EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32018R1469

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1469 al Comisiei din 1 octombrie 2018 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite țevi și tuburi fără sudură, din fier sau din oțel, originare din Rusia și din Ucraina, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului

C/2018/6260

OJ L 246, 2.10.2018, p. 20–44 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

Legal status of the document In force: This act has been changed. Current consolidated version: 03/08/2019

ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2018/1469/oj

2.10.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 246/20


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2018/1469 AL COMISIEI

din 1 octombrie 2018

de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite țevi și tuburi fără sudură, din fier sau din oțel, originare din Rusia și din Ucraina, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 11 alineatul (2),

întrucât:

1.   PROCEDURA

1.1.   Anchetele anterioare și măsurile existente

(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 2320/1997 (2), Consiliul a instituit taxe antidumping la importurile de anumite țevi și tuburi fără sudură, din fier sau din oțel nealiat, originare, printre altele, din Rusia. Prin Decizia 2000/70/CE a Comisiei (3) a fost acceptat un angajament din partea unui exportator din Rusia. Prin Regulamentul (CE) nr. 348/2000 (4), Consiliul a instituit taxe antidumping la importurile de anumite țevi și tuburi fără sudură, din fier sau din oțel, originare din Croația și din Ucraina. Prin Regulamentul (CE) nr. 1322/2004 al Consiliului (5) s-a decis să nu se mai aplice măsurile în vigoare aplicabile importurilor originare, printre altele, din Rusia, ca măsură de precauție față de comportamentul anticoncurențial al anumitor producători din Uniune în trecut (a se vedea considerentul 9 din regulamentul respectiv).

(2)

În urma unei anchete de reexaminare efectuate în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, prin Regulamentul (CE) nr. 258/2005 (6), Consiliul a modificat măsurile definitive instituite prin Regulamentul (CE) nr. 348/2000, a abrogat posibilitatea de scutire de taxe prevăzută la articolul 2 din același regulament și a instituit o taxă antidumping de 38,8 % la importurile originare din Croația și o taxă antidumping de 64,1 % la importurile originare din Ucraina, cu excepția importurilor de produse fabricate de Dnepropetrovsk Tube Works, pentru care a fost aplicată o taxă antidumping de 51,9 %.

(3)

Prin Decizia 2005/133/CE (7), Comisia a suspendat parțial măsurile definitive privind Croația și Ucraina pentru o perioadă de nouă luni, începând de la 18 februarie 2005. Extinderea parțială a fost prelungită pentru o perioadă suplimentară de un an prin Regulamentul (CE) nr. 1866/2005 al Consiliului (8).

(4)

Prin Regulamentul (CE) nr. 954/2006 (9), Consiliul a instituit taxe antidumping definitive la importurile de anumite țevi și tuburi fără sudură, originare, printre altele, din Croația, Rusia și Ucraina, a abrogat Regulamentele (CE) nr. 2320/97 și (CE) nr. 348/2000, a încheiat reexaminarea intermediară și reexaminarea în perspectiva expirării măsurilor a taxelor antidumping aplicabile importurilor de anumite țevi și tuburi fără sudură, din fier sau din oțel nealiat, originare, printre altele, din Rusia și a încheiat reexaminările intermediare ale taxelor antidumping aplicabile importurilor de anumite țevi și tuburi fără sudură, din fier sau din oțel nealiat, originare, printre altele, din Croația, Rusia și Ucraina.

(5)

Prin hotărârea sa din 16 februarie 2012 în cauzele conexate C-191/09 P și C-200/09 P, Consiliul și Comisia/Interpipe Niko Tube și Interpipe NTRP, Curtea de Justiție a respins recursul Consiliului (10) împotriva hotărârii Tribunalului de Primă Instanță din 10 martie 2009 de anulare a articolului 1 din Regulamentul (CE) nr. 954/2006, în măsura în care acesta a vizat partea taxei antidumping fixată pentru produse fabricate de Interpipe Nikopolsky Seamless Tubes Plant Niko Tube ZAT și Interpipe Nizhnedneprovsky Tube Rolling Plant VAT (denumite colectiv în continuare „grupul Interpipe”), care depășea taxa ce ar fi fost aplicabilă dacă prețul la export nu ar fi fost ajustat pentru un comision atunci când vânzările erau efectuate prin intermediul comerciantului afiliat Sepco SA (11). În conformitate cu articolul 266 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia a luat măsurile necesare pentru a respecta hotărârile și a recalculat taxa antidumping pentru grupul Interpipe conform instrucțiunilor Tribunalului de Primă Instanță și ale Curții de Justiție. Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2012 al Consiliului (12) a corectat aspectele Regulamentului (CE) nr. 954/2006 care s-au dovedit a fi incompatibile cu regulamentul de bază și care, prin urmare, au atras după sine anularea unor părți din regulamentul respectiv. Regulamentul respectiv a păstrat valabilitatea tuturor celorlalte constatări din Regulamentul (CE) nr. 954/2006. După recalculare, taxa antidumping aplicabilă în prezent grupului Interpipe pentru produsul în cauză a fost astfel stabilită la 17,7 %.

(6)

Prin Regulamentul (UE) nr. 585/2012 (13), Consiliul, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, a instituit taxe antidumping definitive la importurile de anumite țevi și tuburi fără sudură, originare din Rusia și din Ucraina și a abrogat măsurile antidumping instituite asupra importurilor de anumite țevi și tuburi fără sudură, din fier sau din oțel nealiat, originare din Croația (denumită în continuare „reexaminarea anterioară în perspectiva expirării măsurilor”).

(7)

În urma unor anchete de reexaminare intermediară parțială efectuate în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, Consiliul, prin Regulamentul (UE) nr. 795/2012 (14) și, respectiv, prin Regulamentul (UE) nr. 1269/2012 (15), a modificat măsurile definitive instituite prin Regulamentul (UE) nr. 585/2012 în ceea ce privește o serie de producători-exportatori din Rusia și din Ucraina.

(8)

Taxele antidumping în vigoare este de 35,8 % pentru importurile originare din Rusia, excepție făcând produsele fabricate de Joint Stock Company Chelyabinsk Tube Rolling Plant și Joint Stock Company Pervouralsky Novotrubny Works (24,1 %), de OAO Volzhsky Pipe Plant, OAO Taganrog Metallurgical Works, OAO Sinarsky Pipe Plant și OAO Seversky Tube Works (28,7 %), și de 25,7 % pentru importurile originare din Ucraina, excepție făcând produsele fabricate de OJSC Dnepropetrovsk Tube Works (12,3 %), Interpipe Niko Tube și OJSC Nizhnedneprovsky Tube Rolling Plant (13,8 %).

1.2.   Deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor

(9)

La data de 4 iulie 2017, Comisia a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (denumit în continuare „avizul de deschidere”) (16), deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor antidumping aplicabile importurilor de anumite țevi și tuburi fără sudură, din fier sau din oțel, originare din Rusia și din Ucraina, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(10)

Reexaminarea a fost deschisă în urma unei cereri justificate în mod corespunzător, depuse la 30 martie 2017 de către Comitetul de protecție a industriei tuburilor din oțel fără sudură din Uniunea Europeană (denumit în continuare „solicitantul”), în numele producătorilor din Uniune care reprezintă peste 25 % din producția totală a Uniunii de anumite țevi și tuburi fără sudură. Cererea a fost bazată pe faptul că expirarea măsurilor ar putea avea ca efect continuarea dumpingului în cazul Ucrainei și reapariția dumpingului în cazul Rusiei, precum și reapariția prejudiciului cauzat industriei din Uniune.

1.3.   Reexaminarea intermediară parțială paralelă

(11)

La data de 7 mai 2018, Comisia a deschis o reexaminare intermediară parțială cu privire la importurile de anumite țevi și tuburi fără sudură, din fier sau din oțel, originare, printre altele, din Ucraina, în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază (17). Respectiva reexaminare intermediară parțială a fost solicitată de către un grup de producători-exportatori din Ucraina, grupul Interpipe, iar domeniul său de aplicare este limitat la examinarea dumpingului în ceea ce îl privește pe solicitant.

1.4.   Ancheta

Perioada anchetei de reexaminare și perioada examinată

(12)

Ancheta privind continuarea sau reapariția dumpingului și a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 iulie 2016 și 30 iunie 2017 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității continuării sau reapariției prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și sfârșitul PAR (denumită în continuare „perioada examinată”).

Părțile în cauză

(13)

Comisia a informat în mod oficial producătorii-exportatori, importatorii, utilizatorii cunoscuți, reprezentanții țărilor exportatoare, solicitantul și producătorii din Uniune menționați în cerere cu privire la deschiderea reexaminării. Părților interesate li s-a acordat posibilitatea de a-și prezenta punctul de vedere în scris și de a solicita o audiere în termenul stabilit în avizul de deschidere.

Eșantionarea

(14)

Având în vedere numărul mare de producători-exportatori din Rusia și din Ucraina și numărul mare de importatori, în avizul de deschidere a fost avută în vedere, inițial, eșantionarea în cazul producătorilor-exportatori și al importatorilor, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea ar fi într-adevăr necesară și, în caz afirmativ, să selecteze un eșantion, părților menționate anterior li s-a solicitat să se facă cunoscute în termen de 15 zile de la deschiderea procedurii și să furnizeze Comisiei informațiile solicitate în avizul de deschidere.

(15)

Doar doi producători-exportatori ruși (TMK Group și ChTPZ Group, denumiți în continuare „cele două grupuri de producători-exportatori ruși”) și un producător-exportator ucrainean („grupul Interpipe”) și-au manifestat interesul și s-au făcut cunoscuți în termenul stabilit. Prin urmare, s-a decis să nu se aplice eșantionarea în cazul producătorilor-exportatori.

(16)

Niciun importator nu a furnizat informațiile solicitate în avizul de deschidere și nu și-a exprimat disponibilitatea de a coopera cu Comisia. Totuși, patru importatori au transmis observații la deschiderea procedurii. Prin urmare, Comisia a decis să nu aplice eșantionarea.

(17)

În avizul de deschidere, Comisia declarase, de asemenea, că selectase în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune, în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază. Înainte de deschiderea anchetei, doisprezece producători din Uniune furnizaseră informațiile solicitate pentru selectarea eșantionului și își exprimaseră disponibilitatea de a coopera cu Comisia. Pe această bază, Comisia selectase, în mod provizoriu, un eșantion de trei producători, care au fost considerați reprezentativi pentru industria din Uniune în ceea ce privește volumul producției și al vânzărilor produsului similar în Uniune.

(18)

În urma cooperării insuficiente din partea unuia dintre producătorii din Uniune incluși în eșantion și a aplicării dispoziției de la articolul 18 din regulamentul de bază cu privire la această societate, Comisia a înlocuit producătorul respectiv selectat cu titlu provizoriu cu alți doi producători din Uniune. Prin urmare, eșantionul final de producători din Uniune este compus din Arcelor Mittal Tubular Products, Benteler Steel Tube GmbH, Dalmine S.p.A. și Zeleziarne Podbrezova a.s.

Chestionare

(19)

Prin urmare, au fost trimise chestionare celor cinci producători din Uniune incluși în eșantion (totalul eșantionului inițial și al celui final), unui număr de patru importatori, celor două grupuri de producători-exportatori ruși și grupului Interpipe.

(20)

Niciunul dintre cele două grupuri de producători-exportatori ruși nu a răspuns la chestionar. Autoritățile ruse au fost informate cu privire la lipsa de cooperare și cu privire la intenția Comisiei de a aplica articolul 18 din regulamentul de bază.

(21)

Cu toate acestea, ambii producători au trimis observații prin care contestau exactitatea cererii și se opuneau continuării măsurilor.

(22)

Au fost primite răspunsuri la chestionare din partea a cinci producători din Uniune și din partea unicului producător-exportator cooperant din Ucraina. Nu a mai fost primit niciun răspuns la chestionare din partea celor patru importatori din Uniune.

Vizite de verificare

(23)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului rezultat, precum și interesul Uniunii. Au fost efectuate vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:

 

Producători din Uniune

Arcelor Mittal Tubular Products, Ostrava, Republica Cehă,

Benteler Steel Tube GmbH, Paderborn, Germania,

Dalmine S.p.A., Bergamo, Italia,

Zeleziarne Podbrezova a.s., Podbrezova, Slovacia și comercianții săi afiliați Pipex Italia S.p.A., Arona, Italia și Slavrur Sp. z o.o., Stalowa Wola, Polonia,

Vallourec Deutschland GmbH, Boulogne Billancourt, Franța.

 

Producător-exportator din Ucraina:

Grupul Interpipe (OJSC Interpipe NTRP, Dnepropetrovsk, Ucraina, LLC Interpipe Niko Tube, Nikopol, Ucraina) și societățile sale comerciale afiliate (LLC Interpipe Ucraina, Dnepropetrovsk, Ucraina, Interpipe Europe SA, Lugano, Elveția și Interpipe Central Trade GmbH, Frankfurt, Germania).

Procedura ulterioară

(24)

La 13 iulie 2018, Comisia a comunicat faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să instituie o taxă antidumping definitivă la importurile de anumite țevi și tuburi fără sudură, din fier sau din oțel nealiat, originare din Rusia și din Ucraina.

(25)

Au fost primite observații din partea celor două grupuri de producători-exportatori ruși, a grupului Interpipe, a Misiunii Ucrainei pe lângă Uniunea Europeană și a Misiunii permanente a Federației Ruse pe lângă Uniunea Europeană. La 8 august 2018 a avut loc o audiere între cele două grupuri de producători-exportatori ruși, Misiunea permanentă a Federației Ruse pe lângă Uniunea Europeană și serviciile Comisiei. În aceeași zi, a avut loc o audiere între grupul Interpipe și serviciile Comisiei. Având în vedere observațiile prezentate de grupul Interpipe, societatea a primit două comunicări de constatări suplimentare privind analiza referitoare la Ucraina și anumite aspecte specifice ale societății.

(26)

Observațiile prezentate de părțile interesate au fost analizate și luate în considerare după caz.

2.   PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

2.1.   Produsul în cauză

(27)

Produsul în cauză este același cu produsul din cadrul ultimei anchete care a condus la instituirea măsurilor aflate în vigoare în prezent, mai exact, anumite țevi și tuburi fără sudură, din fier sau din oțel, cu secțiune circulară, având un diametru exterior de maximum 406,4 mm și o valoare de echivalent carbon mai mică sau egală cu 0,86, în conformitate cu formula și analizele chimice ale Institutului Internațional de Sudură (IIS) (18), originare din Rusia și din Ucraina (denumite în continuare „produsul în cauză”), încadrate în prezent la codurile NC ex 7304 11 00, ex 7304 19 10, ex 7304 19 30, ex 7304 22 00, ex 7304 23 00, ex 7304 24 00, ex 7304 29 10, ex 7304 29 30, ex 7304 31 80, ex 7304 39 58, ex 7304 39 92, ex 7304 39 93, ex 7304 51 89, ex 7304 59 92 și ex 7304 59 93 (19) (codurile TARIC 7304110010, 7304191020, 7304193020, 7304220020, 7304230020, 7304240020, 7304291020, 7304293020, 7304318030, 7304395830, 7304399230, 7304399320, 7304518930, 7304599230 și 7304599320).

(28)

Produsul în cauză este utilizat într-o mare varietate de aplicații: conducte pentru transportul lichidelor, piloni pentru construcții, țevi de gaz, țevi pentru boilere și tuburi de sondare pentru industria petrolieră (denumite în continuare „tuburi OCTG” – oil country tubular goods) utilizate pentru forare, extracție și tubare.

(29)

Țevile și tuburile fără sudură pot fi livrate utilizatorului în diferite forme. De exemplu, pot fi galvanizate, filetate sau semifinite (fără tratament termic), pot avea extremități speciale sau secțiuni diferite, pot fi tăiate la dimensiune sau nu. Nu există dimensiuni standard generalizate pentru tuburi, ceea ce explică de ce majoritatea țevilor și tuburilor fără sudură sunt fabricate la comanda clientului. De regulă, țevile și tuburile fără sudură sunt racordate între ele prin sudură. Totuși, în anumite cazuri speciale, pot fi conectate prin propriile fileturi sau pot fi utilizate singure, rămânând însă sudabile. Ancheta a arătat că toate țevile și tuburile fără sudură prezintă aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice și au aceleași utilizări de bază.

2.2.   Produsul similar

(30)

Astfel cum s-a stabilit în ancheta anterioară, precum și în ancheta cea mai recentă, prezenta anchetă de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor a confirmat faptul că produsul exportat în Uniune din Rusia și din Ucraina, produsul fabricat și vândut pe piețele interne ale Rusiei și Ucrainei și produsul fabricat și vândut în Uniune de către producătorii din Uniune au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază și aceleași utilizări finale și sunt, prin urmare, considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

3.   PROBABILITATEA CONTINUĂRII SAU A REAPARIȚIEI DUMPINGULUI

(31)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat probabilitatea ca dumpingul să continue sau să reapară după expirarea măsurilor în vigoare.

3.1.   Rusia

3.1.1.   Dumpingul în perioada anchetei de reexaminare

3.1.1.1.   Observații preliminare

(32)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat mai întâi dacă expirarea măsurilor existente ar putea duce la o continuare sau o reapariție a dumpingului din partea Rusiei.

(33)

În absența cooperării din partea vreunui producător-exportator din Rusia, astfel cum s-a indicat în considerentul 20, Comisia și-a întemeiat analiza generală, inclusiv calculul dumpingului, pe datele disponibile în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază.

(34)

În consecință, probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului a fost evaluată utilizând informațiile cuprinse în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, în combinație cu alte surse de informații, precum informațiile colectate în temeiul articolului 14 alineatul (6) din regulamentul de bază, informațiile conținute în observațiile scrise primite, incluzând, printre altele, statisticile privind exporturile din Rusia publicate de Serviciul Vamal Federal rus (Russian Federal Customs Service, denumit în continuare „RFCS”) (20), și datele statistice provenind de pe site-ul de specialitate „Metal Expert” (21).

(35)

Din cauza lipsei de cooperare a Rusiei, Comisiei i-a fost imposibil să compare valoarea normală cu prețul de export în funcție de tipul produsului. Prin urmare, atât valoarea normală, cât și prețul de export au fost stabilite utilizându-se valori medii, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

3.1.1.2.   Valoarea normală

(36)

Pentru a stabili valoarea normală, Comisia a utilizat aceeași metodologie ca cea aplicată de către solicitant în cerere. Această metodologie este bazată pe datele referitoare la prețurile practicate pe piața internă din Rusia, disponibile pe site-ul „Metal Expert”. Comisia a utilizat așadar prețurile medii la nivel franco fabrică de pe piața internă din Rusia, astfel cum sunt prezentate pe site-ul „Metal Expert” pentru perioada de 12 luni cuprinsă între iulie 2016 și iunie 2017.

3.1.1.3.   Prețul de export

(37)

Prețurile de export către Uniune au fost stabilite pornind de la baza de date a Comisiei creată în temeiul articolului 14 alineatul (6).

3.1.1.4.   Comparația

(38)

Valoarea normală și prețul de export au fost comparate pe o bază franco fabrică. Valoarea normală a fost ajustată în sus cu respectarea metodologiei furnizate de solicitant (22) și pe baza informațiilor disponibile pe site-ul „Metal Expert”. Prețul de export a fost ajustat în jos la un nivel franco fabrică. În acest scop, costurile de livrare, asigurarea și comisionul au fost deduse pe baza informațiilor disponibile în cerere.

3.1.1.5.   Dumpingul

(39)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a calculat o marjă de dumping de aproximativ 33 % pentru exporturile din Rusia către Uniune. Cu toate acestea, nivelul importurilor în perioada anchetei de reexaminare a fost relativ redus, reprezentând 0,6 % din consumul la nivelul Uniunii.

3.1.1.6.   Observații primite după comunicarea constatărilor finale

(40)

După comunicarea constatărilor, cele două grupuri de producători-exportatori ruși au prezentat în comun observații privind documentul de informare generală al Comisiei.

(41)

Ambele societăți au contestat legalitatea măsurilor în vigoare. În primul rând, ele au afirmat că măsurile inițiale erau ilegale, întrucât Comisia ar fi aplicat o ajustare a costurilor la valoarea normală în temeiul articolului 2 alineatul (5) din regulamentul de bază, care ar fi ilegală potrivit jurisprudenței organului de apel al OMC (23). În al doilea rând, ele au afirmat că abordarea adoptată de Comisie în cadrul reexaminărilor efectuate în perspectiva expirării măsurilor, potrivit căreia Comisia nu formulează constatări specifice societății (24), este contrară literei și spiritului regulamentului de bază și ale acordului antidumping al OMC.

(42)

Prima afirmație a fost respinsă, deoarece se referă la calculul taxei inițiale care nu intră în domeniul de aplicare al actualei proceduri. În scopul prezentei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, în lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori ruși a fost necesar să se aplice dispozițiile articolului 18. În ceea ce privește a doua afirmație, cele două grupuri de producători-exportatori ruși nu au fost în măsură să precizeze motivele pentru care deciziile la nivel național în contextul reexaminărilor efectuate în perspectiva expirării măsurilor ar fi ilegale. Prin urmare, această afirmație a fost, de asemenea, respinsă.

(43)

În ceea ce privește aspectele specifice ale anchetei, cele două grupuri de producători-exportatori ruși au contestat, în primul rând, aplicarea de către Comisie a articolului 18 din regulamentul de bază și au afirmat că informațiile pe care le furnizaseră în cursul anchetei nu fuseseră luate în considerare de către Comisie.

(44)

În ceea ce privește aplicarea articolului 18 din regulamentul de bază, toți producătorii-exportatori ruși cunoscuți au fost invitați să completeze chestionarul destinat producătorilor-exportatori după deschiderea anchetei (25). În plus, Misiunea permanentă a Rusiei pe lângă UE a primit chestionarele necompletate și a fost invitată să contacteze (sau să pună la dispoziția Comisiei informații cu privire la) alți producători ruși eventual necunoscuți de către Comisie în ziua deschiderii anchetei, astfel încât acestora să li se ofere posibilitatea de a participa la anchetă.

(45)

Cele două grupuri de producători-exportatori ruși care și-au manifestat interesul au informat Comisia, la 21 august 2017, că au decis să nu coopereze pe deplin la anchetă, precizând că au decis să nu răspundă la chestionar și să își limiteze în mod voluntar participarea la prezentarea anumitor date (cum ar fi producția și capacitatea, precum și prețurile de export către piețele terțe) și la formularea de observații privind anumite aspecte ale anchetei. Cu toate acestea, cele două grupuri de producători-exportatori ruși au primit un chestionar și au fost invitați să îl completeze. În scrisoarea care însoțea această invitație, producătorii-exportatori ruși au fost informați în mod neechivoc că, în absența unui răspuns la chestionar, Comisia ar aplica articolul 18 din regulamentul de bază. Niciunul dintre aceștia nu a răspuns la chestionar.

(46)

Având în vedere acest lucru, la 22 martie 2018 Comisia a informat autoritățile ruse cu privire la intenția sa de a aplica articolul 18 din regulamentul de bază.

(47)

Cu toate acestea, Comisia a subliniat, în cursul audierii din 8 august 2018, că nu ignorase datele prezentate de cele două grupuri de producători-exportatori ruși, așa cum afirmau aceștia în mod eronat. De fapt, Comisia a explicat că efectuase o verificare încrucișată a datelor furnizate de cele două grupuri de producători-exportatori ruși privind capacitatea și producția cu date aflate la dispoziția publicului, și anume cu cele provenite de pe site-ul „Metal Expert”. Comisia a utilizat, de asemenea, date provenite din statisticile referitoare la exporturile din Rusia, primite de la producătorii-exportatori, astfel cum se explică în considerentul 34. Prin urmare, afirmația potrivit căreia Comisia nu ar fi luat în considerare informațiile prezentate de cele două grupuri de producători-exportatori a fost respinsă.

(48)

Cele două grupuri de producători-exportatori ruși au remarcat, de asemenea, că invitaseră Comisia să efectueze vizite de verificare cu privire la datele limitate pe care le furnizaseră și că nu avusese loc nicio vizită de verificare.

(49)

În conformitate cu articolul 16 din regulamentul de bază, vizitele de verificare ar trebui efectuate în cazul în care Comisia consideră că este adecvat și, în absența unui răspuns adecvat și în timp util, Comisia poate alege să nu efectueze o astfel de vizită de verificare. Pe această bază și dată fiind absența unui răspuns adecvat la chestionar în acest caz, Comisia a considerat că nu ar trebui să aibă loc nicio vizită de verificare.

3.1.2.   Probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului în cazul abrogării măsurilor

(50)

Astfel cum s-a stabilit mai sus, s-a constatat că Rusia a continuat practicile de dumping în perioada anchetei de reexaminare, dar nivelul importurilor din această perioadă a fost relativ limitat. Prin urmare, Comisia a analizat probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului în cazul în care măsurile antidumping actuale ar expira. În acest sens, ea a analizat producția și capacitatea neutilizată din Rusia, atractivitatea pieței Uniunii și comportamentul exportatorilor ruși pe alte piețe.

3.1.2.1.   Capacitatea neutilizată

(51)

După comunicarea constatărilor finale, cele două grupuri de producători-exportatori ruși au contestat constatările Comisiei cu privire la capacitatea neutilizată disponibilă în Rusia. În special, cele două grupuri de producători-exportatori ruși au afirmat că ar fi avut loc o supraestimare de către Comisie a capacității neutilizate disponibile în Rusia. Această capacitate neutilizată se baza pe datele referitoare la piață (Metal Expert) și a fost estimată la peste 550 000 de tone.

(52)

În cursul audierii din 8 august 2018, Comisia a explicat datele pe care le utilizase pentru a calcula cifra raportată în documentul de informare generală, și anume datele disponibile în mod public (incluse în dosar) în momentul redactării documentului de informare generală. În urma observațiilor primite și a discuțiilor purtate în cadrul audierii, Comisia a invitat cele două grupuri de producători-exportatori ruși să prezinte datele cele mai actualizate și mai detaliate referitoare la producție și la capacitate pe care le au la dispoziție. Cele două grupuri de producători-exportatori ruși au furnizat Comisiei aceste informații (obținute de pe site-ul „Metal Expert”) la 10 august 2018. Prin urmare, pentru calcularea capacității de producție, Comisia a utilizat datele actualizate provenite de pe site-ul „Metal Expert”, astfel cum au fost furnizate de cele două grupuri de producători-exportatori ruși în observațiile lor din 10 august 2018.

(53)

Cifrele actualizate ale capacității neutilizate obținute astfel indicau o capacitate neutilizată în Rusia cuprinsă între 350 000 și 380 000 de tone în perioada anchetei de reexaminare. Această supracapacitate semnificativă reprezintă mai mult de 25 % din consumul la nivelul Uniunii.

3.1.2.2.   Atractivitatea pieței Uniunii

(54)

Ancheta a confirmat faptul că piața Uniunii este atractivă pentru producătorii ruși din motivele prezentate în continuare.

(55)

În primul rând, în ceea ce privește dimensiunea, piața Uniunii (un consum de peste 1,3 milioane de tone în perioada anchetei de reexaminare și de 1,5 milioane de tone în 2014) poate fi considerată drept una dintre cele mai mari piețe a țevilor și tuburilor fără sudură la nivel mondial.

(56)

În al doilea rând, după introducerea de către Statele Unite a unor taxe de 25 % asupra produselor siderurgice în temeiul secțiunii 232 (26), care vizează și produsul în cauză, exporturile din Rusia către una dintre piețele sale principale de export pot fi, cel puțin parțial, restricționate. Acest lucru ar face ca piața Uniunii să devină mai atractivă, creând astfel riscul unei reorientări a schimburilor comerciale către Uniune.

(57)

În ceea ce privește prețurile, nivelul subcotării în perioada anchetei de reexaminare (a se vedea considerentul 137 de mai jos) arată că nivelul prețului mediu al importurilor din Rusia pe piața Uniunii este sub cel al producătorilor din Uniune și, prin urmare, există probabilitatea ca exporturile să crească în continuare în cazul abrogării măsurilor.

(58)

Dat fiind nivelul relativ redus al importurilor în Uniune în perioada anchetei de reexaminare (8 663 de tone), Comisia a analizat, de asemenea, prețurile de export din Rusia către alte piețe terțe în perioada anchetei de reexaminare, astfel cum sunt indicate în statisticile oficiale privind exporturile din Rusia ale RFCS, și a comparat aceste niveluri ale prețurilor cu prețurile de import în Uniune. Această analiză a arătat că Rusia vindea pe mai multe dintre piețele sale principale de export la prețuri similare cu, sau uneori chiar mai mici decât prețurile exporturilor care fac obiectul unui dumping pe piața Uniunii.

(59)

Având în vedere constatările stabilite în considerentele 50-58, Comisia a concluzionat că există o probabilitate mare ca importurile care fac obiectul unui dumping din Rusia să reapară la un nivel semnificativ în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

3.1.2.3.   Observații primite după comunicarea constatărilor finale

(60)

După comunicarea constatărilor finale, grupurile de producători-exportatori ruși au afirmat că nu există probabilitatea continuării dumpingului în cazul abrogării măsurilor. Ei au subliniat performanța pieței interne a țevilor și tuburilor fără sudură din Rusia și situația altor piețe de export ca reprezentând principalele elemente de contestare a constatărilor Comisiei. În plus, producătorii-exportatori ruși au afirmat că datele (disponibile în mod public) pe care le furnizaseră cu privire la nivelurile prețurilor pe piețele altor țări terțe nu fuseseră luate în considerare de către Comisie.

(61)

Această afirmație este, de fapt, eronată. În cadrul audierii din 8 august 2018, Comisia a informat producătorii-exportatori ruși că luase în considerare, pentru analiza sa, datele disponibile în mod public privind statisticile exporturilor din Rusia furnizate de cele două grupuri de producători-exportatori ruși (27). Pe baza acestor date, Comisia a confirmat că nivelurile prețurilor pe unele dintre principalele piețe de export ale Rusiei, care constituie o parte importantă a exporturilor totale de țevi și tuburi fără sudură din Rusia, au fost efectuate la prețuri inferioare prețurilor de export către Uniune în perioada anchetei de reexaminare (28). Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(62)

Potrivit celor două grupuri de producători-exportatori ruși, concluzia Comisiei privind dimensiunea pieței Uniunii, astfel cum se menționează în considerentul 55 de mai sus, a fost „în mare parte supraestimată”. În plus, ei au afirmat, de asemenea, că există alte piețe mai atractive decât piața Uniunii.

(63)

În primul rând, importanța pieței Uniunii a fost invocată în mod specific cu ocazia audierii din 8 august 2018, în cadrul căreia reprezentanții celui mai mare producător rus au recunoscut că piața Uniunii era, într-adevăr, una dintre principalele piețe pentru produsul în cauză. Trebuie subliniat faptul că Comisia nu s-a pronunțat cu privire la posibilitatea existenței altor piețe mai atractive decât piața Uniunii. În schimb, Comisia a ajuns la concluzia că piața Uniunii era atractivă pentru producătorii-exportatori ruși, din motivele expuse în considerentele 55-58.

(64)

În acest sens, Comisia a observat, de asemenea, neconcordanțe între partea descriptivă a observațiilor primite de la producătorii-exportatori ruși și datele reale conținute de acestea. În special, producătorii-exportatori ruși au subliniat faptul că prețurile către anumite țări, cum ar fi India, Turcia și Emiratele Arabe Unite, sunt „prețuri care depășesc prețurile de export către Uniune” (29). Această afirmație este incorectă din punct de vedere faptic și contrazice cifrele reale prezentate de aceleași părți (30), care arătau în mod clar că, în perioada anchetei de reexaminare, prețurile către Uniune au fost, de fapt, mai mari (31). Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(65)

Cele două grupuri de producători-exportatori ruși au contestat, de asemenea, concluziile Comisiei potrivit cărora, în urma aplicării măsurilor din SUA în temeiul secțiunii 232, ar exista un risc de reorientare a schimburilor comerciale, și au invocat, de asemenea, constatările preliminare efectuate de Comisie cu privire la ancheta de salvgardare a UE aflată în curs de desfășurare privind anumite produse siderurgice, conform căreia țevile și tuburile fără sudură au fost excluse provizoriu de la aplicarea măsurilor (32).

(66)

În ceea ce privește ancheta de salvgardare a UE privind anumite produse siderurgice, procedura este încă în curs de desfășurare, iar țevile și tuburile fără sudură au fost excluse în mod provizoriu din cadrul măsurilor. Totuși, această excludere provizorie a țevilor și tuburilor fără sudură de la măsurile de salvgardare provizorii nu s-a bazat pe lipsa unei reorientări a schimburilor comerciale (așa cum au susținut în mod eronat producătorii-exportatori ruși), ci pe o lipsă a creșterii importurilor (33).

(67)

În ceea ce privește efectul potențial al măsurilor din SUA luate în temeiul secțiunii 232, Comisia reafirmă că nu poate fi exclus riscul de reorientare a schimburilor comerciale și că un astfel de risc ar deveni, cu siguranță, mai probabil în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor în vigoare. Trebuie remarcat faptul că o taxă de 25 % în SUA, față de 0 % în Uniune, în cazul expirării taxelor, ar face ca piața Uniunii să devină în mod clar mai atractivă pentru producătorii-exportatori ruși decât în condițiile actuale, în care există o taxă antidumping în vigoare pe ambele piețe. Prin urmare, tendințele importurilor din SUA nu constituie până în prezent un indiciu, dat fiind că măsurile Uniunii rămân în vigoare și că motivația de a schimba piețele ar putea să nu fie la fel de relevantă ca în cazul absenței unor măsuri în cadrul Uniunii.

(68)

Cele două grupuri de producători-exportatori ruși au afirmat, de asemenea, că era foarte probabil ca anumiți producători-exportatori ruși să beneficieze de anumite scutiri de măsurile din SUA luate în temeiul secțiunii 232. Comisia a constatat că, din elementele de probă (34) puse la dispoziția sa în acest sens, nu se putea deduce că un anumit producător rus ar fi fost susceptibil de a fi exclus de la aplicarea măsurilor. Prin urmare, în absența unor elemente de probă solide în acest sens, Comisia a respins această afirmație.

(69)

În cele din urmă, cele două grupuri de producători-exportatori ruși au susținut că, având în vedere cantitățile limitate exportate în perioada anchetei de reexaminare, era puțin probabil ca abrogarea măsurilor să ducă la o continuare sau la o reapariție a dumpingului.

(70)

Comisia a făcut referire la constatările sale privind probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului, astfel cum se indică în considerentele 50-68, și a subliniat că analiza probabilității continuării sau reapariției dumpingului este de natură prospectivă. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

3.2.   Ucraina

3.2.1.   Dumpingul în perioada anchetei de reexaminare

3.2.1.1.   Observații preliminare

(71)

Există trei producători cunoscuți de țevi și tuburi fără sudură în Ucraina. Unul dintre aceștia, și anume grupul Interpipe, a cooperat în cadrul anchetei. Grupul Interpipe este de departe cel mai mare producător din Ucraina. Conform statisticilor de comerț, exporturile sale de țevi și tuburi fără sudură către Uniune în perioada anchetei de reexaminare au reprezentat aproximativ 87 % din totalul importurilor din Ucraina în perioada respectivă (35), ridicându-se la 80 711 tone sau la 6 % din consumul Uniunii în perioada anchetei de reexaminare. Datele prezentate de grupul Interpipe au fost verificate la fața locului în Ucraina, precum și la sediul comerciantului său afiliat din Elveția și al importatorului său afiliat din Germania. După verificare, Comisia a corectat anumite date furnizate inițial de grupul Interpipe, în principal în ceea ce privește costurile VAG (costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale) și valorile CIF.

(72)

Grupul Interpipe deține integral și controlează doi producători-exportatori, și anume LLC Interpipe Niko Tube (denumit în continuare „Niko Tube”) și OJSC Interpipe NTRP (denumit în continuare „NTRP”). Conform practicii obișnuite a Comisiei, o marjă comună de dumping a fost calculată pentru cei doi producători-exportatori. Valoarea dumpingului a fost calculată mai întâi pentru fiecare producător-exportator în parte și apoi s-a stabilit o medie ponderată a marjelor de dumping individuale la nivelul grupului Interpipe.

(73)

Având în vedere exporturile semnificative ale grupului Interpipe către Uniune în perioada anchetei de reexaminare, analiza continuării dumpingului în perioada respectivă a fost bazată în principal pe datele verificate furnizate de grupul Interpipe.

3.2.1.2.   Valoarea normală

(74)

Comisia a verificat mai întâi dacă volumul total al vânzărilor pe piața internă ale fiecărui producător-exportator cooperant a fost reprezentativ, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările pe piața internă sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor de produs similar pe piața internă către clienți independenți de pe piața internă pentru fiecare producător-exportator reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export ale produsului în cauză către Uniune în perioada anchetei de reexaminare. Pe această bază, în urma examinării s-a stabilit că vânzările de produs similar pe piața internă au fost reprezentative pentru ambii producători-exportatori.

(75)

Comisia a identificat ulterior tipurile de produs vândute pe piața internă care erau identice sau comparabile cu tipurile de produs vândute la export de grupul Interpipe.

(76)

Ulterior, Comisia a verificat dacă vânzările pe piața internă ale grupului Interpipe pentru fiecare tip de produs identic sau comparabil cu un tip de produs vândut la export erau reprezentative, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările pe piața internă ale unui tip de produs sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor pe piața internă ale tipului de produs respectiv către clienți independenți în perioada anchetei de reexaminare reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export ale tipului de produs identic sau comparabil. Comisia a stabilit că, pentru majoritatea tipurilor de produs, vânzările pe piața internă au fost efectuate în cantități reprezentative.

(77)

Ulterior, Comisia a determinat, pentru fiecare tip de produs, proporția vânzărilor profitabile către clienți independenți de pe piața internă realizate în perioada anchetei de reexaminare, pentru a decide dacă trebuie utilizate vânzările interne efective pentru calcularea valorii normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(78)

Valoarea normală s-a bazat pe prețul real de pe piața internă al fiecărui tip de produs, indiferent dacă vânzările respective erau sau nu profitabile, dacă:

(a)

volumul vânzărilor de produse de tipul respectiv, vândute la un preț de vânzare net mai mare sau egal cu costul de producție calculat, reprezenta mai mult de 80 % din volumul total de vânzări ale produselor de tipul respectiv; și

(b)

prețul de vânzare mediu ponderat al produselor de tipul respectiv era mai mare sau egal cu costul de producție unitar.

În cazul de față, valoarea normală este media ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne ale tipului de produs respectiv în perioada anchetei de reexaminare.

(79)

Valoarea normală s-a bazat pe prețul real de pe piața internă al fiecărui tip de produs doar pentru vânzările interne profitabile ale tipurilor de produs în cauză în perioada anchetei de reexaminare dacă:

(a)

volumul vânzărilor profitabile ale tipului de produs reprezenta cel mult 80 % din volumul total al vânzărilor de acest tip; sau

(b)

prețul mediu ponderat al acestui tip de produs era mai mic decât costul de producție unitar.

(80)

Dacă nu au fost înregistrate vânzări ale unui tip de produs similar în cadrul operațiunilor comerciale normale sau dacă un tip de produs nu a fost vândut în cantități reprezentative pe piața internă, Comisia a stabilit valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatele (3) și (6) din regulamentul de bază.

(81)

Valoarea normală a fost stabilită prin adăugarea următoarelor elemente la costul mediu de producție al produsului similar al fiecărui producător-exportator cooperant în perioada anchetei de reexaminare:

(a)

media ponderată a costurilor de vânzare, a cheltuielilor administrative și a altor costuri generale („costurile VAG”) suportate de fiecare producător-exportator cooperant pentru vânzările interne de produs similar, în cadrul operațiunilor comerciale normale, în perioada anchetei de reexaminare; și

(b)

profitul mediu ponderat realizat de fiecare producător-exportator cooperant pentru vânzările interne de produs similar, în cadrul operațiunilor comerciale normale, în perioada anchetei de reexaminare.

(82)

În urma comunicării constatărilor finale, grupul Interpipe a contestat unele dintre elementele utilizate de Comisie în calculul valorii normale. Cererile se refereau la următoarele aspecte: (i) calcularea costurilor VAG între societățile afiliate; (ii) utilizarea costurilor financiare care decurg din [confidențial] (36); (iii) câștigurile/pierderile din diferențele de curs valutar care decurg din [confidențial]; (iv) necesitatea de a lua în considerare anumite costuri de credit.

(83)

În ceea ce privește primul element, Comisia a informat grupul Interpipe, în cadrul celei de a doua comunicări a constatărilor suplimentare, cu privire la impactul asupra marjei de dumping și la constatările ulterioare în cazul în care cererea ar fi acceptată. Comisia a prezentat, de asemenea, un calcul provizoriu în acest sens, urmând aceeași abordare ca cea din reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor. În urma analizei tuturor elementelor, Comisia a acceptat cererea grupului Interpipe în ceea ce privește acest element și, prin urmare, marja de dumping a fost redusă în consecință (a se vedea considerentul 90 de mai jos). Comisia a respins argumentele (ii) și (iii). Având în vedere caracterul confidențial al datelor pe care le implică analiza, Comisia a furnizat grupului Interpipe o explicație individuală la data publicării prezentului regulament.

(84)

În ceea ce privește afirmația potrivit căreia costurile de credit ar fi trebuit să fie luate în considerare la calcularea dumpingului, Comisia a reafirmat (astfel cum a explicat în comunicarea constatărilor specifice din 13 iulie 2018) că societatea nu furnizase Comisiei elementele de probă solicitate în sprijinul cererii sale. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

3.2.1.3.   Prețul de export

(85)

Producătorii-exportatori au exportat produsul în cauză unor clienți independenți din Uniune prin intermediul unor societăți afiliate având calitatea de comercianți și/sau de importatori.

(86)

În cazul în care producătorul-exportator a exportat produsul în cauză unor clienți independenți din Uniune prin intermediul unei societăți afiliate având calitatea de comerciant (Interpipe Europe SA), prețul de export a fost stabilit pe baza prețurilor plătite efectiv sau care urmează să fie plătite pentru produsul în cauză atunci când acesta este vândut la export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(87)

În cazul în care producătorii-exportatori au exportat produsul în cauză către Uniune prin intermediul unei societăți afiliate având calitatea de importator (Interpipe Central Trade GmbH), prețul de export a fost stabilit pe baza prețului la care produsul importat a fost revândut prima dată unor clienți independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. Ajustările la prețul de export în temeiul articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază au fost efectuate asupra tranzacțiilor privind importatorul afiliat din Germania. Prețul de vânzare al importatorului afiliat către clienți neafiliați a fost ajustat în jos la nivelul prețului franco fabrică prin deducerea costurilor VAG ale importatorului afiliat, a unei marje de profit rezonabile și a altor ajustări eventuale.

(88)

În urma comunicării constatărilor finale, grupul Interpipe a afirmat că prețul CIF al Interpipe Europe ar trebui să fie revizuit, din cauza unei discrepanțe între calcul și textul explicativ din cadrul comunicării constatărilor finale specifice ale societății.

Într-adevăr, Comisia a observat că textul explicativ al comunicării constatărilor specifice nu reflecta în mod corect modul de realizare efectivă a calculului CIF. Prin urmare, Comisia a corectat textul explicativ al comunicării constatărilor specifice și a confirmat că acest calcul fusese efectuat pe baza constatărilor, astfel cum convenise cu societatea în cursul vizitei de verificare.

3.2.1.4.   Comparația

(89)

Prețurile de export către Uniune ale grupului Interpipe au fost comparate cu valoarea normală a vânzărilor sale interne la nivel franco fabrică. Pentru a asigura o comparație echitabilă, s-au luat în considerare diferențele care afectează comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. În acest sens, au fost aplicate ajustările pentru costurile de transport și comisioane care afectează valoarea normală și prețul de export.

3.2.1.5.   Dumpingul

(90)

Pe baza celor menționate anterior, marja de dumping constatată pentru grupul Interpipe în perioada anchetei de reexaminare s-a ridicat la 21,6 %. Dat fiind faptul că grupul Interpipe este cel mai mare producător ucrainean și că acesta a reprezentat majoritatea importurilor provenind din Ucraina în perioada anchetei de reexaminare, astfel cum se explică în considerentul 71, Comisia a concluzionat că dumpingul constatat în cazul grupului Interpipe este reprezentativ pentru Ucraina la nivel național.

(91)

Astfel, Comisia a stabilit că dumpingul din Ucraina a continuat în perioada anchetei de reexaminare.

3.2.2.   Probabilitatea continuării dumpingului în cazul abrogării măsurilor

(92)

Astfel cum s-a stabilit mai sus, s-a constatat că Ucraina a continuat dumpingul în perioada anchetei de reexaminare. Importurile din Ucraina au ajuns la 80 711 tone în perioada anchetei de reexaminare, ceea ce reprezintă o cotă de 6 % pe piața Uniunii (37). În urma acestor constatări, Comisia a analizat dacă dumpingul din Ucraina este susceptibil de a continua în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor antidumping în vigoare. În acest sens, ea a analizat producția și capacitatea neutilizată din Ucraina, atractivitatea pieței Uniunii și comportamentul exportatorilor ucraineni pe alte piețe.

3.2.2.1.   Capacitatea neutilizată

(93)

Capacitatea neutilizată a fost calculată după cum urmează. În ceea ce privește grupul Interpipe, capacitatea neutilizată a putut fi stabilită pe baza datelor comunicate și verificate în mod corespunzător. Ceilalți doi producători ai produsului în cauză din Ucraina nu au răspuns la chestionar. Ei au furnizat doar anumite informații privind producția și capacitatea lor de producție în observațiile scrise. Aceste informații au fost analizate și comparate cu sursele de informații de pe piață, în special cu site-ul „Metal Expert”. În consecință, pentru Ucraina, capacitatea neutilizată disponibilă a fost estimată, cel puțin, la aproximativ 500 000 de tone, ceea ce reprezintă aproximativ 40 % din consumul la nivelul Uniunii (38).

(94)

După comunicarea constatărilor finale, grupul Interpipe a contestat cifra Comisiei menționată mai sus, referitoare la capacitatea neutilizată, afirmând inițial că aceasta ar trebui să se ridice la [80 000-100 000 de tone]. În urma observațiilor primite, Comisia a furnizat explicații detaliate și clarificări în prima sa comunicare a constatărilor suplimentare adresată grupului Interpipe, în cadrul audierii cu societatea, precum și în cea de-a doua comunicare a constatărilor suplimentare adresată grupului Interpipe. În observațiile sale referitoare la prima comunicare a constatărilor suplimentare și în cadrul audierii, grupul Interpipe a confirmat că era de acord cu capacitatea neutilizată calculată de Comisie în ceea ce privește grupul Interpipe, care era semnificativ mai ridicată decât cifra menționată în observațiile sale referitoare la comunicarea constatărilor finale. Cu toate acestea, grupul Interpipe a continuat să conteste calculul capacității în privința celorlalți doi producători ucraineni.

(95)

În acest sens, Comisia a reamintit grupului Interpipe faptul că niciuna dintre cele două societăți nu cooperase pe deplin cu Comisia, întrucât ele nu prezentaseră decât anumite informații referitoare la producție și/sau la capacitatea de producție. S-a reamintit, de asemenea, că informațiile furnizate de aceste părți fuseseră totuși luate în considerare de către Comisie în analiza sa, contrar celor susținute de grupul Interpipe. De fapt, Comisia a efectuat o verificare încrucișată a informațiilor furnizate în aceste observații și a datelor disponibile în mod public pe site-ul „Metal Expert”.

(96)

În cazul uneia dintre aceste părți, datele provenite de pe site-ul „Metal Expert” puteau fi conciliate cu afirmația societății potrivit căreia avusese loc o reducere masivă a capacității de producție în cursul perioadei examinate. Prin urmare, pentru calcularea capacității neutilizate, Comisia a ținut cont de reducerea capacității de producție, astfel cum a fost indicată pe site-ul „Metal Expert”. Totuși, după această comunicare a constatărilor suplimentare, grupul Interpipe a continuat să conteste cifra capacității neutilizate stabilită în acest fel. Comisia a respins această afirmație din motivele prezentate în continuare.

(97)

În observațiile sale, societatea în cauză nu a furnizat nicio cifră referitoare la capacitatea de producție. Ea a semnalat doar că ocuparea forței de muncă a scăzut (reducere între 60 % și 75 % a forței de muncă) și că producția s-a ridicat la [4 000-10 000] de tone metrice pe an. În plus, în observațiile sale ulterioare comunicării constatărilor suplimentare, grupul Interpipe nu a furnizat nicio estimare a capacității de producție a societății în cauză.

(98)

Prin urmare, din observațiile transmise atât de grupul Interpipe, cât și de societatea în cauză, rezultă că nu i s-a oferit Comisiei nici măcar un punct de plecare pentru a evalua producția și capacitatea de producție a societății în cauză. Totuși, Comisia a concluzionat că afirmația societății în cauză era confirmată de datele disponibile în mod public, întrucât reducerea capacității de producție a fost reflectată de cifra capacității de producție furnizată pe site-ul „Metal Expert”. Astfel, Comisia a decis să calculeze capacitatea neutilizată pe baza datelor privind producția furnizate de societatea în cauză și a datelor privind capacitatea de producție declarate pe site-ul „Metal Expert”.

(99)

Prin urmare, afirmația potrivit căreia societatea își redusese considerabil capacitatea de producție a fost acceptată de Comisie. În consecință, afirmația grupului Interpipe este nefondată.

(100)

În privința celui de-al treilea producător, Comisia a observat discrepanțe semnificative între datele furnizate de acesta și datele disponibile în mod public. Prin urmare, pentru calcularea capacității neutilizate, Comisia s-a bazat pe capacitatea de producție declarată pe site-ul „Metal Expert”. Grupul Interpipe a afirmat că Comisia ar trebui să formuleze ipoteze pe baza unei pretinse verificări a societății respective efectuate în cadrul unei alte anchete antidumping, desfășurate cu mai mult de 10 ani în urmă. Comisia consideră că utilizarea unor cifre recente constituie o modalitate mai adecvată și mai fiabilă pentru a obține informații privind producția și capacitatea neutilizată în cadrul prezentei anchete.

(101)

În acest sens, Comisia observă că producătorul în cauză a confirmat, în mai multe observații adresate Comisiei (39), că numărul de linii de producție de care dispune nu s-a schimbat în ultimii ani (deși, potrivit acestuia, unele dintre ele nu sunt active în prezent). Prin urmare, în absența unui răspuns la chestionar, Comisia nu a putut verifica dacă afirmațiile societății ar fi justificat acceptarea argumentului său referitor la reducerea capacității de producție.

(102)

În urma comunicării constatărilor suplimentare specifice, grupul Interpipe a prezentat un document care, în opinia sa, invalida acest calcul cu privire la ceilalți doi producători ucraineni. Cu toate acestea, documentul contrazicea datele referitoare la piață aflate la dispoziția Comisiei, care confirmau de fapt calculul Comisiei. Aceste date referitoare la piață arătau că, în cazul celorlalți doi producători-exportatori ucraineni, capacitatea de producție era semnificativ mai ridicată decât datele cuprinse în documentul furnizat de grupul Interpipe.

(103)

Prin urmare, Comisia își confirmă decizia în ceea ce privește capacitatea neutilizată din Ucraina, astfel cum se indică în considerentul 93.

3.2.2.2.   Atractivitatea pieței Uniunii

(104)

Ancheta a confirmat faptul că piața Uniunii este atractivă și pentru producătorii-exportatori ucraineni din motivele prezentate în continuare.

(105)

În primul rând, în ceea ce privește dimensiunea, piața Uniunii (un consum de peste 1,3 milioane de tone în perioada anchetei de reexaminare și de 1,5 milioane de tone în 2014) poate fi considerată drept una dintre cele mai mari piețe a țevilor și tuburilor fără sudură la nivel mondial.

(106)

În al doilea rând, în ceea ce privește prețurile, nivelul subcotării în perioada anchetei de reexaminare (a se vedea considerentul 136 de mai jos) arată că nivelul prețului mediu al importurilor din Ucraina pe piața Uniunii este sub cel al producătorilor din Uniune și, prin urmare, există probabilitatea ca exporturile să crească în continuare în cazul abrogării măsurilor.

(107)

În al treilea rând, în pofida taxei antidumping în vigoare, Ucraina a majorat constant nivelul importurilor sale în ultimii ani (de la o cotă de piață mai mică de 2 % în 2012, la o cotă de 6 % în perioada anchetei de reexaminare), ceea ce confirmă faptul că piața Uniunii rămâne o piață atractivă în pofida taxelor în vigoare.

(108)

În al patrulea rând, după introducerea de către Statele Unite a unor taxe de 25 % asupra produselor siderurgice în temeiul secțiunii 232 (40), care vizează și produsul în cauză, exporturile din Ucraina către una dintre piețele sale principale de export pot fi, cel puțin parțial, restricționate. Acest lucru ar face ca piața Uniunii să devină mai atractivă, creând astfel riscul unei reorientări a schimburilor comerciale către Uniune. Acest risc trebuie analizat în plus față de alte bariere existente în calea comerțului pe piețele țărilor terțe (a se vedea considerentul 116 de mai jos).

(109)

În urma comunicării constatărilor finale, grupul Interpipe a contestat constatările Comisiei cu privire la atractivitatea pieței Uniunii.

(110)

În special, grupul Interpipe a contestat evaluarea Comisiei cu privire la impactul potențial al măsurilor din SUA luate în temeiul secțiunii 232 și la creșterea importurilor din Ucraina în cursul perioadei examinate.

(111)

În ceea ce privește primul punct, grupul Interpipe contesta analiza Comisiei cu privire la impactul potențial pe care măsurile din SUA luate în temeiul secțiunii 232 l-ar putea avea pe piață. În special, grupul Interpipe considera că nu există niciun risc de reorientare a schimburilor comerciale către piața Uniunii. Grupul Interpipe a atras atenția, de asemenea, asupra măsurilor provizorii instituite de Comisie asupra țevilor și tuburilor fără sudură în contextul anchetei de salvgardare referitoare la produsele siderurgice.

(112)

În primul rând, astfel cum se menționează în considerentul 66, în cadrul măsurilor provizorii instituite în contextul anchetei de salvgardare s-a decis, într-adevăr, excluderea țevilor și a tuburilor fără sudură din domeniul de aplicare al măsurilor provizorii. Totuși, această excludere provizorie nu a fost efectuată pe baza lipsei unui risc de reorientare a schimburilor comerciale, ci mai degrabă pe motiv că, per ansamblu, nivelul importurilor acestui produs nu înregistrase o creștere pe parcursul perioadei relevante.

(113)

În al doilea rând, grupul Interpipe a recunoscut că unele dintre exporturile sale către SUA vizează tipuri de tuburi OCTG, dar și conducte și țevi de uz general, și anume tipurile de produse pe care le exportă în principal către Uniune. Grupul Interpipe a afirmat de asemenea că, până în mai 2018 (inclusiv), nivelul exporturilor către SUA a crescut.

(114)

Comisia reafirmă că există riscul ca cel puțin o parte din cantitățile exportate în prezent din Ucraina către SUA să fie direcționate către Uniune în cazul expirării măsurilor. Acest risc vizează în special țevile și tuburile fără sudură standard. Trebuie remarcat faptul că o taxă de 25 % în SUA aplicată țevilor și tuburilor fără sudură standard, față de 0 % în Uniune, în cazul expirării taxelor, ar face ca piața Uniunii să devină în mod clar mai atractivă pentru producătorii-exportatori ucraineni decât în condițiile actuale, în care există o taxă antidumping în vigoare pe ambele piețe. Prin urmare, tendințele nu constituie până în prezent un indiciu, dat fiind că măsurile Uniunii rămân în vigoare și că motivația de a schimba piețele ar putea să nu fie la fel de relevantă ca în cazul absenței unor măsuri în cadrul Uniunii. În plus, producătorii ucraineni ar avea mai multe dificultăți de a concura pe piața americană, întrucât anumite țări și/sau societăți beneficiază deja de scutiri de măsurile din SUA luate în temeiul secțiunii 232 (41).

(115)

În plus, Comisia consideră că nu poate fi exclus riscul de reorientare a schimburilor comerciale și că un astfel de risc ar deveni, cu siguranță, mai probabil în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor în vigoare.

(116)

În cele din urmă, măsurile din SUA luate în temeiul secțiunii 232 ar trebui privite și într-un context mai larg în ceea ce privește Ucraina, și anume ținând cont de numeroasele bariere în calea comerțului impuse în prezent producătorilor ucraineni de țevi și tuburi fără sudură pe anumite piețe ale țărilor terțe, în special măsurile antidumping din Brazilia, Canada, Mexic și Rusia.

(117)

Prin urmare, având în vedere cele de mai sus, Comisia reafirmă că piața Uniunii ar deveni și mai atractivă în lipsa unei taxe antidumping și, în consecință, ar face probabil obiectul unei creșteri a importurilor care fac obiectul unui dumping provenind din Ucraina.

3.2.2.3.   Alte observații primite după comunicarea constatărilor finale

(118)

Grupul Interpipe a prezentat o serie de afirmații legate de evoluția consumului pe piața ucraineană și de diversificarea piețelor sale de export. În primul rând, grupul Interpipe a afirmat că evoluția nivelului său de export și a cotei sale de piață a urmat sau a coincis în alt mod cu evoluția consumului din Uniune și că evoluția importurilor și a cotei sale de piață nu poate constitui niciun risc pentru industria din Uniune. În al doilea rând, grupul Interpipe a susținut că, având în vedere creșterea fără precedent a pieței ucrainene, nu a putut majora vânzările de țevi și tuburi fără sudură către Uniune. Grupul Interpipe a concluzionat că creșterea cererii interne ar fi în măsură să absoarbă orice producție excedentară din Ucraina. În aceeași ordine de idei, grupul Interpipe a evidențiat, de asemenea, o mai mare diversificare a portofoliului de export pentru a contesta constatarea Comisiei privind probabilitatea continuării dumpingului. Comisia a răspuns acestor afirmații în cea de-a doua comunicare a constatărilor suplimentare adresată grupului Interpipe.

(119)

Comisia a examinat aceste afirmații, dar le-a contestat. Prima parte a acestei afirmații este greșită din punct de vedere faptic, iar cea de-a doua se află în contradicție cu faptele stabilite în cadrul prezentei anchete.

(120)

În ceea ce privește prima parte, de exemplu, în 2015 Ucraina și-a sporit exporturile cu 20 %, în timp ce consumul din Uniune a scăzut cu 9 %. În plus, în cursul perioadei examinate în ansamblu, Ucraina și-a majorat cota de piață în Uniune cu 27 % (cota sa de piață a crescut cu 1,3 puncte procentuale), în timp ce consumul din Uniune a scăzut în aceeași perioadă cu 10 %.

(121)

Prin urmare, Comisia a confirmat faptul că, în cursul perioadei examinate, Ucraina și-a sporit în mod semnificativ volumul importurilor în Uniune (atingând o cotă de piață de 6 %), în contextul unei scăderi a consumului și în pofida măsurilor în vigoare. După cum s-a stabilit în analiza probabilității continuării dumpingului prezentată mai sus, este probabil ca, în absența unor măsuri, cota importurilor din Ucraina care fac obiectul unui dumping să crească în continuare. Prin urmare, afirmația grupului Interpipe a fost respinsă.

(122)

În ceea ce privește cea de-a doua parte a considerentului 118, Comisia a reafirmat că faptele indicau fără echivoc o evoluție diferită a comportamentului la export al producătorilor-exportatori ucraineni pe piața Uniunii, în comparație cu previziunile realizate de grupul Interpipe. Comisia nu a contestat tendințele consumului intern și ale altor destinații de export descrise de grupul Interpipe. Dimpotrivă, Comisia a subliniat că concluziile/previziunile extrase din aceste tendințe de grupul Interpipe (cu privire la modul în care ele ar afecta abordarea producătorilor ucraineni în ceea ce privește piața Uniunii) erau în contradicție cu faptele, și anume cu creșterea importurilor în Uniune chiar și în condițiile existenței unei taxe antidumping în vigoare. În cele din urmă, în ceea ce privește afirmația referitoare la diversificarea exporturilor, Comisia face trimitere la considerentul 116 de mai sus, în cadrul căruia s-a arătat că Ucraina face obiectul mai multor restricții comerciale aflate în prezent în vigoare pe anumite piețe terțe importante. Prin urmare, pretinsa creștere a piețelor de destinație ale exporturilor ar trebui luată în considerare împreună cu restricțiile comerciale menționate anterior, existente pe alte piețe.

(123)

În consecință, având în vedere constatările stabilite în ceea ce privește atractivitatea pieței Uniunii, capacitatea neutilizată și anumite restricții comerciale de pe anumite piețe terțe, această afirmație a fost respinsă.

(124)

În cele din urmă, grupul Interpipe a contestat analiza Comisiei cu privire la un viitor acord de asociere în participație cu unul dintre „principalii producători din UE”. Comisia și-a explicat evaluarea referitoare la acest aspect în cea de-a doua comunicare a constatărilor suplimentare adresată societății. În primul rând, potrivit informațiilor de care dispune Comisia, viitoarea asociere în participație nu a fost autorizată de toate autoritățile de concurență în cauză. Prin urmare, nu se poate concluziona în acest stadiu ce efect ar putea avea, dacă este cazul, această asociere în participație asupra exporturilor de țevi și tuburi fără sudură ale grupului Interpipe către Uniune. În al doilea rând, grupul Interpipe a confirmat că asocierea în participație nu a fost încă stabilită. În al treilea rând, Comisia face trimitere la evaluarea sa din cea de-a doua comunicare a constatărilor suplimentare adresată societății, în cadrul căreia a subliniat de asemenea faptul că, în pofida mai multor solicitări, i s-a refuzat accesul la detaliile acordului de asociere în participație în cauză, astfel încât nu a putut fi evaluat niciun efect derivat, de exemplu, dintr-o eventuală producție viitoare. În consecință, în acest stadiu nu au putut fi extrase concluzii cu privire la efectele respectivei asocieri în participație în momentul de față. Totuși, Comisia adaugă, de asemenea, că afirmațiile referitoare la impactul potențial al asocierii în participație pe piața Uniunii și afirmațiile grupului Interpipe privind probabilitatea continuării dumpingului se află în contradicție evidentă în ceea ce privește capacitatea grupului Interpipe (sau lipsa acestei capacități) de a-și spori exporturile către Uniune (42).

3.3.   Concluzie privind probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului în cazul abrogării măsurilor

(125)

Având în vedere: (i) continuarea practicilor de dumping în perioada anchetei de reexaminare în ambele țări, (ii) capacitățile neutilizate semnificative disponibile (de peste 800 000 de tone în total) și (iii) atractivitatea pieței Uniunii, Comisia a concluzionat că există o probabilitate mare ca, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, importurile care fac obiectul unui dumping din Ucraina și din Rusia să crească în continuare și, respectiv, să reapară în volume semnificative.

4.   PRODUCȚIA DIN UNIUNE ȘI INDUSTRIA DIN UNIUNE

(126)

În perioada examinată, produsul similar a fost fabricat de 18 producători din Uniune. Aceștia sunt considerați a constitui industria din Uniune în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază și vor fi denumiți în continuare „industria din Uniune”.

(127)

Toate informațiile disponibile cu privire la industria din Uniune, cum ar fi informațiile furnizate în cerere, datele colectate de la producătorii din Uniune și de la solicitant înainte și după deschiderea procedurii și răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au fost utilizate în scopul stabilirii producției totale a Uniunii în perioada anchetei de reexaminare.

(128)

Pe această bază, producția totală din Uniune a fost estimată la aproximativ 2,25 milioane de tone în perioada anchetei de reexaminare. Această cifră include producția tuturor producătorilor din Uniune, atât a celor incluși cât și a celor neincluși în eșantion, calculată pe baza datelor verificate transmise de solicitant.

(129)

Astfel cum se indică în considerentele 17 și 18, a fost selectat un eșantion final de patru producători din cei 12 producători din Uniune care au transmis informațiile solicitate pentru selectarea eșantionului în etapa anterioară deschiderii anchetei.

(130)

Cei patru producători din Uniune incluși în eșantion reprezentau 30 % din producția totală estimată a Uniunii în perioada anchetei de reexaminare și 37 % din vânzările totale ale industriei din Uniune pe piața Uniunii. Prin urmare, se consideră că eșantionul final este reprezentativ pentru întreaga industrie a Uniunii.

5.   PROBABILITATEA CONTINUĂRII SAU A REAPARIȚIEI PREJUDICIULUI

5.1.   Consumul din Uniune

(131)

Consumul din Uniune a fost stabilit pe baza volumelor de vânzări ale industriei din Uniune pe piața Uniunii și a importurilor totale. Consumul din Uniune a scăzut, în general, cu 10 % în perioada examinată. Cel mai scăzut nivel a fost atins în anul 2016, când a fost înregistrată o scădere de 14 % față de anul 2014. În perioada anchetei de reexaminare a fost observată o creștere moderată a consumului.

 

2014

2015

2016

PAR

Consumul (în tone)

1 493 525

1 360 682

1 283 739

1 344 610

Indice

100

91

86

90

Sursă: baza de date creată în temeiul articolului 14 alineatul (6) din regulamentul de bază, cererea, răspunsurile la chestionar.

5.2.   Importurile din țările în cauză

5.2.1.   Volumul și cota de piață a importurilor în cauză

(132)

S-a constatat că, în perioada examinată, importurile din Rusia și din Ucraina în Uniune au evoluat, în ceea ce privește volumul și cota de piață, după cum urmează:

 

2014

2015

2016

PAR

Rusia

Volum (în tone)

10 073

6 450

8 178

8 663

Indice

100

64

81

86

Cota de piață din consumul Uniunii (%)

0,7

0,5

0,6

0,6

Indice

100

70

94

96

Ucraina

Volum (tone)

70 608

77 314

77 550

80 711

Indice

100

109

110

114

Cota de piață din consumul Uniunii (%)

4,7

5,7

6,0

6,0

Indice

100

120

128

127

Ambele țări în cauză

Volum (tone)

80 681

83 764

85 729

89 373

Indice

100

104

106

111

Cota de piață din consumul Uniunii (%)

5,4

6,2

6,7

6,6

Indice

100

114

124

123

Sursă: baza de date creată în temeiul articolului 14 alineatul (6) din regulamentul de bază, cererea, răspunsurile la chestionar.

(133)

Volumele de import din ambele țări în cauză au crescut cu 11 % în perioada examinată, în pofida măsurilor antidumping în vigoare. Creșterea a fost determinată exclusiv de importurile din Ucraina, care au crescut cu 14 % în perioada examinată, în timp ce importurile din Rusia au scăzut cu 14 %. În aceeași perioadă, cota lor de piață comună a crescut din nou cu 23 % din cauza creșterii importurilor din Ucraina, a căror cotă de piață a crescut cu 27 % în perioada examinată, ajungând la 6 % din consumul Uniunii în perioada anchetei de reexaminare, în timp ce cota de piață a Rusiei a scăzut cu 4 %, reprezentând 0,6 % din consumul Uniunii în perioada anchetei de reexaminare. Această evoluție trebuie să fie privită în contextul unui consum în scădere.

5.2.2.   Prețul importurilor și subcotarea prețurilor

(134)

Tabelul de mai jos prezintă prețul mediu al importurilor din Rusia și din Ucraina. Ar trebui subliniat faptul că prețurile de vânzare ale importurilor din ambele țări în cauză au fost nu numai inferioare prețurilor de vânzare ale industriei din Uniune în perioada examinată, ci au înregistrat totodată o puternică tendință de scădere în perioada respectivă.

 

2014

2015

2016

PAR

Prețul mediu în EUR/tonă al importurilor din Rusia

758

692

631

633

Indice

100

91

83

83

Prețul mediu în EUR/tonă al importurilor din Ucraina

731

679

607

618

Indice

100

93

83

85

Sursă: baza de date creată în temeiul articolului 14 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(135)

Având în vedere lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori ruși, subcotarea prețurilor în ceea ce privește importurile din Rusia a trebuit să fie stabilită pe baza statisticilor privind importurile la nivelul TARIC, utilizându-se informațiile colectate în temeiul articolului 14 alineatul (6) din regulamentul de bază. Subcotarea prețurilor în ceea ce privește importurile din Ucraina a fost stabilită utilizându-se prețurile de export practicate de producătorul-exportator ucrainean cooperant, fără a include taxa antidumping. Prețurile de import CIF au fost ajustate în sus pentru a ține cost de costurile ulterioare importului. Ajustarea a fost de 2 euro pe tonă în urma constatărilor reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor. Din cauza lipsei cooperării din partea importatorilor neafiliați în cadrul actualei proceduri, nu a existat o bază pentru o nouă estimare a nivelului acestei ajustări. Prețurile de vânzare ale industriei din Uniune au fost cele aplicate de societățile incluse în eșantion clienților lor independenți, ajustate în jos pentru a ține cont de costurile de livrare, de reduceri și de comisioane la nivel franco fabrică.

(136)

În perioada anchetei de reexaminare, marja de subcotare a importurilor de țevi și tuburi fără sudură în cazul unicului producător-exportator ucrainean cooperant (reprezentând aproximativ 90 % din volumul exporturilor din Ucraina către Uniune) era de 28,9 %.

(137)

În ceea ce privește Rusia, a fost stabilită o marjă de subcotare de 20,3 % pe baza unei comparații a prețurilor medii. În plus, analiza prețurilor de export din Rusia către alte piețe terțe a arătat că Rusia vindea produsele în cauză pe unele dintre piețele sale principale de export la prețuri similare sau uneori inferioare celor practicate în Uniune, ceea ce întărește concluzia potrivit căreia nivelul actual al prețurilor din Rusia ar subcota prețurile de vânzare ale industriei din Uniune pe piața Uniunii.

(138)

În urma comunicării constatărilor finale, cei doi producători-exportatori ruși au susținut că această marjă de subcotare nu era reprezentativă, întrucât exporturile lor către Uniune ar fi constat în produse de calitate inferioară, în timp ce vânzările interne ale industriei din Uniune cuprindeau o parte importantă de produse de calitate superioară, și anume tuburile OCTG. Potrivit acestor societăți, calculul subcotării ar fi condus la o marjă complet diferită în cazul în care ar fi fost comparate prețurile tipurilor de produse similare.

(139)

În acest sens, se remarcă faptul că Comisia nu a putut efectua o comparație a prețurilor în funcție de tipul de produs, deoarece producătorii-exportatori ruși în cauză au decis să nu coopereze în cadrul anchetei și nu au furnizat un răspuns la chestionar, care ar fi permis Comisiei să efectueze calcule ale subcotării ținând cont de pretinsa gamă de produse diferite ale exporturilor din Rusia și de vânzările interne ale industriei din Uniune.

5.3.   Altă țară vizată de măsurile antidumping

(140)

Conform datelor Eurostat, volumul importurilor de țevi și tuburi fără sudură originare din Republica Populară Chineză, astfel cum sunt definite la articolul 1 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 926/2009 al Consiliului (43), a scăzut cu 34 % în perioada examinată.

(141)

Cota de piață a importurilor din China a scăzut de la 5,7 % în 2014 la 4,2 % în cursul PAR.

5.4.   Situația economică a industriei din Uniune

5.4.1.   Observații preliminare

(142)

În temeiul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a examinat toți factorii și indicatorii economici relevanți care au un impact asupra stării industriei din Uniune.

(143)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 129, eșantionarea a fost utilizată pentru examinarea eventualului prejudiciu suferit de industria din Uniune.

(144)

În scopul analizei prejudiciului, Comisia a făcut distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. În acest sens, situația economică a industriei din Uniune este evaluată pe baza (a) indicatorilor macroeconomici, și anume producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață și creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping efective și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare, pentru care datele au fost colectate la nivelul întregii industrii din Uniune, precum și pe baza (b) indicatorilor microeconomici, și anume prețurile unitare medii, costul unitar, rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital, stocurile și costurile forței de muncă, pentru care datele au fost colectate la nivelul producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(145)

Toate informațiile disponibile cu privire la industria din Uniune, inclusiv informațiile furnizate în cerere, datele colectate de la producătorii din Uniune înainte și după deschiderea anchetei și răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au fost utilizate pentru a stabili indicatorii macroeconomici și, în special, datele referitoare la producătorii din Uniune neincluși în eșantion.

(146)

Indicatorii microeconomici au fost stabiliți pe baza informațiilor furnizate de producătorii din Uniune incluși în eșantion în răspunsurile acestora la chestionar.

5.4.2.   Indicatorii macroeconomici

(a)   Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(147)

Tendințele privind producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

 

2014

2015

2016

PAR

Volumul producției (tone)

2 925 290

2 125 668

1 921 743

2 247 474

Indice

100

73

66

77

Capacitatea de producție (tone)

4 658 456

4 658 456

4 540 036

4 541 932

Indice

100

100

97

97

Gradul de utilizare a capacității de producție (%)

63

46

42

49

Indice

100

73

67

79

Sursă: baza de date creată în temeiul articolului 14 alineatul (6) din regulamentul de bază, cererea, răspunsurile la chestionar.

(148)

Volumul producției din Uniune a scăzut cu 23 % în perioada examinată. Având în vedere că, în perioada respectivă, capacitatea de producție a rămas aproape constantă (o ușoară reducere cu 3 %), scăderea producției a condus la o reducere semnificativă a gradului de utilizare a capacității de producție, cu 14 puncte procentuale, de la 63 % în 2014 la 49 % în perioada anchetei de reexaminare. Gradul de utilizare a capacității de producție a atins niveluri minime record în 2015 și 2016 (46 % și, respectiv, 42 %). În perioada anchetei de reexaminare, producția și, prin urmare, gradul de utilizare a capacității de producție au crescut, însă acesta din urmă se menține încă sub 50 %.

(b)   Volumul vânzărilor, cota de piață și creșterea

(149)

Vânzările producătorilor din Uniune au inclus vânzările prin intermediul societăților comerciale afiliate. Vânzările prin intermediul societăților afiliate au reprezentat, în perioada examinată, aproximativ 17 % din consumul Uniunii. Totuși, în măsura în care aceste volume ale vânzărilor sunt revândute mai târziu unor clienți independenți de pe piața Uniunii, ele sunt totuși considerate ca făcând parte din vânzări în scopul stabilirii tendințelor în ceea ce privește volumele vânzărilor, cota de piață și creșterea industriei din Uniune.

(150)

Tendințele privind volumele vânzărilor, cota de piață și creșterea au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

 

2014

2015

2016

PAR

Volumul vânzărilor (tone)

1 213 764

1 096 745

1 038 252

1 095 231

Indice

100

90

86

90

Cota de piață (%)

81,3

80,6

80,9

81,5

Indice

100

99

100

100

Sursă: baza de date creată în temeiul articolului 14 alineatul (6) din regulamentul de bază, cererea, răspunsurile la chestionar.

(151)

Volumul vânzărilor industriei din Uniune a scăzut cu 10 % în perioada examinată. Această tendință a urmat tendința de la nivelul consumului, astfel încât industria din Uniune a fost în măsură să își mențină cota de piață la aproximativ 81 % pe întreaga perioadă examinată. Însă acest rezultat a fost obținut printr-o reducere drastică a prețurilor de vânzare și a condus la deteriorarea indicatorilor financiari, astfel cum este explicat mai jos.

(c)   Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(152)

În paralel cu scăderea producției și a vânzărilor, s-a observat că nivelul ocupării forței de muncă în cadrul industriei din Uniune a scăzut, de asemenea, cu 18 % între 2014 și perioada anchetei de reexaminare. Totuși, această reducere a ocupării forței de muncă nu a condus la o creștere a productivității, exprimată în producție anuală pentru fiecare persoană încadrată în muncă, întrucât scăderea volumului producției în perioada examinată a fost mai pronunțată decât reducerea ocupării forței de muncă. Indicatorul de productivitate s-a îmbunătățit doar în perioada anchetei de reexaminare, datorită unei creșteri a producției față de anul 2016, în timp ce nivelul ocupării forței de muncă, după reducerea din 2015, a rămas stabil.

 

2014

2015

2016

PAR

Număr de angajați

15 830

14 209

12 928

12 941

Indice

100

90

82

82

Productivitatea (tone/angajat)

184,8

149,6

148,6

173,7

Indice

100

81

80

94

Sursă: cererea, răspunsurile la chestionar.

(d)   Amploarea marjei de dumping efective și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare

(153)

Marja de dumping constatată în cazul importurilor din Ucraina este considerabilă (a se vedea considerentul 90 de mai sus). Dat fiind volumul, cota de piață și prețurile importurilor care au făcut obiectul unui dumping din Ucraina (elemente analizate mai sus), impactul marjei de dumping efective asupra industriei din Uniune nu poate fi considerat ca fiind neglijabil. Persistența practicilor tarifare neloiale din partea exportatorilor ucraineni a împiedicat, de asemenea, industria din Uniune să se redreseze în urma practicilor de dumping anterioare.

5.4.3.   Indicatorii microeconomici

(a)   Prețurile de vânzare unitare medii practicate pe piața Uniunii și costul unitar de producție

(154)

Prețurile de vânzare medii practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienții neafiliați din Uniune au scăzut cu 19 % între 2014 și perioada anchetei de reexaminare. Scăderea prețului reflectă o tendință generală de scădere a costului principalelor materii prime, precum și încercările producătorilor din Uniune de a restructura costurile în vederea reducerii acestora. Totuși, din cauza scăderii în continuare a prețurilor în perioada examinată de către exportatorii ruși și ucraineni, care au subcotat în mod constant prețurile industriei din Uniune, producătorii din Uniune nu au putut beneficia de reducerea costurilor întrucât, pentru a-și păstra cota de piață, aceștia au fost nevoiți să scadă prețurile de vânzare într-o mai mare măsură decât a permis-o reducerea costurilor.

(155)

În perioada examinată, costurile industriei din Uniune au scăzut cu 9 %, o scădere mult mai mică decât scăderea prețurilor. Prin urmare, în perioada examinată, rentabilitatea industriei din Uniune s-a deteriorat semnificativ.

 

2014

2015

2016

PAR

Prețul de vânzare unitar mediu practicat în Uniune față de clienți neafiliați (EUR/tonă)

1 024

977

844

832

Indice

100

95

82

81

Costul unitar al produselor vândute (EUR/tonă)

944

1 037

932

858

Indice

100

110

99

91

Sursă: răspunsurile la chestionar.

(b)   Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital

(156)

În perioada examinată, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital ale producătorilor din Uniune au evoluat după cum urmează:

 

2014

2015

2016

PAR

Rentabilitatea vânzărilor în Uniune către clienți neafiliați (% din cifra de afaceri din vânzări)

6,2

– 4,0

– 8,2

– 6,0

Fluxul de lichidități (EUR)

33 622 691

20 584 055

– 5 190 651

– 5 153 970

Indice

100

61

– 15

– 15

Investiții (EUR)

70 668 341

49 594 481

31 073 864

25 325 867

Indice

100

70

44

36

Randamentul investițiilor (%)

5,5

– 2,9

– 5,3

– 4,1

Sursă: răspunsurile la chestionar.

(157)

Rentabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion este exprimată prin profitul net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune, ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective. Astfel cum s-a explicat în considerentul 155, producătorii din Uniune incluși în eșantion au obținut profit în 2014, dar din 2015 au început să înregistreze pierderi. În întreaga perioadă examinată, rentabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion a trecut de la un profit de 6 % la o pierdere de 6 %.

(158)

Fluxul de lichidități, care reprezintă capacitatea industriei de a-și autofinanța activitățile, a fost pozitiv în perioada 2014-2015, dar, ulterior, după tendința de scădere a rentabilității, a devenit negativ în 2016 și în perioada anchetei de reexaminare.

(159)

Producătorii din Uniune aveau totuși posibilitatea de a investi pe întreaga perioadă examinată, dar evoluția rentabilității și a fluxului de lichidități a afectat, de asemenea, în mod negativ nivelul investițiilor, care au scăzut cu 64 % în perioada examinată. În plus, randamentul investițiilor este negativ începând din anul 2015, urmând tendința rentabilității.

(160)

Având în vedere cele de mai sus, se poate concluziona că rezultatele financiare ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au fost negative în perioada anchetei de reexaminare.

(c)   Stocurile

(161)

Nivelul stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion a scăzut cu 21 % în perioada examinată. Totuși, raportul între volumul stocurilor și cel al producției rămâne stabil în perioada examinată (aproximativ 3 %). Tendința stocurilor urmează tendința producției. Totuși, în acest caz, acest indicator nu este considerat a fi foarte relevant pentru evaluarea situației economice a producătorilor din Uniune, întrucât, de regulă, țevile și tuburile fără sudură sunt fabricate la comandă.

 

2014

2015

2016

PAR

Stocuri finale (tone)

87 502

51 661

53 858

68 982

Indice

100

59

62

79

Sursă: răspunsurile la chestionar.

(d)   Costurile forței de muncă

(162)

Costurile medii ale forței de muncă suportate de producătorii din Uniune incluși în eșantion au scăzut ușor în perioada examinată, ceea ce se înscrie în cadrul tentativei industriei din Uniune de a-și restructura costurile. Acest indicator este deosebit de important, întrucât costurile forței de muncă reprezintă mai mult de 25 % din costurile producției de țevi și tuburi fără sudură.

 

2014

2015

2016

PAR

Costurile medii ale forței de muncă pe angajat (EUR)

53 628

58 653

51 161

50 437

Indice

100

109

95

94

Sursă: răspunsurile la chestionar.

5.5.   Concluzie privind probabilitatea continuării sau a reapariției prejudiciului

(163)

Având în vedere considerentele 131-162, se concluzionează că producătorii din Uniune se aflau într-o situație mai puțin favorabilă în perioada anchetei de reexaminare în comparație cu anul 2014 și că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(164)

Ancheta a arătat că majoritatea indicatorilor de prejudiciu s-au deteriorat în perioada examinată. Volumul vânzărilor a scăzut cu 10 %, volumul producției cu 23 %, iar gradul de utilizare a capacității de producție a scăzut de la 63 % la 49 %. Chiar dacă industria din Uniune a reușit să își mențină nivelul cotei de piață la aproximativ 81 %, acest lucru s-a realizat în detrimentul rentabilității sale; într-adevăr, prețurile de vânzare din Uniune au scăzut semnificativ (-19 %). În pofida eforturilor de a reduce costurile de producție (reducere de 9 %), industria din Uniune a ajuns să înregistreze pierderi începând din anul 2015. Între 2014 (profit de 6,2 %) și perioada anchetei de reexaminare (pierdere de 6,0 %), rentabilitatea a scăzut cu 12,2 puncte procentuale. Indicatorii financiari, cum ar fi fluxul de lichidități și randamentul investițiilor, au trecut, de asemenea, de la o situație pozitivă în anul 2014 la o tendință negativă în următorii ani și în perioada anchetei de reexaminare. În aceeași perioadă, investițiile au scăzut cu 64 %.

(165)

Continuarea prejudiciului rezultă din mai mulți factori, precum scăderea consumului în Uniune și scăderea vânzărilor la export. Însă, în plus față de aceasta, prețurile din Uniune au scăzut ca urmare a importurilor care au făcut obiectul dumpingului. Într-adevăr, Ucraina și-a sporit volumul exporturilor către Uniune cu 14 %, la prețuri scăzute și de dumping, și a câștigat o cotă de piață de 27 % în perioada examinată. Unicul exportator din Ucraina a subcotat prețurile din Uniune cu aproape 30 %. În această industrie cu utilizare intensivă a capitalului, o scădere a volumului producției, combinată cu scăderea prețurilor, a avut efecte negative asupra rentabilității.

(166)

În urma comunicării constatărilor finale, guvernul Ucrainei și doi producători-exportatori ruși au enumerat o serie de factori care ar fi trebuit luați în considerare ca alți factori în cadrul analizei legăturii de cauzalitate dintre situația prejudiciabilă a industriei din Uniune și importurile din țările în cauză. Potrivit lor, acești factori ar fi fost scăderea consumului din Uniune, concurența de pe piața internă între producătorii din Uniune, rezultatele la export nesatisfăcătoare ale producătorilor din Uniune, supracapacitatea, costurile fixe ridicate ale societăților din Uniune și importurile din Belarus.

(167)

Astfel cum s-a recunoscut în considerentul 165, continuarea prejudiciului rezultă din mai mulți factori. Pe lângă scăderea consumului, scăderea vânzărilor la export și importurile care fac obiectul unui dumping, alți factori nu au jucat un rol semnificativ. Într-adevăr, gradul scăzut de utilizare a capacității de producție reflectă mai degrabă o scădere a producției decât o situație de supracapacitate, iar importurile din alte țări terțe au scăzut în ansamblu. Cotele de piață ale industriei din Uniune au rămas, de asemenea, relativ stabile în perioada anchetei de reexaminare. Afirmația referitoare la concurența dintre producătorii din Uniune nu a fost susținută cu probe. Ea se bazează doar pe faptul că eșantionul de producători din Uniune reprezenta doar 30 % din producția UE și că, prin urmare, ar trebui examinată concurența dintre producătorii incluși și cei neincluși în eșantion. Această afirmație ar trebui să fie respinsă deoarece contravine caracterului rațional al utilizării eșantionării. Comisia a examinat, într-adevăr, situația tuturor producătorilor din Uniune, dar, având în vedere numărul mare de producători, a limitat examinarea anumitor factori la un eșantion reprezentativ pentru industria din Uniune în ansamblu. Prin urmare, nu este necesar să se examineze efectul producătorilor neincluși în eșantion asupra societăților selectate în eșantion.

(168)

În orice caz, după cum se explică mai jos, concluzia privind prejudiciul se concentrează, în acest caz, în special asupra situației probabile a industriei din Uniune în cazul abrogării măsurilor.

(169)

În urma comunicării constatărilor finale, guvernul Ucrainei și unul dintre producătorii-exportatori ucraineni au adus în discuție faptul că cota de piață a exporturilor ucrainene în cadrul consumului din Uniune era doar de 6 % și că nu este probabil ca aceasta să crească în viitor, având în vedere consumul intern din Ucraina și diversificarea semnificativă a exporturilor ucrainene, care au câștigat piețe noi.

(170)

Ca răspuns la acest punct, ar trebui subliniat faptul că actuala cotă de piață de 6 % este deja o cauză a prejudiciului cauzat industriei din Uniune, în special ținând seama de subcotarea semnificativă a prețurilor. De asemenea, ar trebui remarcat faptul că creșterea importurilor ucrainene în termeni de volum în cursul perioadei examinate s-a produs în pofida taxelor antidumping în vigoare.

(171)

Unul dintre producătorii-exportatori ucraineni, susținut parțial și în cadrul observațiilor prezentate de guvernul Ucrainei, a afirmat că, în plus, Comisia ar fi trebuit să ia în considerare, în cadrul analizei sale privind reapariția prejudiciului, acordul de asociere în participație semnat între producătorul-exportator ucrainean în cauză și unul dintre cei mai mari producători din Uniune ai produsului în cauză. Potrivit producătorului ucrainean, acest acord de asociere în participație va avea o influență semnificativă asupra volumului exporturilor viitoare ale societății către UE, asupra canalelor de distribuție și asupra stabilirii prețurilor.

(172)

Comisia face referire la obiecția sa în considerentul 124 de mai sus.

(173)

Rusia a exportat doar un volum redus către UE, însă s-a constatat că prețurile sale au subcotat, de asemenea, prețurile din Uniune. S-a efectuat o analiză prospectivă a volumelor de export probabile provenind din această țară în cazul abrogării măsurilor, astfel cum se descrie în considerentele 50-68. Aceasta a arătat că importurile din Rusia ar crește probabil la niveluri semnificativ superioare celor atinse în perioada anchetei de reexaminare.

(174)

Astfel cum se explică în considerentele 53 și 93 de mai sus, ambele țări dispun de o capacitate neutilizată substanțială și sunt susceptibile să sporească importurile la prețuri scăzute în cazul abrogării măsurilor, având în vedere atractivitatea pieței Uniunii în ceea ce privește volumul și prețurile. Astfel cum se explică în considerentele 56 și 108, atractivitatea pieței Uniunii ar putea crește ca urmare a taxei de 25 % instituite în martie 2018 de către SUA la importurile de produse siderurgice, inclusiv țevile și tuburile fără sudură. SUA constituie una dintre principalele piețe de export pentru Rusia și Ucraina, iar piața Uniunii este o țintă probabilă pentru cel puțin o parte din cantitățile care ar putea să nu mai fie vândute în SUA.

(175)

Industria din Uniune se află încă într-o situație vulnerabilă, iar situația sa ar fi îngreunată și mai mult dacă ar fi abrogate măsurile. Importurile din Ucraina la prețuri scăzute care fac obiectul unui dumping ar continua să crească, iar importurile din Rusia care fac obiectul unui dumping ar putea reapărea în cantități semnificative, cauzând o nouă scădere a prețurilor și o pierdere de vânzări pe piața Uniunii.

6.   INTERESUL UNIUNII

6.1.   Introducere

(176)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, s-a examinat dacă menținerea măsurilor antidumping existente în cazul Rusiei și al Ucrainei contravine interesului Uniunii în ansamblu. Interesul Uniunii a fost determinat pe baza aprecierii tuturor intereselor implicate. Ar trebui reamintit faptul că, în cadrul anchetelor anterioare, s-a considerat că adoptarea de măsuri nu este împotriva interesului Uniunii. În plus, faptul că prezenta anchetă constituie o reexaminare, analizând astfel o situație în care măsurile antidumping sunt deja în vigoare, permite evaluarea oricărui impact negativ anormal al acestor măsuri asupra părților în cauză.

(177)

Pe această bază, s-a examinat dacă, în pofida concluziilor privind probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului prejudiciabil, există motive imperioase care să conducă la concluzia că menținerea măsurilor împotriva importurilor originare din Rusia și din Ucraina nu ar fi în interesul Uniunii în acest caz specific.

6.2.   Interesul industriei din Uniune

(178)

În ceea ce privește interesul Uniunii, este clar că, în cazul în care măsurile ar fi abrogate, situația economică deja fragilă a industriei din Uniune, care asigură în prezent 13 000 de locuri de muncă în sectorul siderurgic în ceea ce privește produsul în cauză, s-ar deteriora în continuare.

6.3.   Interesul importatorilor și al utilizatorilor

(179)

Nu a existat o cooperare din partea importatorilor și a utilizatorilor, deși toți importatorii și utilizatorii cunoscuți (peste 70 de societăți) au fost informați în legătură cu deschiderea procedurii și cu posibilitatea de a coopera ca parte interesată.

(180)

Potrivit constatărilor reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor, importatorii se aprovizionează de la diverși furnizori din multe țări diferite și, astfel, impactul menținerii măsurilor asupra importurilor din Rusia și din Ucraina este limitat. De asemenea, s-a constatat la momentul respectiv că, deși măsurile erau în vigoare de mai mulți ani, importatorii au reușit să își mențină rentabilitatea.

(181)

În ceea ce privește utilizatorii, pe baza constatărilor reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor și a informațiilor disponibile, se pare că țevile și tuburile fără sudură dețin o cotă relativ scăzută în costurile lor de producție. Țevile și tuburile fără sudură sunt, în general, componente ale unor proiecte mai importante (boilere, conducte, lucrări de construcții), reprezentând doar o parte limitată a acestora. Astfel, eventualul impact al menținerii măsurilor asupra utilizatorilor nu ar trebui să fie semnificativ.

(182)

Din cauza lipsei cooperării din partea societăților în cauză, nu există date și informații verificabile care să arate că situația generală s-a schimbat.

6.4.   Concluzie privind interesul Uniunii

(183)

Având în vedere cele menționate mai sus, se concluzionează că nu există motive imperioase împotriva menținerii actualelor măsuri antidumping.

(184)

În urma comunicării constatărilor finale, doi producători-exportatori ruși au afirmat că menținerea măsurilor ar afecta în mod negativ o serie de consumatori din Uniune (utilizatori) și ar limita concurența în cadrul Uniunii. Prin urmare, părțile interesate în cauză au invitat Comisia să ia în considerare prelungirea măsurilor pe o perioadă de cel mult doi ani.

(185)

Comisia a examinat propunerea privind prelungirea limitată a măsurilor în interesul Uniunii. În acest sens, se reamintește faptul că examinarea interesului Uniunii în scopul anchetelor antidumping constituie o operațiune strict reglementată pe plan procedural care necesită asigurarea unui echilibru între interesele în cauză, inclusiv interesele industriei din Uniune și cele ale utilizatorilor și ale consumatorilor, precum și evaluarea unui ansamblu complex de factori juridici, economici și politici (44). Comisia a reamintit că evaluarea interesului Uniunii în ceea ce privește industria din Uniune a arătat că, în cazul abrogării măsurilor, situația economică deja fragilă a industriei din Uniune s-ar deteriora și mai mult. Ea a reamintit, de asemenea, că nu a existat cooperare din partea importatorilor și a utilizatorilor care să indice că aceștia ar fi afectați negativ de prelungirea măsurilor în vigoare. În consecință, nu există niciun element de probă care să arate că o limitare a aplicării măsurilor la o perioadă de doi ani ar servi interesului Uniunii într-o măsură mai mare decât aplicarea măsurilor pentru întreaga perioadă de cinci ani prevăzută la articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Pe această bază, Comisia a respins argumentul prezentat de cei doi producători-exportatori ruși.

7.   MĂSURILE ANTIDUMPING

(186)

Din cele de mai sus rezultă că, astfel cum este prevăzut la articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, măsurile antidumping aplicabile importurilor de țevi și tuburi fără sudură originare din Rusia și din Ucraina ar trebui menținute.

(187)

Părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora Comisia intenționa să instituie măsurile antidumping în cauză și au avut posibilitatea de a prezenta observații. Observațiile primite nu au fost de natură să modifice concluziile de mai sus.

(188)

Comitetul instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036 nu a emis un aviz,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Se instituie o taxă antidumping definitivă la importurile de țevi și tuburi fără sudură, din fier sau din oțel, cu secțiune circulară, având un diametru exterior de maximum 406,4 mm și o valoare de echivalent carbon mai mică sau egală cu 0,86, în conformitate cu formula și analizele chimice ale Institutului Internațional de Sudură (IIS) (45), încadrate în prezent la codurile CN ex 7304 11 00, ex 7304 19 10, ex 7304 19 30, ex 7304 22 00, ex 7304 23 00, ex 7304 24 00, ex 7304 29 10, ex 7304 29 30, ex 7304 31 80, ex 7304 39 58, ex 7304 39 92, ex 7304 39 93, ex 7304 51 89, ex 7304 59 92 și ex 7304 59 93 (46) (codurile TARIC 7304110010, 7304191020, 7304193020, 7304220020, 7304230020, 7304240020, 7304291020, 7304293020, 7304318030, 7304395830, 7304399230, 7304399320, 7304518930, 7304599230 și 7304599320) și originare din Rusia și din Ucraina.

(2)   Nivelul taxei antidumping definitive aplicabile prețului net franco frontiera Uniunii, înainte de vămuire, al produsului descris la alineatul (1) și fabricat de societățile de mai jos se stabilește după cum urmează:

Țara

Societatea

Taxa antidumping

%

Cod adițional TARIC

Rusia

Joint Stock Company Chelyabinsk Tube Rolling Plant și Joint Stock Company Pervouralsky Novotrubny Works

24,1

A741

OAO Volzhsky Pipe Plant, OAO Taganrog Metallurgical Works, OAO Sinarsky Pipe

Plant și OAO Seversky Tube Works

28,7

A859

Toate celelalte societăți

35,8

A999

Ucraina

OJSC Dnepropetrovsk Tube Works

12,3

A742

LLC Interpipe Niko Tube și OJSC Interpipe Nizhnedneprovsky Tube Rolling Plant (Interpipe NTRP)

13,8

A743

CJSC Nikopol Steel Pipe Plant Yutist

25,7

A744

Toate celelalte societăți

25,7

A999

(3)   În lipsa unor indicații contrare, se aplică dispozițiile relevante în vigoare referitoare la taxele vamale.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 1 octombrie 2018.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 176, 30.6.2016, p. 21.

(2)  Regulamentul (CE) nr. 2320/97 al Consiliului din 17 noiembrie 1997 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite țevi și tuburi fără sudură, din fier sau din oțel nealiat, originare din Ungaria, Polonia, Rusia, Republica Cehă, România și Republica Slovacă, de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1189/93 și de încheiere a procedurii cu privire la astfel de importuri originare din Republica Croația (JO L 322, 25.11.1997, p. 1).

(3)  Decizia 2000/70/CE a Comisiei din 22 decembrie 1999 de acceptare a unui angajament oferit în legătură cu reexaminarea intermediară a taxei antidumping aplicabile pentru importurile de anumite țevi și tuburi fără sudură, din fier sau din oțel nealiat, originare, printre altele, din Rusia (JO L 23, 28.1.2000, p. 78).

(4)  Regulamentul (CE) nr. 348/2000 al Consiliului din 14 februarie 2000 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite țevi și tuburi fără sudură, din fier sau din oțel nealiat, originare din Croația și din Ucraina și de percepere definitivă a taxei provizorii impuse (JO L 45, 17.2.2000, p. 1).

(5)  Regulamentul (CE) nr. 1322/2004 al Consiliului din 16 iulie 2004 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2320/97 de instituire a taxei antidumping definitive la importurile de anumite țevi și tuburi fără sudură, din fier sau din oțel nealiat, originare, printre altele, din Rusia și din România (JO L 246, 20.7.2004, p. 10).

(6)  Regulamentul (CE) nr. 258/2005 al Consiliului din 14 februarie 2005 de modificare a măsurilor antidumping instituite prin Regulamentul (CE) nr. 348/2000 privind importurile de anumite țevi și tuburi fără sudură, din fier sau din oțel nealiat, originare din Croația și din Ucraina (JO L 46, 17.2.2005, p. 7).

(7)  Decizia 2005/133/CE a Comisiei din 16 februarie 2005 de suspendare parțială a taxelor antidumping definitive instituite prin Regulamentul (CE) nr. 258/2005 privind importurile de anumite țevi și tuburi fără sudură, din fier sau din oțel nealiat, originare din Croația și din Ucraina (JO L 46, 17.2.2005, p. 46).

(8)  Regulamentul (CE) nr. 1866/2005 al Consiliului din 8 noiembrie 2005 de extindere a suspendării parțiale a taxelor antidumping definitive instituite prin Regulamentul (CE) nr. 258/2005 privind importurile de anumite țevi și tuburi fără sudură, din fier sau din oțel nealiat, originare din Croația și din Ucraina (JO L 300, 17.11.2005, p. 1).

(9)  Regulamentul (CE) nr. 954/2006 al Consiliului din 27 iunie 2006 de instituire a unui drept antidumping definitiv la importurile anumitor tuburi și țevi obținute fără sudură, din fier sau din oțel, originare din Croația, România, Rusia și Ucraina, de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2320/97 și (CE) nr. 348/2000 ale Consiliului și de încheiere a reexaminării intermediare și a reexaminării în temeiul expirării măsurilor a drepturilor antidumping aplicabile importurilor anumitor tuburi și țevi obținute fără sudură, din fier sau din oțel nealiat, originare, printre altele, din Rusia și România și de încheiere a reexaminării intermediare a drepturilor antidumping aplicabile importurilor anumitor tuburi și țevi obținute fără sudură, din fier sau din oțel nealiat, originare, printre altele, din Rusia, România, Croația și Ucraina (JO L 175, 29.6.2006, p. 4).

(10)  C-191/09 P – Consiliul și Comisia/Interpipe Niko Tube și Interpipe NTRP.

(11)  T-249/06 – Interpipe Niko Tube și Interpipe NTRP/Consiliu.

(12)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2012 al Consiliului din 21 iunie 2012 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 954/2006 de instituire a unui drept antidumping definitiv la importurile anumitor tuburi și țevi obținute fără sudură, din fier sau din oțel, originare din Croația, România, Rusia și Ucraina (JO L 165, 26.6.2012, p. 1).

(13)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 585/2012 al Consiliului din 26 iunie 2012 de instituire a unei taxe antidumping la importurile anumitor tuburi și țevi obținute fără sudură, din fier sau din oțel, originare din Rusia și Ucraina, în urma unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009, și de încheiere a procedurii de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor privind importurile anumitor tuburi și țevi obținute fără sudură, din fier sau din oțel, originare din Croația (JO L 174, 4.7.2012, p. 5).

(14)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 795/2012 al Consiliului din 28 august 2012 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 585/2012 de instituire a unei taxe antidumping la importurile anumitor tuburi și țevi obținute fără sudură, din fier sau din oțel, originare din Rusia și Ucraina, ca urmare a unei reexaminări intermediare parțiale în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 (JO L 238, 4.9.2012, p. 1).

(15)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1269/2012 al Consiliului din 21 decembrie 2012 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 585/2012 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile anumitor tuburi și țevi obținute fără sudură, din fier sau din oțel, originare, printre altele, din Rusia, ca urmare a unei reexaminări intermediare parțiale în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 (JO L 357, 28.12.2012, p. 1).

(16)  Aviz de deschidere a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor antidumping aplicabile importurilor de anumite tuburi și țevi obținute fără sudură, din fier sau din oțel, originare din Rusia și Ucraina (JO C 214, 4.7.2017, p. 9).

(17)  Aviz de deschidere a unei reexaminări intermediare parțiale a măsurilor antidumping care se aplică importurilor de anumite tuburi și țevi originare, printre altele, din Ucraina (JO C 159, 7.5.2018, p. 18).

(18)  Valoarea de echivalent carbon este determinată în conformitate cu Raportul tehnic (Technical Report), 1967, IIW doc. IX-555-67, publicat de Institutul Internațional de Sudură (IIS).

(19)  Astfel cum sunt definite, în prezent, în Regulamentul (UE) 2017/1925 al Comisiei din 12 octombrie 2017 de modificare a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO L 282, 31.10.2017, p. 1).

(20)  Baza de date a Serviciului Vamal Federal privind comerțul exterior http://stat.customs.ru/apex/ (date publice furnizate de producătorii-exportatori ruși. Anexa 2 la observațiile din 21 august 2017 și din 30 iulie 2018).

(21)  Metal Expert LLC: www.metalexpert-group.com

(22)  Disponibilă în versiunea publică a cererii.

(23)  Uniunea Europeană – Măsuri antidumping instituite asupra biomotorinei din Argentina, WT/DS473/AB.

(24)  De exemplu, o decizie care poate permite încheierea anchetei referitoare la un producător-exportator, chiar dacă măsurile în cauză ar fi menținute la nivel național.

(25)  În comunicarea din 27 iulie 2018, producătorii-exportatori ruși au fost informați în mod neechivoc că, în absența unui răspuns la chestionar, Comisia ar aplica articolul 18 din regulamentul de bază.

(26)  A se vedea: Proclamațiile prezidențiale privind ajustarea importurilor de oțel și aluminiu în Statele Unite, Registrul Federal, 83 FR 11619 și 83 FR 11625, 15 martie 2018; Proclamațiile prezidențiale din 22 martie 2018 privind ajustarea importurilor de oțel și aluminiu în Statele Unite, 83 FR 13355 și 83 FR 13361, 28 martie 2018; Proclamațiile din 30 aprilie 2018 privind ajustarea importurilor de oțel și aluminiu în Statele Unite, 83 FR 20683 și 83 FR 20677, 7 mai 2018; și Proclamațiile din 31 mai 2018 privind ajustarea importurilor de oțel și aluminiu în Statele Unite.

(27)  Prezentate inițial la 21 august 2017, anexa 2. Aceleași date, cu mici variații, au fost prezentate, de asemenea, în observațiile lor privind documentul de informare generală și în observațiile lor trimise după audierea din 10 august 2018.

(28)  Anexa 2 la observațiile din 30 iulie 2018 și anexa 2 la observațiile din 21 august 2017. Aceste date arată că nivelurile prețurilor la exportul de țevi și tuburi fără sudură către mai multe țări terțe, inclusiv către principalele destinații de export (care reprezintă mai mult de 50 % din totalul exporturilor de țevi și tuburi fără sudură ale acestei țări) sunt chiar mai mici decât prețurile de export către Uniune care au făcut obiectul unui dumping. De exemplu, prețurile de export către SUA (numărul 1), Turcia (numărul 4), India și Emiratele Arabe Unite (numerele 5 și 6) sunt mai mici decât prețurile de export către Uniune.

(29)  Punctul 32 din observațiile din 21 august 2017 și punctul 25 din observațiile din 30 iulie 2018.

(30)  Anexa 2 la observațiile de mai sus.

(31)  A se remarca faptul că, de exemplu, în cazul Turciei, prețurile către Uniune au fost întotdeauna mai mari, indiferent de anul perioadei examinate luat în considerare (în observații nu se specifică perioada la care se face referire).

(32)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2013 al Comisiei din 17 iulie 2018 de impunere a unor măsuri de salvgardare provizorii cu privire la importurile de anumite produse siderurgice (JO L 181, 18.7.2018, p. 39).

(33)  Ibidem, punctul 24.

(34)  Anexa 3 la observațiile din 30 iulie 2018.

(35)  Sursă: baza de date creată în temeiul articolului 14 alineatul (6).

(36)  În prezentul regulament, orice trimitere la datele confidențiale ale societăților poartă mențiunea [confidențial].

(37)  Sursă: baza de date creată în temeiul articolului 14 alineatul (6) și informațiile verificate ale grupului Interpipe.

(38)  Sursă: datele verificate ale grupului Interpipe și ale Metal Expert pentru ceilalți doi producători din Ucraina.

(39)  Observațiile din 27 iulie 2017 (t17.009159), din 8 august 2017 (t17.009653), din 1 februarie 2018 (t18.000894), precum și din 31 mai 2018 (t18.006325) și 1 iunie 2018 (t18.006324).

(40)  A se vedea: Proclamațiile prezidențiale privind ajustarea importurilor de oțel și aluminiu în Statele Unite, Registrul Federal, 83 FR 11619 și 83 FR 11625, 15 martie 2018; Proclamațiile prezidențiale din 22 martie 2018 privind ajustarea importurilor de oțel și aluminiu în Statele Unite, 83 FR 13355 și 83 FR 13361, 28 martie 2018; Proclamațiile din 30 aprilie 2018 privind ajustarea importurilor de oțel și aluminiu în Statele Unite, 83 FR 20683 și 83 FR 20677, 7 mai 2018; și Proclamațiile din 31 mai 2018 privind ajustarea importurilor de oțel și aluminiu în Statele Unite.

(41)  Nici autoritățile ucrainene, nici grupul Interpipe în mod individual nu au informat Comisia cu privire la o scutire care le-ar fi fost acordată în ceea ce privește măsurile din SUA luate în temeiul secțiunii 232.

(42)  Având în vedere caracterul confidențial al acestor informații, nu a fost inclusă în regulament întreaga analiză a Comisiei. O explicație mai detaliată a fost furnizată grupului Interpipe într-un document separat, la data publicării prezentului regulament.

(43)  Regulamentul (CE) nr. 926/2009 al Consiliului din 24 septembrie 2009 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii instituite la importurile anumitor țevi și tuburi fără sudură, din fier sau oțel, originare din Republica Populară Chineză (JO L 262, 6.10.2009, p. 19).

(44)  Hotărârea Curții din 15 iunie 2017 în cauza C-349/16, T.KUP, ECLI:EU:C:2017:469, punctul 44. A se vedea, de asemenea, hotărârea Tribunalului din 8 iulie 2003 în cauza T-132/01, Euroalliages și alții/Comisia, ECLI:EU:T:2003:189, punctul 40.

(45)  Valoarea de echivalent carbon este determinată în conformitate cu Raportul tehnic (Technical Report), 1967, IIW doc. IX-555-67, publicat de Institutul Internațional de Sudură (IIS).

(46)  Astfel cum sunt definite, în prezent, în Regulamentul (UE) 2017/1925 al Comisiei din 12 octombrie 2017 de modificare a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO L 282, 31.10.2017, p. 1). Sfera produselor se determină prin combinarea descrierii produselor prevăzută la articolul 1 alineatul (1) cu descrierea produselor de la codurile NC corespondente, luate împreună.


Top