construită, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, cu prețul de export pe o bază franco fabrică.

(175)

În cazurile justificate de necesitatea asigurării unei comparații echitabile, Comisia a ajustat prețul de export în funcție de diferențele care afectează comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. S-au efectuat ajustări pentru a ține seama de costurile de transport intern, de manipulare, de încărcare și auxiliare, costurile de credit și comisioanele bancare.

(176)

În plus, pentru unul dintre producătorii-exportatori, prețul de export a fost ajustat în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază, prin deducerea comisioanelor în cazul vânzărilor prin intermediul unui operator comercial. Calculul comisioanelor s-a bazat pe costurile VAG ale operatorului comercial și pe o marjă de profit rezonabilă. Atunci când a realizat ajustarea în funcție de profit, Comisia a utilizat nivelul determinat în cadrul anchetei care a stabilit nivelul actual al taxelor.

3.3.9.1.   Marja de dumping

(177)

Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(178)

Pe această bază, marja de dumping medie ponderată, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, a fost de 2,56 % pentru Ideal și de 49,82 % pentru Oyama.

3.3.9.2.   Dumpingul producătorilor-exportatori care nu au cooperat

(179)

Comisia a calculat, de asemenea, marja medie de dumping pentru producătorii-exportatori care nu au cooperat. Având în vedere nivelul redus de cooperare din partea RPC discutat la punctul 3.2, Comisia a utilizat datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(180)

În primul rând, pentru a stabili valoarea normală, Comisia a utilizat valoarea normală medie corespunzătoare celor doi producători-exportatori/celor două grupuri de producători-exportatori cooperante.

(181)

În al doilea rând, pentru a stabili prețul de export, Comisia a utilizat datele Eurostat după deducerea exporturilor celor doi producători-exportatori cooperanți. În scopul comparării, Comisia a ajustat prețul de export la nivelul franco fabrică, utilizând cotele verificate medii, inclusiv costurile de transport, ale celor doi producători-exportatori cooperanți.

(182)

Pe această bază, marja de dumping medie ponderată, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, a fost de 206 %. Această marjă de dumping ar fi mai ridicată dacă valoarea normală a producătorilor-exportatori cooperanți ar fi ajustată în funcție de costurile de transport intern și de taxele la import în Serbia, după cum se menționează în considerentul 156.

(183)

În mod alternativ, pentru a utiliza cele mai bune date disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, Comisia a calculat marja de dumping utilizând valoarea normală construită medie menționată în cerere. Aceasta s-a bazat pe Turcia ca țară reprezentativă. Cu toate că această valoare normală alternativă a inclus doar factorii majori de producție (în număr de 15-20, în funcție de tipurile de biciclete), marja de dumping rezultată a fost de 86 %.

(184)

Prin urmare, nu există nicio îndoială că practicile de dumping au continuat în perioada anchetei de reexaminare.

3.3.9.3.   Concluzie

(185)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că practicile de dumping au continuat în perioada anchetei de reexaminare.

3.4.   Probabilitatea continuării dumpingului din partea RPC

(186)

Pentru a examina probabilitatea continuării dumpingului, Comisia a examinat următoarele elemente: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată a RPC și atractivitatea pieței Uniunii.

3.4.1.   Capacitatea de producție și capacitatea neutilizată a RPC

(187)

Potrivit Asociației chineze pentru biciclete, producția totală de biciclete a fost de 80 de milioane de unități în 2017.

(188)

În plus, cele cinci societăți cooperante au raportat o rată de utilizare a capacității cuprinsă între 38 % și 96 % în perioada anchetei de reexaminare (adică o medie ponderată de 68 %). Prin aplicarea celor mai bune informații disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, având în vedere cooperarea scăzută, Comisia a estimat o capacitate totală de 117 milioane de biciclete (88). Prin urmare, capacitatea neutilizată a industriei chineze ar fi de aproximativ 37 de milioane de biciclete, ceea ce reprezintă mai mult decât dublul consumului total din Uniune (care este de 18 milioane de unități).

(189)

În plus, astfel cum s-a stabilit în Regulamentul (UE) nr. 502/2013 al Consiliului (89) și s-a confirmat în timpul anchetei, producția de biciclete constă, în esență, într-o operațiune de asamblare care poate fi dezvoltată ușor prin creșterea numărului de angajați. Prin urmare, producătorii chinezi ar putea crea rapid noi capacități prin angajarea de personal suplimentar.

(190)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că producătorii-exportatori chinezi dispun de o capacitate neutilizată semnificativă, pe care ar putea să o utilizeze pentru a produce biciclete în vederea exportului pe piața Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(191)

În observațiile sale privind informarea finală, CCCME a susținut că Comisia a estimat aproximativ capacitatea neutilizată a industriei chineze și nu a furnizat niciun element de probă în sprijinul estimării sale.

(192)

Comisia a reamintit că, din cauza nivelului scăzut de cooperare din partea RPC, s-a aplicat articolul 18 din regulamentul de bază pentru a estima capacitatea neutilizată. În plus, astfel cum s-a explicat în considerentele 187 și 188, Comisia și-a bazat estimarea pe cifrele totale de producție furnizate de China Bicycle Association. În plus, în afară de o afirmație, CCCME nu furnizează nicio dovadă în sprijinul afirmației sale conform căreia Comisia a calculat greșit capacitățile neutilizate din RPC. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

3.4.2.   Atractivitatea pieței Uniunii

3.4.2.1.   Politica de prețuri a exportatorilor chinezi pe piețele terțe

(193)

Primul element care atestă atractivitatea pieței Uniunii este politica de prețuri a producătorilor chinezi atunci când vând pe piața Uniunii în comparație cu alte piețe de export. Analizând exporturile totale de biciclete din China în perioada anchetei de reexaminare (90), acestea s-au ridicat la aproximativ 58 de milioane de bucăți, din care 15 milioane au fost vândute în SUA (și anume 26 % din exporturile totale de biciclete din China). Prețul mediu de export din China în SUA este de 50 EUR/unitate, deci mai mic decât prețul de export în UE (64 EUR/unitate) și semnificativ mai mic decât prețul mediu de vânzare practicat de producătorii din Uniune în perioada anchetei de reexaminare (și anume, 129 EUR/unitate). În plus, impunerea unei taxe ad valorem suplimentare de 10 % pentru bicicletele exportate de China în SUA începând cu 1 ianuarie 2019, în temeiul secțiunii 301 din Legea comerțului din SUA (91), este susceptibilă să afecteze substanțial exporturile de biciclete din China către această țară. În plus, la 10 mai 2019, SUA a ridicat și mai mult (la 25 %) taxa la import suplimentară ad valorem (92). Astfel, se preconizează că impactul asupra exporturilor de biciclete din China către SUA va fi și mai semnificativ. În consecință, Uniunea ar deveni mai atractivă decât cea mai mare piață actuală a bicicletelor din China în cazul în care ar expira măsurile existente.

(194)

În ansamblu, Uniunea este atractivă pentru producătorii chinezi de biciclete în ceea ce privește prețurile. Exportatorii chinezi au vândut în 149 de țări (aceste vânzări reprezentând 71 % din valoarea totală a bicicletelor lor la export) în care, în medie, prețurile erau mai mici decât în Uniune. Numai în 24 de țări (aceste vânzări reprezentând 25 % din valoarea totală a bicicletelor lor la export) au vândut la prețuri care erau, în medie, mai mari decât în Uniune.

(195)

În concluzie, exporturile către Uniune ar fi mai atractive pentru exportatorii chinezi decât exporturile către cele mai multe dintre celelalte țări, care reprezintă majoritatea exporturilor în cauză.

3.4.2.2.   Disponibilitatea altor piețe

(196)

Cel de-al doilea element care atestă atractivitatea pieței Uniunii este existența măsurilor de protecție comercială și a altor măsuri de restricționare a importurilor adoptate împotriva bicicletelor din China într-un număr mare de piețe de export. Astfel de măsuri există în Mexic și în Argentina. Aceste țări reprezintă 4 % din volumul total exportat în restul lumii de către producătorii-exportatori incluși în eșantion și 1 % din totalul exporturilor chineze în perioada anchetei de reexaminare (93).

(197)

Astfel cum se menționează în considerentul 193, impunerea unei taxe suplimentare ad valorem la import de 10 % pentru bicicletele exportate din China în SUA de la 1 ianuarie 2019 va afecta substanțial exporturile de biciclete din China. Într-adevăr, doar SUA reprezintă 58 % din volumul exporturilor către restul lumii efectuate de producătorii-exportatori incluși în eșantion și 26 % din volumul total al exporturilor din RPC. Deja în primul trimestru al anului 2019, exporturile de biciclete din China în SUA au fost cu 54 % mai mici decât în primul trimestru al anului 2018 (cu aproximativ 1,4 milioane de unități mai puțin). Se estimează că acest impact va fi și mai mare după decizia SUA de a majora în continuare rata ad valorem suplimentară a taxei la import, la 25 %, din 10 mai 2019 (94).

(198)

Aceste taxe suplimentare percepute pe cea mai mare piață de export pentru bicicletele din China, însoțite de abrogarea măsurilor existente pe piața Uniunii, ar conduce probabil la o redirecționare a exporturilor chineze din SUA către Uniune.

(199)

În observațiile sale privind informarea finală, CCCME a susținut că Comisia nu a furnizat niciun element de probă care să dovedească faptul că capacitatea neutilizată din RPC vizează piața Uniunii.

(200)

Comisia a remarcat faptul că nu a susținut că capacitatea neutilizată vizează piața Uniunii, ci că este probabil să întâmple acest lucru, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. În considerentele 193-198, Comisia a enumerat o serie de circumstanțe care indică puternic această probabilitate. Se remarcă faptul că niciuna dintre aceste circumstanțe nu a fost contestată de CCCME.

(201)

Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

3.4.3.   Concluzie privind probabilitatea continuării dumpingului

(202)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că există o probabilitate mare ca dumpingul să continue în cazul expirării măsurilor.

3.5.   Concluzii generale privind probabilitatea continuării dumpingului

(203)

Ancheta a indicat că importurile din China au continuat să intre pe piața Uniunii la prețuri de dumping în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(204)

De asemenea, Comisia a identificat probe potrivit cărora dumpingul este susceptibil să continue în cazul expirării măsurilor. Capacitatea neutilizată din RPC a fost considerabilă în comparație cu consumul la nivelul Uniunii în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Mai mult, politica de prețuri a producătorilor-exportatori chinezi pe piețele terțe, care arată că prețurile de export pentru majoritatea acestor piețe sunt mai mici decât cele practicate în Uniune, indică probabilitatea continuării dumpingului în Uniune în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. În sfârșit, atractivitatea pieței Uniunii din perspectiva prețurilor și a dimensiunii și faptul că alte piețe, în special cea din SUA, rămân protejate de măsurile de apărare comercială au indicat faptul că este probabil ca exporturile din China și capacitatea neutilizată să fie direcționate către piața Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. În consecință, Comisia a concluzionat că există o mare probabilitate ca abrogarea măsurilor antidumping să conducă la o creștere a exporturilor de biciclete din RPC către Uniune la prețuri de dumping.

(205)

În lumina celor de mai sus, Comisia a concluzionat că expirarea măsurilor antidumping ar putea determina continuarea dumpingului.

4.   PROBABILITATEA CONTINUĂRII SAU A REAPARIȚIEI PREJUDICIULUI

4.1.   Definirea industriei Uniunii și a producției Uniunii

(206)

În cursul perioadei anchetei de reexaminare, existau în Uniune peste 400 de producători cunoscuți care produceau biciclete. Astfel cum se menționează în considerentul 14, unii dintre aceștia subcontractau o parte a procesului de producție sau întregul proces, în temeiul unor acorduri de parteneriat, către societăți terțe („parteneri de subcontractare”). Cei 400 de producători și parteneri de subcontractare constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază. O parte din industria Uniunii produce, de asemenea, biciclete electrice, utilizând într-o anumită măsură aceleași instalații de producție ca și cele utilizate pentru produsul care face obiectul reexaminării.

(207)

Producția totală a Uniunii a fost estimată la 11,2 milioane de bucăți în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Această cifră se bazează pe datele colectate de Confederația industriei europene a bicicletelor (denumită în continuare „CONEBI”).

4.2.   Consumul în Uniune

(208)

Comisia a estimat consumul din Uniune pe baza informațiilor furnizate de solicitant și de CONEBI.

(209)

În cursul perioadei examinate, consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul la nivelul Uniune

 

2014

2015

2016

2017

PAR

Consumul la nivelul Uniunii (bucăți)

19 201 153

19 269 158

18 883 749

18 501 392

18 300 000

Indice

100

100

98

96

95

Sursa: EBMA, CONEBI, Eurostat.

(210)

Consumul din Uniune a scăzut cu 5 % în perioada examinată, până la 18,3 milioane de bucăți în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Scăderea consumului se explică în principal prin creșterea concomitentă a pieței bicicletelor electrice, care a crescut de la 1 139 000 la 1 982 269 de bucăți în perioada ianuarie 2014-septembrie 2017 (95).

4.3.   Importurile din RPC în Uniune

(211)

Comisia a stabilit volumul importurilor și prețurile pe baza statisticilor privind importurile de la nivelul TARIC din Eurostat. Cota de piață a importurilor a fost apoi stabilită prin compararea volumelor importurilor cu consumul din Uniune, astfel cum se arată în tabelul 2.

4.3.1.   Volumul și cota de piață

(212)

În cursul perioadei examinate, importurile din RPC în Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Volumul importurilor și cota de piață

 

2014

2015

2016

2017

PAR

Volumul importurilor (bucăți)

494 433

595 558

456 158

694 748

747 313

Indice

100

120

92

141

151

Cota de piață (%)

2,6

3,1

2,4

3,8

4,1

Indice

100

120

94

146

159

Sursa: Eurostat.

(213)

Volumul importurilor din China a rămas scăzut, apropiat de nivelul din cursul anchetei de reexaminare anterioare. Cu toate acestea, tendința – o creștere de 51 % în perioada examinată – indică o revitalizare a interesului față de piața Uniunii.

(214)

Combinația între scăderea consumului și creșterea volumului importurilor a condus la o creștere a cotei de piață de la 2,6 % în 2014 la 4,1 % în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

4.3.2.   Prețul importurilor și subcotarea prețurilor

(215)

În cursul perioadei examinate, prețul importurilor din RPC în Uniune a evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Prețurile de import

 

2014

2015

2016

2017

PAR

Prețul de import mediu (EUR/bucată)

47

61

44

77

77

Indice

100

130

94

164

164

Sursa: Eurostat.

(216)

Prețurile importurilor din China au crescut cu 64 % în cursul perioadei examinate. Prețurile de import stabilite pe baza datelor Eurostat nu țin cont de existența mai multor tipuri de produse și de diferențele de preț între diferitele tipuri ale produsului care face obiectul reexaminării. Cu toate acestea, din cauza cooperării scăzute din partea exportatorilor chinezi, astfel cum se explică în considerentul 45, Comisia a fost nevoită să se bazeze pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(217)

Pe această bază, prețurile medii de vânzare ale producătorilor din Uniune cooperanți către clienți neafiliați de pe piața Uniunii au fost comparate cu prețurile medii ale importurilor din RPC. S-a constatat că, în cazul a peste 80 % din importuri (toate importurile, cu excepția celor efectuate de cei doi producători-exportatori chinezi cooperanți), prețurile au subcotat prețurile industriei Uniunii cu 19,1 %. După deducerea taxelor antidumping în vigoare, marja de subcotare a fost de 43,0 %.

(218)

În ceea ce privește cei doi producători-exportatori chinezi cooperanți, comparația s-a realizat la nivelul prețurilor producătorului de echipamente originale (denumit în continuare „OEM”), deoarece ambii producători au exportat exclusiv modele OEM pe piața UE. S-a constatat subcotarea prețurilor inclusiv pentru unul dintre cei doi exportatori, în cuantum de 6,4 %.

4.4.   Importuri în Uniune din alte țări terțe

4.4.1.   Importuri în Uniune din alte țări

(219)

Volumul importurilor, cota de piață și prețurile de import aferente importurilor din alte țări terțe au evoluat după cum urmează:

Tabelul 5

Volumul importurilor, cotele de piață și prețurile de import din toate celelalte țări, cu excepția RPC

 

2014

2015

2016

2017

PAR

Volumul importurilor (bucăți)

7 347 580

7 179 794

6 497 571

6 387 657

6 244 138

Indice

100

98

88

87

85

Cota de piață (%)

38,3

37,3

34,4

34,5

34,1

Preț mediu (EUR/bucată)

148

180

186

172

169

Sursa: Eurostat.

(220)

În perioada examinată, volumul importurilor din alte țări terțe a scăzut cu 15 %. Cota de piață a acestora a scăzut de la 38,3 % la 34,1 % în cursul perioadei examinate.

(221)

Prețurile medii de import din țări terțe au fost sistematic mai mari decât prețurile medii de import din RPC în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Diferența a variat de la 92 la 142 EUR/bucată în perioada examinată.

(222)

Prețurile medii de import din țări terțe au fost sistematic mai mari decât prețurile producătorilor din Uniune indicate în tabelul 12, considerentul 250. În funcție de an, diferența a variat de la 30 la 58 EUR/bucată.

4.4.2.   Importurile către Uniune din alte țări care fac obiectul măsurilor antidumping

(223)

Importurile către Uniune din alte țări care fac obiectul măsurilor antidumping ca urmare a anchetelor privind eludarea menționate în considerentele 3 și 4 au evoluat după cum urmează:

Tabelul 6

Volumul importurilor, cota de piață și prețurile de import din alte țări care fac obiectul măsurilor antidumping

 

2014

2015

2016

2017

PAR

Volumul importurilor (bucăți)

3 314 228

3 272 207

2 948 037

3 122 230

3 084 171

Indice

100

99

89

94

93

Cota de piață (%)

17,3

17,0

15,6

16,9

16,9

Preț mediu (EUR/bucată)

105

133

138

132

130

Cambodgia

Cota de piață (%)

6,3

7,2

6,9

7,7

7,9

Preț mediu (EUR/bucată)

193

226

222

204

196

Filipine

Cota de piață (%)

4,8

4,5

3,6

4,5

4,4

Preț mediu (EUR/bucată)

43

48

50

55

54

Tunisia

Cota de piață (%)

2,2

2,2

2,3

2,2

2,0

Preț mediu (EUR/bucată)

66

79

82

78

79

Sri Lanka

Cota de piață (%)

2,1

2,0

1,7

1,5

1,7

Preț mediu (EUR/bucată)

47

54

58

62

64

Indonezia

Cota de piață (%)

0,9

0,9

1,1

1,0

0,9

Preț mediu (EUR/bucată)

112

142

147

159

153

Pakistan

Cota de piață (%)

1,0

0,3

0

0

0

Preț mediu (EUR/bucată)

44

48

Sursa: Eurostat.

(224)

În cursul perioadei examinate, volumul importurilor din celelalte țări terțe care fac obiectul măsurilor antidumping a scăzut cu 7 %.

(225)

Cota de piață totală a urmat o tendință similară, scăzând de la 17,3 % la 16,9 % în cursul perioadei examinate, deoarece toate țările în afara Cambodgiei au înregistrat pierderi în ceea ce privește cota de piață.

(226)

Prețul mediu de import a crescut în perioada examinată de la 105 la 130 EUR/bucată.

(227)

Trebuie remarcat faptul că marea majoritate a importurilor din celelalte țări care fac obiectul măsurilor antidumping au provenit de la producători autentici care au fost scutiți de extinderea măsurilor (96).

4.4.3.   Importurile către Uniune din alte țări, care nu fac obiectul măsurilor antidumping

(228)

Importurile către Uniune din alte țări, care nu fac obiectul taxelor antidumping, au evoluat după cum urmează:

Tabelul 7

Volumul importurilor, cota de piață și prețurile de import din alte țări, care nu fac obiectul măsurilor antidumping

 

2014

2015

2016

2017

PAR

Volumul importurilor (bucăți)

4 033 352

3 907 587

3 549 534

3 265 427

3 159 967

Indice

100

97

88

81

78

Cota de piață (%)

21,0

20,3

18,8

17,6

17,3

Preț mediu (EUR/bucată)

183

220

226

210

206

Taiwan

Cota de piață (%)

10,0

10,2

8,8

7,8

7,0

Preț mediu (EUR/bucată)

256

296

320

311

318

Bangladesh

Cota de piață (%)

3,5

3,9

3,9

4,4

4,6

Preț mediu (EUR/bucată)

84

98

89

80

78

Thailanda

Cota de piață (%)

3,6

2,4

2,2

1,8

1,8

Preț mediu (EUR/bucată)

79

95

96

94

93

Alte țări

Cota de piață (%)

3,9

3,7

3,9

3,6

3,8

Preț mediu (EUR/bucată)

107

128

116

105

98

Sursa: Eurostat.

(229)

Importurile din alte țări, care nu făceau obiectul măsurilor antidumping, au scăzut cu 22 %. În ceea ce privește volumul, primele trei țări au fost Taiwan, Bangladesh și Thailanda.

(230)

În consecință, cota de piață a acestor țări a scăzut de la 21 % la 17,3 % în perioada examinată. Cotele de piață ale importurilor din Taiwan și Thailanda au scăzut cu 3, respectiv cu 1,8 puncte procentuale, în timp ce cota de piață a importurilor din Bangladesh a crescut cu 1,1 puncte procentuale.

(231)

În cursul perioadei examinate, prețurile medii de import din alte țări, care nu făceau obiectul măsurilor antidumping, au fost mai mari decât prețurile medii de import din China. Prețurile de import din alte țări, care nu fac obiectul măsurilor, au variat de la 78 la 320 EUR/bucată.

4.5.   Situația economică a industriei Uniunii

(232)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care au făcut obiectul unui dumping asupra industriei Uniunii a inclus evaluarea tuturor factorilor și indicilor economici care au influențat situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

(233)

Astfel cum se menționează în considerentele 13-14, a fost utilizată eșantionarea pentru examinarea eventualului prejudiciu suferit de industria Uniunii. Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici.

(234)

Indicatorii macroeconomici (producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, gradul de ocupare a forței de muncă, productivitatea, creșterea, amploarea marjelor de dumping și redresarea în urma efectelor dumpingului anterior) au fost evaluați la nivelul întregii industrii a Uniunii. Evaluarea s-a bazat pe informațiile furnizate de solicitant și de CONEBI.

(235)

Analiza indicatorilor microeconomici (stocuri, prețurile și costurile de vânzare, costurile cu forța de muncă, rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de mobilizare a capitalurilor) s-a realizat la nivelul producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Evaluarea s-a bazat pe informațiile furnizate de producătorii respectivi, care au fost verificate în mod corespunzător în timpul unei vizite de verificare la fața locului.

(236)

S-a considerat că este necesară o analiză suplimentară a anumitor indicatori microeconomici (costul forței de muncă, investițiile și randamentul investițiilor) din cauza existenței unei caracteristici specifice, și anume subcontractarea, de către unii producători de biciclete, a anumitor procese de producție către parteneri de subcontractare, astfel cum se menționează în considerentul 206. Această evaluare a fost efectuată la nivelul partenerilor de subcontractare care funcționau, în cursul perioadei examinate, pe baza acordurilor de parteneriat cu doi dintre producătorii din Uniune incluși în eșantion. Evaluarea s-a bazat pe informațiile furnizate de aceștia, care au fost verificate în mod corespunzător în timpul unei vizite de verificare la punctele de lucru ale primilor cinci parteneri de subcontractare din perspectiva volumului producției.

4.5.1.   Indicatori macroeconomici

4.5.1.1.   Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(237)

În perioada examinată, producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție corespunzătoare industriei Uniunii au evoluat astfel:

Tabelul 8

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

 

2014

2015

2016

2017

PAR

Volumul producției (bucăți)

11 441 234

12 540 564

11 917 086

11 422 700

11 227 000

Indice

100

110

104

100

98

Capacitatea de producție (bucăți)

14 858 745

16 153 881

16 355 470

15 331 000

15 150 000

Indice

100

109

110

103

102

Gradul de utilizare a capacității (%)

77,0

77,6

72,9

74,5

74,1

Indice

100

101

95

97

96

Sursa: EBMA, CONEBI.

(238)

După o creștere în 2015, producția a scăzut progresiv, ajungând, în perioada anchetei de reexaminare, la un nivel ușor mai scăzut decât în 2014, și anume la 11,2 milioane de biciclete. Capacitatea de producție a urmat tendințe similare, crescând inițial și apoi scăzând, dar înregistrând per total o creștere de 2 % în perioada examinată. În consecință, gradul de utilizare a capacității de producție a scăzut cu 2,9 puncte procentuale, ajungând la 74,1 % în perioada anchetei de reexaminare.

(239)

Capacitatea de producție se referă la numărul teoretic de biciclete care pot fi fabricate pe liniile de producție disponibile. Capacitatea poate fi mărită prin introducerea unor schimbări suplimentare, în funcție de cerere și de disponibilitatea personalului și a componentelor. În plus, aceleași linii de producție pot fi utilizate în egală măsură pentru producerea de biciclete electrice, fără costuri suplimentare. Având în vedere adaptabilitatea acestor parametri, indicatorii privind capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție ar trebui să fie analizați cu grijă, fără să li se acorde o importanță excesivă în cadrul analizei prejudiciului.

4.5.1.2.   Volumul vânzărilor și cota de piață din Uniune

(240)

În cursul perioadei examinate, vânzările în Uniune efectuate de industria Uniunii și cota de piață a acesteia în raport cu consumul au evoluat după cum urmează:

Tabelul 9

Volumul vânzărilor și cota de piață

 

2014

2015

2016

2017

PAR

Volumul vânzărilor (bucăți)

11 359 140

11 493 806

11 930 020

11 418 987

11 308 549

Indice

100

101

105

101

100

Cota de piață (%)

59,2

59,6

63,2

61,7

61,8

Indice

100

101

107

104

104

Sursa: EBMA, CONEBI, Eurostat.

(241)

Vânzările efectuate de industria Uniunii pe piața UE au rămas stabile în cursul perioadei examinate, la aproximativ 11,3 milioane de biciclete.

(242)

În urma scăderii consumului, prezentată în tabelul 2, considerentul 209, cota de piață a industriei Uniunii a crescut cu 2,6 puncte procentuale, ajungând la 61,8 % în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

4.5.1.3.   Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(243)

În cursul perioadei examinate, nivelul de ocupare a forței de muncă și productivitatea la nivelul industriei Uniunii au evoluat după cum urmează:

Tabelul 10

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

 

2014

2015

2016

2017

PAR

Numărul de angajați (echivalent normă întreagă)

20 137

22 071

20 975

23 641

23 652

Indice

100

110

104

117

117

Productivitatea (număr de biciclete pe salariat)

568

568

568

483

475

Indice

100

100

100

85

84

Sursa: EBMA.

(244)

În perioada examinată, ocuparea forței de muncă a crescut cu 17 %, în timp ce productivitatea a urmat o tendință opusă. Scăderea productivității se explică parțial prin faptul că unii producători din Uniune au repatriat producția anumitor piese sau au integrat în activitatea lor anumite procese, cum ar fi vopsirea. În consecință, au crescut numărul de angajați fără a crește volumul producției. Prin urmare, productivitatea a urmat o tendință descendentă. În cursul anchetei de reexaminare anterioare, ocuparea forței de muncă a fost stabilită la un nivel inferior. În tabelul de mai sus, cifrele raportate privind ocuparea forței de muncă se bazează pe cele mai recente date actualizate furnizate de EBMA și includ întreaga forță de muncă directă sau indirectă implicată în producția de biciclete.

4.5.1.4.   Creșterea economică

(245)

Întrucât vânzările sale au rămas stabile, în timp ce consumul a scăzut în perioada examinată, industria Uniunii a reușit să își consolideze poziția pe piață, ceea ce a condus la o creștere a cotei de piață în perioada examinată (+ 2,6 puncte procentuale).

4.5.1.5.   Amploarea dumpingului și redresarea în urma efectelor practicilor de dumping anterioare

(246)

Dumpingul a continuat în cursul perioadei anchetei de reexaminare la un nivel semnificativ, după cum se explică la punctul 3 de mai sus, iar prețurile producătorilor-exportatori chinezi au continuat să subcoteze semnificativ prețurile de vânzare ale industriei Uniunii.

(247)

Impactul combinat al creșterii volumului importurilor din RPC la prețuri reduse, care fac obiectul unui dumping, și al marjelor reale de dumping nu a permis industriei Uniunii să se redreseze pe deplin în urma dumpingului anterior.

4.5.2.   Indicatori microeconomici

4.5.2.1.   Stocurile

(248)

Pe parcursul perioadei examinate, nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat după cum urmează:

Tabelul 11

Stocurile

 

2014

2015

2016

2017

PAR

Stocuri finale (bucăți)

254 758

255 917

268 546

291 969

527 087

Indice

100

100

105

115

207

Stocurile finale ca procent din volumul producției

9,5

9,0

9,0

9,7

16,9

Sursa: Răspunsurile verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(249)

Stocurile finale au crescut progresiv până la 15 % între 2014 și 2017. În comparație cu volumul producției, acestea nu au înregistrat o creștere semnificativă în perioada 2014-2017. Bicicletele fiind un produs sezonier, industria Uniunii trebuie să își mărească nivelurile de stocuri înainte de sezonul de vânzare. Acest lucru a fost vizibil în perioada anchetei de reexaminare, deoarece sfârșitul acestei perioade a coincis cu începutul sezonului de vânzare, ceea ce a condus la o creștere semnificativă a nivelului stocurilor.

4.5.2.2.   Prețul unitar mediu de vânzare în Uniune și costul de producție

(250)

Pe parcursul perioadei examinate, prețul de vânzare unitar mediu practicat față de clienți neafiliați din Uniune și costul mediu de producție unitar al producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat după cum urmează:

Tabelul 12

Preț de vânzare și costuri în Uniune

 

2014

2015

2016

2017

PAR

Prețul de vânzare unitar mediu (EUR/bucată)

118

125

128

127

129

Indice

100

106

108

108

109

Costul de producție unitar (EUR/bucată)

116

120

122

122

120

Indice

100

103

105

105

103

Sursa: Răspunsurile verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(251)

Pe parcursul perioadei examinate, industria Uniunii a reușit să își mărească prețurile de vânzare medii cu 9 %. Costul mediu de producție a crescut ușor, cu 3 %.

4.5.2.3.   Costurile cu forța de muncă

(252)

Costurile medii cu forța de muncă ale celor cinci producători din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 13

Costuri medii cu ocuparea forței de muncă

 

2014

2015

2016

2017

PAR

Costurile medii cu forța de muncă per angajat (EUR)

17 403

19 712

21 895

24 036

23 083

Indice

100

113

126

138

133

Sursa: Răspunsurile verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(253)

Costul mediu cu forța de muncă per angajat a crescut cu 33 % în perioada examinată. Acest indicator a fost afectat în principal de creșterea semnificativă a salariilor în Bulgaria, unde se află una dintre societățile incluse în eșantion. Salariile au crescut în acest stat membru cu aproape 50 % în cursul perioadei examinate (97).

(254)

În plus, au fost analizate și costurile medii cu forța de muncă ale partenerilor de subcontractare care au lucrat în cursul perioadei examinate pentru cei cinci producători incluși în eșantion. Acestea au evoluat după cum urmează:

Tabelul 14

Costuri medii cu forța de muncă ale partenerilor de subcontractare

 

2014

2015

2016

2017

PAR

Costurile medii cu forța de muncă per angajat (EUR)

15 071

15 113

15 470

16 276

16 429

Indice

100

100

103

108

109

Sursa: Răspunsurile verificate la chestionar ale partenerilor de subcontractare incluși în eșantion.

(255)

Costul mediu cu forța de muncă per angajat a crescut cu 9 % în perioada examinată.

4.5.2.4.   Rentabilitatea și fluxul de numerar

(256)

În cursul perioadei examinate, rentabilitatea și fluxul de numerar au evoluat după cum urmează:

Tabelul 15

Rentabilitatea

 

2014

2015

2016

2017

PAR

Rentabilitatea (%)

1,5

5,0

3,5

3,3

2,8

Indice

100

333

233

220

187

Sursa: Răspunsurile verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(257)

Comisia a stabilit rentabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare, realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune, ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective. În cursul perioadei examinate, producătorii din Uniune incluși în eșantion au reușit să își sporească rentabilitatea. După creșterea la 5 % în 2015, rentabilitatea a scăzut progresiv până la 2,8 % în perioada anchetei de reexaminare. Deși industria Uniunii a fost rentabilă pe parcursul perioadei examinate, nivelul profiturilor a rămas sub nivelul-țintă (8 %) stabilit în ancheta de reexaminare anterioară.

(258)

Fluxul net de lichidități reflectă capacitatea industriei Uniunii de a-și autofinanța activitățile. Acesta a evoluat după cum urmează în cursul perioadei examinate:

Tabelul 16

Fluxul de lichidități

 

2014

2015

2016

2017

PAR

Fluxul de lichidități (EUR)

5 754 771

17 826 914

11 635 887

5 880 325

– 15 297 175

Indice

100

310

202

102

– 266

Sursa: Răspunsurile verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(259)

Evoluția fluxului de numerar reflectă în principal evoluția rentabilității globale a industriei Uniunii. Situația fluxului de numerar în perioada anchetei de reexaminare se explică, în principal, prin creșterea semnificativă a stocurilor analizată în considerentul 249.

4.5.2.5.   Investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital

(260)

În perioada examinată, investițiile și randamentul investițiilor realizate de industria Uniunii au evoluat astfel:

Tabelul 17

Investiții și randamentul investițiilor

 

2014

2015

2016

2017

PAR

Investiții (EUR)

5 344 906

7 666 151

9 971 864

4 508 316

3 626 470

Indice

100

143

187

84

68

Randamentul investițiilor (%)

15

50

34

31

26

Indice

100

333

227

207

173

Sursa: Răspunsurile verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(261)

Investițiile au crescut semnificativ, cu 87 %, în perioada 2014-2016. Începând cu anul 2017, urmând tendința rentabilității, investițiile au scăzut. În ansamblu, investițiile au scăzut cu 32 % în perioada examinată.

(262)

Producătorii din Uniune au realizat mai multe investiții în modernizarea și automatizarea liniilor de producție. Unele societăți și-au optimizat, de asemenea, capacitatea prin creșterea spațiului de depozitare.

(263)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procentaj din valoarea contabilă netă a investițiilor. Randamentul investițiilor în cursul perioadei examinate a urmat parțial tendința rentabilității, aceasta crescând semnificativ în 2015, după care a scăzut progresiv, dar a rămas peste nivelul din 2014.

(264)

S-au analizat, de asemenea, investițiile și randamentul investițiilor realizate de partenerii de subcontractare. Acestea au evoluat după cum urmează:

Tabelul 18

Investițiile și randamentul investițiilor realizate de partenerii de subcontractare

 

2014

2015

2016

2017

PAR

Investiții (EUR)

4 947 813

2 762 778

5 820 882

8 556 256

5 938 196

Indice

100

56

118

173

120

Randamentul investițiilor (%)

26

31

30

23

27

Indice

100

119

115

88

104

Sursa: Răspunsurile verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(265)

Partenerii de subcontractare au realizat investiții regulate în cursul perioadei examinate. Tendința indică o creștere de 20 % a investițiilor pe parcursul perioadei examinate.

(266)

Investițiile au constat în lansarea unor noi linii de producție, automatizarea liniilor existente și repatrierea fabricației anumitor componente.

(267)

În cursul perioadei examinate, randamentul investițiilor a fluctuat între 23 % și 31 %, înregistrând o ușoară creștere, de la 26 % în 2014 la 27 % în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(268)

Îmbunătățirea generală a rentabilității și a fluxului de numerar a avut un efect pozitiv asupra capacității producătorilor din Uniune și a partenerilor de subcontractare ai acestora de a mobiliza capital, deoarece majoritatea s-au bazat pe resurse proprii pentru finanțarea activității și a investițiilor. Unele societăți au valorificat, de asemenea, programele de dezvoltare europene sau naționale, în timp ce altele au recurs la finanțarea bancară.

4.5.3.   Concluzie

(269)

Ancheta a arătat că situația industriei Uniunii la nivel macroeconomic a fost relativ stabilă în perioada examinată, în cursul căreia industria bicicletelor din Uniune a trecut printr-o transformare ca urmare a creșterii tot mai accentuate a pieței bicicletelor electrice din Uniune. În timp ce consumul a scăzut în perioada examinată, volumul vânzărilor și al producției a rămas stabil, permițând industriei Uniunii să-și mărească cota de piață.

(270)

Ancheta a arătat, de asemenea, că situația industriei la nivel microeconomic s-a îmbunătățit în perioada examinată, datorită unei creșteri mai mici a costurilor decât a prețurilor, ceea ce a condus la o rentabilitate sporită și, de asemenea, la recuperarea investițiilor. Cu toate acestea, profitul realizat a rămas sub nivelul profitului țintă stabilit în ancheta inițială pe parcursul întregii perioade examinate. Situația partenerilor de subcontractare este similară.

(271)

Având în vedere cele de mai sus, se concluzionează că industria Uniunii nu a suferit un prejudiciu important în cursul perioadei anchetei de reexaminare în sensul articolului 3 din regulamentul de bază.

(272)

Cu toate acestea, chiar dacă situația industriei Uniunii s-a stabilizat, aceasta este încă fragilă, după cum o demonstrează profitul obținut în perioada examinată.

(273)

Potrivit observațiilor EBMA privind informarea finală, Comisia nu a luat în considerare situația completă a pieței în analiza performanței industriei din Uniune, în special în ceea ce privește importurile de biciclete pentru utilizarea în codiviziune (bike-sharing) fără stație din RPC și efectul acestora asupra situației industriei din Uniune în perioada cuprinsă între 2016 și perioada anchetei de reexaminare. De asemenea, EBMA a afirmat că analiza ocupării forței de muncă și a productivității din considerentele 243 și 244 ar putea fi interpretată greșit.

(274)

Comisia a reamintit că indicatorii macroeconomici din secțiunea 4.5 au fost evaluați la nivelul întregii industrii din Uniune și pentru toate tipurile de produse luate în ansamblu. Nu au fost furnizate dovezi concrete care să stabilească o legătură între importurile de biciclete pentru utilizarea în codiviziune (bike-sharing) fără stație și deteriorarea acestor indicatori, care ar putea justifica o analiză specifică a tipului de produs. Mai mult, examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității continuării sau a reapariției prejudiciului a vizat perioada începând din 2014 și până la perioada anchetei de reexaminare, în timpul căreia anumiți indicatori au arătat ameliorări. În ceea ce privește nivelul și tendința importurilor din China, Comisia a remarcat că a analizat deja și a indicat revitalizarea interesului în considerentul 213.

(275)

În ceea ce privește ocuparea forței de muncă și productivitatea, Comisia a remarcat că nu este loc de interpretări greșite, deoarece a furnizat deja, în considerentele 243 și 244, o analiză detaliată cu privire la datele privind ocuparea forței de muncă, la tendința observată a productivității și la cauzele acestei tendințe. Este posibil ca numărul total de angajați să fi crescut, dar mulți dintre aceștia au acoperit relocalizarea anumitor activități, cum ar fi producția anumitor componente sau vopsirea. În consecință, volumul producției de biciclete nu a crescut în același ritm, iar productivitatea a urmat o tendință descendentă.

(276)

Prin urmare, ambele observații prezentate de EBMA au fost respinse.

(277)

În observațiile sale privind informarea finală, CCCME a afirmat, de asemenea, că industria din Uniune s-a redresat de pe urma prejudiciului anterior, ceea ce justifică încetarea măsurilor.

(278)

Comisia a reiterat constatările din considerentele 269-272, în care a concluzionat, de asemenea, că situația industriei din Uniune este încă fragilă. Acest lucru este demonstrat, printre altele, de profitul realizat în cursul perioadei examinate, care a rămas sub profitul-țintă care a fost stabilit în ancheta inițială și care nu poate fi modificat în cadrul prezentei anchete.

(279)

Prin urmare, afirmația CCCME a fost respinsă.

(280)

Întrucât industria Uniunii nu a suferit un prejudiciu important în cursul perioadei anchetei de reexaminare, Comisia a examinat în continuare, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, dacă este probabil să reapară un prejudiciu important cauzat de importurile din China în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor împotriva RPC.

4.6.   Probabilitatea reapariției prejudiciului

4.6.1.   Observație preliminară

(281)

Comisia a analizat următoarele elemente pentru a stabili probabilitatea reapariției prejudiciului în cazul abrogării măsurilor: (a) nivelurile probabile ale prețurilor importurilor din RPC în absența măsurilor antidumping; (b) atractivitatea pieței Uniunii; (c) capacitatea de producție și capacitatea neutilizată a RPC și (d) existența măsurilor de restricționare a comerțului în alte țări terțe în ceea ce privește exporturile de biciclete din RPC.

4.6.2.   Nivelurile probabile ale prețurilor importurilor din RPC în absența măsurilor antidumping

(282)

Ancheta a arătat că importurile din RPC au fost efectuate la prețuri de dumping în perioada anchetei de reexaminare (a se vedea considerentul 185) și că există probabilitatea continuării dumpingului în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor (a se vedea considerentul 202).

(283)

Astfel cum se explică în considerentele 215-218, prețurile de import din China au fost substanțial mai mici decât prețurile de vânzare ale industriei Uniunii, în pofida măsurilor antidumping în vigoare în cursul perioadei examinate. Prețul mediu de vânzare al industriei Uniunii pe piața UE în cursul perioadei anchetei de reexaminare a fost de 129 EUR/bucată, în timp ce prețul mediu de import din RPC a fost de aproape jumătate, mai exact 77 EUR/bucată. Din aceste motive, s-a concluzionat că exporturile de biciclete din China către UE s-ar efectua la prețuri de dumping generatoare de prejudiciu, care subcotează prețurile de vânzare ale industriei Uniunii, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(284)

În observațiile sale privind informarea finală, CCCME a susținut că diferența dintre prețurile importurilor din China și cele ale vânzărilor industriei din Uniune a fost cauzată de diferența dintre produsele comparate și nu de prețurile la import prejudiciabile care fac obiectul unui dumping. Potrivit CCCME, Comisia nu a efectuat o comparație a prețurilor pe baza tipurilor de produse. CCCME a afirmat, de asemenea, că, chiar dacă măsurile ar expira, exportatorii chinezi pot menține nivelul actual al prețurilor și nu vor exporta biciclete în Uniune la prețuri prejudiciabile care fac obiectul unui dumping.

(285)

Comisia a observat că, din cauza slabei cooperări din partea exportatorilor chinezi, nu a fost posibilă o comparație a prețurilor pe baza tipurilor de produse. Prejudiciul a fost evaluat pentru toate tipurile de produse în ansamblu și nu s-a acordat preferință tipurilor de vârf de gamă. Acest lucru a fost asigurat prin eșantionarea producătorilor din Uniune, la alegerea cărora nu s-a primit nicio observație. Producătorii au fost selectați pe baza celui mai mare volum reprezentativ de vânzări și producție și, prin urmare, producția lor a acoperit toate tipurile de produse și nu doar tipurile de vârf de gamă. În ceea ce privește a doua afirmație, Comisia a reamintit considerentul 185 și că dumpingul din partea exportatorilor chinezi a fost deja constatat în perioada anchetei de reexaminare.

(286)

Prin urmare, ambele observații prezentate de CCCME au fost respinse.

4.6.3.   Atractivitatea pieței Uniunii

(287)

Piața Uniunii este atractivă datorită dimensiunii și prețurilor acesteia. Potrivit informațiilor disponibile furnizate de solicitant (98), piața Uniunii este cea mai mare piață mondială din punctul de vedere al cererii.

(288)

Astfel cum s-a explicat în considerentul 193, s-a constatat că piața Uniunii este atractivă din punctul de vedere al prețurilor, prețurile de export către UE fiind în medie mai mari decât cele de export către alte țări.

(289)

Statisticile privind exporturile din China arată, de asemenea, că prețurile de export din China către principalele piețe de export, adică SUA, Indonezia și Japonia, au fost, în medie, mai mici (50 EUR/bucată) decât prețurile de export către UE (64 EUR/bucată) în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(290)

Atractivitatea pieței din Uniune este confirmată, de asemenea, de tendința urmată de importurile din RPC, care, în ciuda măsurilor în vigoare, prezintă o creștere semnificativă în perioada examinată (+ 51 %).

(291)

În observațiile sale privind informarea finală, CCCME a susținut că, chiar și în cazul în care măsurile sunt abrogate, este dificil pentru exportatorii chinezi să recâștige, pe termen scurt, clienți din Uniune. În plus, rețeaua stabilită în alte țări, scăderea cererii în Uniune și concurența producătorilor din Uniune care s-au redresat ar reprezenta un factor de descurajare pentru exportatorii chinezi.

(292)

Comisia a reamintit constatările din considerentul 212, în special că, într-o perioadă de 27 de luni (din 2016 până la perioada anchetei de reexaminare), importurile din China au crescut cu 59 %. În plus, practicile de eludare menționate în considerentele 3 și 4 confirmă faptul că exportatorii chinezi sunt încă foarte interesați de piața Uniunii și pot pătrunde pe această piață destul de rapid.

(293)

Prin urmare, această afirmație a CCCME a fost respinsă.

4.6.4.   Capacitatea de producție și capacitatea neutilizată a RPC

(294)

Astfel cum se explică în considerentele 187-190, capacitatea de producție a bicicletelor în China a fost stabilită în mod conservator la 117 milioane de bucăți pentru perioada anchetei de reexaminare. Pe baza unui volum al producției de 80 de milioane de bucăți, capacitatea disponibilă neutilizată a fost, prin urmare, de 37 de milioane de biciclete în perioada anchetei de reexaminare. Această capacitate ar fi suficientă pentru a acoperi de două ori consumul de pe piața Uniunii.

(295)

În plus, astfel cum a confirmat Asociația chineză pentru biciclete, producătorii-exportatori chinezi sunt orientați în principal spre export, 75 % din producția lor fiind exportată anual (99).

(296)

Din aceste motive, s-a concluzionat că producătorii-exportatori chinezi sunt orientați spre export și că ar avea suficientă capacitate disponibilă neutilizată pentru a-și crește substanțial exporturile către UE în cazul în care s-ar abroga măsurile.

4.6.5.   Existența măsurilor de restricționare a comerțului în alte țări terțe în ceea ce privește exporturile de biciclete din RPC

(297)

Astfel cum se menționează în considerentul 196, există o serie de obstacole în calea comerțului în unele dintre principalele piețe de export de biciclete ale RPC, cum ar fi Argentina și Mexic, unde sunt în vigoare măsuri antidumping.

(298)

În plus, astfel cum se menționează în considerentul 197, creșterea taxelor ad valorem la import în SUA (25 %) pentru importurile de biciclete originare din RPC a făcut ca piața din SUA să fie mai puțin atractivă.

(299)

În afară de atractivitatea pieței UE menționate în considerentele 287 și 290, limitările impuse pe aceste piețe de export ale RPC reprezintă un alt indiciu că piața Uniunii ar fi vizată în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

4.6.6.   Analiza industriei Uniunii și probabilitatea reapariției prejudiciului

(300)

Ancheta a arătat că importurile din RPC au continuat să fie efectuate la prețuri de dumping și că nu există indicii că aceste practici de dumping vor înceta în viitor.

(301)

În plus, în cazul abrogării măsurilor, se poate aștepta în mod rezonabil ca, drept consecință a atractivității pieței Uniunii, a capacității disponibile neutilizate din RPC și a existenței obstacolelor în calea comerțului pe alte piețe, să existe o creștere substanțială a importurilor către UE efectuate la prețuri de dumping, generatoare de prejudiciu, care subcotează prețul de vânzare al industriei Uniunii.

(302)

În acest scenariu, exporturile din China către UE ar câștiga rapid cotă de piață de la industria Uniunii, care s-ar confrunta cu o scădere imediată a volumelor de vânzări și cu o creștere a costurilor unitare fixe.

(303)

În plus, având în vedere sensibilitatea la prețuri a anumitor canale de distribuție și nivelul probabil al prețurilor importurilor din China, industria Uniunii va fi probabil obligată să își scadă prețurile pentru a-și păstra cota de piață. Creșterea costurilor fixe, combinată cu o scădere a prețurilor de vânzare, ar afecta imediat negativ rentabilitatea industriei Uniunii, care a rămas mult sub profitul-țintă pe parcursul întregii perioade examinate. În consecință, industria Uniunii ar înregistra pierderi, situația economică generală a industriei Uniunii ar fi afectată negativ și ar reapărea un prejudiciu important.

(304)

Având în vedere legăturile din sector, și situația partenerilor de subcontractare ar fi afectată, în sensul scăderii volumului de producție și al creșterii costurilor fixe. Pe termen lung, activitatea industriei Uniunii, în ansamblu, ar fi în pericol, ceea ce ar conduce la închiderea mai multor centre de producție.

(305)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că există o mare probabilitate de reapariție a prejudiciului cauzat de importurile din RPC în cazul în care s-ar abroga măsurile.

5.   INTERESUL UNIUNII

5.1.   Introducere

(306)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, s-a analizat dacă menținerea măsurilor antidumping existente nu ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblu.

(307)

Ar trebui reamintit în primul rând faptul că, în cadrul anchetelor anterioare, s-a considerat că adoptarea de măsuri nu este împotriva interesului Uniunii.

(308)

Toate părțile interesate au avut posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în temeiul articolului 21 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(309)

Din aceste motive, Comisia a examinat dacă, în pofida concluziilor privind probabilitatea unei continuări a dumpingului și a reapariției prejudiciului, există motive imperioase pentru a se concluziona că menținerea măsurilor existente nu ar fi în interesul Uniunii.

5.2.   Interesul industriei Uniunii

(310)

Ancheta a arătat că industria Uniunii se află încă într-o situație vulnerabilă. În cazul expirării măsurilor, situația industriei Uniunii s-ar deteriora rapid, rezultând din nou pierderi pe termen scurt și dispariția progresivă a întregii industrii pe termen lung.

(311)

Astfel cum se menționează în considerentul 14, se reamintește faptul că o parte importantă a producției este subcontractată partenerilor de subcontractare, care au efectuat investiții semnificative în produsul care face obiectul reexaminării în cursul perioadei examinate. Având în vedere că partenerii de subcontractare depind în mare măsură, la nivel de activitate, de partenerii lor de afaceri, ar fi afectată și situația lor dacă s-ar abroga măsurile.

(312)

Din aceste motive, s-a concluzionat că menținerea măsurilor asupra importurilor din RPC este în interesul industriei Uniunii, deoarece i-ar permite să își stabilizeze în continuare poziția pe piață și să își securizeze locurile de muncă. De asemenea, menținerea măsurilor ar permite industriei Uniunii să valorifice avantajele investițiilor semnificative realizate în cursul perioadei examinate pentru a-și asigura dezvoltarea viitoare.

5.3.   Interesul producătorilor de biciclete electrice

(313)

În ianuarie 2019, Comisia, prin Regulamentele de punere în aplicare (UE) 2019/72 (100) și 2019/73 (101), a instituit măsuri compensatorii și măsuri antidumping asupra importurilor de biciclete electrice originare din RPC.

(314)

Astfel cum se menționează în considerentul 206, o parte a industriei Uniunii este, de asemenea, implicată în producția de biciclete electrice, pentru care utilizează, în mare măsură, aceleași instalații, forță de muncă și linii de asamblare ca și pentru produsul care face obiectul reexaminării. În acest sens, orice scădere a producției de biciclete convenționale și a volumelor de vânzări în urma abrogării măsurilor ar avea un impact negativ asupra activității de producție a bicicletelor electrice din Uniune. De fapt, costurile fixe ar trebui să fie absorbite în cazul scăderii volumului de producție, generându-se astfel creșterea costurilor și fiind afectată negativ situația financiară a acestui sector interconectat.

(315)

În observațiile sale privind informarea finală, CCCME a susținut că bicicletele chinezești nu vor pătrunde masiv în Uniune și că producția totală de biciclete și de biciclete electrice va crește în mod cert. Potrivit CCCME, în niciun caz nu va avea loc pretinsa posibilitate de a apărea costuri fixe care ar trebui să fie absorbite cu un volum de producție mai mic.

(316)

Comisia a analizat deja mai sus, în considerentele 301 și 302, evoluția preconizată a importurilor din China în cazul în care măsurile ar expira și efectul negativ extins asupra producției de biciclete. Având în vedere că producția de biciclete electrice este destul de limitată (de 10 ori mai scăzută decât producția de biciclete convenționale în 2016), este puțin probabil ca o creștere a producției de biciclete electrice să poată compensa efectele negative asupra costurilor fixe cauzate de scăderea producției de biciclete convenționale.

(317)

Prin urmare, afirmația CCCME a fost respinsă.

(318)

În plus, având în vedere similitudinile dintre bicicletele convenționale și cele electrice, abrogarea măsurilor privind produsul care face obiectul reexaminării ar stimula declararea falsă a bicicletelor electrice ca fiind biciclete convenționale la importul în UE, ceea ce ar conduce la fraudă în ceea ce privește măsurile aplicabile bicicletelor electrice. În aceste condiții, eficacitatea măsurilor antidumping și antisubvenții impuse în cazul bicicletelor electrice ar fi subminată considerabil, iar industria bicicletelor electrice din Uniune ar fi afectată negativ.

(319)

În observațiile sale privind informarea finală, CCCME a susținut că bicicletele convenționale și cele electrice sunt produse complet diferite și că prețul bicicletelor electrice este, în mod normal, mult mai ridicat decât cel al bicicletelor convenționale. În această situație, este ușor pentru autoritățile vamale ale statelor membre să facă distincția între cele două produse și, prin urmare, nu va exista nicio posibilitate de declarare vamală falsă.

(320)

Comisia observă că, în mare măsură, bicicletele electrice sunt destul de asemănătoare cu bicicletele convenționale în ceea ce privește componentele și prețurile. Principala diferență este făcută de motor și de baterie, care ar putea fi integrate într-o etapă ulterioară. Prin urmare, declararea vamală falsă ar putea fi considerată probabilă. Și faptul că, în acest sector, există un trecut îndelungat de eludare a măsurilor antidumping, astfel cum se menționează în considerentele 1, 3 și 4, sprijină această concluzie.

(321)

Prin urmare, Comisia a respins afirmația de mai sus.

(322)

În consecință, s-a concluzionat că menținerea măsurilor în vigoare pentru produsul care face obiectul reexaminării ar fi, de asemenea, în interesul producătorilor de biciclete electrice.

5.4.   Interesul producătorilor de piese pentru biciclete

(323)

Conform unei cercetări recente (102) realizate în comun de EBMA și de CONEBI, în 2018, peste 400 de întreprinderi fabricau piese și componente atât pentru biciclete convenționale, cât și electrice, în 20 de state membre diferite. Aceste întreprinderi lucrau cu peste 22 000 de angajați în total.

(324)

Trebuie reamintit că, astfel cum se explică în considerentul 1, măsurile antidumping au fost extinse la importurile anumitor piese de biciclete originare din RPC ca urmare a unei anchete privind eludarea. În urma acestei anchete, a fost introdus un sistem de scutire pentru a încuraja producția locală de piese de bicicletă prin limitarea conținutului chinez de piese de biciclete utilizat la mai puțin de 60 % din valoarea totală. În consecință, producătorii de biciclete sunt stimulați să cumpere piese din afara RPC și, într-o măsură semnificativă, să le achiziționeze de la nivelul local, ceea ce asigură, în plus, un timp scurt de livrare și reduce nivelul stocurilor. În consecință, producătorii de piese pentru biciclete beneficiază, de asemenea, de extinderea măsurilor existente la piesele de bicicletă esențiale.

(325)

În plus, în perioada examinată, furnizorii de piese au depus eforturi semnificative pentru a „repatria” producția de piese și componente înapoi în UE prin investiții semnificative în cercetare și dezvoltare și în instalații. Având în vedere caracterul specific al acestor investiții și relația de lungă durată dintre cele două sectoare, sustenabilitatea industriei de piese pentru biciclete este strâns legată de existența unei industrii viabile a bicicletelor în Uniune. Orice scădere a volumului de producție și de vânzări pentru industria bicicletelor din Uniune ar avea un efect negativ asupra industriei de piese pentru biciclete.

(326)

În observațiile sale privind informarea finală, CCCME a susținut că, în cazul în care măsurile ar expira, nu vor exista consecințe negative pentru producătorii de componente de biciclete, dat fiind că producția și volumul vânzărilor industriei de biciclete din Uniune nu vor scădea. În plus, componentele vor fi utilizate pentru producția de biciclete electrice, care va crește.

(327)

Comisia a reiterat argumentele menționate în considerentul 316. Este probabil ca abrogarea măsurilor să aibă un efect negativ extins asupra producției de biciclete care nu ar putea fi compensat printr-o creștere a producției de biciclete electrice. Industria componentelor pentru biciclete este strâns legată de aceasta și, prin urmare, va fi imediat afectată.

(328)

Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(329)

Din aceste motive, s-a stabilit că, în cazul abrogării măsurilor, industria de piese pentru biciclete din UE ar suferi, de asemenea, consecințe negative. Prin urmare, s-a concluzionat că instituirea măsurilor antidumping ar fi în interesul industriei producătoare de piese pentru biciclete.

5.5.   Interesul importatorilor independenți

(330)

Astfel cum se menționează în considerentele 15 și 16, Comisia a invitat toți importatorii independenți să participe la anchetă și a contactat direct 75 de importatori. La fel ca în cazul ultimei anchete de reexaminare, niciunul dintre aceștia nu și-a manifestat disponibilitatea și nu a cooperat în niciun fel la anchetă.

(331)

Trebuie reamintit faptul că obiectivul măsurilor antidumping nu este de a împiedica importurile, ci de a restabili condițiile de concurență loială și de a garanta faptul că importurile nu sunt efectuate la prețuri de dumping generatoare de prejudiciu.

(332)

Ancheta a constatat că un volum semnificativ de importuri, reprezentând o cotă de piață de peste 17 % în perioada anchetei de reexaminare, provenea din țări care nu fac obiectul măsurilor antidumping. În plus, astfel cum se menționează în considerentul 227, majoritatea importurilor din alte țări care fac obiectul măsurilor, reprezentând o cotă de piață de peste 15 % în perioada anchetei de reexaminare, proveneau de la producători autentici, care erau scutiți de extinderea măsurilor. În consecință, având în vedere că importurile care nu făceau obiectul măsurilor reprezintă peste 32 % din cota de piață în cursul perioadei anchetei de reexaminare, s-a considerat că importatorii ar putea totuși să se aprovizioneze cu biciclete dintr-o gamă largă de țări.

(333)

Pe baza celor de mai sus, s-a concluzionat că măsurile în vigoare în prezent nu au avut niciun efect negativ important asupra situației importatorilor și că menținerea măsurilor nu i-ar afecta în mod necorespunzător.

5.6.   Interesul utilizatorilor

(334)

Trebuie reamintit, în primul rând, că în anchetele anterioare s-a concluzionat că impactul măsurilor nu ar fi semnificativ pentru utilizatori/consumatori.

(335)

Federația Cicliștilor Europeni („ECF”), reprezentând asociații și federații de cicliști, și Cykelfrämjandet, organizația cicliștilor din Suedia, și-au exprimat sprijinul pentru menținerea măsurilor. Acestea au susținut că cicliștii ar avea de câștigat din furnizarea de produse cu standarde înalte de calitate și de siguranță, întrucât bicicletele foarte ieftine nu ar respecta standardele de siguranță și ar descuraja ciclismul prin faptul că nu sunt confortabile la utilizare, nu sunt fiabile și nu dispun de accesoriile necesare pentru utilizarea zilnică. Aceste organizații au susținut, de asemenea, că consumatorii acordă prioritate calității înaintea prețului și că bicicletele disponibile la prețuri și calitate reduse periclitează experiența și siguranța cicliștilor.

(336)

S-a estimat că impactul taxelor antidumping asupra prețului de consum nu este semnificativ, deoarece anumiți producători chinezi beneficiază de taxe zero și, pe de altă parte, există și sunt prezente pe piața UE și alte surse de aprovizionare. În plus, majoritatea producătorilor de biciclete din Uniune funcționează în cadrul sistemului de scutire în temeiul căruia piesele de bicicletă esențiale pot fi importate din RPC fără taxe până la un nivel de 60 % din valoarea totală a pieselor utilizate. Pe lângă faptul că asigură condiții de concurență echitabile, acest aspect intensifică concurența pe piață între bicicletele produse în UE și bicicletele importate.

(337)

În observațiile sale privind informarea finală, CCCME a susținut că costul de achiziționare a bicicletelor pentru consumatorii din Uniune a crescut și că persoanele cu venituri mici nu pot cumpăra o bicicletă din cauza măsurilor antidumping. CCCME a adăugat că natura măsurilor antidumping este de a proteja interesele producătorilor minoritari de vârf de gamă, în detrimentul mediului și al sănătății publice.

(338)

Comisia a observat că, prin continuarea măsurilor, s-a sporit diversitatea furnizorilor și, în consecință, diversitatea prețurilor. Astfel cum s-a prezentat în tabelele 6 și 7 din considerentele 223 și 228, prețurile medii de import din alte țări au fost adesea mai mici decât prețurile de import din RPC. Prin urmare, măsurile nu au avut un impact negativ asupra consumatorilor din Uniune.

(339)

În ceea ce privește a doua afirmație a CCCME, Comisia a reiterat răspunsul său din considerentul 268 și a făcut trimitere la tabelul 12 din considerentul 250, în care prețul mediu de vânzare în Uniune a variat între 118 și 129/bucată și, cu siguranță, nu poate fi considerat un preț orientativ al unei biciclete de vârf de gamă.

(340)

Și aceste două afirmații au fost respinse.

(341)

Pe această bază, se confirmă faptul că măsurile în vigoare în prezent nu au avut niciun efect negativ asupra situației financiare a utilizatorilor și că menținerea măsurilor nu i-ar afecta în mod necorespunzător.

5.7.   Interesul altor părți

(342)

Industria bicicletelor din Uniune este formată din aproximativ 400 de întreprinderi, în special IMM-uri, și avea peste 20 000 de angajați direcți pe piața Uniunii în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Sindicatul European IndustriALL, o federație a sindicatelor independente care reprezintă lucrători manuali și nemanuali din diferite sectoare, și-a exprimat sprijinul pentru menținerea măsurilor. Acesta a susținut că măsurile ar consolida dezvoltarea acestui sector, care se preconizează că va angaja în total 200 000 de persoane în următorii cinci ani. De asemenea, federația sindicală a susținut că măsurile ar permite sectorului să facă față provocărilor strategice legate de transformarea bicicletelor în biciclete inteligente sau de organizarea unei economii circulare pentru biciclete (reciclare, reutilizare, refabricare).

(343)

AEGIS Europe, care reunește 25 de asociații industriale europene, și-a exprimat, de asemenea, sprijinul față de măsurile în cauză, susținând că acestea asigură condiții de concurență echitabile și abordează distorsiunile pieței pe care le generează pe scena comerțului internațional un model economic dirijat de stat, care perturbă schimburile.

5.8.   Concluzie

(344)

Pe baza informațiilor disponibile cu privire la interesul Uniunii, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase împotriva menținerii măsurilor antidumping definitive asupra importurilor de biciclete originare din RPC.

6.   MĂSURILE ANTIDUMPING

(345)

Toate părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și la considerentele esențiale pe baza cărora s-a intenționat menținerea măsurilor antidumping în vigoare aplicabile importurilor de biciclete originare din RPC. Părților li s-a acordat, de asemenea, o perioadă în care să poată prezenta observații în urma acestei informări. Informațiile transmise în scris și observațiile au fost luate în considerare în mod corespunzător.

(346)

Din considerațiile de mai sus rezultă că, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, ar trebui menținute măsurile antidumping aplicabile importurilor de biciclete originare din RPC impuse prin Regulamentul (UE) nr. 502/2013 al Consiliului, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/49, și extinderile acestora prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 501/2013 și în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/776.

(347)

Orice cerere care solicită aplicarea acestor niveluri individuale ale taxei antidumping (de exemplu, în urma unei modificări a denumirii entității sau după înființarea de noi entități de producție sau de vânzare) ar trebui adresată imediat Comisiei (103), însoțită de toate informațiile relevante, în special orice modificare a activităților societății legate de producție, vânzările interne și de export asociate, de exemplu, cu această schimbare de denumire sau cu modificarea entităților de producție și de vânzare. Dacă este necesar, regulamentul va fi modificat în consecință, prin actualizarea listei societăților care beneficiază de niveluri individuale ale taxei.

(348)

Având în vedere articolul 109 din Regulamentul 2018/1046 (104), în cazul rambursării unei sume ca urmare a unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, dobânda care trebuie plătită ar trebui să fie rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(349)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul comitetului înființat prin articolul 15 alineatul (1) din regulamentul de bază,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Se instituie o taxă antidumping definitivă la importurile de biciclete și similare (inclusiv tricicluri cu cutie de transport mărfuri, însă exclusiv velocipede cu o singură roată), fără motor, care se încadrează la codurile NC 8712 00 30 și ex 8712 00 70 (coduri TARIC 8712007091, 8712007092 și 8712007099), originare din Republica Populară Chineză.

(2)   Se stabilește după cum urmează nivelul taxei antidumping definitive aplicabile prețului net franco-frontiera Uniunii, înainte de vămuire, pentru produsul descris la alineatul (1), fabricat de următoarele societăți:

Societate

Taxă definitivă

Cod adițional TARIC

Zhejiang Baoguilai Vehicle Co. Ltd

19,2 %

B772

Oyama Bicycles (Taicang) Co. Ltd

0 %

B773

Ideal (Dongguan) Bike Co., Ltd

0 %

B774

Toate celelalte societăți

[cu excepția Giant (China) Co. Ltd. – cod adițional TARIC C329 ]

48,5 %

B999

(3)   Taxa antidumping definitivă aplicabilă importurilor originare din Republica Populară Chineză, prevăzută la alineatul (2), se extinde și la importurile respectivelor biciclete și similare expediate din Indonezia, Malaysia, Sri Lanka (105) și Tunisia, indiferent dacă acestea sunt sau nu declarate ca fiind originare din Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia, încadrate în prezent la codurile NC ex 8712 00 30 și ex 8712 00 70 (codurile TARIC 8712003010 și 8712007091), cu excepția celor produse de societățile enumerate mai jos:

Țara

Societatea

Cod adițional TARIC

Indonezia

P.T. Insera Sena, 393 Jawa Street, Buduran, Sidoarjo 61252, Indonezia

B765

 

PT Wijaya Indonesia Makmur Bicycle Industries (Wim Cycle), Raya Bambe KM. 20, Driyorejo, Gresik 61177, Jawa Timur Indonesia

B766

 

P.T. Terang Dunia Internusa, (United Bike), Jl. Anggrek Neli Murni 114 Slipi, 11480, Jakarta Barat, Indonesia

B767

Sri Lanka

Asiabike Industrial Limited, No 114, Galle Road, Henamulla, Panadura, Sri Lanka

B768

 

BSH Ventures (Private) Limited, No 84, Campbell Place, Colombo-10, Sri Lanka

B769

 

Samson Bikes (Pvt) Ltd., No 110, Kumaran Rathnam Road, Colombo 02, Sri Lanka

B770

Tunisia

Euro Cycles SA, Zone Industrielle Kelaa Kebira, 4060, Sousse, Tunisia

B771

 

Look Design System Route de Tunis Km6 – BP 18, 8020 Soliman, Tunisia

C206

(4)   Taxa antidumping definitivă aplicabilă importurilor originare din Republica Populară Chineză, prevăzută la alineatul (2), se extinde și la importurile respectivelor biciclete și similare expediate din Cambodgia, Pakistan și Filipine, indiferent dacă acestea sunt sau nu declarate ca fiind originare din Cambodgia, Pakistan și Filipine, încadrate în prezent la codurile NC ex 8712 00 30 și ex 8712 00 70 (codurile TARIC 8712003020 și 8712007092), cu excepția celor produse de societățile enumerate mai jos:

Țara

Societatea

Cod adițional TARIC

Cambodgia

A and J (Cambodgia) Co., Ltd., Zona economică specială Tai Seng Bavet, Sangkar Bavet, Krong Baver, Ket Svay Rieng, Cambodgia

C035

 

Smart Tech (Cambodgia) Co., Ltd., Zona economică specială Tai Seng Bavet, Drumul național nr. 1, Orașul Bavet, Svay Rieng, Cambodgia

C036

 

Speedtech Industrial Co. Ltd., Zona economică specială Manhattan (Svay Rieng), Drumul național nr. 1, Sangkat Bavet, Krong Bavet, provincia Svay Rieng, Cambodgia

C037

 

Bestway Industrial Co., Zona economică specială Manhattan (Svay Rieng), Drumul național nr. 1, Sangkat Bavet, Krong Bavet, provincia Svay Rieng, Cambodgia

C037

Filipine

Procycle Industrial Inc., Hong Chang Compound, Brgy. Lantic, Carmona, Cavite, Filipine

C038

(5)   Sub rezerva unor dispoziții contrare, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.

(6)   Aplicarea nivelurilor taxelor antidumping individuale sau a scutirilor specificate pentru societățile menționate la alineatele (2), (3) și (4) este condiționată de prezentarea la autoritățile vamale ale statelor membre a unei facturi comerciale valabile, în care trebuie să figureze o declarație datată și semnată de un reprezentant oficial al entității care emite respectiva factură, identificat prin numele și funcția acestuia, întocmită astfel:

„Subsemnatul (Subsemnata) certific faptul că (volumul) de biciclete vândute la export în Uniunea Europeană care fac obiectul prezentei facturi au fost fabricate de (denumirea și adresa întreprinderii) (cod adițional TARIC) din (țara în cauză). Declar că informațiile furnizate în prezenta factură sunt complete și corecte.”

În cazul în care nu se prezintă o astfel de factură, se aplică nivelul taxei aplicabil pentru „toate celelalte societăți”.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 28 august 2019.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 176, 30.6.2016, p. 21.

(2)  Regulamentul (CEE) nr. 2474/93 al Consiliului din 8 septembrie 1993 de instituire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor în Comunitate de biciclete originare din Republica Populară Chineză și de percepere definitivă a taxei antidumping provizorii (JO L 228, 9.9.1993, p. 1).

(3)  Regulamentul (CE) nr. 71/97 al Consiliului din 10 ianuarie 1997 de extindere a taxei antidumping definitive instituite prin Regulamentul (CEE) nr. 2474/93 asupra bicicletelor originare din Republica Populară Chineză la importurile de anumite componente pentru biciclete din Republica Populară Chineză și de percepere a taxei extinse aplicate importurilor respective înregistrate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 703/96 (JO L 16, 18.1.1997, p. 55).

(4)  Regulamentul (CE) nr. 88/97 al Comisiei din 20 ianuarie 1997 privind autorizarea scutirii importurilor de anumite componente pentru biciclete originare din Republica Populară Chineză de la extinderea, prin Regulamentul (CE) nr. 71/97 al Consiliului, a taxei antidumping instituite prin Regulamentul (CEE) nr. 2474/93 al Consiliului (JO L 17, 21.1.1997, p. 17).

(5)  Regulamentul (UE) nr. 502/2013 al Consiliului din 29 mai 2013 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 990/2011 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de biciclete originare din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări intermediare în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 (JO L 153, 5.6.2013, p. 17).

(6)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 501/2013 al Consiliului din 29 mai 2013 de extindere a taxei antidumping definitive impuse prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 990/2011 asupra importurilor de biciclete originare din Republica Populară Chineză la importurile de biciclete expediate din Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia, indiferent dacă acestea sunt sau nu declarate ca fiind originare din Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia (JO L 153, 5.6.2013, p. 1).

(7)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/776 al Comisiei din 18 mai 2015 de extindere a taxei antidumping definitive instituite prin Regulamentul (UE) nr. 502/2013 al Consiliului asupra importurilor de biciclete originare din Republica Populară Chineză la importurile de biciclete expediate din Cambodgia, Pakistan și Filipine, indiferent dacă acestea sunt sau nu declarate ca fiind originare din Cambodgia, Pakistan sau Filipine (JO L 122, 19.5.2015, p. 4).

(8)  Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 14 decembrie 2017 în cauza C-61/16 P, EBMA/Giant (China), ECLI:EU:C:2017:968.

(9)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/49 al Comisiei din 11 ianuarie 2018 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 501/2013 al Consiliului de extindere a taxei antidumping definitive impuse prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 990/2011 asupra importurilor de biciclete originare din Republica Populară Chineză la importurile de biciclete expediate, printre altele, din Tunisia, indiferent dacă acestea sunt sau nu declarate ca fiind originare, printre altele, din Tunisia, în urma unei reexaminări în ceea ce privește un „nou exportator”, efectuată în temeiul articolului 11 alineatul (4) și al articolului 13 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 7, 12.1.2018, p. 31).

(10)  JO C 294, 5.9.2017, p. 3.

(11)  JO C 189, 4.6.2018, p. 18.

(12)  Document de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul anchetelor în materie de apărare comercială, 20 decembrie 2017, SWD(2017) 483 final/2.

(13)  Raport – capitolul 2, pp. 6-7.

(14)  Raport – capitolul 2, p. 10.

(15)  http://en.pkulaw.cn/display.aspx?cgid=311950&lib=law.

(16)  Raport – capitolul 2, pp. 20-21.

(17)  Raport – capitolul 3, pp. 41, 73-74.

(18)  Raport – capitolul 6, pp. 120-121.

(19)  Raport – capitolul 6, pp. 122-135.

(20)  Raport – capitolul 7, pp. 167-168.

(21)  Raport – capitolul 8, pp. 169-170, 200-201.

(22)  Raport – capitolul 2, pp. 15-16; Raport – capitolul 4, pp. 50, 84; Raport – capitolul 5, pp. 108-109.

(23)  Site-ul CBA: http://www.china-bicycle.com/information/?cid=11 (consultat la 26 martie 2019).

(24)  A se vedea statutul CBA: http://www.china-bicycle.com/information/?cid=33 (consultat la 27 martie 2019).

(25)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/72 al Comisiei din 17 ianuarie 2019 de instituire a unei taxe compensatorii definitive la importurile de biciclete electrice originare din Republica Populară Chineză, considerentele 136-138.

(26)  Raport – capitolul 5, pp. 100-101.

(27)  Raport – capitolul 2, p. 26.

(28)  Raport – capitolul 2, pp. 31-32.

(29)  A se vedea https://www.reuters.com/article/us-china-congress-companies-idUSKCN1B40JU.

(30)  http://money.finance.sina.com.cn/corp/view/vCI_CorpManagerInfo.php?stockid=600679&Name=%D6%DC%CE%C0%D6%D0

(31)  http://www.600818.cn/about.asp?id=5 și http://money.finance.sina.com.cn/corp/view/vCI_CorpManagerInfo.php?stockid=600818&Name=%B9%CB%BE%F5%D0%C2.

(32)  Raport – capitolele 14.1-14.3.

(33)  Raport – capitolul 4, pp. 41-42, 83.

(34)  A se vedea raportul, capitolul 14 privind oțelul, capitolul 15 privind aluminiul, capitolul 16 privind sectorul chimic (care acoperă parțial cauciucul) și capitolul 12 privind materiile prime (unde se oferă informații suplimentare privind cauciucul).

(35)  Textul complet al planului este disponibil pe site-ul web al MITI (Ministerul Industriei și Tehnologiei Informației): http://www.miit.gov.cn/n1146295/n1652858/n1652930/n3757016/c5353943/content.html.

(36)  Introducere la Planul de ajustare și modernizare a industriei siderurgice.

(37)  Al 13-lea plan cincinal pentru dezvoltare economică și socială al Republicii Populare Chineze (2016-2020), http://en.ndrc.gov.cn/newsrelease/201612/P020161207645765233498.pdf.

(38)  Raport – capitolul 14, p. 349.

(39)  Raport – capitolul 14, p. 352.

(40)  Catalogul de îndrumare în ceea ce privește restructurarea industriei (versiunea 2011) (modificat în 2013) emis prin Ordinul nr. 9 al Comisiei naționale pentru dezvoltare și reformă la 27 martie 2011 și modificat în conformitate cu Decizia Comisiei naționale pentru dezvoltare și reformă cu privire la modificarea clauzelor relevante ale Catalogului de îndrumare în ceea ce privește restructurarea industriei (versiunea 2011) emis prin Ordinul nr. 21 al Comisiei naționale pentru dezvoltare și reformă la 16 februarie 2013.

(41)  A se vedea considerentul 56 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/969 al Comisiei din 8 iunie 2017 de instituire a unor taxe compensatorii definitive la importurile de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din Republica Populară Chineză și de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/649 al Comisiei de instituire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din Republica Populară Chineză, JO [2017] L 146/17.

(42)  Comisia antidumping a Australiei, Aluminium Extrusions from China (Servicii de extrudare a aluminiului din China), REP 248, p. 79 (13 iulie 2015).

(43)  Taube, M. (2017). Analysis of Market Distortions in the Chinese Non-Ferrous Metals Industry (Analiza distorsiunilor pieței în industria metalelor neferoase din China), Think!Desk, 24 aprilie 2017, p. 51.

(44)  A se vedea, de exemplu, un raport privind eșecul autorităților provinciei Shandong de a stopa expansiunea capacității din sectorul aluminiului: https://mp.weixin.qq.com/s?__biz=MzI2OTUyMzA0Nw==&mid=2247494318&idx=1&sn=9690ca50845c19f38eafff659516817a&chksm=eaddaba6ddaa22b071a5e2588aa787ed6f6a1a964ccae55c4d85c6f7ccbfcb5cedd3cdceac9d&scene=0&pass_ticket=JFplYZoDqNTFmOPYUGJbMwF0XlC1N3hAJ3EYPpsKx6rkt4fSeZ4TwIvB5BffX4du#rd (consultat la 22 Februarie 2019).

(45)  Raportul – capitolul 15, pp. 387-388.

(46)  Raportul – capitolul 12, pp. 275-282.

(47)  Raportul – capitolul 15, pp. 378–382, 390.

(48)  Raport – capitolul 15, p. 386.

(49)  Raportul – capitolul 15, pp. 377-387.

(50)  Raport – capitolul 6, pp. 138-149.

(51)  Raport – capitolul 9, p. 216.

(52)  Raport – capitolul 9, pp. 213-215.

(53)  Raport – capitolul 9, pp. 209-211.

(54)  A se vedea considerentele 503-515 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/72 al Comisiei din 17 ianuarie 2019 de instituire a unei taxe compensatorii definitive la importurile de biciclete electrice originare din Republica Populară Chineză (JO L 16, 18.1.2019, p. 5) (C/2019/43).

(55)  A se vedea considerentele 478-493 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1690 al Comisiei din 9 noiembrie 2018 de instituire a unor taxe compensatorii definitive la importurile de anumite anvelope pneumatice, noi sau reșapate, din cauciuc, de tipul celor utilizate pentru autobuze sau camioane, cu un indice de sarcină de peste 121, originare din Republica Populară Chineză și de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/1579 al Comisiei de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii impuse la importurile de anumite anvelope pneumatice, noi sau reșapate, din cauciuc, de tipul celor utilizate pentru autobuze sau camioane, cu un indice de sarcină de peste 121, originare din Republica Populară Chineză și de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/163 (JO L 283, 12.11.2018, p. 1) (C/2018/7349).

(56)  Raport – capitolul 13, pp. 332-337.

(57)  Raport – capitolul 13, p. 336.

(58)  Raport – capitolul 13, pp. 337-341.

(59)  Raport – capitolul 6, pp. 114-117.

(60)  Raport – capitolul 6, p. 119.

(61)  Raport – capitolul 6, p. 120.

(62)  Raport – capitolul 6, pp. 121-122, 126-128, 133-135.

(63)  Raport, ibidem.

(64)  Raport – capitolul 14, pp. 362-363, care enumeră anchetele de apărare comercială ale UE (privind anumite produse laminate plate la cald din fier, oțel nealiat sau aliat, originare din Republica Populară Chineză și privind anumite produse din oțel cu acoperire organică, originare din Republica Populară Chineză), precum și ancheta de apărare comercială efectuată de autoritățile australiene, canadiene, indiene sau americane.

(65)  Raport – capitolul 6, p. 127, în special în ceea ce privește estimarea FMI.

(66)  A se vedea alineatele (175)-(346) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/72 al Comisiei din 17 ianuarie 2019 de instituire a unei taxe compensatorii definitive la importurile de biciclete electrice originare din Republica Populară Chineză (JO L 16, 18.1.2019, p. 5) (C/2019/43).

(67)  A se vedea alineatele (347)-(367), ibidem.

(68)  A se vedea alineatele (551)-(557), ibidem.

(69)  A se vedea alineatele (562)-(575), ibidem.

(70)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/72 al Comisiei din 17 ianuarie 2019 de instituire a unei taxe compensatorii definitive la importurile de biciclete electrice originare din Republica Populară Chineză.

(71)  A se vedea hotărârea Curții din 28 februarie 2018 în cauza C-301/16 P.

(72)  World Bank Open Data – Venituri medii-superioare, https://data.worldbank.org/income-level/upper-middle-income.

(73)  În cazul în care produsul care face obiectul reexaminării nu este fabricat în nicio țară cu un nivel similar de dezvoltare, se poate lua în considerare fabricarea unui produs din aceeași categorie generală și/sau sector cu produsul care face obiectul reexaminării.

(74)  Sursa: Baza de date Orbis, furnizată de Bureau Van Dick (https://orbis.bvdinfo.com/version-2019228/home.serv?product=OrbisNeo).

(75)  Global Trade Atlas – GTA (https://www.gtis.com/gta/secure/htscty_wta.cfm).

(76)  Thailanda a fost eliminată din lista țărilor beneficiare ale SGP enumerate în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 978/2012 începând cu 1 ianuarie 2015, în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) nr. 1421/2013 al Comisiei.

(77)  Sursa: Baza de date Orbis, furnizată de Bureau Van Dick (https://orbis.bvdinfo.com/version-2019228/home.serv?product=OrbisNeo).

(78)  Sursa: Baza de date Orbis, furnizată de Bureau Van Dick (https://orbis.bvdinfo.com/version-2019228/home.serv?product=OrbisNeo).

(79)  http://comext.eurostat.ec.europa.eu/ANALYTICAL_S10_V17_ECAS/Analytical.html.

(80)  https://ec.europa.eu/eurostat/web/energy/data/main-tables.

(81)  https://www.bloomberg.com/.

(82)  Întrucât, la 4 iulie 2018, societatea Yong Yi nu își retrăsese încă cooperarea la anchetă, informațiile furnizate de aceasta în anexa III au fost folosite ca sursă.

(83)  https://ec.europa.eu/eurostat/web/energy/data/database.

(84)  Sursa: Baza de date Orbis, furnizată de Bureau Van Dick (https://orbis.bvdinfo.com/version-2019228/home.serv?product=OrbisNeo).

(85)  Calculate ca medie a veniturilor din exploatare minus profitul din exploatare, minus profitul financiar, minus costul bunurilor vândute (costurile materialelor, costurile cu salariații, deprecierea și amortizarea).

(86)  Calculat ca profit înainte de impozitare rămas după scăderea costului bunurilor vândute (costurile materialelor, costurile cu salariații, deprecierea și amortizarea).

(87)  Regulamentul (UE) 2017/2321 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2017 de modificare a Regulamentului (UE) 2016/1036 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene și a Regulamentului (UE) 2016/1037 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (JO L 338, 19.12.2017, p. 1).

(88)  Capacitatea totală a fost calculată prin extrapolare: presupunând că producția totală de 80 de milioane de unități reprezintă 68 % din capacitatea totală, rezultă că aceasta din urmă este egală cu 117 milioane de unități.

(89)  Regulamentul (UE) nr. 502/2013 al Consiliului din 29 mai 2013 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 990/2011 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de biciclete originare din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări intermediare în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 (JO L 153, 5.6.2013, p. 17).

(90)  Sursa: Global Trade Atlas – GTA (https://www.gtis.com/gta/secure/htscty_wta.cfm), date statistice disponibile la nivelul codului SA 871200 (produsul în cauză: codurile NC 8712 00 30 și 8712 00 70).

(91)  https://www.usitc.gov/tata/hts/index.htm, Comisia pentru comerț internațional a SUA – Nomenclatura tarifară armonizată oficială pe 2019.

(92)  https://www.federalregister.gov/documents/2019/05/09/2019-09681/notice-of-modification-of-section-301-action-chinas-acts-policies-and-practices-related-to.

(93)  Sursa: Global Trade Atlas – GTA.

(94)  https://www.federalregister.gov/documents/2019/05/09/2019-09681/notice-of-modification-of-section-301-action-chinas-acts-policies-and-practices-related-to.

(95)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/73 al Comisiei din 17 ianuarie 2019 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de colectare definitivă a taxei provizorii instituite la importurile de biciclete electrice originare din Republica Populară Chineză (JO L 16, 18.1.2019, p. 108).

(96)  Sursa: statistici bazate pe datele raportate Comisiei de către statele membre în conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(97)  https://ec.europa.eu/eurostat/en/web/products-datasets/-/EARN_MW_CUR.

(98)  Observațiile EBMA de la 1 mai 2019.

(99)  http://www.china-bicycle.com/information/?cid=11.

(100)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/72 al Comisiei din 17 ianuarie 2019 de instituire a unei taxe compensatorii definitive la importurile de biciclete electrice originare din Republica Populară Chineză (JO L 16, 18.1.2019, p. 5).

(101)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/73 al Comisiei din 17 ianuarie 2019 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de colectare definitivă a taxei provizorii instituite la importurile de biciclete electrice originare din Republica Populară Chineză (JO L 16, 18.1.2019, p. 108).

(102)  „Piața europeană a bicicletelor – cifrele privind ocuparea forței de muncă și investițiile în 2018”, actualizată în martie 2019, p. 5.

(103)  Comisia Europeană, Direcția Generală Comerț, Direcția H, B-1049 Bruxelles, Belgia.

(104)  Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).

(105)  Inclusiv City Cycle Industries – cod adițional TARIC B131 [Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/28 al Comisiei din 9 ianuarie 2018 de reinstituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de biciclete, indiferent dacă acestea sunt sau nu declarate ca fiind originare din Sri Lanka, fabricate de City Cycle Industries (JO L 5, 10.1.2018, p. 27)].


Top