Accept Refuse

EUR-Lex Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32018R1541

Regulamentul (UE) 2018/1541 al Consiliului din 2 octombrie 2018 de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 904/2010 și (UE) 2017/2454 în ceea ce privește măsurile de consolidare a cooperării administrative în domeniul taxei pe valoarea adăugată

ST/10472/2018/INIT

OJ L 259, 16.10.2018, p. 1–11 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

In force

ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2018/1541/oj

16.10.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 259/1


REGULAMENTUL (UE) 2018/1541 AL CONSILIULUI

din 2 octombrie 2018

de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 904/2010 și (UE) 2017/2454 în ceea ce privește măsurile de consolidare a cooperării administrative în domeniul taxei pe valoarea adăugată

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 113,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Parlamentului European (1),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (2),

hotărând în conformitate cu o procedură legislativă specială,

întrucât:

(1)

Sistemul actual de impozitare a schimburilor comerciale între statele membre funcționează pe baza unui regim tranzitoriu introdus în anul 1993, care a devenit depășit și susceptibil de a fi afectat de fraudă în contextul unui sistem al taxei pe valoarea adăugată (TVA) extrem de complex. În octombrie 2017, Comisia a prezentat o propunere legislativă de stabilire a principiilor unui sistem definitiv de TVA pentru comerțul transfrontalier între întreprinderi între statele membre, care să fie bazat pe impozitarea livrărilor transfrontaliere de bunuri în statul membru de destinație. Dat fiind că implementarea integrală a sistemului definitiv de TVA pentru tranzacțiile comerciale în interiorul Uniunii ar putea dura mai mulți ani, sunt necesare măsuri pe termen scurt pentru a combate mai eficace și în timp util fraudele transfrontaliere în domeniul TVA. Îmbunătățirea și simplificarea instrumentelor de cooperare administrativă, în special a Eurofisc, are de asemenea o importanță deosebită pentru lupta împotriva fraudei în domeniul TVA în general și pentru consolidarea încrederii între autoritățile fiscale înainte de introducerea regimului definitiv de TVA.

(2)

Pentru a combate frauda în domeniul TVA este necesară adesea realizarea unei anchete administrative, în special atunci când persoana impozabilă nu este stabilită în statul membru în care se datorează impozitul. Pentru a asigura punerea în aplicare corectă a regulilor privind TVA și pentru a evita dublarea efortului și sarcina administrativă a autorităților fiscale și a întreprinderilor, atunci când cel puțin două state membre consideră că este necesară o anchetă administrativă cu privire la sumele declarate de o persoană impozabilă care nu este stabilită pe teritoriul lor, dar este impozabilă pe teritoriul lor, statul membru în care este stabilită persoana impozabilă ar trebui să desfășoare ancheta, cu excepția cazului în care statul membru respectiv este în măsură să furnizeze informațiile solicitate. Statele membre care au solicitat ancheta ar trebui să fie pregătite să asiste statul membru de stabilire, participând în mod activ la anchetă. Deoarece funcționarii din statele membre solicitante ar putea cunoaște mai bine faptele și circumstanțele cazului și în cazul în care statul membru solicitat nu a cerut funcționari din statele membre solicitante, funcționarii din aceste state ar trebui să poată fi prezenți în timpul anchetei administrative în măsura în care condițiile prevăzute în dreptul național al statului membru solicitat pentru o astfel de prezență sunt îndeplinite. Cu această ocazie, funcționarii din statele membre solicitante ar trebui să aibă acces la aceleași sedii și documente ca funcționarii statului membru solicitat prin intermediul acestora. În cazul în care legislația statului membru solicitat conține astfel de condiții pentru asigurarea prezenței, ar trebui să se presupună că statul membru solicitat ia măsurile necesare pentru a îndeplini respectivele condiții. În orice caz, ar trebui să existe posibilitatea ca funcționari din statele membre solicitante, atunci când consideră că este necesar, să fie prezenți pentru consultări cu privire la ancheta din statul membru solicitat, împreună cu funcționarii din respectivul stat membru solicitat, după informarea prealabilă a acestora din urmă. Scopul acestei consultări ar putea fi schimbul de opinii și informații cu privire la evoluția anchetei, precum și propunerea și discutarea acțiunilor posibile.

(3)

Transmiterea informațiilor către autoritățile competente din alte state membre fără o solicitare prealabilă în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 904/2010 al Consiliului (3) ar trebui să fie cât mai simplă și mai eficace cu putință. Prin urmare, este necesar să se permită autorităților competente să transmită informații prin alte mijloace decât formularele tip, atunci când acestea consideră că alte mijloace sigure sunt mai adecvate și convin să le utilizeze sau atunci când informațiile au fost primite de la o țară terță.

(4)

Se abuzează adesea de scutirea de TVA a importurilor de bunuri prevăzute la articolul 143 alineatul (2) din Directiva 2006/112/CE a Consiliului (4) („procedurile vamale 42 și 63”), iar bunurile sunt redirecționate către piața neagră fără a se achita TVA. Prin urmare, este esențial ca funcționarii vamali să aibă acces la registrul cu numere de identificare în scopuri de TVA și la declarațiile recapitulative atunci când verifică îndeplinirea cerințelor pentru aplicarea scutirii. Mai mult decât atât, informațiile colectate de autoritățile vamale în cadrul acestei proceduri ar trebui puse, de asemenea, la dispoziția autorităților competente din statul membru în care ar trebui să aibă loc achiziția intracomunitară ulterioară.

(5)

Pentru a combate frauda care decurge din regimul TVA dual aplicabil autovehiculelor, funcționarii de legătură Eurofisc ar trebui să poată avea acces automat la datele privind înmatricularea vehiculelor. Aceasta le-ar permite să identifice rapid persoana care a desfășurat tranzacții frauduloase, precum și locul unde au avut loc tranzacțiile respective. Acest acces ar trebui să fie disponibil prin aplicația software a Sistemului european de informare privind vehiculele și permisele de conducere (EUCARIS), a cărei utilizare este obligatorie pentru statele membre, în temeiul Deciziilor 2008/615/JAI (5) și 2008/616/JAI (6) ale Consiliului, în ceea ce privește datele privind înmatricularea vehiculelor.

(6)

Pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare a dispozițiilor privind accesul automat la informațiile colectate de autoritățile vamale și la datele privind înmatricularea vehiculelor, ar trebui conferite Comisiei competențe de executare. Aceste competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (7).

(7)

Pentru a asigura o monitorizare eficace și eficientă a TVA aferentă tranzacțiilor transfrontaliere, Regulamentul (UE) nr. 904/2010 prevede prezența funcționarilor în birourile administrative din alte state membre și pe durata anchetelor administrative realizate în alte state membre. Pentru a consolida capacitatea autorităților fiscale de a verifica livrările transfrontaliere, ar trebui să se efectueze anchete administrative în comun, care să permită funcționarilor din două sau mai multe state membre să formeze o singură echipă și să participe în mod activ la o anchetă administrativă efectuată în comun.

(8)

Pentru a combate cele mai grave fraude transfrontaliere, este necesară clarificarea și consolidarea guvernanței, a sarcinilor și a funcționării Eurofisc. Funcționarii de legătură Eurofisc ar trebui să aibă posibilitatea de a accesa, de a face schimb, de a prelucra și de a analiza rapid toate informațiile necesare și de a coordona orice acțiune ulterioară. Totuși, o astfel de coordonare nu implică dreptul de a solicita vreo acțiune specifică de anchetă din partea statului membru participant. De asemenea, este necesară consolidarea luptei împotriva fraudei în domeniul TVA la nivelul Uniunii, în special permițând coordonatorilor pentru domeniile de lucru ale Eurofisc să solicite informații specifice din partea Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) și a Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF). Prin urmare, pentru a primi în schimb informații relevante deținute de Europol și de OLAF, coordonatorii pentru domeniile de lucru ale Eurofisc ar trebui să aibă posibilitatea de a transmite oricât de multe informații este necesar către Europol și OLAF.

(9)

Pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare a dispozițiilor privind Eurofisc, ar trebui conferite Comisiei competențe de executare. Aceste competențe trebuie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(10)

Organizarea transmiterii de cereri de rambursare de TVA în temeiul articolului 5 din Directiva 2008/9/CE a Consiliului (8) oferă ocazia de a reduce sarcina administrativă a autorităților competente în ce privește recuperarea obligațiilor fiscale neachitate în statul membru de stabilire.

(11)

De asemenea, statele membre pot comunica informații relevante OLAF, în cazul în care consideră că este necesar. Aceasta ar permite OLAF să își îndeplinească mandatul de a realiza investigații administrative cu privire la fraudă, corupție și alte activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii și de a oferi sprijin statelor membre în ce privește coordonarea acțiunilor acestora pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii împotriva fraudei.

(12)

Comisia poate avea acces la informațiile comunicate sau colectate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 904/2010 numai în măsura în care acest lucru este necesar pentru administrarea, întreținerea și dezvoltarea sistemelor electronice găzduite de Comisie și utilizate de statele membre în sensul prezentului regulament.

(13)

Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (9) se aplică în cazul prelucrării de date cu caracter personal în sensul Regulamentului (UE) nr. 904/2010. Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (10) se aplică prelucrării datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele Uniunii în sensul respectivului regulament. Combaterea fraudei în materie de TVA este recunoscută drept un obiectiv important de interes public general, atât al Uniunii, cât și al statelor sale membre. În vederea atingerii obiectivelor Regulamentului (UE) nr. 904/2010, și anume a obiectivelor de a coopera și de a face schimb de informații care ajută la efectuarea unei determinări corecte a TVA, la monitorizarea aplicării corecte a TVA, mai ales în cazul tranzacțiilor intra-comunitare, precum și la combaterea fraudei în domeniul TVA, este oportun să se prevadă restricții specifice și limitate cu privire la anumite drepturi și obligații prevăzute de Regulamentul (UE) 2016/679.

(14)

Mai precis, aplicarea deplină a drepturilor și obligațiilor prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/679 ar afecta considerabil eficacitatea luptei împotriva fraudei în materie de TVA, deoarece ar permite, în speță, persoanelor vizate să obstrucționeze anchetele în curs de desfășurare și crearea de profiluri de risc. Acest lucru ar periclita anchetele, analizele, investigațiile sau procedurile oficiale sau juridice desfășurate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 904/2010. De asemenea, ar fi blocată astfel cooperarea administrativă între autoritățile competente, care reprezintă un instrument esențial pentru combaterea fraudei în materie de TVA. Prin urmare, ar trebui prevăzute restricții în ceea ce privește dreptul de informare transparentă, dreptul de a primi informații în cazul în care datele cu caracter personal sunt colectate de la persoana vizată, dreptul de a primi informații în cazul în care datele cu caracter personal nu au fost obținute de la persoana vizată, dreptul de acces al persoanei vizate, dreptul la ștergere, dreptul de a se opune prelucrării datelor cu caracter personal și dreptul privind procesul decizional individual automatizat, inclusiv crearea de profiluri. Exercitarea acestor drepturi ar trebui să fie limitată numai câtă vreme este necesar pentru a nu compromite obiectivele urmărite în temeiul articolului 1 din Regulamentul (UE) nr. 904/2010. Această restricție ar trebui să se aplice numai în ceea ce privește anumite categorii de date menționate la articolele 1, 14 și 17 din regulamentul menționat în măsura în care este strict necesară în scopul asigurării conformității cu legislația în materie de TVA și cu dispozițiile relevante din prezentul regulament.

(15)

Având în vedere că obiectivul prevenirii, investigării și detectării evaziunii și fraudei în materie de TVA nu poate fi îndeplinit prin alte mijloace, la fel de eficace și mai puțin restrictive, aceste restricții sunt strict necesare pentru atingerea scopului specific în cauză. Acestea sunt proporționale, de asemenea, având în vedere pierderile de venituri pentru Uniune și pentru statele membre, precum și importanța crucială a disponibilității informațiilor pentru a combate frauda în mod eficace. Prelucrarea și stocarea informațiilor colectate și schimbate în temeiul prezentului regulament se limitează la obiectivele privind combaterea fraudei în materie de TVA. Informațiile colectate și schimbate în temeiul prezentului regulament nu vizează datele sensibile. Acestea nu pot fi prelucrate ulterior într-un mod incompatibil cu aceste scopuri, ceea ce include interdicția de a le prelucra în scopuri comerciale. În ceea ce privește garanțiile pentru prevenirea abuzurilor, accesului sau transferului ilegal, Regulamentul (UE) nr. 904/2010 prevede deja condiții detaliate privind accesul autorităților naționale competente la date și utilizarea lor ulterioară în vederea atingerii obiectivului general al regulamentului menționat. Perioada de păstrare a datelor ar trebui să fie limitată la ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor urmărite.

(16)

Întrucât Regulamentul (UE) 2017/2454 al Consiliului (11) a modificat și articolul 17 din Regulamentul (UE) nr. 904/2010 cu aplicare de la 1 ianuarie 2021, este necesară modificarea Regulamentului (UE) 2017/2454 pentru a actualiza referințele încrucișate relevante la articolul menționat.. Întrucât Regulamentul (UE) 2017/2454 a modificat și anexa I la Regulamentul (UE) nr. 904/2010 cu aplicare de la 1 ianuarie 2021, este necesară modificarea Regulamentului (UE) 2017/2454 întrucât anexa I nu mai este necesară și, prin urmare, ar trebui eliminată.

(17)

Întrucât punerea în aplicare a dispozițiilor privind accesul automat la informațiile colectate de autoritățile vamale și la datele privind înmatricularea vehiculelor va necesita noi dezvoltări tehnologice, aplicarea acestora trebuie amânată pentru a permite statelor membre și Comisiei să realizeze dezvoltările respective.

(18)

Întrucât obiectivele prezentului regulament, și anume îmbunătățirea instrumentelor de cooperare între statele membre și combaterea fraudei transfrontaliere în domeniul TVA – nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective.

(19)

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 28 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 45/2001 și a emis observații formale la 21 martie 2018.

(20)

Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 904/2010 și Regulamentul (UE) 2017/2454 ar trebui modificate în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Modificări la Regulamentul (UE) nr. 904/2010

Regulamentul (UE) nr. 904/2010 se modifică după cum urmează:

1.

Articolul 7 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (3) se elimină;

(b)

alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4)   Cererea menționată la alineatul (1) poate conține o cerere motivată pentru o anchetă administrativă specifică. Autoritatea solicitată realizează ancheta administrativă în consultare cu autoritatea solicitantă, după caz. În cazul în care autoritatea solicitată consideră că nu este necesară o anchetă administrativă, aceasta informează de îndată autoritatea solicitantă cu privire la motivele acestei decizii.

În pofida primului paragraf, o anchetă privind sumele declarate sau sumele care ar fi trebuit să fie declarate de o persoană impozabilă stabilită în statul membru al autorității solicitate în legătură cu livrări de bunuri sau prestări de servicii care sunt efectuate de persoana impozabilă în cauză și care sunt impozabile în statul membru al autorității solicitante poate fi refuzată numai pentru unul dintre următoarele motive:

(a)

pentru motivele prevăzute la articolul 54 alineatul (1), evaluate de autoritatea solicitată în conformitate cu o declarație privind cele mai bune practici referitoare la interacțiunea dintre prezentul alineat și articolul 54 alineatul (1), care urmează să fie adoptată conform procedurii prevăzute la articolul 58 alineatul (2);

(b)

pentru motivele prevăzute la articolul 54 alineatele (2), (3) și (4);

(c)

pe motivul că autoritatea solicitată a furnizat deja autorității solicitante informații privind aceeași persoană impozabilă, ca urmare a unei anchete administrative efectuate cu mai puțin de doi ani înainte.

În cazul în care autoritatea solicitată refuză o anchetă administrativă menționată la al doilea paragraf din motivele prevăzute la litera (a) sau (b), autoritatea solicitată pune totuși la dispoziția autorității solicitante datele și valorile tuturor livrărilor și prestărilor relevante efectuate de către persoana impozabilă în statul membru al autorității solicitante în cursul celor doi ani precedenți.”;

(c)

se introduce următorul alineat:

„(4a)   În cazul în care autoritățile competente din cel puțin două state membre consideră că este necesară o anchetă administrativă privind sumele menționate la alineatul (4) al doilea paragraf de la prezentul articol și înaintează o cerere motivată comună care conține precizări sau dovezi privind riscul de evaziune sau fraudă în materie de TVA, autoritatea solicitată nu poate refuza efectuarea acelei anchete decât pentru motivele prevăzute la articolul 54 alineatul (1) litera (b) sau alineatele (2), (3) sau (4). În cazul în care statul membru solicitat deține deja informațiile solicitate, acesta le comunică statelor membre solicitante. În cazul în care statele membre solicitante nu consideră satisfăcătoare informațiile primite, acestea informează statul membru solicitat să continue demersurile privind ancheta administrativă.

La cererea statului membru solicitat, la ancheta administrativă iau parte funcționari autorizați de autoritățile solicitante. O astfel de anchetă administrativă se efectuează în comun și se desfășoară sub coordonarea statului membru solicitat și în conformitate cu legislația acestuia. Funcționarii autorităților solicitante au acces la aceleași clădiri și documente ca funcționarii autorității solicitate și, în măsura în care acest lucru este permis de legislația statului membru solicitat în legătură cu funcționarii săi, au capacitatea să chestioneze persoane impozabile. Competențele de inspecție ale funcționarilor autorităților solicitante sunt exercitate exclusiv în scopul desfășurării anchetei administrative.

În cazul în care statul membru solicitat nu a cerut funcționari din statele membre solicitante, funcționarii din oricare dintre statele membre solicitante trebuie să poată fi prezenți pe durata anchetei administrative, exercitând competențele prevăzute la articolul 28 alineatul (2), în măsura în care condițiile prevăzute în dreptul național al statului membru solicitat pentru o astfel de prezență sunt îndeplinite. În orice caz, funcționarii din statele membre solicitante respective trebuie să poată fi prezenți pentru consultare.

În cazul în care funcționari din statele membre solicitante trebuie să participe sau trebuie să fie prezenți, ancheta administrativă se efectuează numai după ce această participare sau prezență în scopul anchetei administrative a fost asigurată.”

2.

La articolul 13, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   Informațiile se transmit prin intermediul unor formulare tip cu excepția cazurilor menționate la articolul 50 sau a cazurilor specifice în care autoritățile competente respective consideră că alte mijloace sigure sunt mai adecvate și convin să le utilizeze.

Comisia adoptă formularele tip prin intermediul unor acte de punere în aplicare. Acele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 58 alineatul (2).”

3.

Articolul 17 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (1) se adaugă următoarea literă:

„(f)

informațiile pe care le colectează în temeiul articolului 143 alineatul (2) literele (a) și (b) din Directiva 2006/112/CE, precum și țara de origine, țara de destinație, codul mărfurilor, moneda, valoarea totală, cursul de schimb, prețul unitar și greutatea netă.”;

(b)

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Comisia adoptă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, detaliile tehnice privind căutarea automată a informațiilor menționate la alineatul (1) literele (a)-(f) din prezentul articol. Acele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 58 alineatul (2).”;

(c)

se adaugă următorul alineat:

„(3)   Comisia stabilește, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, ce elemente de date trebuie să conțină informațiile menționate la alineatul (1) litera (f) din prezentul articol. Acele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 58 alineatul (2).”

4.

Articolul 21 se modifică după cum urmează:

(a)

se introduce următorul alineat:

„(1a)   Fiecare stat membru acordă funcționarilor din acel stat care verifică cerințele prevăzute la articolul 143 alineatul (2) din Directiva 2006/112/CE acces la informațiile menționate la articolul 17 alineatul (1) literele (a)-(c) din prezentul regulament pentru care se acordă acces automat de către celelalte state membre.”;

(b)

la alineatul (2), litera (e) se modifică după cum urmează:

(i)

punctele (i) și (ii) se înlocuiesc cu următorul text:

„(i)

accesul are legătură cu anchetarea unei fraude suspectate sau vizează detectarea fraudei;

(ii)

accesul se face prin intermediul unui funcționar de legătură Eurofisc, astfel cum se menționează la articolul 36 alineatul (1), care deține un identificator personal de utilizator în sistemul electronic care permite accesul la aceste informații.”;

(ii)

punctul (iii) se elimină;

(c)

se introduce următorul alineat:

„(2a)   În ceea ce privește informațiile menționate la articolul 17 alineatul (1) litera (f), sunt accesibile următoarele detalii:

(a)

numerele de identificare în scopuri de TVA atribuite de statul membru care primește informațiile;

(b)

numărul de identificare în scopuri de TVA al importatorului sau al reprezentantului fiscal al acestuia care livrează bunuri către persoane care dețin un număr de identificare în scopuri de TVA menționat la litera (a) de la prezentul alineat;

(c)

țara de origine, țara de destinație, codul mărfurilor, valoarea totală și greutatea netă a bunurilor care au făcut obiectul importului urmat de o livrare de bunuri intracomunitară de la fiecare persoană menționată la litera (b) de la prezentul alineat către fiecare persoană care deține un număr de identificare în scopuri de TVA menționat la litera (a) de la prezentul alineat;

(d)

țara de origine, țara de destinație, codul mărfurilor, moneda, valoarea totală, cursul de schimb, prețul unitar și greutatea netă a bunurilor care au făcut obiectul importului urmat de o livrare de bunuri intracomunitară de la fiecare persoană menționată la litera (b) de la prezentul alineat către fiecare persoană care deține un număr de identificare în scopuri de TVA atribuit de un alt stat membru în următoarele condiții:

(i)

accesul are legătură cu anchetarea unei fraude suspectate sau vizează detectarea fraudei;

(ii)

accesul se face prin intermediul unui funcționar de legătură Eurofisc, astfel cum se menționează la articolul 36 alineatul (1), care deține un identificator personal de utilizator în sistemul electronic care permite accesul la aceste informații.

Valorile menționate la literele (c) și (d) de la prezentul alineat se exprimă în moneda statului membru care furnizează informațiile și se referă la fiecare articol din declarația vamală transmis.”;

(d)

se adaugă următorul alineat:

„(3)   Comisia stabilește, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, modalitățile practice referitoare la condițiile menționate la alineatul (2) litera (e) de la prezentul articol pentru a-i permite statului membru care furnizează informațiile să identifice funcționarul de legătură Eurofisc care accesează informațiile. Acele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 58 alineatul (2).”;

(e)

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   Comisia stabilește, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, modalitățile practice referitoare la condițiile menționate la alineatul (2) litera (e) și la alineatul (2a) litera (d) de la prezentul articol pentru a-i permite statului membru care furnizează informațiile să identifice funcționarul de legătură Eurofisc care accesează informațiile. Acele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 58 alineatul (2).”

5.

Se introduce următorul articol:

„Articolul 21a

(1)   Fiecare stat membru acordă autorității competente din oricare alt stat membru acces automat la următoarele informații în legătură cu înmatriculările naționale ale vehiculelor:

(a)

date de identificare privind vehiculele;

(b)

date de identificare privind proprietarii și deținătorii vehiculului pe al căror nume este înmatriculat vehiculul, astfel cum sunt definiți în legislația statului membru de înmatriculare.

(2)   Accesul la informațiile menționate la alineatul (1) se acordă în următoarele condiții:

(a)

accesul are legătură cu anchetarea unei fraude în materie de TVA suspectate sau vizează detectarea fraudei în materie de TVA;

(b)

accesul se face prin intermediul unui funcționar de legătură Eurofisc, astfel cum se menționează la articolul 36 alineatul (1), care deține un identificator personal de utilizator în sistemul electronic care permite accesul la aceste informații.

(3)   Comisia stabilește, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, elementele de date și detaliile tehnice cu privire la căutarea automată a informațiilor prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol și modalitățile practice referitoare la condițiile menționate la alineatul (2) din prezentul articol pentru a-i permite statului membru care furnizează informațiile să identifice funcționarul de legătură Eurofisc care accesează informațiile. Acele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 58 alineatul (2).”

6.

Articolul 24 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 24

În cazul în care, în sensul articolelor 17-21a, autoritățile competente ale statelor membre fac schimb de informații prin mijloace electronice, ele iau toate măsurile necesare pentru a asigura respectarea articolului 55.

Statele membre răspund de toate dezvoltările necesare ale sistemelor proprii pentru a permite schimbul acestor informații prin rețeaua CCN/CSI sau orice altă rețea securizată similară folosită pentru schimbul de informații menționate la articolul 21a prin mijloace electronice.”

7.

Titlul capitolului VII se înlocuiește cu următorul text:

„PREZENȚA ÎN BIROURILE ADMINISTRATIVE ȘI ÎN TIMPUL ANCHETELOR ADMINISTRATIVE ȘI ANCHETELE ADMINISTRATIVE EFECTUATE ÎN COMUN”.

8.

Articolul 28 se modifică după cum urmează:

(a)

se introduce următorul alineat:

„(2a)   Printr-un acord între autoritățile solicitante și autoritatea solicitată și în conformitate cu modalitățile stabilite de aceasta din urmă, funcționarii autorizați de autoritățile solicitante pot participa, în scopul colectării și realizării schimbului de informații prevăzute la articolul 1, la anchetele administrative desfășurate pe teritoriul statului membru solicitat. Aceste anchete administrative se efectuează în comun de către funcționarii autorității solicitante și ai autorității solicitate și se desfășoară sub coordonarea statului membru solicitat și în conformitate cu legislația acestuia. Funcționarii autorităților solicitante au acces la aceleași clădiri și documente ca funcționarii autorității solicitate și, în măsura în care acest lucru este permis de legislația statului membru solicitat în legătură cu funcționarii săi, au capacitatea să chestioneze persoane impozabile.

Atunci când este permis de legislația statului membru solicitat, funcționarii statelor membre solicitante exercită aceleași competențe de inspecție ca cele conferite funcționarilor statului membru solicitat.

Competențele de inspecție ale funcționarilor autorităților solicitante sunt exercitate exclusiv în scopul desfășurării anchetei administrative.

Printr-un acord între autoritățile solicitante și autoritatea solicitată și în conformitate cu modalitățile stabilite de autoritatea solicitată, autoritățile participante pot întocmi un raport de anchetă comun.”;

(b)

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   Funcționarii autorității solicitante prezenți într-un alt stat membru în conformitate cu alineatele (1), (2) și (2a) trebuie să poată prezenta, în orice moment, o autorizație scrisă care să menționeze identitatea și calitatea lor oficială.”

9.

Articolul 33 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   În scopul de a promova și de a facilita cooperarea multilaterală în privința combaterii fraudei în domeniul TVA, prezentul capitol instituie o rețea pentru schimburi rapide, prelucrare și analiză de informații specifice privind frauda transfrontalieră între statele membre și pentru coordonarea oricărei acțiuni ulterioare (Eurofisc).”;

(b)

alineatul (2) se modifică după cum urmează:

(i)

literele (b) și (c) se înlocuiesc cu următorul text:

„(b)

realizează și coordonează schimbul rapid și multilateral și prelucrarea și analiza în comun de informații specifice privind frauda transfrontalieră în domeniile în care operează Eurofisc (denumite în continuare «domeniile de lucru ale Eurofisc»);

(c)

coordonează activitatea funcționarilor de legătură Eurofisc din statele membre participante, menționați la articolul 36 alineatul (1), în ceea ce privește acționarea pe baza avertizărilor și informațiilor primite;”;

(ii)

se adaugă următoarea literă:

„(d)

coordonează anchetele administrative ale statelor membre participante în legătură cu fraude identificate de funcționarii de legătură Eurofisc astfel cum se menționează la articolul 36 alineatul (1) fără competența de a solicita statelor membre să desfășoare anchete administrative.”

10.

La articolul 34, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Statele membre care au ales să participe în cadrul unui domeniu de lucru al Eurofisc vor participa în mod activ la schimbul multilateral și la prelucrarea și analiza în comun de informații specifice privind frauda transfrontalieră între toate statele membre participante și la coordonarea oricărei acțiuni ulterioare.”

11.

Articolul 35 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 35

Comisia furnizează sprijin tehnic și logistic pentru Eurofisc. Comisia nu are acces la informațiile menționate la articolul 1 care pot face obiectul unui schimb de informații prin intermediul Eurofisc, decât în situațiile prevăzute la articolul 55 alineatul (2).”

12.

Articolul 36 se modifică după cum urmează:

(a)

se introduce următorul alineat:

„(1a)   Funcționarii de legătură ai statelor membre desemnează un președinte Eurofisc dintre funcționarii de legătură Eurofisc, pentru o perioadă de timp limitată.

Funcționarii de legătură ai statelor membre:

(a)

convin asupra stabilirii și încetării domeniilor de lucru Eurofisc;

(b)

examinează orice aspect legat de funcționarea operațională a Eurofisc;

(c)

evaluează, cel puțin o dată pe an, eficacitatea și eficiența activităților Eurofisc;

(d)

aprobă raportul anual prevăzut la articolul 37.”;

(b)

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Funcționarii de legătură ai statelor membre care participă în cadrul unui anumit domeniu de lucru al Eurofisc (denumiți în continuare «funcționari de legătură Eurofisc participanți») desemnează un coordonator pentru domeniul de lucru al Eurofisc dintre funcționarii de legătură Eurofisc participanți, pe o perioadă de timp limitată.

Coordonatorii pentru domeniile de lucru ale Eurofisc:

(a)

adună informațiile primite de la funcționarii de legătură Eurofisc participanți, astfel cum au convenit participanții la domeniul de lucru, și pun toate informațiile la dispoziția celorlalți funcționari de legătură Eurofisc participanți; aceste informații se transmit prin mijloace electronice;

(b)

se asigură că informațiile primite de la funcționarii de legătură Eurofisc participanți sunt prelucrate și analizate împreună cu informațiile specifice relevante privind frauda transfrontalieră comunicate sau colectate în temeiul prezentului regulament, astfel cum au convenit participanții la domeniul de lucru, și pun rezultatele la dispoziția tuturor funcționarilor de legătură Eurofisc participanți;

(c)

oferă feedback tuturor funcționarilor de legătură Eurofisc participanți;

(d)

transmit un raport anual privind activitățile domeniului de lucru funcționarilor de legătură ai statelor membre.”;

(c)

se introduc următoarele alineate:

„(3)   Coordonatorii pentru domeniile de lucru ale Eurofisc pot solicita informații relevante Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) și Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF). În acest scop și astfel cum au convenit participanții la domeniile de lucru, aceștia le pot trimite oricât de multe informații este necesar pentru a primi informațiile solicitate.

(4)   Coordonatorii pentru domeniile de lucru ale Eurofisc pun informațiile primite de la Europol și OLAF la dispoziția celorlalți funcționari de legătură Eurofisc participanți; aceste informații se transmit prin mijloace electronice.

(5)   Coordonatorii pentru domeniile de lucru ale Eurofisc se asigură, de asemenea, că informațiile primite de la Europol și OLAF sunt prelucrate și analizate împreună cu informațiile specifice relevante comunicate sau colectate în temeiul prezentului regulament, astfel cum au convenit participanții la domeniile de lucru, și pun rezultatele la dispoziția funcționarilor de legătură Eurofisc participanți.”

13.

Articolul 37 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 37

Președintele Eurofisc transmite un raport anual privind activitățile tuturor domeniilor de lucru comitetului menționat la articolul 58 alineatul (1).

Comisia adoptă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, modalitățile procedurale în ceea ce privește Eurofisc. Acele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 58 alineatul (2).”

14.

La articolul 48 alineatul (1) se adaugă următoarele paragrafe:

„În cazul în care statul membru de stabilire ia cunoștință de faptul că o persoană impozabilă care înaintează o cerere de rambursare de TVA, în conformitate cu articolul 5 din Directiva 2008/9/CE, are obligații fiscale în acel stat membru de stabilire, acesta poate solicita acordul persoanei impozabile pentru transferul sumei aferente rambursării de TVA direct către statul membru respectiv pentru a stinge obligațiile fiscale neachitate. În cazul în care persoana impozabilă își dă acordul cu privire la acest transfer, statul membru de stabilire informează statul membru de rambursare cu privire la suma în privința căreia s-a obținut acordul, iar statul membru de rambursare, în numele persoanei impozabile, transferă această sumă statului membru de stabilire. Statul membru de stabilire informează persoana impozabilă dacă suma transferată acoperă o stingere integrală sau parțială a obligației fiscale în conformitate cu dreptul său intern și practicile sale administrative. Cu toate acestea, transferul rambursării de TVA către statul membru de stabilire nu afectează dreptul statului membru de rambursare de a recupera obligațiile pe care persoana impozabilă le are în statul de rambursare.

În cazul în care obligațiile fiscale din statul membru de stabilire sunt contestate, transferul sumelor aferente rambursării poate fi utilizat de statul membru de stabilire ca măsură de reținere, cu acordul persoanei impozabile, în măsura în care se asigură un control judiciar eficace în statul membru respectiv.”

15.

Titlul capitolului XIII se înlocuiește cu următorul text:

„RELAȚII CU COMISIA ȘI CU ALTE INSTITUȚII, ORGANE, OFICII ȘI AGENȚII ALE UNIUNII”.

16.

La articolul 49 se introduce următorul alineat:

„(2a)   Statele membre pot comunica OLAF informații relevante, pentru a permite acestuia să aibă în vedere măsuri adecvate în conformitate cu mandatul său. În cazul în care informațiile au fost primite de la un alt stat membru, acesta din urmă poate cere ca transmiterea informațiilor să facă obiectul unui acord prealabil.”

17.

Articolul 55 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Persoanele acreditate în mod corespunzător de autoritatea de acreditare în materie de securitate a Comisiei pot avea acces la aceste informații numai în măsura în care acest lucru este necesar pentru administrarea, întreținerea și dezvoltarea sistemelor electronice găzduite de Comisie și utilizate de statele membre pentru punerea în aplicare a prezentului regulament.”;

(b)

alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5)   Orice stocare, prelucrare sau schimb de informații menționate în prezentul regulament face obiectul Regulamentelor (UE) 2016/679 (*1) și (CE) nr. 45/2001 (*2) ale Parlamentului European și ale Consiliului. Cu toate acestea, statele membre, în scopul aplicării corecte a prezentului regulament, limitează domeniul de aplicare a obligațiilor și a drepturilor prevăzute la articolele 12-15, 17, 21 și 22 din Regulamentul (UE) 2016/679. Aceste restricții sunt limitate la ceea ce este strict necesar pentru protejarea intereselor menționate la articolul 23 alineatul (1) litera (e) din regulamentul respectiv, în special pentru:

(a)

a permite autorităților competente ale statelor membre să își îndeplinească sarcinile în mod corespunzător în scopul prezentului regulament; sau

(b)

a se evita obstrucționarea anchetelor, analizelor, investigațiilor sau procedurilor oficiale sau juridice în sensul prezentului regulament și pentru a se garanta faptul că nu este pusă în pericol prevenirea, investigarea și detectarea evaziunii și a fraudei fiscale.

Prelucrarea și stocarea informațiilor menționate în prezentul regulament se realizează exclusiv în scopurile menționate în articolul 1 alineatul (1) din prezentul regulament, iar informațiile nu sunt prelucrate ulterior într-un mod incompatibil cu scopurile respective. Se interzice prelucrarea datelor cu caracter personal în temeiul prezentului regulament în alte scopuri, cum ar fi cele comerciale. Perioadele de stocare a acestor informații sunt limitate la măsura necesară pentru îndeplinirea scopurilor respective. Perioadele de stocare a informațiilor prevăzute la articolul 17 din prezentul regulament se determină în conformitate cu termenele de prescripție prevăzute în legislația statului membru în cauză, dar nu pot depăși zece ani.

(*1)  Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1)."

(*2)  Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (JO L 8, 12.1.2001, p. 1).”"

18.

La articolul 58, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (*3).

(*3)  Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).”"

19.

Anexa I se elimină.

Articolul 2

Modificări ale Regulamentului (UE) 2017/2454

Articolul 1 din Regulamentul (UE) 2017/2454 se modifică după cum urmează:

1.

Punctul 5 se înlocuiește cu următorul text:

„5.

La articolul 17, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

«(2)   Comisia adoptă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, detaliile tehnice privind căutarea automată a informațiilor menționate la alineatul (1) literele (a)-(f) din prezentul articol. Acele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 58 alineatul (2).»”

2.

Punctul 8 se elimină.

Articolul 3

Intrare în vigoare și aplicare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 1 punctul 3 literele (a), (b) și (c), punctul 4 literele (a), (c) și (e) și punctele 5, 6 și 14 se aplică începând cu 1 ianuarie 2020.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Luxemburg, 2 octombrie 2018.

Pentru Consiliu

Președintele

H. LÖGER


(1)  Avizul Parlamentului European din 3 iulie 2018 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

(2)  Avizul Comitetului Economic și Social European din 23 mai 2018 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

(3)  Regulamentul (UE) nr. 904/2010 al Consiliului din 7 octombrie 2010 privind cooperarea administrativă și combaterea fraudei în domeniul taxei pe valoarea adăugată (JO L 268, 12.10.2010, p. 1).

(4)  Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (JO L 347, 11.12.2006, p. 1).

(5)  Decizia 2008/615/JAI a Consiliului din 23 iunie 2008 privind intensificarea cooperării transfrontaliere, în special în domeniul combaterii terorismului și a criminalității transfrontaliere (JO L 210, 6.8.2008, p. 1).

(6)  Decizia 2008/616/JAI a Consiliului din 23 iunie 2008 privind punerea în aplicare a Deciziei 2008/615/JAI privind intensificarea cooperării transfrontaliere, în special în domeniul combaterii terorismului și a criminalității transfrontaliere (JO L 210, 6.8.2008, p. 12).

(7)  Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(8)  Directiva 2008/9/CE a Consiliului din 12 februarie 2008 de stabilire a normelor detaliate privind rambursarea taxei pe valoare adăugată, prevăzută în Directiva 2006/112/CE, către persoane impozabile stabilite în alt stat membru decât statul membru de rambursare (JO L 44, 20.2.2008, p. 23).

(9)  Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).

(10)  Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (JO L 8, 12.1.2001, p. 1).

(11)  Regulamentul (UE) 2017/2454 al Consiliului din 5 decembrie 2017 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 904/2010 privind cooperarea administrativă și combaterea fraudei în domeniul taxei pe valoarea adăugată (JO L 348, 29.12.2017, p. 1).


Top