Accept Refuse

EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32019R0787

Regulamentul (UE) 2019/787 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 privind definirea, descrierea, prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase, utilizarea denumirilor băuturilor spirtoase în prezentarea și etichetarea altor produse alimentare, protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase, utilizarea alcoolului etilic și a distilatelor de origine agricolă în băuturile alcoolice, și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 110/2008

PE/75/2018/REV/1

OJ L 130, 17.5.2019, p. 1–54 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

In force

ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2019/787/oj

17.5.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 130/1


REGULAMENTUL (UE) 2019/787 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 17 aprilie 2019

privind definirea, descrierea, prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase, utilizarea denumirilor băuturilor spirtoase în prezentarea și etichetarea altor produse alimentare, protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase, utilizarea alcoolului etilic și a distilatelor de origine agricolă în băuturile alcoolice, și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 110/2008

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 43 alineatul (2) și articolul 114 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (2),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (3) s-a dovedit eficace în ceea ce privește reglementarea sectorului băuturilor spirtoase. Cu toate acestea, având în vedere experiența recentă și inovarea tehnologică, evoluțiile pieței și evoluția așteptărilor consumatorilor, este necesară actualizarea normelor aplicabile definirii, descrierii, prezentării și etichetării băuturilor spirtoase, precum și reexaminarea modalităților de înregistrare și protejare a indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase.

(2)

Normele aplicabile băuturilor spirtoase ar trebui să contribuie la atingerea unui nivel înalt de protecție a consumatorilor, la eliminarea asimetriei informațiilor, la prevenirea practicilor frauduloase, precum și la asigurarea transparenței pieței și a concurenței loiale. Aceste măsuri ar trebui să protejeze reputația pe care băuturile spirtoase produse în Uniune au dobândit-o în cadrul Uniunii și pe piața mondială, ținând în continuare seama de practicile tradiționale utilizate în procesul de producție a băuturilor spirtoase, precum și de cererea tot mai mare privind protecția și informarea consumatorilor. Inovarea tehnologică ar trebui, de asemenea, luată în considerare în ceea ce privește băuturile spirtoase, în cazul în care aceasta duce la îmbunătățirea calității, fără a afecta caracterul tradițional al băuturilor spirtoase în cauză.

(3)

Băuturile spirtoase reprezintă un debușeu important pentru sectorul agricol al Uniunii și există o strânsă legătură între producția de băuturi spirtoase și acest sector. Această legătură determină calitatea, siguranța și reputația băuturilor spirtoase produse în Uniune. Prin urmare, cadrul de reglementare ar trebui să sublinieze această legătură strânsă cu sectorul agroalimentar.

(4)

Normele aplicabile băuturilor spirtoase constituie un caz particular în raport cu normele generale stabilite pentru sectorul agroalimentar și ar trebui să țină seama și de metodele de producție tradiționale utilizate în diferite state membre.

(5)

Prezentul regulament ar trebui să stabilească criterii clare cu privire la definirea, descrierea, prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase, precum și la protecția indicațiilor geografice, și ar trebui să nu aducă atingere diversității limbilor oficiale și a alfabetelor din Uniune. De asemenea, prezentul regulament ar trebui să prevadă norme cu privire la folosirea alcoolului etilic și a distilatelor de origine agricolă la producerea băuturilor alcoolice și cu privire la utilizarea denumirilor legale ale băuturilor spirtoase în prezentarea și etichetarea produselor alimentare.

(6)

Pentru a răspunde așteptărilor consumatorilor și pentru a respecta practicile tradiționale, ar trebui ca alcoolul etilic și distilatele utilizate pentru producerea băuturilor spirtoase să fie exclusiv de origine agricolă.

(7)

În interesul consumatorilor, prezentul regulament ar trebui să se aplice tuturor băuturilor spirtoase introduse pe piața Uniunii, indiferent dacă sunt produse în statele membre sau în țări terțe. Pentru a menține și a îmbunătăți reputația pe piața mondială a băuturilor spirtoase produse în Uniune, prezentul regulament ar trebui să se aplice și băuturilor spirtoase produse în Uniune pentru export.

(8)

Definițiile băuturilor spirtoase și cerințele tehnice pentru acestea, precum și clasificarea băuturilor spirtoase pe categorii ar trebui să continue să țină seama de practicile tradiționale. Ar trebui să se stabilească, de asemenea, norme specifice pentru anumite băuturi spirtoase care nu sunt incluse în lista de categorii.

(9)

Regulamentele (CE) nr. 1333/2008 (4) și (CE) nr. 1334/2008 (5) ale Parlamentului European și ale Consiliului se aplică și băuturilor spirtoase. Cu toate acestea, este necesar să se stabilească norme suplimentare privind coloranții și aromele, aplicabile numai băuturilor spirtoase. Totodată, este necesar să se stabilească norme suplimentare privind diluarea și dizolvarea aromelor, a coloranților și a altor ingrediente autorizate, aplicabile numai producției de băuturi alcoolice.

(10)

Ar trebui stabilite norme privind denumirile legale care urmează să fie utilizate pentru băuturile spirtoase introduse pe piața Uniunii, pentru a asigura că aceste denumiri legale se utilizează într-un mod armonizat la nivelul întregii Uniuni și pentru a asigura informarea transparentă a consumatorilor.

(11)

Având în vedere importanța și complexitatea sectorului băuturilor spirtoase, este necesar să se stabilească norme specifice privind descrierea, prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase, în special în ceea ce privește utilizarea denumirilor legale, a indicațiilor geografice, a termenilor compuși și a aluziilor în descriere, prezentare și etichetare.

(12)

Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (6) ar trebui să se aplice descrierii, prezentării și etichetării băuturilor spirtoase, cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezentul regulament. În acest sens, având în vedere importanța și complexitatea sectorului băuturilor spirtoase, este oportun să se stabilească în prezentul regulament norme specifice privind descrierea, prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase în plus față de cele prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 1169/2011. Aceste norme specifice ar trebui, de asemenea, să împiedice utilizarea improprie a termenului „băutură spirtoasă” și a denumirilor legale ale băuturilor spirtoase în legătură cu produsele care nu respectă definițiile și cerințele stabilite în prezentul regulament.

(13)

Pentru a asigura utilizarea uniformă a termenilor compuși și a aluziilor în statele membre, și pentru a pune la dispoziția consumatorilor informații adecvate, protejându-i astfel de posibilitatea de a fi induși în eroare, este necesar să se stabilească dispoziții privind folosirea acestora în scopul prezentării băuturilor spirtoase și a altor produse alimentare. Dispozițiile respective sunt menite și să protejeze reputația băuturilor spirtoase utilizate în acest context.

(14)

Pentru a oferi consumatorilor informații adecvate, ar trebui prevăzute dispoziții privind descrierea, prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase care îndeplinesc condițiile necesare pentru a putea fi considerate ca fiind amestecuri sau cupaje.

(15)

Deși este important să se asigure că, în general, perioada de maturare sau vechimea declarată în descrierea, prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase se referă numai la cea mai nouă componentă alcoolică, pentru a se ține seama de procedeele tradiționale de învechire folosite în statele membre, ar trebui să fie posibil să se prevadă, prin intermediul unor acte delegate, o derogare de la această regula generală și mecanisme adecvate de control în ceea ce privește brandy-urile produse utilizând sistemul tradițional dinamic de învechire cunoscut sub numele de „criaderas y solera” sau „solera e criaderas”.

(16)

Din motive de securitate juridică și pentru a asigura o informare adecvată a consumatorilor, utilizarea denumirilor materiilor prime sau a adjectivelor ca denumiri legale ale anumitor băuturi spirtoase nu ar trebui să excludă utilizarea denumirilor unor astfel de materii prime sau adjective la prezentarea și etichetarea altor produse alimentare. Din aceleași motive, utilizarea cuvântului german „-geist” ca denumire legală a unei categorii de băuturi spirtoase nu ar trebui să excludă utilizarea acestui cuvânt ca denumire fantezistă care completează denumirea legală a altor băuturi spirtoase sau denumirea altor băuturi alcoolice, cu condiția ca o astfel de utilizare să nu inducă în eroare consumatorul.

(17)

Pentru a garanta informarea adecvată a consumatorilor și pentru a îmbunătăți metodele producției de calitate, ar trebui ca denumirea legală a oricărei băuturi spirtoase care nu a fost îndulcită să poată fi completată cu termenul „sec” sau „dry”, deci cu termenul respectiv tradus în limba sau în limbile statului membru relevant sau netradusă, astfel cum se indică în caractere cursive în prezentul regulament. Totuși, conform principiului că informațiile referitoare la produsele alimentare trebuie să nu fie înșelătoare, în special să nu sugereze că produsul alimentar posedă caracteristici speciale, cu toate că toate produsele alimentare similare posedă astfel de caracteristici, această normă nu ar trebui să se aplice băuturilor spirtoase care, în temeiul prezentului regulament, nu pot fi îndulcite, nici măcar pentru completarea gustului, îndeosebi pentru whisky sau whiskey. Norma nu ar trebui să se aplice nici ginului, ginului distilat sau London gin, cărora ar trebui să li se aplice în continuare norme specifice de îndulcire și etichetare. În plus, ar trebui să fie posibilă etichetarea cu „sec” sau „dry” a lichiorurilor, lichiorurile care au, în special, un gust acrișor, amar, picant, acidulat, acru sau de citrice, indiferent de gradul lor de îndulcire. O astfel de etichetare nu riscă să inducă în eroare consumatorul, întrucât lichiorurile trebuie să aibă un conținut minim de zahăr. În mod corespunzător, în cazul lichiorurilor, nu ar trebui să se interpreteze că termenul „sec” sau „dry” indică faptul că băutura spirtoasă nu a fost îndulcită.

(18)

Pentru a ține cont de așteptările consumatorilor în ceea ce privește materiile prime utilizate pentru votcă, în special în statele membre cu o tradiție în producerea acesteia, ar trebui furnizate informații adecvate despre materiile prime utilizate în cazul în care votca este produsă din materii prime de origine agricolă, altele decât cereale sau cartofi sau ambele.

(19)

Pentru a asigura și a verifica aplicarea legislației referitoare la normele privind învechirea și etichetarea, precum și pentru a combate frauda, ar trebui să fie obligatorie indicarea, în documentele administrative electronice, a denumirii legale și a perioadei de maturare a oricărei băuturi spirtoase.

(20)

Este posibil ca, în anumite cazuri, operatorii din sectorul alimentar să dorească să indice locul de proveniență al băuturilor spirtoase, altul decât indicațiile geografice și mărcile, pentru a atrage atenția consumatorilor asupra calităților produsului lor. Prin urmare, ar trebui prevăzute dispoziții specifice privind indicarea locului de proveniență în descrierea, prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase. În plus, obligația de a indica țara de origine sau locul de proveniență a unui ingredient primar, stabilită în Regulamentul (UE) nr. 1169/2011, nu ar trebui să se aplice în cazul băuturilor spirtoase, chiar dacă țara de origine sau locul de proveniență a ingredientului primar al unei băuturi spirtoase nu este același cu locul de proveniență menționat în descrierea, prezentarea sau etichetarea băuturii spirtoase respective.

(21)

Pentru a proteja reputația anumitor băuturi spirtoase, ar trebui stabilite dispoziții care să reglementeze traducerea, transcrierea și transliterarea denumirilor legale în scopul exportului.

(22)

Pentru a asigura aplicarea consecventă a prezentului regulament, ar trebui stabilite metode de referință ale Uniunii pentru analiza băuturilor spirtoase și a alcoolului etilic utilizat la producerea băuturilor spirtoase.

(23)

Folosirea capsulelor sau a foliilor pe bază de plumb pentru a acoperi dispozitivele de închidere a recipientelor care conțin băuturi spirtoase ar trebui să fie interzisă în continuare, pentru a se evita orice risc de contaminare, în special prin contact accidental cu astfel de capsule sau folii, și de poluare a mediului cu deșeuri care conțin plumb provenit din astfel de capsule sau folii.

(24)

În privința protecției indicațiilor geografice, este important să se ia în considerare, în mod corespunzător, Acordul privind aspectele legate de comerț ale drepturilor de proprietate intelectuală (denumit în continuare „Acordul TRIPS”), în special articolele 22 și 23, precum și Acordul General pentru Tarife și Comerț (denumit în continuare „Acordul GATT”), inclusiv articolul V privind libertatea de tranzit, care au fost aprobate prin Decizia 94/800/CE a Consiliului (7). Într-un astfel de cadru juridic, pentru a consolida protecția indicațiilor geografice și pentru a combate contrafacerea într-un mod mai eficace, o astfel de protecție ar trebui să se aplice și în cazul mărfurilor care intră pe teritoriul vamal al Uniunii, fără a fi puse în liberă circulație, și sunt plasate sub un regim vamal special, cum ar fi cele referitoare la tranzit, depozitare, utilizarea specifică sau prelucrare.

(25)

Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (8) nu se aplică băuturilor spirtoase. Prin urmare, ar trebui stabilite norme privind protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase. Indicațiile geografice ar trebui să fie înregistrate de către Comisie.

(26)

Ar trebui prevăzute proceduri pentru înregistrarea, modificarea și eventuala anulare a indicațiilor geografice ale Uniunii sau ale țărilor terțe, în conformitate cu Acordul TRIPS, recunoscându-se totodată, în mod automat, statutul indicațiilor geografice existente care sunt protejate în Uniune. Pentru a se asigura coerența normelor procedurale privind indicațiile geografice în toate sectoarele vizate, aceste proceduri pentru băuturile spirtoase ar trebui să fie concepute după modelul procedurilor mai exhaustive și mai bine testate aferente produselor agricole și alimentare prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, luându-se totodată în considerare aspectele specifice băuturilor spirtoase. Pentru a se simplifica procedurile de înregistrare și pentru a se garanta că informațiile destinate consumatorilor și operatorilor din sectorul alimentar sunt disponibile în format electronic, ar trebui creat un registru electronic al indicațiilor geografice. Indicațiile geografice protejate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 110/2008 ar trebui protejate automat în temeiul prezentului regulament și incluse în registrul electronic. Comisia ar trebui să finalizeze procesul de verificare a indicațiilor geografice enumerate în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 110/2008, în conformitate cu articolul 20 din același regulament.

(27)

Din motive de coerență cu normele aplicabile indicațiilor geografice pentru produsele alimentare, vitivinicole și vitivinicole aromatizate, denumirea dosarului care stabilește caracteristicile pentru băuturile spirtoase înregistrate ca indicație geografică ar trebui să fie modificată din „dosar tehnic” în „caiet de sarcini”. Dosarele tehnice depuse în cadrul oricărei cereri în temeiul Regulamentului (CE) nr. 110/2008 ar trebui considerate caiete de sarcini.

(28)

Relația dintre mărci și indicațiile geografice ale băuturilor spirtoase ar trebui să fie clarificată în raport cu criteriile de refuz, de invalidare și de coexistență. O astfel de clarificare nu ar trebui să afecteze drepturile dobândite de titularii indicațiilor geografice la nivel național sau care există în temeiul acordurilor internaționale încheiate de statele membre pentru perioada premergătoare instituirii sistemului de protecție al Uniunii în temeiul Regulamentului (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului (9).

(29)

Menținerea unui standard înalt de calitate este esențială pentru păstrarea reputației și a valorii sectorului băuturilor spirtoase. Autoritățile statelor membre ar trebui să răspundă de asigurarea menținerii acestui standard de calitate prin respectarea prezentului regulament. Comisia ar trebui să poată monitoriza și verifica respectarea acestuia, pentru a controla aplicarea uniformă a prezentului regulament. Prin urmare, Comisia și statele membre ar trebui să aibă obligația de a-și pune reciproc la dispoziție informații relevante.

(30)

În cadrul aplicării unei politici în domeniul calității și, în special, pentru a atinge un nivel ridicat de calitate a băuturilor spirtoase și de diversitate în cadrul acestui sector, statele membre ar trebui să fie autorizate să adopte norme mai stricte decât cele stabilite prin prezentul regulament cu privire la producerea, descrierea, definirea, prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase produse pe teritoriul lor.

(31)

Pentru a se ține seama de evoluția cerințelor consumatorilor, de progresele tehnologice, de evoluția standardelor internaționale în domeniu, de necesitatea de a îmbunătăți condițiile economice de producție și de comercializare, de procedeele tradiționale de învechire și de legislația țărilor terțe importatoare, precum și pentru a se garanta interesele legitime ale producătorilor și ale operatorilor din sectorul alimentar în legătură cu protecția indicațiilor geografice, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (denumit în continuare „tratatul”) ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește: modificările și derogările de la definițiile și cerințele pentru băuturi spirtoase; autorizarea unor noi îndulcitori; derogările referitoare la specificarea perioadei de maturare sau a vechimii brandy-ului, precum și crearea unui registru public al organismelor însărcinate cu supravegherea proceselor de învechire; crearea unui registru electronic al indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase și stabilirea normelor detaliate privind forma și conținutul registrului respectiv; condițiile suplimentare referitoare la cererile de protecție a unei indicații geografice și procedurile prealabile la nivel național, examinarea de către Comisie, procedura de opoziție și anularea indicațiilor geografice; condițiile și cerințele pentru procedura privind modificările caietului de sarcini; precum și modificările și derogările de la anumite definiții și norme referitoare la descriere, prezentare și etichetare. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (10). În mod concret, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(32)

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei referitoare la publicarea documentului unic în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene; precum și la deciziile de înregistrare a denumirilor ca indicații geografice dacă nu există niciun act de opoziție sau nicio declarație de opoziție motivată și admisibilă ori, în cazul în care există o de declarație de opoziție motivată și admisibilă și s-a ajuns la un acord.

(33)

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei referitoare la: normele privind utilizarea unor noi îndulcitori; informațiile care trebuie furnizate de statele membre în legătură cu organismele desemnate să supravegheze procesele de învechire; indicarea țării de origine sau a locului de proveniență în descrierea, prezentarea sau etichetarea băuturilor spirtoase; utilizarea simbolului Uniunii pentru indicațiile geografice protejate; normele tehnice detaliate privind metodele de referință ale Uniunii pentru analiza alcoolului etilic, a distilatelor de origine agricolă și a băuturilor spirtoase: acordarea perioadei de tranziție pentru utilizarea indicațiilor geografice și extinderea acestor perioade; respingerea cererilor în cazul cărora condițiile de înregistrare nu sunt îndeplinite înaintea publicării în scopul manifestării opoziției; înregistrarea sau respingerea indicațiilor geografice publicate în scopul manifestării opoziției dacă s-a manifestat opoziția și nu s-a ajuns la un acord; aprobarea sau respingerea modificărilor la nivelul Uniunii aduse caietului de sarcini; aprobarea sau respingerea cererilor de anulare a înregistrării unei indicații geografice; forma caietului de sarcini și măsurile privind informațiile care trebuie furnizate în caietul de sarcini cu privire la legătura dintre aria geografică și produsul finit; procedurile, forma și prezentarea cererilor, a opozițiilor, a cererilor de modificare și a comunicării referitoare la modificări, precum și a procesului de anulare în ceea ce privește indicațiile geografice; controalele și verificările care trebuie efectuate de statele membre; precum și informațiile necesare care trebuie partajate în vederea aplicării prezentului regulament. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (11).

(34)

Pentru a asigura punerea în aplicare a Acordului dintre Uniunea Europeană și Japonia pentru un parteneriat economic (12), a fost necesar să se prevadă o derogare de la cantitățile nominale stabilite pentru băuturi spirtoase în anexa la Directiva 2007/45/CE a Parlamentului European și a Consiliului (13), pentru a permite ca shochu distilat o singură dată, produs în alambic și îmbuteliat în Japonia, să fie introdus pe piața Uniunii în sticle japoneze de dimensiuni tradiționale. Derogarea în cauză a fost introdusă prin Regulamentul (UE) 2018/1670 al Parlamentului European și al Consiliului (14) și ar trebui să se aplice în continuare.

(35)

Având în vedere natura și amploarea modificărilor care trebuie efectuate în Regulamentul (CE) nr. 110/2008, este nevoie de un nou cadru legislativ în acest domeniu, pentru a spori gradul de certitudine juridică, claritate și transparență. Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 110/2008 ar trebui abrogat.

(36)

Pentru a proteja interesele legitime ale producătorilor sau ale părților interesate de a beneficia de publicitatea făcută documentelor unice în temeiul noului cadru juridic, ar trebui să fie posibil ca documentele unice privind indicațiile geografice înregistrate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 110/2008 să fie publicate la cererea statelor membre în cauză.

(37)

Deoarece normele privind indicațiile geografice îmbunătățesc protecția operatorilor, aceste norme ar trebui să se aplice la două săptămâni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament. Totuși, ar trebui să se prevadă mecanisme adecvate pentru a facilita trecerea fără probleme de la normele prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 110/2008 la cele prevăzute de prezentul regulament.

(38)

În ceea ce privește normele care nu au legătură cu indicațiile geografice, ar trebui să se asigure că există un termen suficient pentru a facilita trecerea fără probleme de la normele prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 110/2008 la cele prevăzute de prezentul regulament.

(39)

După data aplicării a prezentului regulament, ar trebui permisă comercializarea în continuare a stocurilor existente de băuturi spirtoase, până la epuizarea acestora,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DOMENIU DE APLICARE, DEFINIȚII ȘI CATEGORII DE BĂUTURI SPIRTOASE

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

(1)   Prezentul regulament stabilește norme privind:

definirea, descrierea, prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase, precum și norme privind protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase;

alcoolul etilic și distilatele utilizate la producerea băuturilor alcoolice; și

utilizarea denumirilor legale ale băuturilor spirtoase în prezentarea și etichetarea altor produse alimentare decât băuturile spirtoase.

(2)   Prezentul regulament se aplică produselor menționate la alineatul (1) introduse pe piața Uniunii, indiferent dacă sunt produse în Uniune sau în țări terțe, precum și celor produse în Uniune pentru export.

(3)   În ceea ce privește protecția indicațiilor geografice, capitolul III din prezentul regulament se aplică și bunurilor care intră pe teritoriul vamal al Uniunii fără însă ca acestea să fie puse în liberă circulație pe acest teritoriu.

Articolul 2

Definiție și cerințe pentru băuturile spirtoase

În sensul prezentului regulament, o băutură spirtoasă înseamnă o băutură alcoolică ce respectă următoarele cerințe:

(a)

este destinată consumului uman;

(b)

are calități organoleptice specifice;

(c)

are o concentrație alcoolică minimă în volume de 15 %, mai puțin în cazul băuturilor spirtoase care respectă cerințele de la categoria 39 din anexa I;

(d)

a fost produsă fie:

(i)

în mod direct, prin utilizarea oricăreia dintre următoarele metode, individual sau în combinație:

distilarea, cu sau fără adaos de arome sau de produse alimentare aromatizante, a unor produse fermentate;

macerarea sau o prelucrare similară a materialelor vegetale în alcool etilic de origine agricolă, în distilate de origine agricolă sau în băuturi spirtoase, ori o combinație a acestora;

adăugarea la alcoolul etilic de origine agricolă, la distilatele de origine agricolă sau la băuturile spirtoase a oricăruia dintre următoarele elemente, individual sau în combinație:

arome utilizate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1334/2008;

coloranți utilizați în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1333/2008;

alte ingrediente autorizate, utilizate în conformitate cu Regulamentele (CE) nr. 1333/2008 și (CE) nr. 1334/2008;

îndulcitori;

alte produse agricole;

produse alimentare; fie

(ii)

prin adăugarea oricăruia dintre următoarele elemente, individual sau în combinație:

alte băuturi spirtoase;

alcool etilic de origine agricolă;

distilate de origine agricolă;

alte produse alimentare;

(e)

nu intră sub incidența codurilor NC 2203, 2204, 2205, 2206 și 2207;

(f)

dacă la producerea sa a fost adăugată apă, care poate fi distilată, demineralizată, tratată sau dedurizată:

(i)

calitatea apei respective este conformă cu Directiva 98/83/CE a Consiliului (15) și cu Directiva 2009/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului (16); și

(ii)

concentrația alcoolică a băuturii spirtoase, după adăugarea apei, este în continuare conformă cu concentrația alcoolică minimă în volume prevăzută la litera (c) de la prezentul articol sau la categoria relevantă de băuturi spirtoase descrisă în anexa I.

Articolul 3

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.

„denumire legală” înseamnă denumirea sub care este introdusă pe piață o băutură spirtoasă, în sensul articolului 2 alineatul (2) litera (n) din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011;

2.

„termen compus” înseamnă, în legătură cu descrierea, prezentarea și etichetarea unei băuturi alcoolice, combinația fie a unei denumiri legale prevăzute la categoriile de băuturi spirtoase descrise în anexa I, fie a indicației geografice pentru o băutură spirtoasă, din care provine întreaga cantitate de alcool a produsului finit, cu unul sau mai multe dintre următoarele elemente:

(a)

denumirea unuia sau a mai multor produse alimentare, altele decât o băutură alcoolică și altele decât produsele alimentare utilizate pentru producerea respectivei băuturi spirtoase în conformitate cu anexa I, sau adjective derivate din denumirile respective;

(b)

termenul „lichior” sau „cremă”;

3.

„aluzie” înseamnă trimiterea directă sau indirectă la una sau mai multe denumiri legale prevăzute la categoriile de băuturi spirtoase descrise în anexa I sau la una sau mai multe indicații geografice pentru băuturi spirtoase, alta decât o trimitere dintr-un termen compus sau dintr-o listă de ingrediente menționată la articolul 13 alineatele (2), (3) și (4), în cadrul descrierii, prezentării sau etichetării aferente:

(a)

unui produs alimentar, altul decât o băutură spirtoasă, sau

(b)

unei băuturi spirtoase care respectă cerințele de la categoriile 33-40 din anexa I;

4.

„indicație geografică” înseamnă o indicație care identifică o băutură spirtoasă ca avându-și originea pe teritoriul unei țări sau într-o regiune ori într-o localitate de pe teritoriul respectiv, dacă o anumită calitate, reputația sau altă caracteristică a băuturii spirtoase respective poate fi atribuită în principal originii sale geografice;

5.

„caiet de sarcini” înseamnă un dosar anexat cererii de protecție a unei indicații geografice, care conține specificațiile pe care trebuie să le respecte băutura spirtoasă în cauză și care în Regulamentul (CE) nr. 110/2008 a fost denumit „dosar tehnic”;

6.

„grup” înseamnă orice asociere, indiferent de forma sa juridică, alcătuită în principal din producători sau prelucrători ai băuturilor spirtoase respective;

7.

„denumire generică” înseamnă o denumire a unei băuturi spirtoase care a devenit generică și care, deși are legătură cu locul sau regiunea unde băutura spirtoasă a fost produsă sau comercializată inițial, a devenit denumirea comună a respectivei băuturi spirtoase în Uniune;

8.

„câmp vizual” înseamnă câmpul vizual în sensul definiției de la articolul 2 alineatul (2) litera (k) din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011;

9.

„a amesteca” înseamnă a combina o băutură spirtoasă care aparține fie unei categorii descrise în anexa I, fie unei indicații geografice cu unul sau mai multe dintre următoarele elemente:

(a)

alte băuturi spirtoase care nu aparțin aceleiași categorii de băuturi spirtoase descrise în anexa I;

(b)

distilate de origine agricolă;

(c)

alcool etilic de origine agricolă;

10.

„amestec” înseamnă o băutură spirtoasă care a făcut obiectul procedeului de amestecare;

11.

„a cupaja” înseamnă a combina două sau mai multe băuturi spirtoase din aceeași categorie, între care există numai diferențe minore de compoziție, datorate unuia sau mai multora dintre următorii factori:

(a)

metoda de producție;

(b)

aparatele de distilare folosite;

(c)

durata de maturare sau de învechire;

(d)

aria geografică de producție;

băutura spirtoasă produsă în acest fel aparține aceleiași categorii de băuturi spirtoase ca și băuturile spirtoase inițiale, înainte de cupajare;

12.

„cupaj” înseamnă o băutură spirtoasă care a făcut obiectul procedeului de cupajare.

Articolul 4

Definiții și cerințe tehnice

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții și cerințe tehnice:

1.

„descriere” înseamnă termenii utilizați în etichetarea, în prezentarea și pe ambalajul unei băuturi spirtoase, în documentele de însoțire a transportului unei băuturi spirtoase, în documentele comerciale, în special în facturi și în documente de livrare, precum și în materialele publicitare aferente unei băuturi spirtoase;

2.

„prezentare” înseamnă termenii utilizați în etichetarea și pe ambalajul unui produs, precum și în materialele publicitare și de promovare a vânzărilor unui produs, în imagini sau în alte asemenea elemente, precum și pe recipient, inclusiv pe sticlă sau pe dispozitivul de închidere;

3.

„etichetare” înseamnă orice cuvânt, detaliu particular, marcă, imagine sau simbol care se referă la un produs și care figurează pe orice ambalaj, document, anunț, etichetă, inel sau manșetă ce însoțește sau menționează produsul respectiv;

4.

„etichetă” înseamnă orice marcaj, marcă, semn, imagine sau altă descriere scrisă, imprimată, ștanțată, marcată, gravată sau tipărită pe un produs alimentar sau atașată ambalajului sau recipientului unui astfel de produs;

5.

„ambalaj” înseamnă învelișurile protectoare, cutiile de carton, lăzile, recipientele și sticlele utilizate la transportul sau comercializarea băuturilor spirtoase;

6.

„distilare” înseamnă un procedeu de separare termică care implică una sau mai multe etape de separare destinate să obțină anumite proprietăți organoleptice sau o concentrație alcoolică mai mare sau ambele, indiferent dacă aceste etape se desfășoară în condițiile unei presiuni normale sau în vid, datorită dispozitivului de distilare utilizat; procedeul poate lua forma unei distilări unice sau multiple sau a redistilării;

7.

„distilat de origine agricolă” înseamnă un lichid alcoolic rezultat prin distilarea, după fermentarea alcoolică, a produselor agricole enumerate în anexa I la tratat, care nu prezintă caracteristicile alcoolului etilic și care păstrează aroma și gustul materiilor prime utilizate;

8.

„a îndulci” înseamnă a utiliza unul sau mai mulți îndulcitori la producerea băuturilor spirtoase;

9.

„îndulcitori” înseamnă:

(a)

zahăr semi-alb, zahăr alb, zahăr extra-alb, dextroză, fructoză, sirop de glucoză, soluție de zahăr, soluție de zahăr invertit și sirop de zahăr invertit, astfel cum sunt definite în partea A din anexa la Directiva 2001/111/CE a Consiliului (17);

(b)

must de struguri concentrat rectificat, must de struguri concentrat și must de struguri proaspăt;

(c)

zahăr caramelizat, care este produsul obținut în mod exclusiv prin încălzirea controlată a zaharozei, fără adaos de baze, de acizi minerali sau de orice alt aditiv chimic;

(d)

miere, astfel cum este definită la punctul 1 din anexa I la Directiva 2001/110/CE a Consiliului (18);

(e)

sirop de roșcovă;

(f)

orice alt carbohidrat natural care are un efect similar cu cel al produselor menționate la literele (a)-(e);

10.

„adaos de alcool” înseamnă adăugarea de alcool etilic de origine agricolă sau de distilate de origine agricolă sau ambele la o băutură spirtoasă; această adăugare nu include utilizarea alcoolului pentru diluarea sau dizolvarea coloranților, a aromelor sau a oricăror alte ingrediente autorizate utilizate la producerea băuturilor spirtoase;

11.

„maturarea” sau „învechirea” înseamnă depozitarea unei băuturi spirtoase în recipiente adecvate pentru o anumită perioadă, cu scopul de a permite băuturii spirtoase respective să facă obiectul unor reacții naturale care conferă caracteristici specifice băuturii spirtoase în cauză;

12.

„a aromatiza” înseamnă a adăuga arome sau produse alimentare aromatizante la producerea unei băuturi spirtoase printr-unul sau mai multe dintre următoarele procedee: adăugarea, infuzarea, macerarea, fermentarea alcoolică ori distilarea alcoolului în prezența aromelor sau a produselor alimentare aromatizante;

13.

„arome” înseamnă arome în sensul definiției de la articolul 3 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1334/2008;

14.

„substanță aromatizantă” înseamnă substanță aromatizantă în sensul definiției de la articolul 3 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1334/2008;

15.

„substanță aromatizantă naturală” înseamnă substanță aromatizantă naturală în sensul definiției de la articolul 3 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1334/2008;

16.

„preparat aromatizant” înseamnă preparat aromatizant în sensul definiției de la articolul 3 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 1334/2008;

17.

„altă aromă” înseamnă altă aromă în sensul definiției de la articolul 3 alineatul (2) litera (h) din Regulamentul (CE) nr. 1334/2008;

18.

„produse alimentare aromatizante” înseamnă produse alimentare în sensul definiției de la articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului (19), care sunt utilizate la producerea băuturilor spirtoase cu scopul principal de a le aromatiza;

19.

„a colora” înseamnă a utiliza unul sau mai mulți coloranți la producerea unei băuturi spirtoase;

20.

„coloranți” înseamnă coloranți în sensul definiției de la punctul 2 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008;

21.

„caramel” înseamnă un aditiv alimentar care corespunde numerelor E 150a, E 150b, E 150c sau E 150d și care se referă la produse de o culoare brună mai mult sau mai puțin intensă destinate colorării, astfel cum se menționează în partea B din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008; acesta nu corespunde produsului zaharos aromat obținut prin încălzirea zaharurilor, care este utilizat în scopul aromatizării;

22.

„alte ingrediente autorizate” înseamnă ingrediente alimentare cu proprietăți aromatizante autorizate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1334/2008 și aditivii alimentari, alții decât coloranții, autorizați în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1333/2008;

23.

„concentrația alcoolică în volume” înseamnă raportul dintre volumul de alcool pur al unui produs la 20 °C și volumul total al produsului respectiv, la aceeași temperatură;

24.

„conținut de substanțe volatile” înseamnă cantitatea de substanțe volatile, altele decât alcoolul etilic și metanolul, prezente într-o băutură spirtoasă produsă exclusiv prin distilare.

Articolul 5

Definiție și cerințe pentru alcoolul etilic de origine agricolă

În sensul prezentului regulament, alcool etilic de origine agricolă înseamnă un lichid ce respectă următoarele cerințe:

(a)

a fost obținut exclusiv din produsele enumerate în anexa I la tratat;

(b)

nu are niciun alt gust detectabil decât cel al materiilor prime utilizate pentru producerea sa;

(c)

concentrația sa alcoolică minimă în volume este de 96,0 %;

(d)

conținutul său maxim de reziduuri nu depășește următoarele niveluri:

(i)

aciditatea totală (exprimată în acid acetic): 1,5 grame per hectolitru de alcool 100 % vol.;

(ii)

esteri (exprimați în acetat de etil): 1,3 grame per hectolitru de alcool 100 % vol.;

(iii)

aldehide (exprimate în acetaldehidă): 0,5 grame per hectolitru de alcool 100 % vol.;

(iv)

alcooli superiori (exprimați în 2-metil-1-propanol): 0,5 grame per hectolitru de alcool 100 % vol.;

(v)

metanol: 30 de grame per hectolitru de alcool 100 % vol.;

(vi)

extract sec: 1,5 grame per hectolitru de alcool 100 % vol.;

(vii)

baze azotate volatile (exprimate în azot): 0,1 grame per hectolitru de alcool 100 % vol.;

(viii)

furfural: nedetectabil.

Articolul 6

Alcoolul etilic și distilatele utilizate în băuturile alcoolice

(1)   Alcoolul etilic și distilatele folosite la producerea băuturilor spirtoase trebuie să fie exclusiv de origine agricolă, în sensul anexei I la tratat.

(2)   La diluarea sau la dizolvarea coloranților, a aromelor sau a oricăror alte ingrediente autorizate utilizate la producerea băuturilor alcoolice nu se utilizează alt alcool decât alcoolul etilic de origine agricolă, distilate de origine agricolă sau băuturi spirtoase de la categoriile 1-14 din anexa I. Alcoolul utilizat la diluarea sau dizolvarea coloranților, a aromelor sau a oricăror alte ingrediente autorizate se folosește doar în cantitățile strict necesare în acest scop.

(3)   Băuturile alcoolice nu conțin alcool de origine sintetică sau alt alcool care nu este de origine agricolă, în sensul anexei I la tratat.

Articolul 7

Categorii de băuturi spirtoase

(1)   Băuturile spirtoase se clasifică în categorii în conformitate cu normele generale stabilite la prezentul articol și în normele specifice stabilite la anexa I.

(2)   Fără a aduce atingere normelor specifice stabilite pentru fiecare dintre categoriile de băuturi spirtoase 1-14 din anexa I, băuturile spirtoase din categoriile respective:

(a)

sunt produse prin fermentare alcoolică și prin distilare, obținute exclusiv din materiile prime prevăzute la categoria corespunzătoare de băuturi spirtoase din anexa I;

(b)

nu au niciun adaos de alcool, indiferent dacă acesta este sau nu diluat;

(c)

nu sunt aromatizate;

(d)

nu sunt colorate cu nicio substanță cu excepția caramelului, utilizat exclusiv pentru a ajusta culoarea băuturilor spirtoase respective;

(e)

nu sunt îndulcite, altfel decât pentru a completa gustul final al produsului; conținutul maxim de îndulcitori, exprimat ca zahăr invertit, nu depășește limitele prevăzute pentru fiecare categorie în anexa I;

(f)

nu conțin alte adaosuri în afara părților neprocesate, întregi, din materia primă din care a fost obținut alcoolul, utilizate în principal în scopuri decorative.

(3)   Fără a aduce atingere normelor specifice stabilite pentru fiecare dintre categoriile de băuturi spirtoase 15-44 din anexa I, băuturile spirtoase din categoriile respective pot:

(a)

să fie produse din orice materie primă agricolă menționată în anexa I la tratat;

(b)

să aibă adaos de alcool;

(c)

să conțină substanțe aromatizante, substanțe aromatizante naturale, preparate aromatizante și produse alimentare aromatizante;

(d)

să fie colorate;

(e)

să fie îndulcite.

(4)   Fără a aduce atingere normelor specifice stabilite în anexa II, băuturile spirtoase care nu sunt conforme cu normele specifice stabilite pentru fiecare dintre categoriile enumerate în anexa I pot:

(a)

să fie produse din orice materie primă agricolă menționată în anexa I la tratat sau din orice produs alimentar sau din ambele;

(b)

să aibă adaos de alcool;

(c)

să fie aromatizate;

(d)

să fie colorate;

(e)

să fie îndulcite.

Articolul 8

Competențe delegate și competențe de executare

(1)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 46 pentru a modifica prezentul regulament prin modificarea definițiilor și cerințelor tehnice stabilite la articolul 2 litera (f) și la articolele 4 și 5.

Actele delegate menționate la primul paragraf se limitează strict la a răspunde necesităților demonstrate care rezultă din evoluția cerințelor consumatorilor, din progresele tehnologice sau din necesitatea inovării în materie de produse.

Pentru fiecare definiție sau cerință tehnică menționată la primul paragraf, Comisia adoptă un act delegat separat.

(2)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 46 pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea, în cazuri excepționale, acolo unde legislația țării terțe importatoare impune acest lucru, unor derogări de la cerințele prevăzute la articolul 2 litera (f) și la articolele 4 și 5, de la cerințele pentru categoriile de băuturi spirtoase prevăzute în anexa I și de la normele specifice privind anumite băuturi spirtoase prevăzute în anexa II.

(3)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 46 pentru a completa prezentul regulament, precizând ce alte substanțe naturale sau materii prime agricole care au un efect similar cu cel al produselor menționate la literele (a)-(e) de la articolul 4 alineatul (9) sunt autorizate în întreaga Uniune ca îndulcitori la producerea băuturilor spirtoase.

(4)   Comisia poate adopta, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, norme uniforme pentru utilizarea ca îndulcitori, la producerea de băuturi spirtoase, a altor substanțe naturale sau materii prime agricole autorizate prin acte delegate, astfel cum se menționează la alineatul (3), stabilind, în special, factorii respectivi de conversie ai îndulcitorilor. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 47 alineatul (2).

CAPITOLUL II

DESCRIEREA, PREZENTAREA ȘI ETICHETAREA BĂUTURILOR SPIRTOASE ȘI UTILIZAREA DENUMIRILOR BĂUTURILOR SPIRTOASE ÎN PREZENTAREA ȘI ETICHETAREA ALTOR PRODUSE ALIMENTARE

Articolul 9

Prezentarea și etichetarea

Băuturile spirtoase introduse pe piața Uniunii respectă cerințele în materie de prezentare și etichetare prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 1169/2011, cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezentul regulament.

Articolul 10

Denumirile legale ale băuturilor spirtoase

(1)   Denumirea unei băuturi spirtoase este denumirea sa legală.

Băuturile spirtoase poartă denumiri legale în descrierea, prezentarea și etichetarea lor.

Denumirile legale se indică în mod clar și vizibil pe eticheta băuturii spirtoase și nu sunt înlocuite sau modificate.

(2)   Băuturile spirtoase care respectă cerințele pentru o categorie de băuturi spirtoase prevăzută în anexa I folosesc denumirea categoriei respective ca denumire legală, cu excepția cazului în care categoria respectivă permite utilizarea unei alte denumiri legale.

(3)   O băutură spirtoasă care nu respectă cerințele stabilite pentru oricare dintre categoriile de băuturi spirtoase prevăzute în anexa I folosește denumirea legală „băutură spirtoasă”.

(4)   O băutură spirtoasă care respectă cerințele pentru mai multe categorii de băuturi spirtoase prevăzute în anexa I poate fi introdusă pe piață sub una sau mai multe dintre denumirile legale prevăzute la categoriile respective din anexa I.

(5)   În pofida alineatelor (1) și (2) din prezentul articol, denumirea legală a unei băuturi spirtoase poate fi:

(a)

completată sau înlocuită cu o indicație geografică menționată la capitolul III. În acest caz, indicația geografică poate fi completată, în mod suplimentar, cu orice termen permis de caietul de sarcini aplicabil al produsului, cu condiția ca acest lucru să nu inducă în eroare consumatorul; și

(b)

înlocuită cu un termen compus care conține termenii „lichior” sau „cremă”, cu condiția ca produsul finit să respecte cerințele de la categoria 33 din anexa I.

(6)   Fără a aduce atingere Regulamentului (UE) nr. 1169/2011 și normelor specifice stabilite pentru categoriile de băuturi spirtoase în anexa I la prezentul regulament, denumirea legală a unei băuturi spirtoase poate fi completată cu:

(a)

o denumire sau o referință geografică prevăzută în legile, regulamentele și dispozițiile administrative aplicabile în statul membru în care băutura spirtoasă este introdusă pe piață, cu condiția ca acest lucru să nu inducă în eroare consumatorul;

(b)

o denumire curentă astfel cum este definită la articolul 2 alineatul (2) litera (o) din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011, cu condiția ca acest lucru să nu inducă în eroare consumatorul;

(c)

un termen compus sau o aluzie în conformitate cu articolele 11 și 12;

(d)

termenul „cupaj”, „cupajare” sau „cupajat”, cu condiția ca băutura spirtoasă să fi făcut obiectul procedeului de cupajare;

(e)

termenul „amestec”, „amestecat” sau „băutură spirtoasă obținută dintr-un amestec”, cu condiția ca băutura spirtoasă să fi făcut obiectul procedeului de amestecare; sau

(f)

termenul „sec” sau „dry”, cu excepția băuturilor spirtoase care îndeplinesc cerințele categoriei 2 din anexa I, fără a aduce atingere cerințelor specifice stabilite la categoriile 20-22 din anexa I și cu condiția ca băutura spirtoasă să nu fi fost îndulcită, nici măcar pentru completarea gustului. Prin derogare de la prima parte a prezentei litere, termenul „sec” sau „dry” poate completa denumirea legală a băuturilor spirtoase care respectă cerințele de la categoria 33 și care au fost, ca atare, îndulcite.

(7)   Fără a aduce atingere articolelor 11 și 12 și articolului 13 alineatele (2), (3) și (4), se interzice utilizarea denumirilor legale menționate la alineatul (2) din prezentul articol sau a indicațiilor geografice în descrierea, prezentarea sau etichetarea oricărei băuturi care nu îndeplinește cerințele prevăzute la categoria relevantă descrisă în anexa I sau ale indicației geografice relevante. Interdicția respectivă se aplică și în cazul în care denumirile legale sau indicațiile geografice în cauză se utilizează împreună cu cuvinte sau expresii cum ar fi „similar”, „tip”, „stil”, „produs”, „aromă” sau a oricăror alți termeni similari.

Fără a aduce atingere articolului 12 alineatul (1), aromele care imită o băutură spirtoasă sau utilizarea acestora la fabricarea unui produs alimentar, altul decât o băutură pot afișa, în prezentarea și în etichetarea lor, denumirile legale menționate la alineatul (2) din prezentul articol, cu condiția ca aceste denumiri legale să fie completate cu termenul „aromă” sau cu orice alt termen similar. Indicațiile geografice nu se utilizează pentru a descrie aceste arome.

Articolul 11

Termeni compuși

(1)   În descrierea, prezentarea și etichetarea unei băuturi alcoolice, utilizarea într-un termen compus a denumirii legale prevăzute la categoriile de băuturi spirtoase descrisă în anexa I sau a unei indicații geografice pentru băuturi spirtoase este autorizată cu condiția ca:

(a)

alcoolul utilizat la producerea băuturii alcoolice să provină exclusiv din băutura spirtoasă menționată în termenul compus, cu excepția alcoolului care poate fi prezent în aromele, coloranții sau alte ingrediente autorizate utilizate pentru producerea respectivei băuturi alcoolice; și

(b)

băutura spirtoasă să nu fi fost diluată doar prin adaos de apă, astfel încât concentrația sa alcoolică să fie sub nivelul concentrației minime prevăzute la categoria relevantă de băuturi spirtoase prevăzută în anexa I.

(2)   Fără a aduce atingere denumirilor legale prevăzute la articolul 10, termenii „alcool”, „spirtos”, „băutură”, „băutură spirtoasă” și „apă” nu fac parte dintr-un termen compus care descrie o băutură alcoolică.

(3)   Termenii compuși care descriu o băutură alcoolică:

(a)

se scriu cu caractere uniforme, de același tip, de aceeași dimensiune și de aceeași culoare;

(b)

nu sunt întrerupți de niciun element de text sau imagine care nu face parte din aceștia; și

(c)

nu se scriu cu caractere a căror dimensiune depășește dimensiunea caracterelor utilizate pentru denumirea băuturii alcoolice.

Articolul 12

Aluzii

(1)   La prezentarea și etichetarea altor produse alimentare decât băuturile alcoolice, aluzia la denumirile legale prevăzute pentru una sau mai multe categorii de băuturi spirtoase descrise în anexa I sau la una sau mai multe indicații geografice pentru băuturi spirtoase este autorizată cu condiția ca alcoolul utilizat la producerea produsului alimentar să provină exclusiv din băutura spirtoasă sau din băuturile spirtoase la care se face trimitere în aluzie, cu excepția în ceea ce privește alcoolul care poate fi prezent în arome, coloranți sau alte ingrediente autorizate utilizate la producerea respectivului produs alimentar.

(2)   Prin derogare de la alineatul (1) de la prezentul articol și fără a aduce atingere Regulamentelor (UE) nr. 1308/2013 (20) și (UE) nr. 251/2014 (21) ale Parlamentului European și Consiliului, aluzia făcută în cadrul prezentării și etichetării unei băuturi alcoolice, alta decât o băutură spirtoasă, la denumirile legale prevăzute pentru una sau mai multe categorii de băuturi spirtoase descrise în anexa I la prezentul regulament sau la una sau mai multe indicații geografice pentru băuturi spirtoase este autorizată cu condiția ca:

(a)

alcoolul adăugat să provină exclusiv din băutura spirtoasă sau din băuturile spirtoase menționate în aluzie; și

(b)

proporția fiecărui ingredient alcoolic să fie indicată cel puțin o dată în același câmp vizual ca aluzia, în ordinea descrescătoare a cantităților utilizate. Această proporție este egală cu procentul în volum de alcool pur pe care îl reprezintă în volumul total de alcool pur al produsului finit.

(3)   Prin derogare de la alineatul (1) de la prezentul articol și de la articolul 13 alineatul (4), la descrierea, prezentarea și etichetarea unei băuturi spirtoase care îndeplinește cerințele de la categoriile 33-40 din anexa I, aluzia la denumirile legale prevăzute pentru una sau mai multe categorii de băuturi spirtoase descrise în anexa menționată sau pentru una sau mai multe indicații geografice pentru băuturi spirtoase este autorizată cu condiția ca:

(a)

alcoolul adăugat să provină exclusiv din băutura spirtoasă sau din băuturile spirtoase menționate în aluzie;

(b)

proporția fiecărui ingredient alcoolic să fie indicată cel puțin o dată în același câmp vizual ca aluzia, în ordinea descrescătoare a cantităților utilizate; iar această proporție să fie egală cu procentul în volum de alcool pur pe care îl reprezintă în volumul total de alcool pur al produsului finit; și

(c)

termenul „cream” să nu apară în denumirea legală a unei băuturi spirtoase care îndeplinește cerințele de la categoriile 33-40 din anexa I sau în denumirea legală a băuturii spirtoase sau a băuturilor spirtoase menționate în aluzie.

(4)   Aluziile menționate la alineatele (2) și (3):

(a)

nu se afișează pe același rând cu denumirea băuturii alcoolice; și

(b)

se scriu cu caractere a căror dimensiune nu depășește jumătate din dimensiunea caracterelor utilizate pentru denumirea băuturii alcoolice și, în cazul în care sunt utilizați termeni compuși, cu caractere a căror dimensiune nu depășește jumătate din dimensiunea caracterelor utilizate pentru acești termeni compuși în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) litera (c).

Articolul 13

Norme suplimentare privind descrierea, prezentarea și etichetarea

(1)   Descrierea, prezentarea sau etichetarea unei băuturi spirtoase poate face trimitere la materiile prime utilizate la producerea alcoolului etilic de origine agricolă sau la distilatele de origine agricolă utilizate la producerea băuturii spirtoase în cauză doar dacă alcoolul etilic sau distilatele respective au fost obținute exclusiv din acele materii prime. În acest caz, fiecare tip de alcool etilic de origine agricolă sau fiecare tip de distilat de origine agricolă se menționează în ordinea descrescătoare a cantităților în volum de alcool pur.

(2)   Denumirile legale menționate la articolul 10 pot fi incluse într-o listă de ingrediente pentru produse alimentare, cu condiția ca lista respectivă să fie în conformitate cu articolele 18-22 din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011.

(3)   În cazul unui amestec sau al unui cupaj, denumirile legale prevăzute la categoriile de băuturi spirtoase descrise în anexa I sau una sau mai multe indicații geografice pentru băuturi spirtoase pot fi indicate exclusiv într-o listă de ingrediente alcoolice afișate în același câmp vizual ca denumirea legală a băuturii spirtoase.

În cazul menționat la primul paragraf, lista ingredientelor alcoolice este însoțită de cel puțin unul dintre termenii menționați la articolul 10 alineatul (6) literele (d) și (e). Atât lista ingredientelor alcoolice, cât și termenul care o însoțește se afișează în același câmp vizual ca denumirea legală a băuturii spirtoase, scrise cu caractere uniforme având același tip și culoare și având o dimensiune care nu depășește jumătate din dimensiunea caracterelor utilizate pentru denumirea legală.

În plus, proporția fiecărui ingredient alcoolic din lista ingredientelor alcoolice se exprimă cel puțin o dată ca procent, în ordinea descrescătoare a cantităților utilizate. Această proporție este egală cu procentul în volum de alcool pur pe care îl reprezintă în volumul total de alcool pur al amestecului.

Prezentul alineat nu se aplică cupajelor făcute din băuturi spirtoase care aparțin aceleiași indicații geografice sau cupajelor în cadrul cărora niciuna dintre băuturile spirtoase nu aparține unei indicații geografice.

(4)   Prin derogare de la alineatul (3) de la prezentul articol, dacă un amestec îndeplinește cerințele pentru una dintre categoriile de băuturi spirtoase prevăzute în anexa I, amestecul poartă denumirea legală prevăzută la categoria aplicabilă.

În cazul menționat la primul paragraf, în descrierea, prezentarea sau etichetarea amestecului obținut pot figura denumirile legale prevăzute în anexa I sau indicațiile geografice corespunzătoare băuturilor spirtoase care au fost amestecate, cu condiția ca aceste denumiri să figureze:

(a)

exclusiv într-o listă de ingrediente alcoolice conținute de amestec care se scriu cu caractere uniforme având același tip și culoare și având o dimensiune care nu depășește jumătate din dimensiunea caracterelor utilizate pentru denumirea legală; și

(b)

cel puțin o dată în același câmp vizual ca denumirea legală a amestecului.

În plus, proporția fiecărui ingredient alcoolic din lista ingredientelor alcoolice se exprimă cel puțin o dată ca procent, în ordinea descrescătoare a cantităților utilizate. Această proporție este egală cu procentul în volum de alcool pur pe care îl reprezintă în volumul total de alcool pur al amestecului.

(5)   Utilizarea denumirilor materiilor prime vegetale care sunt utilizate ca denumiri legale ale unor băuturi spirtoase nu aduce atingere utilizării denumirilor acestor materii prime vegetale în prezentarea și etichetarea altor produse alimentare. Denumirile materiilor prime vegetale respective pot fi utilizate la descrierea, prezentarea sau etichetarea altor băuturi spirtoase, cu condiția ca această utilizare să nu inducă în eroare consumatorul.

(6)   Perioada de maturare sau vechimea pot fi specificate în descrierea, prezentarea sau etichetarea unei băuturi spirtoase în cazul în care se referă la cele mai noi componente alcoolice ale băuturii spirtoase și în orice caz cu condiția ca toate operațiunile de învechire la care a fost supusă băutura spirtoasă să fi avut loc sub controlul fiscal al unui stat membru sau sub o supraveghere care asigură garanții echivalente. Comisia instituie un registru public care conține lista organismelor desemnate de fiecare stat membru să supravegheze procesele de învechire.

(7)   Denumirea legală a băuturii spirtoase se specifică în documentul administrativ electronic menționat în Regulamentul(CE) nr. 684/2009 al Comisiei (22). Atunci când în descriere, prezentare sau etichetare este indicată o perioadă de maturare sau vechimea băuturii spirtoase, acestea se menționează, de asemenea, și în documentul administrativ electronic respectiv.

Articolul 14

Indicarea locului de proveniență

(1)   În cazul în care este indicat locul de proveniență al unei băuturi spirtoase, altul decât o indicație geografică sau marcă, în descrierea, prezentarea sau etichetarea sa, acesta corespunde locului sau regiunii unde s-au desfășurat etapa procesului de producție care îi conferă băuturii spirtoase finite caracterul și calitățile definitorii esențiale.

(2)   Indicarea țării de origine sau a locului de proveniență al ingredientului primar, astfel cum se menționează în Regulamentul (UE) nr. 1169/2011, nu este obligatorie în cazul băuturilor spirtoase.

Articolul 15

Limba utilizată pentru denumirile băuturilor spirtoase

(1)   Termenii scriși cu caractere cursive din anexele I și II și indicațiile geografice nu se traduc nici pe etichetă, nici în descrierea și prezentarea băuturilor spirtoase.

(2)   Prin derogare de la alineatul (1), în cazul băuturilor spirtoase produse în Uniune și destinate exportului, termenii menționați la alineatul (1) și indicațiile geografice pot fi însoțiți (însoțite) de traduceri, transcrieri sau transliterații, cu condiția ca termenii și indicațiile geografice respective din limba originală să nu fie ascunse.

Articolul 16

Utilizarea unui simbol al Uniunii pentru indicațiile geografice

Simbolul Uniunii pentru indicațiile geografice protejate stabilite în temeiul articolului 12 alineatul (7) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 poate fi utilizat pentru descrierea, prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase ale căror denumiri reprezintă o indicație geografică.

Articolul 17

Interzicerea capsulelor și a foliilor pe bază de plumb

Băuturile spirtoase nu se păstrează în scopul vânzării și nici nu se introduc pe piață în recipiente prevăzute cu dispozitive de închidere acoperite cu capsule sau folii pe bază de plumb.

Articolul 18

Metode analitice de referință ale Uniunii

(1)   Atunci când alcoolul etilic de origine agricolă, distilatele de origine agricolă sau băuturile spirtoase trebuie analizate pentru a se verifica dacă îndeplinesc cerințele prezentului regulament, analiza în cauză este conformă cu metodele analitice de referință ale Uniunii pentru stabilirea compoziției lor chimice și fizice și a proprietăților lor organoleptice.

Sunt permise alte metode de analiză, sub responsabilitatea directorului de laborator, cu condiția ca acuratețea, repetabilitatea și reproductibilitatea metodelor să fie cel puțin echivalente cu cele ale metodelor analitice de referință ale Uniunii.

(2)   Atunci când nu sunt stabilite metode analitice de referință ale Uniunii pentru detectarea și cuantificarea substanțelor conținute într-o anumită băutură spirtoasă, se utilizează una sau mai multe dintre metodele următoare:

(a)

metode de analiză care au fost validate prin proceduri recunoscute la nivel internațional și care îndeplinesc, în special, criteriile prevăzute în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (23);

(b)

metode de analiză conforme cu standardele recomandate ale Organizației Internaționale de Standardizare (ISO);

(c)

metode de analiză recunoscute și publicate de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV); sau

(d)

în absența unei metode menționate la literele (a), (b) sau (c), din motive care țin de acuratețea, repetabilitatea și reproductibilitatea sa:

o metodă de analiză aprobată de statul membru în cauză;

dacă este necesar, orice altă metodă de analiză adecvată.

Articolul 19

Competențe delegate

(1)   Pentru a ține cont de sistemul dinamic tradițional de învechire utilizat în statele membre pentru brandy și cunoscut ca sistemul „criaderas y solera” sau „solera e criaderas”, astfel cum se prevede în anexa III, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 46 pentru a completa prezentul regulament prin:

(a)

stabilirea unor derogări de la articolul 13 alineatul (6) în ceea ce privește specificarea unei perioade de maturare sau a vechimii în descrierea, prezentarea sau etichetarea brandy-ului astfel obținut; și

(b)

instituirea unor mecanisme de control adecvate pentru brandy-ul respectiv.

(2)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 46 pentru a completa prezentul regulament în ceea ce privește instituirea unui registru public în care sunt enumerate organismele desemnate de fiecare stat membru să supravegheze procesele de învechire, astfel cum se prevede la articolul 13 alineatul (6).

Articolul 20

Competențe de executare

Comisia poate adopta, prin intermediul unor acte de punere în aplicare:

(a)

normele necesare pentru comunicările pe care trebuie să le efectueze statele membre în ceea ce privește organismele desemnate să supravegheze procesele de învechire în conformitate cu articolul 13 alineatul (6);

(b)

norme uniforme de indicare în descrierea, prezentarea sau etichetarea băuturilor spirtoase a țării de origine sau a locului de proveniență menționat la articolul 14;

(c)

norme privind utilizarea în descrierea, prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase a simbolului Uniunii menționat la articolul 16;

(d)

norme tehnice detaliate privind metodele analitice de referință ale Uniunii menționate la articolul 18.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 47 alineatul (2).

CAPITOLUL III

INDICAȚII GEOGRAFICE

Articolul 21

Protecția indicațiilor geografice

(1)   Indicațiile geografice protejate în temeiul prezentului regulament pot fi utilizate de orice operator care comercializează o băutură spirtoasă produsă în conformitate cu caietul de sarcini corespunzător al produsului.

(2)   Indicațiile geografice protejate în temeiul prezentului regulament sunt protejate împotriva:

(a)

oricărei utilizări comerciale directe sau indirecte a unei denumiri înregistrate pentru produse care nu sunt acoperite de înregistrare, în cazul în care produsele respective sunt comparabile cu produsele înregistrate sub denumirea respectivă sau dacă utilizarea acestei denumiri exploatează reputația denumirii protejate, inclusiv atunci când produsele respective sunt folosite ca ingrediente;

(b)

utilizării abuzive, imitării sau evocării, chiar dacă originea adevărată a produselor sau a serviciilor este indicată sau dacă denumirea protejată este tradusă sau însoțită de expresii precum „stil”, „tip”, „metodă”, „produs(ă) ca la/în”, „imitație”, „gust”, „similar” sau altele asemenea, inclusiv în cazul în care aceste produse sunt folosite ca ingredient;

(c)

oricărei alte mențiuni false sau înșelătoare privind proveniența, originea, natura sau calitățile esențiale ale produsului, care apar în descrierea, prezentarea sau etichetarea produsului și care ar putea crea o impresie eronată cu privire la originea produsului;

(d)

oricărei alte practici care ar putea induce în eroare consumatorul cu privire la adevărata origine a produsului.

(3)   Indicațiile geografice protejate în temeiul prezentului regulament nu devin generice în Uniune.

(4)   Protecția menționată la alineatul (2) se aplică și în cazul bunurilor care intră pe teritoriul vamal al Uniunii fără însă ca acestea să fie puse în liberă circulație pe acest teritoriu.

Articolul 22

Caietul de sarcini

(1)   O indicație geografică protejată în temeiul prezentului regulament trebuie să fie conformă cu un caiet de sarcini care include cel puțin:

(a)

denumirea care urmează a fi protejată ca indicație geografică, astfel cum este folosită în limbajul comercial sau în limbajul comun, numai în limbile care sunt sau au fost folosite în mod tradițional pentru descrierea produsului în aria geografică delimitată, în ortografia originală și în alfabetul latin, dacă acesta diferă;

(b)

categoria de băuturi spirtoase sau termenul „băutură spirtoasă”, dacă băutura spirtoasă nu îndeplinește cerințele stabilite pentru categoriile de băuturi spirtoase prevăzute în anexa I;

(c)

o descriere a caracteristicilor băuturii spirtoase care să includă materiile prime din care este produsă, dacă este cazul, principalele caracteristici fizice, chimice sau organoleptice ale produsului, precum și caracteristicile specifice ale produsului în comparație cu alte băuturi spirtoase din aceeași categorie;

(d)

definirea ariei geografice delimitate în raport cu legătura menționată la litera (f);

(e)

descrierea metodei de producere a băuturii spirtoase și, dacă este cazul, a metodelor locale de producție autentice și invariabile;

(f)

informații detaliate care atestă legătura dintre o anumită calitate, reputația sau o altă caracteristică a băuturii spirtoase și originea sa geografică;

(g)

denumirile și adresele autorităților competente sau, dacă sunt disponibile, denumirile și adresele organismelor care verifică respectarea dispozițiilor caietului de sarcini, în temeiul articolului 38, precum și sarcinile precise ale acestora;

(h)

orice norme specifice de etichetare privind indicația geografică în cauză.

Dacă este cazul, caietul de sarcini al produsului include cerințele privind ambalarea, alături de o justificare pentru a demonstra de ce ambalarea trebuie să se realizeze în aria geografică delimitată în scopul de a prezerva calitatea și a asigura originea sau controlul, ținând cont de dreptul Uniunii, în special de dreptul Uniunii privind libera circulație a mărfurilor și libertatea de a presta servicii.

(2)   Dosarele tehnice depuse în cadrul oricărei cereri anterioare datei de 8 iunie 2019 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 110/2008 sunt considerate caiete de sarcini în temeiul prezentului articol.

Articolul 23

Conținutul cererii de înregistrare a unei indicații geografice

(1)   Cererea de înregistrare a unei indicații geografice în temeiul articolului 24 alineatul (5) sau (8) include cel puțin:

(a)

denumirea și adresa grupului solicitant și ale autorităților competente sau, dacă sunt disponibile, ale organismelor care verifică respectarea dispozițiilor caietului de sarcini;

(b)

caietul de sarcini prevăzut la articolul 22;

(c)

un document unic care cuprinde:

(i)

elementele principale ale caietului de sarcini, inclusiv denumirea care trebuie protejată, categoria în care se încadrează băutura spirtoasă sau termenul „băutură spirtoasă”, metoda de producție, descrierea caracteristicilor băuturii spirtoase, o delimitare concisă a ariei geografice și, dacă este cazul, normele specifice aplicabile ambalării și etichetării;

(ii)

descrierea legăturii dintre băutura spirtoasă și originea sa geografică, în conformitate cu articolul 3 punctul 4, inclusiv, dacă este cazul, elementele specifice descrierii produsului sau metodei de producție care justifică legătura.

Cererea depusă în conformitate cu articolul 24 alineatul (8) conține, de asemenea, trimiterea la versiunea publicată a caietului de sarcini al produsului și elemente care dovedesc că denumirea produsului este protejată în țara de origine.

(2)   Dosarul de cerere menționat la articolul 24 alineatul (7) include:

(a)

denumirea și adresa grupului solicitant;

(b)

documentul unic menționat la alineatul (1) litera (c) din prezentul articol;

(c)

o declarație a statului membru care să precizeze că acesta consideră că cererea îndeplinește cerințele prezentului regulament și respectă dispozițiile adoptate în temeiul acestuia;

(d)

trimiterea la versiunea publicată a caietului de sarcini.

Articolul 24

Cererile de înregistrare a unei indicații geografice

(1)   Cererile de înregistrare a unei indicații geografice în temeiul prezentului capitol pot fi depuse numai de către grupuri care lucrează cu băutura spirtoasă a cărei denumire este propusă spre înregistrare.

(2)   O autoritate desemnată de un stat membru poate fi considerată un grup în sensul prezentului capitol dacă producătorii în cauză nu au posibilitatea să formeze un grup din cauza numărului lor, a situării geografice sau a unor caracteristici organizaționale. În astfel de cazuri, dosarul de cerere menționat la articolul 23 alineatul (2) indică aceste motive.

(3)   O persoană fizică sau juridică poate fi considerată un grup în sensul prezentului capitol dacă îndeplinește ambele condiții următoare:

(a)

persoana vizată este singurul producător care dorește să depună o cerere; și

(b)

aria geografică delimitată posedă caracteristici care diferă considerabil de cele ale ariilor învecinate, caracteristicile băuturii spirtoase sunt diferite de cele ale băuturilor spirtoase produse în ariile învecinate sau băutura spirtoasă are o calitate specială, o reputație specială sau o altă trăsătură care poate fi în mod clar atribuită originii sale geografice.

(4)   În cazul indicațiilor geografice care desemnează o arie geografică transfrontalieră, mai multe grupuri din diferite state membre sau țări terțe pot depune o cerere de înregistrare comună.

Când se depune o cerere comună, aceasta se transmite Comisiei de către un stat membru implicat sau de către un grup de solicitanți dintr-o țară terță implicată, direct sau prin intermediul autorităților din respectiva țară terță, după consultarea tuturor autorităților și grupurilor de solicitanți vizate. Cererea comună include declarația menționată la articolul 23 alineatul (2) litera (c) din partea tuturor statelor membre în cauză. Cerințele stabilite la articolul 23 trebuie să fie îndeplinite în toate statele membre și țările terțe implicate.

În cazul cererilor comune, procedurile naționale de opoziție corespunzătoare se desfășoară în toate statele membre în cauză.

(5)   În cazul în care cererea se referă la o arie geografică situată într-un anumit stat membru, aceasta se depune la autoritățile din statul membru respectiv.

Statul membru examinează cererea prin mijloace corespunzătoare pentru a verifica dacă este motivată și dacă îndeplinește cerințele prevăzute în prezentul capitol.

(6)   În cadrul examinării prevăzute la alineatul (5) al doilea paragraf, statul membru inițiază o procedură națională de opoziție prin care asigură publicarea adecvată a cererii menționate la alineatul (5) și stabilește o perioadă rezonabilă în care orice persoană fizică sau juridică cu un interes legitim care are reședința sau este stabilită pe teritoriul său poate depune o opoziție față de cerere.

Statul membru analizează admisibilitatea opozițiilor primite, în conformitate cu criteriile menționate la articolul 28.

(7)   În cazul în care consideră, după evaluarea opozițiilor primite, că sunt îndeplinite cerințele prezentului capitol, statul membru poate adopta o decizie favorabilă și poate depune dosarul de cerere la Comisie. În acest caz, statul membru informează Comisia cu privire la opozițiile admisibile primite din partea unei persoane fizice sau juridice care a comercializat produsele în cauză în mod legal prin utilizarea continuă a denumirilor în cauză timp de cel puțin cinci ani înainte de data publicării menționată la alineatul (6). De asemenea, statele membre informează Comisia cu privire la eventualele proceduri judiciare naționale care ar putea afecta procedura de înregistrare.

Statul membru care adoptă o decizie favorabilă în temeiul primului paragraf se asigură că decizia este făcută publică și că orice persoană fizică sau juridică cu un interes legitim are posibilitatea de a formula o cale de atac.

Statul membru se asigură că versiunea caietului de sarcini pe care și-a întemeiat decizia favorabilă este publicată și asigură accesul, prin mijloace electronice, la caietul de sarcini.

Statul membru asigură, de asemenea, publicarea adecvată a versiunii caietului de sarcini cu privire la care Comisia ia o decizie în temeiul articolului 26 alineatul (2).

(8)   În cazul în care se referă la o arie geografică situată într-o țară terță, cererea se transmite Comisiei fie direct, fie prin intermediul autorităților țării terțe în cauză.

(9)   Documentele menționate în prezentul articol se transmit Comisiei într-una dintre limbile oficiale ale Uniunii.

Articolul 25

Protecția națională provizorie

(1)   Doar cu titlu provizoriu, un stat membru poate acorda protecție unei denumiri în temeiul prezentului capitol la nivel național, cu efect de la data transmiterii cererii către Comisie.

(2)   Protecția națională încetează la data la care se ia o decizie privind înregistrarea în temeiul prezentului capitol sau la data la care cererea este retrasă.

(3)   Atunci când o denumire nu este înregistrată în temeiul prezentului capitol, consecințele acestei protecții la nivel național sunt exclusiv responsabilitatea statului membru în cauză.

(4)   Măsurile adoptate de statele membre în temeiul alineatului (1) produc efecte numai la nivel național și nu afectează comerțul în interiorul Uniunii sau comerțul internațional.

Articolul 26

Examinarea de către Comisie și publicarea în scopul manifestării opoziției

(1)   Comisia examinează, prin mijloace adecvate, eventualele cereri primite în temeiul articolului 24, pentru a verifica dacă sunt motivate și dacă îndeplinesc cerințele prevăzute în prezentul capitol, precum și dacă s-a ținut cont de interesul părților interesate din afara statului membru care a transmis cererea. Examinarea se întemeiază pe documentul unic menționat la articolul 23 alineatul (1) litera (c), constă într-o verificare prin care se determină că nu există erori evidente în cerere și, ca regulă generală, nu durează mai mult de șase luni. Cu toate acestea, dacă această perioadă este depășită, Comisia îi comunică imediat în scris solicitantului motivele întârzierii.

Cel puțin în fiecare lună, Comisia publică lista denumirilor care au făcut obiectul unei cereri de înregistrare, precum și data depunerii acestora. Lista conține, de asemenea, numele statului membru sau al țării terțe care a transmis cererea.

(2)   În cazul în care, pe baza examinării efectuate în temeiul alineatului (1) primul paragraf, Comisia consideră că sunt respectate cerințele prevăzute în prezentul capitol, aceasta publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene documentul unic menționat la articolul 23 alineatul (1) litera (c) și trimiterea la versiunea publicată a caietului de sarcini.

Articolul 27

Procedura de opoziție

(1)   Autoritățile dintr-un stat membru sau dintr-o țară terță sau o persoană fizică sau juridică cu un interes legitim și care își are reședința sau este stabilită într-o țară terță pot transmite Comisiei un act de opoziție în termen de trei luni de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Orice persoană fizică sau juridică cu un interes legitim și care își are reședința sau este stabilită într-un stat membru diferit de cel din care a fost depusă cererea, poate transmite un act de opoziție statului membru în care persoana respectivă își are reședința sau este stabilită, într-un termen care permite transmiterea unui act de opoziție în temeiul primului paragraf.

Actul de opoziție conține o declarație conform căreia este posibil ca cererea să nu respecte cerințele prevăzute în prezentul capitol.

Actele de opoziție care nu conțin o astfel de declarație sunt nule.

Comisia transmite fără întârziere actul de opoziție autorității sau organismului care a depus cererea.

(2)   În cazul în care un act de opoziție este transmis Comisiei și este urmat, în termen de două luni, de o declarație de opoziție motivată, Comisia verifică admisibilitatea acestei declarații de opoziție motivate.

(3)   În termen de două luni de la primirea unei declarații de opoziție motivate și admisibile, Comisia invită autoritatea sau persoana care a depus opoziția și autoritatea sau organismul care a depus cererea să înceapă consultări adecvate pentru o perioadă de maximum trei luni. Această perioadă începe să curgă de la data primirii invitației, prin mijloace electronice, de către părțile interesate.

Autoritatea sau persoana care a depus opoziția și autoritatea sau organismul care a depus cererea încep aceste consultări adecvate fără întârzieri nejustificate. Aceștia își pun la dispoziție, în mod reciproc, informațiile relevante pentru a evalua dacă cererea de înregistrare respectă cerințele prevăzute în prezentul capitol. Dacă nu se ajunge la un acord, informațiile respective sunt puse și la dispoziția Comisiei.

Atunci când părțile interesate ajung la un acord, autoritățile din statul membru sau din țara terță din care a fost depusă cererea informează Comisia cu privire la toate elementele care au făcut posibil acordul, inclusiv opiniile solicitantului și ale autorităților statului membru sau ale țării terțe, sau ale altor persoane fizice și juridice care au depus o opoziție.

Indiferent dacă s-a ajuns sau nu la un acord, informarea Comisiei se realizează în termen de o lună de la încetarea consultărilor.

În orice moment din această perioadă de trei luni, la cererea solicitantului, Comisia poate prelungi termenul consultărilor cu maximum trei luni.

(4)   Dacă detaliile publicate în conformitate cu articolul 26 alineatul (2) sunt modificate substanțial în urma consultărilor corespunzătoare menționate la alineatul (3) de la prezentul articol, Comisia repetă examinarea menționată la articolul 26.

(5)   Actul de opoziție, declarația de opoziție motivată și documentele aferente transmise Comisiei în conformitate cu alineatele (1)-(4) se întocmesc într-una dintre limbile oficiale ale Uniunii.

Articolul 28

Motive de opoziție

(1)   O declarație de opoziție motivată, astfel cum se menționează la articolul 27 alineatul (2), este admisibilă numai dacă este primită de Comisie în termenul prevăzut în respectivul articol și dacă demonstrează că:

(a)

indicația geografică propusă nu respectă definiția de la articolul 3 punctul 4 sau cerințele menționate la articolul 22;

(b)

înregistrarea indicației geografice propuse ar fi contrară dispozițiilor articolului 34 sau ale articolului 35;

(c)

înregistrarea indicației geografice propuse ar periclita existența unei denumiri complet sau parțial identice sau a unei mărci sau existența unor produse care s-au aflat pe piață în mod legal timp de cel puțin cinci ani înainte de data publicării prevăzută la articolul 26 alineatul (2); sau

(d)

nu sunt respectate cerințele menționate la articolele 31 și 32.

(2)   Motivele de opoziție se evaluează în raport cu teritoriul Uniunii.

Articolul 29

Perioade de tranziție pentru utilizarea indicațiilor geografice

(1)   Comisia poate adopta acte de punere în aplicare care să acorde o perioadă de tranziție de până la cinci ani pentru ca băuturile spirtoase provenite dintr-un stat membru sau dintr-o o țară terță, a căror denumire încalcă dispozițiile articolului 21 alineatul (2) să poată utiliza în continuare denumirea cu care au fost comercializate, cu condiția să existe o declarație de opoziție admisibilă în temeiul articolului 24 alineatul (6) sau al articolului 27, care arată că înregistrarea denumirii ar periclita existența:

(a)

unei denumiri complet identice sau a unui termen compus care conține un termen identic cu denumirea care urmează să fie înregistrată; sau

(b)

a altor denumiri similare cu denumirea care urmează să fie înregistrată care se referă la băuturi spirtoase aflate pe piață în mod legal timp de cel puțin cinci ani înainte de data publicării prevăzută la articolul 26 alineatul (2).

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 47 alineatul (2).

(2)   Fără a aduce atingere articolului 36, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare care prelungesc perioada de tranziție acordată în temeiul alineatului (1) până la 15 ani sau care permit utilizarea în continuare pentru o perioadă de până la 15 ani în cazuri justificate în mod corespunzător, cu condiția să se demonstreze că:

(a)

denumirea menționată la alineatul (1) a fost folosită în mod legal, constant și corect timp de cel puțin 25 de ani înainte ca cererea de protecție să fie transmisă Comisiei;

(b)

scopul utilizării denumirii menționate la alineatul (1) nu a fost, în niciun moment, acela de a se profita de pe urma reputației indicației geografice înregistrate; și

(c)

consumatorii nu au fost și nici nu ar fi putut fi induși în eroare în privința adevăratei origini a produsului.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 47 alineatul (2).

(3)   Atunci când se utilizează o denumire menționată la alineatele (1) și (2), țara de origine este clar și vizibil indicată pe etichetă.

Articolul 30

Decizia privind înregistrarea

(1)   Atunci când, pe baza informațiilor pe care le are la dispoziție în urma examinării efectuate în temeiul articolului 26 alineatul (1) primul paragraf, Comisia consideră că nu sunt îndeplinite condițiile pentru înregistrarea unei indicații geografice propuse, aceasta informează solicitantul în cauză din statul membru respectiv sau țara terță respectivă cu privire la motivele respingerii și îi oferă acestuia două luni pentru a-și prezenta observațiile. În cazul în care nu primește observații sau primește observații, dar consideră că nu sunt totuși îndeplinite condițiile pentru înregistrare, Comisia, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, respinge cererea, cu excepția cazului în care cererea este retrasă. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 47 alineatul (2).

(2)   În cazul în care nu primește niciun act de opoziție sau nicio declarație de opoziție motivată și admisibilă în temeiul articolului 27, Comisia adoptă, fără să se aplice procedura menționată la articolul 47 alineatul (2), acte de punere în aplicare pentru înregistrarea denumirii.

(3)   În cazul în care primește o declarație de opoziție motivată și admisibilă, Comisia, în urma consultărilor corespunzătoare menționate la articolul 27 alineatul (3) și luând în considerare rezultatele acestor consultări:

(a)

în cazul în care s-a ajuns la un acord, înregistrează denumirea prin intermediul unor acte de punere în aplicare adoptate fără să se aplice procedura menționată la articolul 47 alineatul (2) și, dacă este necesar, modifică informațiile publicate în temeiul articolului 26 alineatul (2), dacă modificările nu sunt substanțiale; sau

(b)

în cazul în care nu s-a ajuns la un acord, adoptă acte de punere în aplicare prin care decide în privința înregistrării. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 47 alineatul (2).

(4)   Actele de înregistrare și deciziile de respingere se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Actul de înregistrare acordă indicației geografice protecția menționată la articolul 21.

Articolul 31

Modificarea caietului de sarcini

(1)   Orice grup care are un interes legitim poate solicita aprobarea unei modificări a caietului de sarcini.

Cererile descriu și motivează modificările solicitate.

(2)   Modificările aduse caietului de sarcini sunt clasificate în două categorii din punctul de vedere al importanței lor:

(a)

modificări la nivelul Uniunii, care impun o procedură de opoziție la nivelul Uniunii;

(b)

modificări standard care sunt tratate la nivelul statului membru sau la nivelul țării terțe.

(3)   O modificare este considerată drept modificare la nivelul Uniunii atunci când aceasta:

(a)

include modificarea denumirii indicației geografice sau a unei părți din denumirea indicației geografice înregistrate în temeiul prezentului regulament;

(b)

constă în modificarea denumirii legale sau a categoriei băuturii spirtoase;

(c)

riscă să anuleze o anumită calitate, reputația sau altă caracteristică a băuturii spirtoase care poate fi atribuită în principal originii sale geografice; sau

(d)

presupune noi restricții pentru comercializarea produsului.

Toate celelalte modificări sunt considerate modificări standard.

O modificare standard este considerată, de asemenea, o modificare temporară în cazul în care vizează modificarea temporară a caietului de sarcini ca urmare a impunerii unor măsuri sanitare și fitosanitare obligatorii de către autoritățile publice sau în cazul în care este consecința unor catastrofe naturale sau condiții meteorologice nefavorabile recunoscute în mod oficial de către autoritățile competente.

(4)   Modificările la nivelul Uniunii se aprobă de Comisie. Procedura de aprobare urmează, mutatis mutandis, procedura stabilită la articolul 24 și la articolele 26-30. Cererile privind efectuarea de modificări la nivelul Uniunii depuse de o țară terță sau de producători dintr-o țară terță conțin dovezi privind respectarea de către modificarea propusă a legislației aplicabile în țara terță în cauză pentru protecția indicațiilor geografice.

(5)   Modificările standard se aprobă de către statul membru pe teritoriul căruia se află aria geografică a produsului în cauză. În ceea ce privește țările terțe, modificările se aprobă în conformitate cu legislația aplicabilă în țara terță în cauză.

(6)   Examinarea cererii de modificare ține seama doar de modificarea propusă.

Articolul 32

Anulare

(1)   Din proprie inițiativă sau la solicitarea oricărei persoane fizice sau juridice cu un interes legitim, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare care anulează înregistrarea unei indicații geografice, în oricare dintre următoarele cazuri:

(a)

atunci când nu mai poate fi asigurată respectarea cerințelor prevăzute de caietul de sarcini;

(b)

atunci când nu a fost introdus pe piață niciun produs sub indicația geografică respectivă timp de cel puțin șapte ani consecutivi.

În cazul procedurii de anulare se aplică, mutatis mutandis, articolele 24, 26, 27, 28 și 30.

(2)   În pofida alineatului (1), la solicitarea producătorilor băuturii spirtoase comercializate sub indicația geografică înregistrată, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care anulează respectiva înregistrare.

(3)   În cazurile menționate la alineatele (1) și (2), înainte de adoptarea actului de punere în aplicare, Comisia consultă autoritățile statului membru în cauză, autoritățile țării terțe sau, dacă este posibil, producătorul din țara terță care a depus inițial cererea de înregistrare a indicației geografice în cauză, cu excepția cazului în care anularea este solicitată în mod direct de către solicitanții inițiali.

(4)   Actele de punere în aplicare menționate la prezentul articol se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 47 alineatul (2).

Articolul 33

Înregistrarea indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase

(1)   Comisia adoptă, până la 8 iunie 2021, acte delegate în conformitate cu articolul 46 pentru completarea prezentului regulament prin crearea unui registru electronic public, care se actualizează periodic, al indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase recunoscute în cadrul acestui sistem (denumit în continuare „registrul”).

(2)   Denumirea unei indicații geografice se înregistrează în grafia originală. Dacă grafia originală nu utilizează caracterele latine, împreună cu denumirea în grafia originală se înregistrează și transcrierea sau transliterarea denumirii cu caractere latine.

În cazul indicațiilor geografice înregistrate în temeiul prezentului capitol, registrul asigură accesul direct la documentele unice și conține și trimiterea la versiunea publicată a caietului de sarcini al produsului.

În cazul indicațiilor geografice înregistrate înainte de 8 iunie 2019, registrul asigură accesul direct la specificațiile de bază din dosarul tehnic astfel cum se prevede la articolul 17 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 110/2008.

Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 46 pentru completarea prezentului alineat prin stabilirea unor norme detaliate suplimentare privind forma și conținutul registrului.

(3)   Indicațiile geografice ale băuturilor spirtoase produse în țări terțe care sunt protejate în Uniune în temeiul unui acord internațional la care Uniunea este parte contractantă pot fi introduse în registru ca indicații geografice protejate.

Articolul 34

Indicații geografice omonime

(1)   Dacă o denumire pentru care se depune o cerere este total sau parțial omonimă cu o denumire deja înregistrată în temeiul prezentului regulament, denumirea respectivă se înregistrează ținându-se seama în mod corespunzător de utilizările locale și tradiționale, precum și de orice risc de creare a unei confuzii.

(2)   O denumire omonimă care lasă consumatorilor impresia greșită că produsele sunt originare dintr-un alt teritoriu nu se înregistrează, chiar dacă aceasta este exactă în ceea ce privește teritoriul, regiunea sau locul real de origine al produselor respective.

(3)   Utilizarea unei indicații geografice omonime înregistrate este condiționată de posibilitatea de a face, în practică, o distincție suficientă între denumirea omonimă înregistrată ulterior și denumirea care figurează deja în registru, având în vedere necesitatea de a trata producătorii în cauză în mod echitabil și de a nu induce în eroare consumatorul.

(4)   Protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase menționate la articolul 21 din prezentul regulament nu aduce atingere indicațiilor geografice și denumirilor de origine protejate ale produselor în temeiul Regulamentelor (UE) nr. 1308/2013 și (UE) nr. 251/2014.

Articolul 35

Motive specifice de refuzare a protecției

(1)   O denumire generică nu este protejată ca indicație geografică.

Pentru a se stabili dacă o denumire a devenit sau nu o denumire generică, se ține seama de toți factorii relevanți, în special de:

(a)

situația existentă în Uniune, în special în zonele de consum;

(b)

legislația Uniunii sau legislația națională în domeniu.

(2)   O denumire nu este protejată ca indicație geografică în cazul în care, având în vedere reputația și renumele unei mărci, protecția ar putea să inducă în eroare consumatorul cu privire la identitatea reală a băuturii spirtoase în cauză.

(3)   O denumire este protejată ca indicație geografică numai în cazul în care etapele de producție care îi conferă băuturii spirtoase calitatea, reputația sau altă caracteristică ce poate fi atribuită în principal originii sale geografice se desfășoară în aria geografică în cauză.

Articolul 36

Legătura dintre mărci și indicațiile geografice

(1)   Se refuză înregistrarea sau se declară nulitatea unei mărci a cărei utilizare corespunde sau ar corespunde uneia sau mai multor situații dintre cele menționate la articolul 21 alineatul (2).

(2)   O marcă a cărei utilizare corespunde uneia sau mai multor situații dintre cele menționate la articolul 21 alineatul (2) și care a făcut obiectul unei cereri de înregistrare, a fost înregistrată sau, în cazul în care această posibilitate este prevăzută în legislația aplicabilă, a fost consacrată prin utilizarea sa cu bună-credință pe teritoriul Uniunii, înainte de data la care a fost depusă la Comisie cererea de protejare a indicației geografice, poate continua să fie utilizată și poate fi prelungită în pofida înregistrării unei indicații geografice, cu condiția să nu existe motive de declarare a nulității mărcii respective sau de decăderea din drepturi a titularului acesteia în temeiul Directivei (UE) 2015/2436 a Parlamentului European și a Consiliului (24) sau al Regulamentului (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului (25).

Articolul 37

Indicațiile geografice înregistrate existente

Indicațiile geografice ale băuturilor spirtoase înregistrate în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 110/2008, care sunt astfel protejate în temeiul regulamentului respectiv, sunt protejate în mod automat ca indicații geografice în temeiul prezentului regulament. Comisia le înscrie în registrul menționat la articolul 33 din prezentul regulament.

Articolul 38

Verificarea respectării caietului de sarcini

(1)   Statele membre elaborează și actualizează periodic o listă a operatorilor care produc băuturi spirtoase cu o indicație geografică înregistrată în conformitate cu prezentul regulament.

(2)   În ceea ce privește indicațiile geografice care desemnează băuturile spirtoase originare din Uniune înregistrate în temeiul prezentului regulament, verificarea respectării caietului de sarcini menționat la articolul 22 înainte de introducerea produsului pe piață se efectuează de:

(a)

una sau mai multe dintre autoritățile competente menționate la articolul 43 alineatul (1); sau

(b)

organismele de control, în sensul articolului 2 al doilea paragraf punctul 5 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004, care acționează în calitate de organism de certificare a produselor.

În cazul în care un stat membru aplică articolul 24 alineatul (2), verificarea respectării caietului de sarcini se asigură de către o altă autoritate decât cea considerată a fi un grup în temeiul alineatului menționat.

În pofida dreptului intern al statelor membre, costurile aferente acestei verificări a respectării caietului de sarcini pot fi suportate de către operatorii care fac obiectul controalelor în cauză.

(3)   În ceea ce privește indicațiile geografice care desemnează băuturile spirtoase originare din țările terțe înregistrate în temeiul prezentului regulament, verificarea conformității cu caietul de sarcini înainte de introducerea produsului pe piață, se efectuează de:

(a)

o autoritate publică competentă desemnată de țara terță; sau

(b)

un organism de certificare a produselor.

(4)   Statele membre fac publice denumirile și adresele autorităților competente și ale organismelor menționate la alineatul (2) și actualizează periodic aceste informații.

Comisia face publice denumirile și adresele autorităților competente și ale organismelor menționate la alineatul (3) și actualizează periodic aceste informații.

(5)   Organismele de control al produselor menționate la alineatul (2) litera (b) și organismele de certificare a produselor menționate la alineatul (3) litera (b) respectă standardul european ISO/IEC 17065:2012 și sunt acreditate în conformitate cu acesta sau cu orice viitoare modificare, revizuire ori versiune aplicabilă a acestuia.

(6)   Autoritățile competente menționate la alineatele (2) și (3) care verifică conformitatea indicației geografice protejate în temeiul prezentului regulament cu caietul de sarcini trebuie să fie obiective și imparțiale. Acestea dispun de personal calificat și de resursele necesare pentru a-și îndeplini sarcinile.

Articolul 39

Supravegherea utilizării denumirilor pe piață

(1)   Statele membre efectuează controale, pe baza unei analize a riscurilor, în ceea ce privește utilizarea pe piață a indicațiilor geografice înregistrate în temeiul prezentului regulament și iau toate măsurile necesare în cazul încălcării cerințelor prevăzute în prezentul capitol.

(2)   Statele membre iau măsurile administrative și judiciare corespunzătoare pentru a preîntâmpina sau a stopa utilizarea nelegală a denumirilor de produse sau de servicii fabricate sau comercializate pe teritoriul lor, care fac obiectul unor indicații geografice înregistrate în temeiul prezentului regulament.

În acest scop, statele membre desemnează autoritățile responsabile cu luarea acestor măsuri, în conformitate cu procedurile stabilite de fiecare stat membru.

Autoritățile respective oferă garanții corespunzătoare de obiectivitate și imparțialitate și au la dispoziție personal calificat și resursele necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor lor.

(3)   Statele membre informează Comisia cu privire la denumirile și adresele autorităților competente responsabile cu controlul utilizării denumirilor pe piață, desemnate în conformitate cu articolul 43. Comisia pune la dispoziția publicului denumirile și adresele autorităților respective.

Articolul 40

Procedura și cerințele, planificarea și raportarea activităților de control

(1)   Procedurile și cerințele stabilite de Regulamentul (CE) nr. 882/2004 se aplică mutatis mutandis controalelor prevăzute la articolele 38 și 39 din prezentul regulament.

(2)   Statele membre se asigură că activitățile de control al obligațiilor prevăzute în prezentul capitol sunt incluse distinct într-o secțiune separată a planurilor naționale multianuale de control, în conformitate cu articolele 41-43 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004.

(3)   Rapoartele anuale menționate la articolul 44 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 cuprind, într-o secțiune separată, informațiile menționate la articolul respectiv privind controlul obligațiilor prevăzute de prezentul regulament.

Articolul 41

Competențe delegate

(1)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 46 pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea unor condiții suplimentare ce trebuie respectate, inclusiv în cazurile în care o arie geografică cuprinde mai multe țări, în ceea ce privește următoarele:

(a)

cererea de înregistrare a unei indicații geografice, astfel cum se prevede la articolele 23 și 24; și

(b)

procedurile prealabile la nivel național menționate la articolul 24, examinarea de către Comisie, procedura de opoziție și anularea indicațiilor geografice.

(2)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 46 pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea de condiții și cerințe pentru procedura aplicată modificărilor la nivelul Uniunii și modificărilor standard, inclusiv modificărilor temporare, aduse caietului de sarcini al unui produs în conformitate cu articolul 31.

Articolul 42

Competențe de executare

(1)   Comisia poate adopta acte de punere în aplicare pentru stabilirea unor norme detaliate privind:

(a)

forma caietului de sarcini menționat la articolul 22 și măsurile cu privire la informațiile care trebuie furnizate în caietul de sarcini al produsului în ceea ce privește legătura dintre aria geografică și produsul finit, astfel cum se prevede la articolul 22 litera (f);

(b)

procedurile aplicabile, forma și prezentarea opozițiilor, astfel cum se prevede la articolele 27 și 28;

(c)

forma și prezentarea cererilor privind modificările la nivelul Uniunii și ale comunicărilor privind modificările standard și temporare, astfel cum se prevede la articolul 31 alineatul (4) și, respectiv, alineatul (5);

(d)

procedurile aplicabile și forma procesului de anulare, astfel cum se prevede la articolul 32, precum și prezentarea cererilor de anulare; și

(e)

controalele și verificările care trebuie efectuate de statele membre, inclusiv testările, astfel cum se prevede la articolul 38.

(2)   Comisia adoptă, până la 8 iunie 2021, acte de punere în aplicare prin care se stabilesc norme detaliate privind procedurile, forma și prezentarea cererilor, astfel cum sunt menționate la articolele 23 și 24, inclusiv pentru cererile care vizează teritoriile mai multor țări.

(3)   Actele de punere în aplicare menționate la alineatele (1) și (2) se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 47 alineatul (2).

CAPITOLUL IV

CONTROALE, SCHIMBURI DE INFORMAȚII, LEGISLAȚIA STATELOR MEMBRE

Articolul 43

Controale privind băuturile spirtoase

(1)   Statele membre sunt responsabile cu controalele privind băuturile spirtoase. Acestea iau măsurile necesare pentru a asigura respectarea prezentului regulament și desemnează autoritățile competente care sunt responsabile să asigure respectarea prezentului regulament.

(2)   Comisia asigură aplicarea uniformă a prezentului regulament și, acolo unde este necesar, adoptă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, normele privind controalele administrative și fizice care trebuie efectuate de statele membre în ceea ce privește respectarea obligațiilor care decurg din aplicarea prezentului regulament. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 47 alineatul (2).

Articolul 44

Schimbul de informații

(1)   Statele membre și Comisia își comunică reciproc informațiile necesare pentru aplicarea prezentului regulament.

(2)   Comisia poate adopta acte de punere în aplicare privind natura și tipul informațiilor care urmează să facă obiectul unor schimburi și metodele de schimb de informații.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 47 alineatul (2).

Articolul 45

Legislația statelor membre

(1)   În aplicarea unei politici în domeniul calității pentru băuturile spirtoase produse pe propriul lor teritoriu și, în special, pentru indicațiile geografice înscrise în registru sau pentru protecția unor indicații geografice noi, statele membre pot stabili norme mai stricte decât cele prevăzute în anexele I și II cu privire la producție, la descriere, la prezentare și la etichetare, în măsura în care acestea sunt compatibile cu dreptul Uniunii.

(2)   În pofida alineatului (1), statele membre nu interzic și nu restricționează importul, vânzarea sau consumul de băuturi spirtoase produse în alte state membre sau în țări terțe, care respectă cerințele prezentului regulament.

CAPITOLUL V

DELEGAREA DE COMPETENȚE, DISPOZIȚII DE PUNERE ÎN APLICARE, DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE

SECȚIUNEA 1

Delegarea de competențe și dispoziții de punere în aplicare

Articolul 46

Exercitarea delegării

(1)   Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)   Competența de a adopta acte delegate menționată la articolele 8 și 19 se conferă Comisiei pentru o perioadă de șapte ani de la 24 mai 2019. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de șapte ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cu cel puțin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3)   Competența de a adopta actele delegate menționată la articolele 33 și 41 este conferită Comisiei pentru o perioadă de cinci ani de la 24 mai 2019. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cu cel puțin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(4)   Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 50 este conferită Comisiei pentru o perioadă de șase ani de la 24 mai 2019.

(5)   Delegarea de competențe menționată la articolele 8, 19, 33, 41 și 50 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(6)   Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

(7)   De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(8)   Un act delegat adoptat în temeiul articolelor 8, 19, 33, 41 și 50 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu formulează nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea actului către Parlamentul European și către Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 47

Procedura comitetului

(1)   Comisia este asistată de Comitetul pentru băuturi spirtoase instituit prin Regulamentul (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului. Comitetul respectiv reprezintă un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)   În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

SECȚIUNEA 2

Derogare, dispoziții tranzitorii și finale

Articolul 48

Derogare de la cerințele privind cantitățile nominale prevăzute în Directiva 2007/45/CE

Prin derogare de la articolul 3 din Directiva 2007/45/CE și de la secțiunea 1 al șaselea rând din anexa la directiva menționată, shochu (26) distilat o singură dată, produs în alambic și îmbuteliat în Japonia, poate fi introdus pe piața Uniunii în cantități nominale de 720 ml și 1 800 ml.

Articolul 49

Abrogare

(1)   Fără a aduce atingere articolului 50, Regulamentul (CE) nr. 110/2008 se abrogă de la 25 mai 2021. Cu toate acestea, capitolul III din regulamentul menționat se abrogă de la 8 iunie 2019.

(2)   Prin derogare de la alineatul (1):

(a)

articolul 17 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 110/2008 se aplică în continuare până la 25 mai 2021;

(b)

articolul 20 din Regulamentul (CE) nr. 110/2008 și, fără a aduce atingere aplicabilității celorlalte dispoziții din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 716/2013 al Comisiei (27), articolul 9 din regulamentul de punere în aplicare menționat se aplică în continuare până la finalizarea procedurii prevăzute la articolul 9 din respectivul regulament de punere în aplicare, dar în orice caz nu mai târziu de 25 mai 2021; și

(c)

anexa III la Regulamentul (CE) nr. 110/2008 se aplică în continuare până la înființarea registrului menționat la articolul 33 din prezentul regulament.

(3)   Trimiterile la Regulamentul (CE) nr. 110/2008 se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa IV la prezentul regulament.

Articolul 50

Măsuri tranzitorii

(1)   Băuturile spirtoase care nu îndeplinesc cerințele prezentului regulament, dar care îndeplinesc cerințele Regulamentului (CE) nr. 110/2008 și care au fost produse înainte de 25 mai 2021 pot fi introduse în continuare pe piață, până la epuizarea stocurilor.

(2)   În pofida alineatului (1) de la prezentul articol, băuturile spirtoase a căror descriere, prezentare sau etichetare nu respectă articolele 21 și 36 din prezentul regulament, dar care respectă articolele 16 și 23 din Regulamentul (CE) nr. 110/2008 și care au fost etichetate înainte de 8 iunie 2019 pot fi introduse în continuare pe piață, până la epuizarea stocurilor.

(3)   Până la 25 mai 2025, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 46, pentru modificarea articolului 3 alineatele (2), (3), (9), (10), (11) și (12), a articolului 10 alineatele (6) și (7) și a articolelor 11, 12 și 13 sau pentru completarea prezentului regulament prin adoptarea de derogări de la dispozițiile respective.

Actele delegate menționate la primul paragraf se limitează strict la îndeplinirea unor necesități demonstrate, care rezultă din condițiile de piață.

Pentru fiecare definiție, definiție tehnică sau cerință referitoare la dispozițiile menționate la primul paragraf, Comisia adoptă un act delegat distinct.

(4)   Articolele 22-26, 31 și 32 din prezentul regulament nu se aplică cererilor de înregistrare sau de modificare și nici solicitărilor de anulare care se află în curs la data de 8 iunie 2019. Articolul 17 alineatele (4), (5) și (6), precum și articolele 18 și 21 din Regulamentul (CE) nr. 110/2008 se aplică în continuare acestor cereri și solicitări de anulare.

Dispozițiile privind procedura de opoziție menționată la articolele 27, 28 și 29 din prezentul regulament nu se aplică cererilor de înregistrare sau cererilor de modificare în cazul cărora au fost deja publicate specificațiile de bază din dosarul tehnic sau, respectiv, o cerere de modificare, în vederea opoziției, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la data de 8 iunie 2019. Articolul 17 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 110/2008 se aplică în continuare acestor cereri.

Dispozițiile privind procedura de opoziție menționată la articolele 27, 28 și 29 din prezentul regulament nu se aplică cererilor de anulare care se află în curs la data de 8 iunie 2019. Articolul 18 din Regulamentul (CE) nr. 110/2008 se aplică în continuare acestor cereri de anulare.

(5)   În cazul indicațiilor geografice înregistrate în temeiul capitolului III din prezentul regulament, ale căror cereri de înregistrare se aflau în curs la data aplicării actelor de punere în aplicare prevăzute la articolul 42 alineatul (2) din prezentul regulament, care stabilesc normele detaliate privind procedurile, forma și prezentarea cererilor, astfel cum sunt menționate la articolul 23, registrul poate oferi acces direct la specificațiile de bază din dosarul tehnic în înțelesul articolului 17 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 110/2008.

(6)   În ceea ce privește indicațiile geografice înregistrate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 110/2008, Comisia publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, la cererea unui stat membru, un document unic depus de statul membru respectiv. Publicarea respectivă este însoțită de trimiterea la versiunea publicată a caietului de sarcini și nu este urmată de o procedură de opoziție.

Articolul 51

Intrarea în vigoare și aplicarea

(1)   Prezentul Regulament intră în vigoare în a șaptea zi de la data publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 25 mai 2021.

(2)   În pofida alineatului (1), articolul 16, articolul 20 litera (c), articolele 21, 22 și 23, articolul 24 alineatele (1), (2) și (3), articolul 24 alineatul (4) primul și al doilea paragraf, articolul 24 alineatele (8) și (9), articolele 25-42, articolele 46 și 47, articolul 50 alineatele (1), (4) și (6), punctul 39 litera (d) și punctul 40 litera (d) din anexa I și definițiile prevăzute la articolul 3 referitoare la dispozițiile respective se aplică de la 8 iunie 2019.

(3)   Actele delegate prevăzute la articolele 8, 19 și 50 adoptate în conformitate cu articolul 46 și actele de punere în aplicare prevăzute la articolul 8 alineatul (4) și la articolele 20, 43 și 44, adoptate în conformitate cu articolul 47, se aplică de la 25 mai 2021.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Strasbourg, 17 aprilie 2019.

Pentru Parlamentul European

Președintele

A. TAJANI

Pentru Consiliu

Președintele

G. CIAMBA


(1)  JO C 209, 30.6.2017, p. 54.

(2)  Poziția Parlamentului European din 13 martie 2019 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 9 aprilie 2019.

(3)  Regulamentul (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea și protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului (JO L 39, 13.2.2008, p. 16).

(4)  Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind aditivii alimentari (JO L 354, 31.12.2008, p. 16).

(5)  Regulamentul (CE) nr. 1334/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind aromele și anumite ingrediente alimentare cu proprietăți aromatizante destinate utilizării în și pe produsele alimentare și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1601/91 al Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 2232/96 și (CE) nr. 110/2008 și a Directivei 2000/13/CE (JO L 354, 31.12.2008, p. 34).

(6)  Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1924/2006 și (CE) nr. 1925/2006 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivei 87/250/CEE a Comisiei, a Directivei 90/496/CEE a Consiliului, a Directivei 1999/10/CE a Comisiei, a Directivei 2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a Directivelor 2002/67/CE și 2008/5/CE ale Comisiei și a Regulamentului (CE) nr. 608/2004 al Comisiei (JO L 304, 22.11.2011, p. 18).

(7)  Decizia 94/800/CE a Consiliului din 22 decembrie 1994 privind încheierea, în numele Comunității Europene, referitor la domeniile de competența sa, a acordurilor obținute în cadrul negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay (1986-1994) (JO L 336, 23.12.1994, p. 1).

(8)  Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (JO L 343, 14.12.2012, p. 1).

(9)  Regulamentul (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului din 29 mai 1989 de stabilire a normelor generale cu privire la definirea, desemnarea și prezentarea băuturilor spirtoase (JO L 160, 12.6.1989, p. 1).

(10)  JO L 123, 12.5.2016, p. 1.

(11)  Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(12)  JO L 330, 27.12.2018, p. 3.

(13)  Directiva 2007/45/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 septembrie 2007 de stabilire a normelor privind cantitățile nominale ale produselor preambalate, de abrogare a Directivelor 75/106/CEE și 80/232/CEE ale Consiliului, și de modificare a Directivei 76/211/CEE a Consiliului (JO L 247, 21.9.2007, p. 17).

(14)  Regulamentul (UE) 2018/1670 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 110/2008 în ceea ce privește cantitățile nominale pentru introducerea pe piața Uniunii a shochu distilat o singură dată, produs în alambic și îmbuteliat în Japonia (JO L 284, 12.11.2018, p. 1).

(15)  Directiva 98/83/CE a Consiliului din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului uman (JO L 330, 5.12.1998, p. 32).

(16)  Directiva 2009/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 iunie 2009 privind exploatarea și comercializarea apelor minerale naturale (JO L 164, 26.6.2009, p. 45).

(17)  Directiva 2001/111/CE a Consiliului din 20 decembrie 2001 privind anumite tipuri de zahăr destinate consumului uman (JO L 10, 12.1.2002, p. 53).

(18)  Directiva 2001/110/CE a Consiliului din 20 decembrie 2001 privind mierea (JO L 10, 12.1.2002, p. 47).

(19)  Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (JO L 31, 1.2.2002, p. 1).

(20)  Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 671).

(21)  Regulamentul (UE) nr. 251/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 februarie 2014 privind definirea, descrierea, prezentarea, etichetarea și protejarea indicațiilor geografice ale produselor vitivinicole aromatizate și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1601/91 al Consiliului (JO L 84, 20.3.2014, p. 14).

(22)  Regulamentul (CE) nr. 684/2009 al Comisiei din 24 iulie 2009 de implementare a Directivei 2008/118/CE a Consiliului în ceea ce privește procedurile informatizate pentru deplasarea produselor accizabile în regim suspensiv de accize (JO L 197, 29.7.2009, p. 24).

(23)  Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate animală și de bunăstare a animalelor (JO L 165, 30.4.2004, p. 1).

(24)  Directiva (UE) 2015/2436 a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2015 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci (JO L 336, 23.12.2015, p. 1).

(25)  Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2017 privind marca Uniunii Europene (JO L 154, 16.6.2017, p. 1).

(26)  Astfel cum este definit în anexa 2-D la Acordul dintre Uniunea Europeană și Japonia pentru un parteneriat economic.

(27)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 716/2013 al Comisiei din 25 iulie 2013 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea și protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase (JO L 201, 26.7.2013, p. 21).


ANEXA I

CATEGORII DE BĂUTURI SPIRTOASE

1.   Rom

(a)

Romul este o băutură spirtoasă produsă exclusiv prin distilarea produsului obținut prin fermentarea alcoolică a melasei sau a siropului produse în cursul producerii zahărului din trestie de zahăr, fie a sucului de trestie de zahăr ca atare, distilată la mai puțin de 96 % vol., astfel încât produsul distilării să prezinte în mod clar caracteristicile organoleptice specifice romului.

(b)

Concentrația alcoolică minimă în volume a romului este de 37,5 %.

(c)

Nu are adaos de alcool, diluat sau nu.

(d)

Romul nu este aromatizat.

(e)

Romul poate conține numai caramel adăugat cu scopul de a ajusta culoarea.

(f)

Romul poate fi îndulcit pentru a completa gustul final. Totuși, produsul finit nu poate conține mai mult de 20 de grame de îndulcitori per litru, exprimat în zahăr invertit.

(g)

În cazul indicațiilor geografice înregistrate în temeiul prezentului regulament, denumirea legală de rom poate fi completată cu:

(i)

termenul „traditionnel” sau „tradicional”, cu condiția ca romul în cauză:

să fi fost produs prin distilare la mai puțin de 90 % vol., după fermentarea alcoolică a materiilor prime producătoare de alcool care provin exclusiv din locul de producție avut în vedere; și

să aibă un conținut de substanțe volatile mai mare sau egal cu 225 de grame per hectolitru de alcool 100 % vol.; și

să nu fie îndulcit;

(ii)

termenul „agricol”, cu condiția ca romul în cauză să respecte cerințele de la punctul (i) și să fi fost produs exclusiv prin distilare în urma fermentării alcoolice a sucului de trestie de zahăr. Termenul „agricol” poate fi folosit numai pentru o indicație geografică din unul dintre departamentele franceze de peste mări sau din Regiunea Autonomă Madeira.

Dispozițiile de la prezenta literă nu aduc atingere utilizării termenului „agricol”, „traditionnel” sau „tradicional” în legătură cu orice produs care nu intră sub incidența prezentei categorii, în conformitate cu criteriile sale specifice.

2.    Whisky sau whiskey

(a)

Whisky sau whiskey este o băutură spirtoasă produsă exclusiv prin realizarea tuturor operațiunilor de producție enumerate în continuare:

(i)

distilarea unui must de malț de cereale, cu sau fără boabe întregi de cereale nemalțificate, care a fost:

zaharificat prin diastaza malțului pe care îl conține, cu sau fără alte enzime naturale;

fermentat cu ajutorul drojdiei;

(ii)

fiecare distilare se efectuează la mai puțin de 94,8 % vol., astfel încât produsul distilării să aibă o aromă și un gust specifice materiilor prime utilizate;

(iii)

maturarea distilatului final timp de cel puțin trei ani în butoaie de lemn cu o capacitate de maximum 700 de litri.

Distilatul final, la care se pot adăuga doar apă și caramel simplu (pentru colorare), păstrează culoarea, aroma și gustul rezultate din procesul de producție descris la punctele (i), (ii) și (iii).

(b)

Concentrația alcoolică minimă în volume a băuturii spirtoase whisky sau whiskey este de 40 %.

(c)

Nu are adaos de alcool, diluat sau nu.

(d)

Whisky sau whiskey nu este îndulcit, nici pentru completarea gustului, sau aromatizat și nici nu conține alți aditivi în afară de caramel obișnuit (E 150a), utilizat pentru ajustarea culorii.

(e)

Denumirea legală de „whisky” sau „whiskey” poate fi completată cu termenul „single malt” numai dacă este distilat exclusiv din malț de orz la o singură distilerie.

3.   Rachiu din cereale

(a)

Rachiul din cereale este o băutură spirtoasă produsă exclusiv prin distilarea unui must fermentat din boabe întregi de cereale, prezentând caracteristici organoleptice derivate din materiile prime utilizate.

(b)

Cu excepția băuturii Korn, concentrația alcoolică minimă în volume a rachiului de cereale este de 35 %.

(c)

Nu are adaos de alcool, diluat sau nu.

(d)

Rachiul din cereale nu este aromatizat.

(e)

Rachiul din cereale poate conține adaos de caramel numai în scopul de a ajusta culoarea.

(f)

Rachiul din cereale poate fi îndulcit pentru a completa gustul final. Totuși, produsul finit nu poate conține mai mult de 10 grame de îndulcitori per litru, exprimat în zahăr invertit.

(g)

Rachiul din cereale poate purta denumirea legală de „brandy de cereale”, dacă a fost produs prin distilarea, la mai puțin de 95 % vol., a unui must fermentat din boabe întregi de cereale, prezentând caracteristici organoleptice derivate din materiile prime utilizate.

(h)

În denumirea legală „rachiu din cereale” sau „brandy de cereale”, cuvântul „cereale” poate fi înlocuit cu numele cerealei utilizate în mod exclusiv pentru producerea băuturii spirtoase în cauză.

4.   Rachiu de vin

(a)

Rachiul de vin este o băutură spirtoasă care îndeplinește următoarele cerințe:

(i)

este produsă exclusiv prin distilarea, la mai puțin de 86 % vol., a vinului, a vinului alcoolizat în vederea distilării sau a unui distilat din vin care a fost distilat la mai puțin de 86 % vol.;

(ii)

are un conținut de substanțe volatile mai mare sau egal cu 125 de grame per hectolitru de alcool 100 % vol.;

(iii)

are un conținut maxim de metanol de 200 de grame per hectolitru de alcool 100 % vol.

(b)

Concentrația alcoolică minimă în volume a rachiului de vin este de 37,5 %.

(c)

Nu are adaos de alcool, diluat sau nu.

(d)

Rachiul de vin nu este aromatizat. Aceasta nu exclude metodele tradiționale de producție.

(e)

Rachiul de vin poate conține adaos de caramel numai în scopul de a ajusta culoarea.

(f)

Rachiul de vin poate fi îndulcit pentru a completa gustul final. Totuși, produsul finit nu poate conține mai mult de 20 de grame de îndulcitori per litru, exprimat în zahăr invertit.

(g)

În cazul în care rachiul de vin a fost maturat, acesta poate fi introdus pe piață în continuare sub denumirea „rachiu de vin”, cu condiția ca durata maturării să fie mai lungă sau egală cu perioada prevăzută în legătură cu băutura spirtoasă definită la categoria 5.

(h)

Prezentul regulament nu aduce atingere utilizării termenului de „Branntwein” în combinație cu termenul „essig” în prezentarea și etichetarea oțetului.

5.    Brandy sau Weinbrand

(a)

Brandy sau Weinbrand este o băutură spirtoasă care îndeplinește următoarele cerințe:

(i)

este obținută din rachiu de vin, la care se poate adăuga distilat de vin, cu condiția ca respectivul distilat de vin să fie distilat la mai puțin de 94,8 % vol. și să nu depășească limita maximă de 50 % din conținutul de alcool al produsului finit;

(ii)

a fost maturată timp de cel puțin:

un an în recipiente de stejar cu capacitatea de cel puțin 1 000 de litri; sau

șase luni în butoaie de stejar cu capacitatea mai mică de 1 000 de litri;

(iii)

are un conținut de substanțe volatile mai mare sau egal cu 125 de grame per hectolitru de alcool 100 % vol. provenite exclusiv din distilarea materiilor prime utilizate;

(iv)

are un conținut maxim de metanol de 200 de grame per hectolitru de alcool 100 % vol.

(b)

Concentrația alcoolică minimă în volume a băuturii spirtoase brandy sau Weinbrand este de 36 %.

(c)

Nu are adaos de alcool, diluat sau nu.

(d)

Brandy sau Weinbrand nu este aromatizat. Aceasta nu exclude metodele tradiționale de producție.

(e)

Brandy sau Weinbrand poate conține adaos de caramel numai în scopul de a ajusta culoarea.

(f)

Brandy sau Weinbrand poate fi îndulcit pentru a completa gustul final. Totuși, produsul finit nu poate conține mai mult de 35 de grame de îndulcitori per litru, exprimat în zahăr invertit.

6.   Rachiu de tescovină de struguri sau tescovină de struguri

(a)

Rachiul de tescovină de struguri sau tescovina de struguri este o băutură spirtoasă care îndeplinește următoarele cerințe:

(i)

este produsă exclusiv din tescovină de struguri fermentată și distilată fie direct, prin vapori de apă, fie după adăugarea de apă, fiind îndeplinite ambele condiții ce urmează:

fiecare distilare se efectuează la mai puțin de 86 % vol.;

prima distilare se efectuează în prezența tescovinelor ca atare;

(ii)

la tescovina de struguri se poate adăuga o cantitate de drojdie a cărei proporție nu depășește 25 kg de drojdie per 100 kg de tescovină de struguri utilizate;

(iii)

cantitatea de alcool obținută din drojdie nu depășește 35 % din cantitatea totală de alcool din produsul finit;

(iv)

are un conținut de substanțe volatile mai mare sau egal cu 140 de grame per hectolitru de alcool 100 % vol. și are un conținut maxim de metanol de 1 000 de grame per hectolitru de alcool 100 % vol.

(b)

Concentrația alcoolică minimă în volume a rachiului de tescovină de struguri sau a tescovinei de struguri este de 37,5 %.

(c)

Nu are adaos de alcool, diluat sau nu.

(d)

Rachiul de tescovină de struguri sau tescovina de struguri nu este aromatizată. Aceasta nu exclude metodele tradiționale de producție.

(e)

Rachiul de tescovină de struguri sau tescovina de struguri poate conține adaos de caramel numai în scopul de a ajusta culoarea.

(f)

Rachiul de tescovină de struguri sau tescovina de struguri poate fi îndulcită pentru a completa gustul final. Totuși, produsul finit nu poate conține mai mult de 20 de grame de îndulcitori per litru, exprimat în zahăr invertit.

7.   Rachiu de tescovină de fructe

(a)

Rachiul de tescovină de fructe este o băutură spirtoasă care îndeplinește următoarele cerințe:

(i)

este produsă exclusiv prin fermentarea si distilarea tescovinei de fructe, cu excepția tescovinei de struguri, și îndeplinește ambele condiții ce urmează:

fiecare distilare se efectuează la mai puțin de 86 % vol.;

prima distilare se efectuează în prezența tescovinelor ca atare;

(ii)

are un conținut minim de substanțe volatile de 200 de grame per hectolitru de alcool 100 % vol.;

(iii)

are un conținut maxim de metanol de 1 500 de grame per hectolitru de alcool 100 % vol.;

(iv)

conținutul maxim în acid cianhidric este de 7 grame la hectolitrul de alcool 100 % vol., în cazul rachiurilor de marc de fructe sâmburoase.

(b)

Concentrația alcoolică minimă în volume a rachiului de tescovină de fructe este de 37,5 %.

(c)

Nu are adaos de alcool, diluat sau nu.

(d)

Rachiul de tescovină de fructe nu este aromatizat.

(e)

Rachiul de tescovină de fructe poate conține adaos de caramel numai în scopul de a ajusta culoarea.

(f)

Rachiul de tescovină de fructe poate fi îndulcit pentru a completa gustul final. Totuși, produsul finit nu poate conține mai mult de 20 de grame de îndulcitori per litru, exprimat în zahăr invertit.

(g)

Denumirea legală este „rachiu de tescovină de”, urmată de numele fructului. Dacă se utilizează tescovină de mai multe fructe diferite, denumirea legală este „rachiu de tescovină de fructe”, care poate fi completată cu denumirea fiecărui fruct în ordinea descrescătoare a cantității utilizate.

8.   Rachiu de stafide sau raisin brandy

(a)

Rachiul de stafide sau raisin brandy este o băutură spirtoasă produsă exclusiv prin distilarea produsului obținut prin fermentarea alcoolică a extractului de stafide din soiurile de viță de vie „Negru de Corint” sau „Muscat de Alexandria”, distilat la mai puțin de 94,5 % vol., astfel încât distilatul să aibă o aromă și un gust derivate din materiile prime utilizate.

(b)

Concentrația alcoolică minimă în volume a rachiului de stafide sau raisin brandy este de 37,5 %.

(c)

Nu are adaos de alcool, diluat sau nu.

(d)

Rachiul de stafide sau raisin brandy nu este aromatizat.

(e)

Rachiul de stafide sau raisin brandy poate conține adaos de caramel numai în scopul de a ajusta culoarea.

(f)

Rachiul de stafide sau raisin brandy poate fi îndulcit pentru a completa gustul final. Totuși, produsul finit nu poate conține mai mult de 20 de grame de îndulcitori per litru, exprimat în zahăr invertit.

9.   Rachiu de fructe

(a)

Rachiul de fructe este o băutură spirtoasă care îndeplinește următoarele cerințe:

(i)

este produsă exclusiv prin fermentarea alcoolică și distilarea, cu sau fără sâmburi, a unui fruct proaspăt și cărnos, inclusiv a bananelor, sau a unui must dintr-un astfel de fruct, din bace sau din legume;

(ii)

fiecare distilare se efectuează la mai puțin de 86 % vol., astfel încât produsul distilării să aibă o aromă și un gust specifice materiilor prime distilate;

(iii)

are un conținut de substanțe volatile mai mare sau egal cu 200 de grame per hectolitru de alcool 100 % vol.;

(iv)

în cazul rachiurilor de fructe sâmburoase, are un conținut de acid cianhidric care nu depășește 7 grame per hectolitru de alcool 100 % vol.

(b)

Conținutul maxim de metanol al rachiului de fructe este de 1 000 de grame per hectolitru de alcool 100 % vol., cu excepția următoarelor cazuri:

(i)

în cazul rachiurilor de fructe produse din fructele sau bacele menționate mai jos, în cazul cărora conținutul maxim de metanol este de 1 200 de grame per hectolitru de alcool 100 % vol.:

mere (Malus domestica Borkh.);

caise (Prunus armeniaca L.);

prune (Prunus domestica L.);

prune brumării (Prunus domestica L.);

corcodușe [Prunus domestica L. subsp. syriaca (Borkh.) Janch. ex Mansf.];

piersici [Prunus persica (L.) Batsch];

pere (Pyrus communis L.), cu excepția perelor Williams (Pyrus communis L. cv „Williams”);

mure (Rubus sect. Rubus);

zmeură (Rubus idaeus L.).

(ii)

În cazul rachiurilor de fructe produse din fructele sau bacele menționate mai jos, în cazul cărora conținutul maxim de metanol este de 1 350 de grame per hectolitru de alcool 100 % vol.:

gutui (Cydonia oblonga Mill.);

bace de ienupăr (Juniperus communis L. sau Juniperus oxicedrus L.);

pere Williams (Pyrus communis L. cv „Williams”);

coacăze negre (Ribes nigrum L.);

coacăze roșii (Ribes rubrum L.);

măceșe (Rosa canina L.);

boabe de soc (Sambucus nigra L.);

scorușe (Sorbus aucuparia L.);

soarbe (Sorbus domestica L.);

sorb torminal [Sorbus torminalis (L.) Crantz].

(c)

Concentrația alcoolică minimă în volume a rachiului de fructe este de 37,5 %.

(d)

Rachiul de fructe nu se colorează.

(e)

În pofida dispoziției de la litera (d) din prezenta categorie și prin derogare de la categoria de produse alimentare 14.2.6 din partea E a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008, caramelul poate fi utilizat pentru a ajusta culoarea băuturilor spirtoase din fructe care au fost învechite timp de cel puțin un an în contact cu lemnul.

(f)

Nu are adaos de alcool, diluat sau nu.

(g)

Rachiul de fructe nu este aromatizat.

(h)

Rachiul de fructe poate fi îndulcit pentru a completa gustul final. Totuși, produsul finit nu poate conține mai mult de 18 grame de îndulcitori per litru, exprimat în zahăr invertit.

(i)

Denumirea legală a rachiului de fructe este „rachiu de” completată cu numele fructului, al bacei sau al legumei. În limbile bulgară, cehă, greacă, croată, polonă, română, slovacă și slovenă, denumirea legală poate fi exprimată prin numele fructului, al bacei sau al legumei, completat cu un sufix.

În mod alternativ:

(i)

denumirea legală menționată la primul paragraf poate fi „wasser”, utilizată împreună cu denumirea fructului; sau

(ii)

următoarele denumiri legale pot fi utilizate în următoarele cazuri:

kirsch” pentru rachiul de cireșe (Prunus avium L.);

„prune”, „prune brumării” sau „șliboviță” pentru rachiul de prune (Prunus domestica L.);

„corcodușe” pentru rachiul de corcodușe [Prunus domestica L. subsp. syriaca (Borkh.) Janch. ex Mansf.];

„fructe de arbutus” pentru rachiul din fructe de arbutus (Arbutus unedo L.);

„Golden Delicious” pentru rachiul de mere (Malus domestica var. „Golden Delicious”);

Obstler” pentru un rachiu de fructe produs din fructe, cu sau fără bace, cu condiția ca cel puțin 85 % din must să provină din soiuri diferite de mere, pere sau ambele.

Denumirea „Williams” sau „williams” se utilizează numai pentru introducerea pe piață a rachiului de pere produs în exclusivitate din pere din soiul „Williams”.

În cazul în care există riscul ca una dintre denumirile legale care nu conțin mențiunea „rachiu de”, menționate la prezenta literă, să nu fie ușor înțeleasă de consumatorul final, în descriere, prezentare și etichetare figurează cuvintele „rachiu de”, care pot fi completate cu o explicație.

(j)

Când două sau mai multe soiuri de fructe, bace sau legume sunt distilate împreună, produsul este introdus pe piață sub denumirea legală:

„rachiu de fructe” pentru băuturile spirtoase produse exclusiv prin distilarea fructelor sau a bacelor sau a ambelor; sau

„rachiu de legume” pentru băuturile spirtoase produse exclusiv prin distilarea legumelor; sau

„rachiu de fructe și legume”, pentru băuturile spirtoase produse prin distilarea unei combinații de fructe, bace și legume.

Denumirea legală poate fi completată cu denumirea fiecărei specii de fructe, bace sau legume, în ordinea descrescătoare a cantităților utilizate.

10.   Rachiu de cidru de mere, rachiu de cidru de pere și rachiu de cidru de mere și de pere

(a)

rachiul de cidru de mere, rachiul de cidru de pere și rachiul de cidru de mere și de pere sunt băuturi spirtoase care îndeplinesc următoarele cerințe:

(i)

sunt produse exclusiv prin distilarea la mai puțin de 86 % vol. a cidrului de mere sau a cidrului de pere, astfel încât distilatul are o aromă și un gust derivate din fructele respective;

(ii)

are un conținut de substanțe volatile mai mare sau egal cu 200 de grame per hectolitru de alcool 100 % vol.;

(iii)

au un conținut maxim de metanol de 1 000 de grame per hectolitru de alcool 100 % vol.;

(b)

concentrația alcoolică minimă în volume a rachiului de cidru de mere, a rachiului de cidru de pere și a rachiului de cidru de mere și de pere este de 37,5 %;

(c)

nu are adaos de alcool, diluat sau nu;

(d)

rachiul de cidru de mere, rachiul de cidru de pere și rachiul de cidru de mere și de pere nu sunt aromatizate. Aceasta nu exclude metodele tradiționale de producție;

(e)

rachiul de cidru de mere, rachiul de cidru de pere și rachiul de cidru de mere și de pere pot conține adaos de caramel numai în scopul de a ajusta culoarea;

(f)

rachiul de cidru de mere, rachiul de cidru de pere și rachiul de cidru de mere și de pere pot fi îndulcite pentru a completa gustul final. Totuși, produsul finit nu poate conține mai mult de 15 grame de îndulcitori per litru, exprimat în zahăr invertit;

(g)

denumirea legală este:

„rachiu de cidru de mere” pentru băuturile spirtoase produse exclusiv prin distilarea cidrului de mere;

„rachiu de cidru de pere” pentru băuturile spirtoase produse exclusiv prin distilarea cidrului de pere; sau

„rachiu de cidru de mere și de cidru de pere” pentru băuturile spirtoase produse prin distilarea cidrului de mere și a cidrului de pere.

11.   Băutură spirtoasă pe bază de miere

(a)

Băutura spirtoasă pe bază de miere este o băutură spirtoasă care îndeplinește următoarele cerințe:

(i)

este produsă exclusiv prin fermentarea și distilarea unui must de miere;

(ii)

este distilată la mai puțin de 86 % vol., astfel încât distilatul are caracteristicile organoleptice derivate din materiile prime utilizate.

(b)

Concentrația alcoolică minimă în volume a băuturii spirtoase pe bază de miere este de 35 %;

(c)

Nu are adaos de alcool, diluat sau nu.

(d)

Băutura spirtoasă pe bază de miere nu este aromatizată.

(e)

Băutura spirtoasă pe bază de miere poate conține adaos de caramel numai în scopul de a ajusta culoarea.

(f)

Băutura spirtoasă pe bază de miere poate fi îndulcită numai cu miere pentru a completa gustul final. Totuși, produsul finit nu poate conține mai mult de 20 de grame de miere per litru, exprimat în zahăr invertit.

12.    Hefebrand sau rachiu de drojdie

(a)

Hefebrand sau rachiul de drojdie este o băutură spirtoasă produsă exclusiv prin distilarea la mai puțin de 86 % vol. a drojdiei de vin, a drojdiei de bere sau a drojdiei de fructe fermentate.

(b)

Concentrația alcoolică minimă în volume a băuturii spirtoase Hefebrand sau a rachiului de drojdie este de 38 %.

(c)

Nu are adaos de alcool, diluat sau nu.

(d)

Hefebrand sau rachiul de drojdie nu este aromatizat.

(e)

Hefebrand sau rachiul de drojdie poate conține adaos de caramel numai în scopul de a ajusta culoarea.

(f)

Hefebrand sau rachiul de drojdie poate fi îndulcit pentru a completa gustul final. Totuși, produsul finit nu poate conține mai mult de 20 de grame de îndulcitori per litru, exprimat în zahăr invertit.

(g)

Denumirea legală „Hefebrand” sau „rachiu de drojdie” se completează cu denumirea materiilor prime utilizate.

13.   Rachiu de bere

(a)

Rachiul de bere este o băutură spirtoasă produsă exclusiv prin distilarea directă, la o presiune normală, a berii proaspete cu o concentrație alcoolică în volume mai mică de 86 %, astfel încât distilatul rezultat are caracteristici organoleptice derivate din bere.

(b)

Concentrația alcoolică minimă în volume a rachiului de bere este de 38 %.

(c)

Nu are adaos de alcool, diluat sau nu.

(d)

Rachiul de bere nu este aromatizat.

(e)

Rachiul de bere poate conține adaos de caramel numai în scopul de a ajusta culoarea.

(f)

Rachiul de bere poate fi îndulcit pentru a completa gustul final. Totuși, produsul finit nu poate conține mai mult de 20 de grame de îndulcitori per litru, exprimat în zahăr invertit.

14.    Topinambur sau băutură spirtoasă din topinambur

(a)

Topinambur sau băutura spirtoasă din topinambur este o băutură spirtoasă produsă exclusiv prin fermentarea și distilarea la mai puțin de 86 % vol. a tuberculilor de topinambur (Helianthus tuberosus L.).

(b)

Concentrația alcoolică minimă în volume a băuturii spirtoase topinambur sau a băuturii spirtoase din topinambur este de 38 %.

(c)

Nu are adaos de alcool, diluat sau nu.

(d)

Topinambur sau băutura spirtoasă din topinambur nu este aromatizată.

(e)

Topinambur sau băutura spirtoasă din topinambur poate conține adaos de caramel numai în scopul de a ajusta culoarea.

(f)

Topinambur sau băutura spirtoasă din topinambur poate fi îndulcită pentru a completa gustul final. Totuși, produsul finit nu poate conține mai mult de 20 de grame de îndulcitori per litru, exprimat în zahăr invertit.

15.   Votca

(a)

Votca este o băutură spirtoasă produsă din alcool etilic de origine agricolă obținută prin fermentare cu ajutorul drojdiei din:

cartofi sau cereale sau ambele;

alte materii prime agricole,

distilată, astfel încât caracteristicile organoleptice ale materiilor prime folosite și ale produselor secundare formate în timpul fermentației sunt atenuate selectiv.

Acest proces poate fi urmat de o distilare suplimentară sau de tratarea cu mijloace de prelucrare adecvate sau de ambele, inclusiv tratarea cu cărbune activat, pentru a conferi băuturii caracteristici organoleptice speciale.

Nivelurile maxime de reziduuri pentru alcoolul etilic de origine agricolă utilizat la producerea votcii le respectă pe cele stabilite la articolul 5 litera (d), cu excepția conținutului de metanol, care nu depășește 10 grame per hectolitru de alcool 100 % vol.

(b)

Concentrația alcoolică minimă în volume a votcii este de 37,5 %.

(c)

Singurele arome care pot fi adăugate sunt substanțele aromatizante naturale sau preparatele aromatizante prezente în distilatul obținut în urma fermentării materiilor prime. În plus, produsului i se pot conferi caracteristici organoleptice speciale, altele decât o aromă predominantă.

(d)

Votca nu se colorează.

(e)

Votca poate fi îndulcită pentru a completa gustul final. Totuși, produsul finit nu poate conține mai mult de 8 grame de îndulcitori per litru, exprimat în zahăr invertit.

(f)

Descrierea, prezentarea sau etichetarea votcii care nu este produsă exclusiv din cartofi sau din cereale sau din ambele poartă în mod vizibil indicația „produsă din …”, completată cu denumirea materiei prime utilizate la producerea alcoolului etilic de origine agricolă. Această indicație figurează în același câmp vizual cu denumirea legală.

(g)

Denumirea legală „vodka” poate fi utilizată în orice stat membru.

16.   Rachiu de (completat cu numele fructului, al bacelor sau al fructelor cu coajă lemnoasă) obținut prin macerare și distilare

(a)

Rachiul de (completat cu numele fructului, al bacelor sau al fructelor cu coajă lemnoasă) obținut prin macerare și distilare este o băutură spirtoasă care îndeplinește următoarele cerințe:

(i)

a fost produsă prin:

macerarea fructelor, a bacelor sau a fructelor cu coajă lemnoasă enumerate la punctul (ii), parțial fermentate sau nefermentate, cu posibilitatea adăugării unei cantități maxime de 20 de litri de alcool etilic de origine agricolă sau de rachiu sau de distilat derivat din aceleași fructe, bace sau fructe cu coajă lemnoasă, sau a combinației acestora, la 100 kg de fructe, bace sau fructe cu coajă lemnoasă fermentate;

urmată de distilare; fiecare distilare se efectuează la mai puțin de 86 % vol.;

(ii)

este produsă din următoarele fructe, bace sau fructe cu coajă lemnoasă:

aronia (Aronia Medik. nom cons.);

scoruș negru [Aronia melanocarpa (Michx.) Elliott];

castane (Castanea sativa Mill.);

citrice (Citrus spp.);

alune (Corylus avellana L.);

vuietoare (Empetrum nigrum L.);

căpșuni (Fragaria spp.);

cătină albă (Hippophae rhamnoides L.);

ilex (Ilex aquifolium și Ilex cassine L.);

coarne (Cornus mas);

nuci (Juglans regia L.);

banane (Musa spp.);

mirt (Myrtus communis L.);

smochine indiene [Opuntia ficus-indica (L.) Mill.];

fructul pasiunii (Passiflora edulis Sims);

mălin (Prunus padus L.);

porumbe (Prunus spinosa L.);

coacăze negre (Ribes nigrum L.);

coacăze albe (Ribes niveum Lindl.);

coacăze roșii (Ribes rubrum L.);

agrișe (Ribes uva-crispa L. syn. Ribes grossularia);

măceșe (Rosa canina L.);

fructe de Rubus arcticus (Rubus arcticus L.);

mure galbene (Rubus chamaemorus L.);

mure (Rubus sect. Rubus);

zmeură (Rubus idaeus L.);

boabe de soc (Sambucus nigra L.);

scorușe (Sorbus aucuparia L.);

soarbe (Sorbus domestica L.);

sorb torminal [Sorbus torminalis (L.) Crantz];

fructe de Spondias dulcis (Spondias dulcis Parkinson);

fructe de Spondias mombin (Spondias mombin L.);

afine din specia Vaccinium corymbosum (Vaccinium corymbosum L.);

merișoare (Vaccinium oxycoccos L.);

afine (Vaccinium myrtillus L.);

afin roșu (Vaccinium vitis-idaea L.).

(b)

Concentrația alcoolică minimă în volume a unui rachiu de (completat cu numele fructului, al bacelor sau al fructelor cu coajă lemnoasă) obținut prin macerare și distilare este de 37,5 %.

(c)

Rachiul de (completat cu numele fructului, al bacelor sau al fructelor cu coajă lemnoasă) obținut prin macerare și distilare nu este aromatizat.

(d)

Rachiul de (completat cu numele fructului, al bacelor sau al fructelor cu coajă lemnoasă) obținut prin macerare și distilare nu se colorează.

(e)

În pofida literei (d) și prin derogare de la categoria de produse alimentare 14.2.6 din partea E a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008, caramelul poate fi utilizat pentru ajustarea culorii rachiului de (completat cu numele fructului, al bacelor sau al fructelor cu coajă lemnoasă) obținut prin macerare și distilare care a fost învechit timp de cel puțin un an în contact cu lemnul.

(f)

Rachiul de (completat cu numele fructului, al bacelor sau al fructelor cu coajă lemnoasă) obținut prin macerare și distilare poate fi îndulcit pentru a completa gustul final. Totuși, produsul finit nu poate conține mai mult de 18 grame de îndulcitori per litru, exprimat în zahăr invertit.

(g)

În ceea ce privește descrierea, prezentarea și etichetarea rachiului de (completat cu numele fructului, al bacelor sau al fructelor cu coajă lemnoasă) obținut prin macerare și distilare, mențiunea „obținut prin macerare și distilare” figurează în descriere, prezentare sau etichetare cu același font, dimensiune și culoare și în același câmp vizual ca mențiunea „rachiu de (completat cu numele fructului, al bacelor sau al fructelor cu coajă lemnoasă)”, iar pe sticle aceasta trebuie să figureze pe eticheta frontală.

17.    Geist (completat cu numele fructului sau al materiei prime utilizate)

(a)

Geist (completat cu numele fructului sau al materiei prime utilizate) este o băutură spirtoasă produsă prin macerarea fructelor și a bacelor nefermentate enumerate la categoria 16 litera (a) punctul (ii) sau a legumelor, a fructelor cu coajă lemnoasă, a altor materiale vegetale, cum ar fi plantele aromatice sau petalele de trandafir, sau a ciupercilor în alcool etilic de origine agricolă, urmată de distilarea la mai puțin de 86 % vol.

(b)

Concentrația alcoolică minimă în volume a băuturii spirtoase Geist (completată cu numele fructului sau a materiei prime utilizate) este de 37,5 %.

(c)

Geist (completat cu numele fructului sau al materiei prime utilizate) nu este aromatizat.

(d)

Geist (completat cu numele fructului sau al materiei prime utilizate) nu se colorează.

(e)

Geist (completat cu numele fructului sau al materiei prime utilizate) poate fi îndulcit pentru a completa gustul final. Totuși, produsul finit nu poate conține mai mult de 10 grame de îndulcitori per litru, exprimat în zahăr invertit.

(f)

Termenul „-geist” precedat de un alt termen decât numele unui fruct, al unei plante sau al unei alte materii prime poate completa denumirea legală a altor băuturi spirtoase și alcoolice, cu condiția ca o astfel de utilizare să nu inducă în eroare consumatorul.

18.   Rachiu de gențiană

(a)

Rachiul de gențiană este o băutură spirtoasă produsă dintr-un distilat de gențiană care, la rândul său, a fost obținut prin fermentarea rădăcinilor de gențiană cu sau fără adaos de alcool etilic de origine agricolă.

(b)

Concentrația alcoolică minimă în volume a rachiului de gențiană este de 37,5 %.

(c)

Rachiul de gențiană nu este aromatizat.

19.   Băutură spirtoasă cu aromă de ienupăr

(a)

O băutură spirtoasă cu aromă de ienupăr este o băutură spirtoasă produsă prin aromatizarea cu bace de ienupăr (Juniperus communis L. sau Juniperus oxicedrus L.) a alcoolului etilic de origine agricolă sau a rachiului de cereale sau a distilatului de cereale sau a unei combinații a acestora.

(b)

Concentrația alcoolică minimă în volume a unei băuturi spirtoase cu aromă de ienupăr este de 30 %.

(c)

Pe lângă bacele de ienupăr, pot fi utilizate substanțe aromatizante, preparate aromatizante, plante cu proprietăți aromatizante sau părți de plante cu proprietăți aromatizante sau o combinație a acestora, dar caracteristicile organoleptice ale ienupărului trebuie să fie perceptibile, chiar dacă sunt uneori atenuate.

(d)

O băutură spirtoasă cu aromă de ienupăr poate purta denumirea legală de „Wacholder” sau „genebra”.

20.    Gin

(a)

Ginul este o băutură spirtoasă cu aromă de ienupăr produsă prin aromatizarea cu bace de ienupăr (Juniperus communis L.) a unui alcool etilic de origine agricolă.

(b)

Concentrația alcoolică minimă în volume a ginului este de 37,5 %.

(c)

Pentru producerea ginului se utilizează numai substanțe aromatizante sau preparate aromatizante sau ambele care permit ca gustul predominant să fie cel de ienupăr.

(d)

Termenul „gin” poate fi completat cu termenul „dry” dacă produsul nu conține un adaos de îndulcitori mai mare de 0,1 grame per litru de produs finit, exprimat în zahăr invertit.

21.    Gin distilat

(a)

Ginul distilat este una dintre următoarele:

(i)

o băutură spirtoasă cu aromă de ienupăr produsă exclusiv prin distilarea unui alcool etilic de origine agricolă, având o concentrație alcoolică inițială de minimum 96 % vol. în prezența bacelor de ienupăr (Juniperus communis L.) și a altor produse vegetale naturale, cu condiția ca gustul ienupărului să fie predominant;

(ii)

combinația dintre produsul unei astfel de distilări și alcool etilic de origine agricolă având aceeași compoziție, puritate și concentrație alcoolică; pentru aromatizarea ginului distilat pot fi folosite, de asemenea, substanțe aromatizante sau preparate aromatizante de tipul celor menționate la categoria 20 litera (c), sau ambele.

(b)

Concentrația alcoolică minimă în volume a ginului distilat este de 37,5 %.

(c)

Ginul produs prin simpla adăugare de esențe sau arome la alcoolul etilic de origine agricolă nu este considerat gin distilat.

(d)

Termenul „gin distilat” poate fi completat cu termenul „dry” sau poate include acest termen dacă produsul nu conține un adaos de îndulcitori mai mare de 0,1 grame per litru de produs finit, exprimat în zahăr invertit.

22.    London gin

(a)

London gin este gin distilat care îndeplinește următoarele cerințe:

(i)

este produs exclusiv din alcool etilic de origine agricolă, cu un conținut maxim de metanol de 5 grame per hectolitru de alcool 100 % vol., a cărui aromă se obține exclusiv prin distilarea alcoolului etilic de origine agricolă în alambicuri tradiționale, în prezența tuturor materiilor prime vegetale naturale utilizate;

(ii)

distilatul rezultat conține cel puțin 70 % alcool în volume;

(iii)

orice alt alcool etilic de origine agricolă care este adăugat respectă cerințele prevăzute la articolul 5, dar cu un conținut maxim de metanol de 5 grame per hectolitru de alcool 100 % vol.;

(iv)

nu se colorează;

(v)

nu conține un adaos de îndulcitori mai mare de 0,1 grame per litru de produs finit, exprimat în zahăr invertit;

(vi)

nu conține niciun alt ingredient adăugat decât ingredientele menționate la literele (i), (iii) și (iv) și apă.

(b)

Concentrația alcoolică minimă în volume a London gin-ului este de 37,5 %.

(c)

Termenul „London gin” poate fi completat cu termenul „dry” sau poate include acest termen.

23.   Băutura spirtoasă cu aromă de chimion sau Kümmel

(a)

O băutură spirtoasă cu aromă de chimion sau Kümmel este o băutură spirtoasă produsă prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă cu chimion (Carum carvi L.).

(b)

Concentrația alcoolică minimă în volume a unei băuturi spirtoase cu aromă de chimion sau Kümmel este de 30 %.

(c)

În plus, pot fi utilizate substanțe aromatizante sau preparate aromatizante sau ambele, dar gustul predominant trebuie să fie cel de chimion.

24.    Akvavit sau aquavit

(a)

Akvavit sau aquavit este o băutură spirtoasă cu aromă de chimion sau de semințe de mărar sau ambele, produsă utilizând alcool etilic de origine agricolă aromatizat cu un distilat de plante sau condimente.

(b)

Concentrația alcoolică minimă în volume a băuturii spirtoase akvavit sau aquavit este de 37,5 %.

(c)

Pot fi adăugate substanțe aromatizante naturale sau preparate aromatizante sau ambele, însă aroma acestei băuturi trebuie să fie dată în principal de distilatele de chimion (Carum carvi L.) sau de semințe de mărar (Anethum graveolens L.) sau de ambele, fiind interzisă utilizarea de uleiuri esențiale.

(d)

Substanțele amare nu domină în mod evident gustul; conținutul de extract uscat nu depășește 1,5 grame per 100 de mililitri.

25.   Băutura spirtoasă cu aromă de anason

(a)

O băutură spirtoasă cu aromă de anason este o băutură spirtoasă produsă prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă cu extracte naturale de anason în formă de stea (Illicium verum Hook f.), de anason (Pimpinella anisum L.), fenicul (Foeniculum vulgare Mill.) sau de orice altă plantă care conține același component aromatizant principal, printr-unul din următoarele procedee sau printr-o combinație între acestea:

(i)

macerare sau distilare sau ambele;

(ii)

distilarea alcoolului în prezența semințelor sau a altor părți ale plantelor menționate anterior;

(iii)

adăugarea de extracte naturale distilate de plante cu aromă de anason.

(b)

Concentrația alcoolică minimă în volume a unei băuturi spirtoasă cu aromă de anason este de 15 %.

(c)

O băutură spirtoasă cu aromă de anason poate fi aromatizată numai cu preparate aromatizante și cu substanțe aromatizante naturale.

(d)

Pot fi utilizate și alte extracte vegetale naturale sau semințe aromatice, dar gustul anasonului trebuie să rămână predominant.

26.    Pastis

(a)

Pastis este o băutură spirtoasă cu aromă de anason care conține și extracte naturale de rădăcină de lemn dulce (Glycyrrhiza spp.), ceea ce implică prezența coloranților cunoscuți sub denumirea de „calcone”, precum și prezența acidului glicirizic, al căror nivel minim și maxim este de 0,05 și, respectiv, 0,5 grame per litru.

(b)

Concentrația alcoolică minimă în volume a pastis-ului este de 40 %.

(c)

Pastis-ul poate fi aromatizat numai cu preparate aromatizante și cu substanțe aromatizante naturale.

(d)

Pastis-ul are un conținut de îndulcitori mai mic de 100 de grame per litru, exprimat în zahăr invertit, și un nivel de anetol de minimum 1,5 și de maximum 2 grame per litru.

27.    Pastis de Marseille

(a)

Pastis de Marseille este un pastis cu un gust pronunțat de anason care are un conținut de anetol între 1,9 și 2,1 grame per litru.

(b)

Concentrația alcoolică minimă în volume a băuturii spirtoase pastis de Marseille este de 45 %.

(c)

Pastis de Marseille poate fi aromatizat numai cu preparate aromatizante și cu substanțe aromatizante naturale.

28.    Anis sau janeževec

(a)

Anis sau janeževec este o băutură spirtoasă cu aromă de anason a cărei aromă caracteristică provine exclusiv de la anason (Pimpinella anisum L.) sau de la anasonul în formă de stea (Illicium verum Hook f.) sau de la fenicul (Foeniculum vulgare Mill.) sau de la o combinație a acestora.

(b)

Concentrația alcoolică minimă în volume a anis-ului sau janeževec este de 35 %.

(c)

Anis sau janeževec poate fi aromatizat numai cu preparate aromatizante și cu substanțe aromatizante naturale.

29.    Anis distilat

(a)

Anis-ul distilat este un tip de anis care conține alcool distilat în prezența semințelor menționate la categoria 28 litera (a) și, în cazul indicațiilor geografice, în prezența masticului, a altor semințe, plante sau fructe aromatice, cu condiția ca acest alcool să constituie minimum 20 % din concentrația alcoolică a anis-ului distilat.

(b)

Concentrația alcoolică minimă în volume a anis-ului distilat este de 35 %.

(c)

Anis-ul distilat poate fi aromatizat numai cu preparate aromatizante și cu substanțe aromatizante naturale.

30.   Băutura spirtoasă cu gust amar sau bitter

(a)

O băutură spirtoasă cu gust amar sau bitter-ul este o băutură spirtoasă cu un gust predominant amar, produse prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă sau a distilatului de origine agricolă sau a ambelor cu substanțe aromatizante sau cu preparate aromatizante sau cu ambele.

(b)

Concentrația alcoolică minimă în volume a unei băuturi spirtoase cu gust amar sau a bitter-ului este de 15 %.

(c)

Fără a aduce atingere utilizării acestor termeni în prezentarea și etichetarea produselor alimentare, altele decât băuturile spirtoase, o băutură spirtoasă cu gust amar sau bitter-ul poate fi introdus pe piață și sub denumirea „bitter” sau „bitter” cu sau fără alt termen.

(d)

În pofida literei (c), termenul „bitter” sau „bitter” pot fi utilizați în descrierea, prezentarea și etichetarea lichiorurilor cu gust amar.

31.   Votcă aromatizată

(a)

Vodca aromatizată este vodca căreia i s-a conferit o aromă predominantă diferită de cea a materiilor prime utilizate la producerea votcii.

(b)

Concentrația alcoolică minimă în volume a votcii aromatizate este de 37,5 %.

(c)

Votca aromatizată poate fi îndulcită, cupajată, aromatizată, maturată sau colorată.

(d)

Când vodca aromatizată este îndulcită, produsul finit conține mai puțin de 100 de grame de îndulcitori per litru, exprimat în zahăr invertit.

(e)

Denumirea legală a votcii aromatizate poate fi și denumirea de „votcă” combinată cu denumirea eventualei arome predominante. Termenul „votcă” poate fi înlocuit cu „vodka” în orice limbă oficială a Uniunii.

32.   Băutura spirtoasă cu aromă de porumbe sau pacharán

(a)

O băutură spirtoasă cu aromă de porumbe sau pacharán este o băutură spirtoasă care are un gust predominant de porumbe și este produsă prin macerarea porumbelor (Prunus spinosa) în alcool etilic de origine agricolă, cu adăugarea de extracte naturale de anason sau distilate de anason sau ambele.

(b)

Concentrația alcoolică minimă în volum a unei băuturi spirtoase cu aromă de porumbe sau pacharán este de 25 %.

(c)

Pentru producția unei băuturi spirtoase cu aromă de porumbe sau pacharán se folosește o cantitate minimă de 125 de grame de porumbe per litru de produs finit.

(d)

O băutură spirtoasă cu aromă de porumbe sau pacharán are un conținut de îndulcitori, exprimat ca zahăr invertit, între 80 și 250 de grame per litru de produs finit.

(e)

Caracteristicile organoleptice, culoarea și gustul unei băuturi spirtoase cu aromă de porumbe sau pacharán sunt conferite exclusiv de fructele folosite și de anason.

(f)

Termenul „pacharán” poate fi folosit ca denumire legală numai în cazul în care produsul este fabricat în Spania. Atunci când produsul este fabricat în alte state membre, termenul „pacharán” poate fi folosit doar pentru a completa denumirea legală „băutură spirtoasă cu aromă de porumbe”, cu condiția ca aceasta să fie însoțită de mențiunea: „produsă în …”, urmată de numele statului membru sau al țării terțe de producție.

33.   Lichior

(a)

Lichiorul este o băutură spirtoasă:

(i)

cu un conținut minim de îndulcitori, exprimat în zahăr invertit, de:

70 de grame per litru pentru lichiorul de cireșe sau de vișine la care alcoolul etilic constă exclusiv în rachiu de cireșe sau de vișine;

80 de grame per litru pentru lichiorurile aromatizate exclusiv cu gențiană sau o plantă similară ori cu pelin;

100 de grame per litru în toate celelalte cazuri;

(ii)

obținută utilizând alcool etilic de origine agricolă, un distilat de origine agricolă sau una sau mai multe băuturi spirtoase ori o combinație a acestora, îndulcită și cu un adaos de una sau de mai multe arome, produse de origine agricolă sau produse alimentare.

(b)

Concentrația alcoolică minimă în volume a lichiorului este de 15 %.

(c)

La producerea lichiorului pot fi utilizate substanțe aromatizante și preparate aromatizante naturale.

Cu toate acestea, lichiorurilor enumerate în continuare pot fi aromatizate numai cu produse alimentare aromatizante, preparate aromatizante și substanțe aromatizante naturale:

(i)

lichioruri de fructe:

ananas (Ananas);

citrice (Citrus L.);

cătină albă (Hippophae rhamnoides L.);

dude (Morus alba, Morus rubra);

vișine (Prunus cerasus);

cireșe (Prunus avium);

coacăze negre (Ribes nigrum L.);

fructe de Rubus arcticus (Rubus arcticus L.);

mure galbene (Rubus chamaemorus L.);

zmeură (Rubus idaeus L.);

merișoare (Vaccinium oxycoccos L.);

afine (Vaccinium myrtillus L.);

afin roșu (Vaccinium vitis-idaea L.);

(ii)

lichioruri de plante:

genepi (Artemisia genepi);

gențiană (Gentiana L.);

mentă (Mentha L.);

anason (Pimpinella anisum L.).

(d)

Denumirea legală „liqueur” poate fi utilizată în orice stat membru și:

pentru lichiorurile produse prin macerarea vișinelor sau a cireșelor (Prunus cerasus sau Prunus avium) în alcool etilic de origine agricolă, denumirea legală poate fi „guignolet” sau „češnjevec”, cu sau fără termenul „lichior”;

pentru lichiorurile produse prin macerarea vișinelor (Prunus cerasus) în alcool etilic de origine agricolă, denumirea legală poate fi „ginja” sau „ginjinha” sau „višnjevec” cu sau fără termenul „lichior”;

pentru lichiorurile ale căror conținut de alcool provine exclusiv din rom se poate utiliza denumirea legală „punch au rhum”, cu sau fără termenul „lichior”;

fără a aduce atingere articolului 3 punctul 2, articolului 10 alineatul (5) litera (b) și articolului 11, pentru lichiorurile care conțin lapte sau produse lactate, se poate utiliza denumirea legală „cremă” completată cu denumirea materiei prime utilizate care îi conferă lichiorului aroma predominantă, cu sau fără termenul „lichior”.

(e)

Următorii termeni compuși pot fi utilizați în descrierea, prezentarea și etichetarea lichiorurilor produse în Uniune în cazul utilizării alcoolului etilic de origine agricolă sau a distilatului de origine agricolă pentru a reflecta metodele de producție consacrate:

prune brandy;

orange brandy;

apricot brandy;

cherry brandy;

solbaerrom sau rom de coacăze negre.

În ceea ce privește descrierea, prezentarea și etichetarea lichiorurilor menționate de prezenta dispoziție, termenul compus figurează pe același rând, cu caractere uniforme, de același tip și aceeași culoare, iar cuvântul „lichior” figurează în imediata apropiere, scris cu caractere cel puțin la fel de mari ca cele utilizate pentru termenul compus. În cazul în care alcoolul nu provine de la băutura spirtoasă indicată, proveniența sa figurează pe etichetă în același câmp vizual cu termenul compus și cu mențiunea „lichior”, fie prin menționarea naturii alcoolului agricol utilizat, fie prin mențiunea „alcool agricol”, precedată de fiecare dată de formula „obținut din” sau „obținut cu ajutorul”.

(f)

Fără a aduce atingere articolului 11, articolului 12 și articolului 13 alineatul (4), denumirea legală „lichior” poate fi completată cu denumirea unei arome sau a unui produs alimentar care conferă aroma predominantă a băuturii spirtoase, cu condiția ca aroma să fie conferită băuturii spirtoase de produse alimentare aromatizante, preparate aromatizante și substanțe aromatizante naturale derivate din materia primă menționată în denumirea aromei sau a produsului alimentar, completată cu substanțe aromatizante numai dacă este necesar pentru a accentua aroma materiei prime respective.

34.   Crème de (completată cu numele fructului sau al unei alte materii prime utilizate)

(a)

Produsul „Crème de” (completată cu numele unui fruct sau al altei materii prime utilizate) reprezintă un lichior cu un conținut minim de îndulcitori de 250 de grame per litru, exprimat în zahăr invertit.

(b)

Concentrația alcoolică minimă în volume a băuturii spirtoase „crème de” (completată cu numele unui fruct sau al unei alte materii prime utilizate) este de 15 %.

(c)

Acestei băuturi spirtoase i se aplică dispozițiile referitoare la substanțele aromatizante și preparatele aromatizante pentru lichioruri, prevăzute la categoria 33.

(d)

Materia primă utilizată nu poate fi un produs lactat.

(e)

Fructul sau orice altă materie primă utilizată menționată în denumirea legală să fie fructul sau materia primă care conferă acelei băuturi spirtoase aroma sa predominantă.

(f)

Denumirea legală poate fi completată cu termenul „lichior”.

(g)

Denumirea legală „crème de cassis” poate fi utilizată numai pentru lichiorurile produse din coacăze care au un conținut de îndulcitori mai mare de 400 de grame per litru, exprimat în zahăr invertit.

35.    Sloe gin

(a)

Sloe gin este un lichior obținut prin macerarea porumbelor în gin, la care se poate adăuga suc de porumbe.

(b)

Concentrația alcoolică minimă în volume a sloe gin-ului este de 25 %.

(c)

Pentru producerea sloe gin-ului pot fi utilizate numai substanțe aromatizante și preparate aromatizante naturale.

(d)

Denumirea legală poate fi completată cu termenul „lichior”.

36.    Sambuca

(a)

Sambuca este un lichior incolor cu aromă de anason care îndeplinește următoarele cerințe:

(i)

conține distilate de anason (Pimpinella anisum L.), de anason în formă de stea (Illicium verum L.) sau de alte plante aromatice;

(ii)

are un conținut minim de 350 de grame de îndulcitori per litru, exprimat în zahăr invertit;

(iii)

are un conținut de anetol natural de minimum 1 și maximum 2 grame per litru.

(b)

Concentrația alcoolică minimă în volume a băuturii spirtoase sambuca este de 38 %.

(c)

Băuturii spirtoase sambuca i se aplică dispozițiile referitoare la substanțele aromatizante și preparatele aromatizante pentru lichioruri, prevăzute la categoria 33.

(d)

Sambuca nu se colorează.

(e)

Denumirea legală poate fi completată cu termenul „lichior”.

37.    Maraschino, marrasquino sau maraskino

(a)

Maraschino, marrasquino sau maraskino este un lichior incolor a cărui aromă este dată în principal de un distilat de vișine marasca sau de un distilat al produsului produs prin macerarea vișinelor sau a unor părți de vișine în alcool etilic de origine agricolă sau într-un distilat de vișine marasca, cu un conținut minim de 250 de grame de îndulcitori per litru, exprimat în zahăr invertit.

(b)

Concentrația alcoolică minimă în volume a băuturii spirtoase maraschino, marrasquino sau maraskino este de 24 %.

(c)

Băuturii spirtoase maraschino, marrasquino sau maraskino i se aplică dispozițiile referitoare la substanțele aromatizante și preparatele aromatizante pentru lichioruri, prevăzute la categoria 33.

(d)

Maraschino, marrasquino sau maraskino nu se colorează.

(e)

Denumirea legală poate fi completată cu termenul „lichior”.

38.    Nocino sau orehovec

(a)

Nocino sau orehovec este un lichior a cărui aromă este dată în principal de macerarea sau de macerarea și distilarea nucilor verzi întregi (Juglans regia L.), cu un conținut minim de îndulcitori, exprimat în zahăr invertit, de 100 de grame per litru.

(b)

Concentrația alcoolică minimă în volume a băuturii spirtoase nocino sau orehovec este de 30 %.

(c)

Băuturii spirtoase nocino sau orehovec i se aplică dispozițiile referitoare la substanțele aromatizante și preparatele aromatizante pentru lichioruri, prevăzute la categoria 33.

(d)

Denumirea legală poate fi completată cu termenul „lichior”.

39.   Lichior pe bază de ouă sau advocaat sau avocat sau advokat

(a)

Lichiorul pe bază de ouă sau advocaat sau avocat sau advokat este un lichior, aromatizat sau nu, produs din alcool etilic de origine agricolă, din distilat de origine agricolă sau din băutură spirtoasă sau dintr-o combinație a acestora, ale cărui ingrediente sunt gălbenușul de ou de calitate, albușul de ou și zahărul sau mierea sau ambele. Conținutul minim de zahăr sau miere este de 150 de grame la litru, exprimat în zahăr invertit. Conținutul minim de gălbenuș de ou pur este de 140 de grame la litrul de produs finit. Dacă sunt utilizate ouă care nu provin de la găini din specia Gallus gallus, acest lucru se indică pe etichetă.

(b)

Concentrația alcoolică minimă în volume a lichiorului pe bază de ouă sau advocaat sau avocat sau advokat este de 14 %.

(c)

Pentru producerea lichiorului pe bază de ouă sau advocaat sau avocat sau advokat pot fi utilizate numai produse alimentare aromatizante, substanțe aromatizante și preparate aromatizante.

(d)

Pentru producerea lichiorului pe bază de ouă sau advocaat sau avocat sau advokat pot fi utilizate produse lactate.

40.   Lichior de ouă

(a)

Lichiorul de ouă este un lichior, aromatizat sau nu, produs din alcool etilic de origine agricolă, din distilat de origine agricolă sau din băutură spirtoasă sau dintr-o combinație a acestora, ale cărui ingrediente caracteristice sunt gălbenușul de ou de calitate, albușul de ou și zahărul sau mierea sau ambele. Conținutul minim de zahăr sau miere este de 150 de grame la litru, exprimat în zahăr invertit. Conținutul minim de gălbenuș de ou este de 70 de grame per litru de produs finit.

(b)

Concentrația alcoolică minimă în volume a lichiorului de ouă este de 15 %.

(c)

Pentru producerea lichiorului de ouă pot fi utilizate numai produse alimentare aromatizante, substanțe aromatizante și preparate aromatizante naturale.

(d)

Pentru producerea lichiorului de ouă pot fi utilizate produse lactate.

41.    Mistrà

(a)

Mistrà este o băutură spirtoasă incoloră aromatizată cu anason sau cu anetol natural care îndeplinește următoarele cerințe:

(i)

are un conținut de anetol natural de minimum 1 și maximum 2 grame per litru;

(ii)

poate conține și un distilat de plante aromatice;

(iii)

nu este îndulcită.

(b)

Concentrația alcoolică minimă în volume a băuturii spirtoase mistrà este de 40 %, iar concentrația alcoolică maximă în volume este de 47 %.

(c)

Mistrà poate fi aromatizată numai cu preparate aromatizante și cu substanțe aromatizante naturale.

(d)

Mistrà nu se colorează.

42.    Väkevä glögi sau spritglögg

(a)

Väkevä glögi sau spritglögg este o băutură spirtoasă produsă prin aromatizarea vinului sau produselor vitivinicole și alcoolului etilic de origine agricolă cu aromă de cuișoare sau de scorțișoară sau ambele, printr-unul din următoarele procedee sau printr-o combinație a acestor procedee:

(i)

macerare sau distilare;

(ii)

distilarea alcoolului în prezența unor părți din plantele menționate mai sus;

(iii)

adăugarea de substanțe aromatizante naturale obținute din cuișoare sau din scorțișoară.

(b)

Concentrația alcoolică minimă în volume a băuturii spirtoase väkevä glögi sau spritglögg este de 15 %.

(c)

Väkevä glögi sau spritglögg poate fi aromatizată numai cu substanțe aromatizante, preparate aromatizante sau alte arome, dar aroma condimentelor menționate la litera (a) este predominantă.

(d)

Conținutul de vin sau de produse vitivinicole nu depășește 50 % din produsul finit.

43.    Berenburg sau Beerenburg

(a)

Berenburg sau Beerenburg este o băutură spirtoasă care îndeplinește următoarele cerințe:

(i)

este produsă din alcool etilic de origine agricolă;

(ii)

este produsă prin macerarea unor fructe sau a unor plante sau ale unor părți ale acestora;

(iii)

conține, ca aromă specifică, un distilat din rădăcină de gențiană (Gentiana lutea L.), din bace de ienupăr (Juniperus communis L.) și din frunze de dafin (Laurus nobilis L.);

(iv)

culoarea sa variază de la cafeniu deschis la cafeniu închis;

(v)

poate fi îndulcită, conținutul maxim de îndulcitori fiind de 20 de grame per litru, exprimat zahăr invertit.

(b)

Concentrația alcoolică minimă în volume a băuturii spirtoase Berenburg sau Beerenburg este de 30 %.

(c)

Berenburg sau Beerenburg poate fi aromatizat numai cu preparate aromatizante și cu substanțe aromatizante naturale.

44.   Nectar de miere sau de hidromel

(a)

Nectarul de miere sau de hidromel este o băutură spirtoasă produsă prin aromatizarea unui amestec de must fermentat de miere și distilat de miere sau alcool etilic de origine agricolă sau ambele, care conține must de miere fermentat în proporție de minim 30 % vol.

(b)

Concentrația alcoolică minimă în volume a nectarului de miere sau de hidromel este de 22 %.

(c)

Nectarul de miere sau de hidromel poate fi aromatizat numai cu preparate aromatizante și substanțe aromatizante naturale, cu condiția să predomine gustul de miere.

(d)

Nectarul de miere sau de hidromel poate fi îndulcit numai cu miere.


ANEXA II

NORME SPECIFICE PRIVIND ANUMITE BĂUTURI SPIRTOASE

1.   Rum-Verschnitt este produsă în Germania și este obținută dintr-un amestec de rom și alcool etilic de origine agricolă; astfel încât minimum 5 % din alcoolul conținut de produsul finit provine din rom. Concentrația alcoolică minimă în volume a băuturii spirtoase Rum-Verschnitt este de 37,5 %. Termenul „Verschnitt” figurează în descriere, prezentare și etichetare cu caractere de tipul, de dimensiunea și de culoarea celor folosite pentru cuvântul „Rum”, pe același rând cu acesta, iar pe sticle este menționat pe eticheta frontală. Denumirea legală a acestui produs este „băutură spirtoasă”. În cazul în care Rum-Verschnitt este introdus pe piață în afara Germaniei, compoziția sa alcoolică figurează pe etichetă.

2.   Slivovice este produsă în Republica Cehă și este obținută prin adăugarea la distilatul de prune, înainte de distilarea finală, a alcoolului etilic de origine agricolă; astfel încât minimum 70 % din alcoolul conținut de produsul finit provine din distilatul de prune. Denumirea legală a acestui produs este „băutură spirtoasă”. Se poate adăuga denumirea „slivovice”, cu condiția ca aceasta să figureze în același câmp vizual pe eticheta frontală. În cazul în care băutura spirtoasă slivovice este introdusă pe piață în afara Cehiei, compoziția sa alcoolică figurează pe etichetă. Prezenta dispoziție nu aduce atingere utilizării denumirilor legale pentru rachiurile de fructe din categoria 9 din anexa I.

3.   Guignolet Kirsch este produs în Franța și este obținut dintr-un amestec de guignolet și kirsch, astfel încât minimum 3 % din alcoolul total pur conținut de produsul finit provine din kirsch. Termenul „guignolet” figurează în descriere, prezentare și etichetare cu caractere de tipul, de dimensiunea și de culoarea celor folosite pentru cuvântul „kirsch”, pe același rând cu acesta, iar pe sticle este menționat pe eticheta frontală. Denumirea legală a acestui produs este „lichior”. Compoziția sa alcoolică indică procentul de volum de alcool pur pe care guignolet și kirsch le reprezintă din volumul total de alcool pur al guignolet kirsch.


ANEXA III

SISTEMUL DE ÎNVECHIRE DINAMIC SAU „CRIADERAS Y SOLERA” SAU „SOLERA E CRIADERAS

Sistemul de învechire dinamic sau „criaderas y solera” sau „solera e criaderas” constă în extracții periodice ale unei părți din brandy-ul conținut în fiecare din butoaiele și recipientele de stejar care corespund unei etape de învechire și în completarea corespunzătoare cu brandy extras din etapa de învechire anterioară.

Definiții

 

„Etapă de învechire” înseamnă fiecare grup de butoaie și recipiente de stejar cu același nivel de maturare prin care brandy-ul trece în decursul procesului său de învechire. Fiecare etapă este numită „criadera”, cu excepția ultimei, care corespunde etapei imediat anterioare expedierii brandy-ului, numită „solera”.

 

„Extracție” înseamnă volumul parțial de brandy extras din fiecare butoi și recipient de stejar aparținând unei etape de învechire, pentru a fi încorporat în butoaiele și recipientele de stejar din următoarea etapă de învechire sau, în cazul solera, pentru a fi expediat.

 

„Completare” înseamnă volumul de brandy extras din butoaiele și recipientele de stejar aparținând unei anumite etape de învechire care este încorporat în conținutul butoaielor și recipientelor de stejar din următoarea etapă de învechire și cupajat cu acesta.

 

„Vechime medie” înseamnă intervalul de timp care corespunde rotației întregului stoc de brandy care parcurge etapele procesului de învechire, calculat ca raport între volumul total de brandy conținut în toate etapele de învechire și volumul extracțiilor din ultima etapă – solera – în cursul unui an.

Vechimea medie a brandy-ului extras din solera se calculează cu ajutorul următoarei formule: t = Vt/Ve, unde:

t este vechimea medie, exprimată în ani;

Vt este volumul total de brandy conținut în procedeul de învechire, exprimat în litri de alcool pur;

Ve este volumul total al produsului extras în vederea expedierii în cursul unui an, exprimat în litri de alcool pur.

În cazul butoaielor și recipientelor de stejar cu capacitate mai mică de 1 000 de litri, numărul de extracții și completări anuale este cel mult egal cu dublul numărului de etape din sistem, pentru a garanta că cea mai nouă componentă are o vechime de cel puțin șase luni.

În cazul butoaielor și recipientelor de stejar cu capacitate mai mare sau egală cu 1 000 de litri, numărul de extracții și completări anuale este cel mult egal cu numărul de etape din sistem, pentru a garanta că cea mai nouă componentă are o vechime de cel puțin un an.


ANEXA IV

Tabel de corespondență

Prezentul regulament

Regulamentul (CE) nr. 110/2008

Articolul 1 alineatele (1) și (2)

Articolul 1 alineatele (1) și (2)

Articolul 2 literele (a)-(d)

Articolul 2 alineatele (1) și (3)

Articolul 2 litera (e)

Articolul 2 alineatul (2)

Articolul 2 litera (f)

Anexa I punctul 6

Articolul 3 punctul 1

Articolul 8

Articolul 3 punctele 2 și 3

Articolul 10

Articolul 3 punctul 4

Articolul 15 alineatul (1)

Articolul 3 punctul 5

Articolul 3 punctul 6

Articolul 3 punctul 7

Articolul 15 alineatul (3) al treilea paragraf

Articolul 3 punctul 8

Articolul 3 punctele 9 și 10

Articolul 11 alineatul (2) și anexa I punctul 4

Articolul 3 punctele 11 și 12

Anexa I, punctul 7

Articolul 4 punctul 1

Articolul 7 și anexa I punctul 14

Articolul 4 punctul 2

Articolul 7 și anexa I punctul 15

Articolul 4 punctul 3

Articolul 7 și anexa I punctul 16

Articolul 4 punctul 4

Articolul 4 punctul 5

Anexa I punctul 17

Articolul 4 punctul 6

Articolul 4 punctul 7

Anexa I punctul 2

Articolul 4 punctul 8.

Anexa I punctul 3

Articolul 4 punctul 9.

Anexa I punctul 3

Articolul 4 punctul 10

Anexa I punctul 5

Articolul 4 punctul 11

Anexa I punctul 8

Articolul 4 punctul 12

Anexa I punctul 9

Articolul 4 punctul 13

Articolul 4 punctul 14

Articolul 4 punctul 15

Articolul 4 punctul 16

Articolul 4 punctul 17

Articolul 4 punctul 18

Articolul 4 punctele 19 și 20

Anexa I punctul 10

Articolul 4 punctul 21

Articolul 4 punctul 22

Articolul 4 punctul 23

Anexa I punctul 11

Articolul 4 punctul 24

Anexa I punctul 12

Articolul 5

Anexa I punctul 1

Articolul 6 alineatul (1)

Articolul 3 alineatul (1)

Articolul 6 alineatul (2)

Articolul 3 alineatul (3)

Articolul 6 alineatul (3)

Articolul 3 alineatul (4)

Articolul 7 alineatul (1)

Articolul 4

Articolul 7 alineatul (2)

Articolul 5 alineatul (1)

Articolul 7 alineatul (3)

Articolul 5 alineatul (2)

Articolul 7 alineatul (4)

Articolul 5 alineatul (3)

Articolul 8 alineatul (1)

Articolul 26

Articolul 8 alineatul (2)

Articolul 1 alineatul (3)

Articolul 8 alineatul (3)

Articolul 8 alineatul (4)

Articolul 9

Articolul 10 alineatul (1)

Articolul 10 alineatul (2)

Articolul 9 alineatul (1)

Articolul 10 alineatul (3)

Articolul 9 alineatul (2)

Articolul 10 alineatul (4)

Articolul 9 alineatul (3)

Articolul 10 alineatul (5)

Articolul 9 alineatele (5) și (6)

Articolul 10 alineatul (6) literele (a)-(c), (e) și (f)

Articolul 10 alineatul (6) litera (d)

Articolul 12 alineatul (2)

Articolul 10 alineatul (7) primul paragraf

Articolul 9 alineatele (4) și (7)

Articolul 10 alineatul (7) al doilea paragraf

Articolul 11 alineatul (1)

Articolul 10 alineatele (1) și (2)

Articolul 11 alineatele (2) și (3)

Articolul 12 alineatul (1)

Articolul 10 alineatul (1)

Articolul 12 alineatele (2), (3) și (4)

Articolul 13 alineatul (1)

Articolul 12 alineatul (1)

Articolul 13 alineatul (2)

Articolul 9 alineatul (9)

Articolul 13 alineatul (3) primul și al doilea paragraf

Articolul 11 alineatul (4)

Articolul 13 alineatul (3) al treilea paragraf

Articolul 11 alineatul (5)

Articolul 13 alineatul (3) al patrulea paragraf

Articolul 13 alineatul (4) primul paragraf

Articolul 11 alineatul (3)

Articolul 13 alineatul (4) al doilea paragraf

Articolul 11 alineatul (4)

Articolul 13 alineatul (4) al treilea paragraf

Articolul 11 alineatul (5)

Articolul 13 alineatul (5)

Articolul 13 alineatul (6)

Articolul 12 alineatul (3)

Articolul 13 alineatul (7)

Articolul 14 alineatul (1)

Anexa I punctul 13

Articolul 14 alineatul (2)

Articolul 15 alineatul (1)

Articolul 14 alineatul (2)

Articolul 15 alineatul (2)

Articolul 16

Articolul 17

Articolul 13

Articolul 18

Articolul 19 alineatul (1)

Articolul 12 alineatul (3)

Articolul 19 alineatul (2)

Articolul 20 litera (a)

Articolul 20 litera (b)

Articolul 28 alineatul (2)

Articolul 20 litera (c)

Articolul 20 litera (d)

Articolul 21 alineatul (1)

Articolul 21 alineatul (2)

Articolul 16

Articolul 21 alineatul (3)

Articolul 15 alineatul (3) primul paragraf

Articolul 21 alineatul (4)

Articolul 22 alineatul (1) primul paragraf

Articolul 17 alineatul (4)

Articolul 22 alineatul (1) al doilea paragraf

Articolul 22 alineatul (2)

Articolul 23 alineatul (1) partea introductivă și literele (a), (b) și (c)

Articolul 23 alineatul (1) al doilea paragraf

Articolul 17 alineatul (3)

Articolul 23 alineatul (2)

Articolul 17 alineatul (1) a doua teză

Articolul 24 alineatele (1)-(4)

Articolul 24 alineatele (5), (6) și (7)

Articolul 17 alineatul (2)

Articolul 24 alineatul (8)

Articolul 17 alineatul (3)

Articolul 24 alineatul (9)

Articolul 17 alineatul (1) prima teză

Articolul 25

Articolul 26 alineatul (1) primul paragraf

Articolul 17 alineatul (5)

Articolul 26 alineatul (1) al doilea paragraf

Articolul 26 alineatul (2)

Articolul 17 alineatul (6)

Articolul 27 alineatul (1)

Articolul 17 alineatul (7) prima teză

Articolul 27 alineatele (2), (3) și (4)

Articolul 27 alineatul (5)

Articolul 17 alineatul (7) a doua teză

Articolul 28

Articolul 29

Articolul 30 alineatele (1), (2) și (3)

Articolul 17 alineatul (8) prima teză

Articolul 30 alineatul (4) primul paragraf

Articolul 17 alineatul (8) a doua teză

Articolul 30 alineatul (4) al doilea paragraf

Articolul 31

Articolul 21

Articolul 32

Articolul 18

Articolul 33 alineatul (1)

Articolul 15 alineatul (2)

Articolul 33 alineatele (2) și (3)

Articolul 34 alineatele (1), (2) și (3)

Articolul 19

Articolul 34 alineatul (4)

Articolul 35 alineatul (1) primul paragraf

Articolul 15 alineatul (3) al doilea paragraf

Articolul 35 alineatul (1) al doilea paragraf

Articolul 35 alineatul (2)

Articolul 23 alineatul (3)

Articolul 35 alineatul (3)

Articolul 36 alineatul (1)

Articolul 23 alineatul (1)

Articolul 36 alineatul (2)

Articolul 23 alineatul (2)

Articolul 37

Articolul 38 alineatul (1)

Articolul 38 alineatul (2)

Articolul 22 alineatul (1)

Articolul 38 alineatul (3)

Articolul 22 alineatul (2)

Articolul 38 alineatul (4)

Articolul 38 alineatul (5)

Articolul 22 alineatul (3)

Articolul 38 alineatul (6)

Articolul 22 alineatul (4)

Articolul 39 alineatul (1)

Articolul 39 alineatele (2) și (3)

Articolul 40

Articolul 41

Articolul 42

Articolul 43 alineatul (1)

Articolul 24 alineatul (1)

Articolul 43 alineatul (2)

Articolul 24 alineatul (3)

Articolul 44 alineatul (1)

Articolul 24 alineatul (2)

Articolul 44 alineatul (2)

Articolul 45

Articolul 6

Articolul 46

Articolul 47

Articolul 25

Articolul 48

Articolul 49

Articolul 29

Articolul 50

Articolul 28

Articolul 51

Articolul 30

Anexa I categoriile 1-31

Anexa II categoriile 1-31

Anexa I categoria 32

Anexa II categoria 37a

Anexa I categoria 33

Anexa II categoria 32

Anexa I categoria 34

Anexa II categoria 33

Anexa I categoria 35

Anexa II categoria 37

Anexa I categoria 36

Anexa II categoria 38

Anexa I categoria 37

Anexa II categoria 39

Anexa I categoria 38

Anexa II categoria 40

Anexa I categoria 39

Anexa II categoria 41

Anexa I categoria 40

Anexa II categoria 42

Anexa I categoria 41

Anexa II categoria 43

Anexa I categoria 42

Anexa II categoria 44

Anexa I categoria 43

Anexa II categoria 45

Anexa I categoria 44

Anexa II categoria 46

Anexa II

Anexa II partea intitulată „Alte băuturi spirtoase”

Anexa III

Anexa IV


Top