(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 2022/95 al Consiliului (2), Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de nitrat de amoniu originar din Rusia, care se încadrează în prezent la codurile NC 3102 30 90 și 3102 40 90. În urma unei anchete ulterioare, prin care s-a stabilit absorbția taxei, măsurile au fost modificate prin Regulamentul (CE) nr. 663/98 al Consiliului (3). În urma unei prime reexaminări în perspectiva expirării măsurilor și a unei prime reexaminări intermediare în conformitate cu articolul 11 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (CE) nr. 384/96 (4), Consiliul a instituit, prin Regulamentul (CE) nr. 658/2002 (5), o taxă antidumping definitivă la nivel național de 47,07 EUR/tonă la importurile de nitrat de amoniu originar din Rusia, care se încadrează la codurile NC 3102 30 90 și 3102 40 90. Ulterior, a fost efectuată o reexaminare intermediară a definiției produsului în temeiul articolului 11 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 384/96 și, prin Regulamentul (CE) nr. 945/2005 al Consiliului (6), s-a instituit o taxă antidumping definitivă variind între 41,42 EUR/tonă și 47,07 EUR/tonă la importurile de îngrășăminte solide cu un conținut de nitrat de amoniu de peste 80 % din greutate, originare din Rusia, care se încadrează în prezent la codurile NC 3102 30 90, 3102 40 90, ex 3102 29 00, ex 3102 60 00, ex 3102 90 00, ex 3105 10 00, ex 3105 20 10, ex 3105 51 00, ex 3105 59 00 și ex 3105 90 20.

(2)

În urma unei a doua reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor și a unei a doua reexaminări intermediare parțiale în conformitate cu articolul 11 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (CE) nr. 384/96, Consiliul, prin Regulamentul (CE) nr. 661/2008 (7), a menținut măsurile în vigoare. Taxa a rămas neschimbată, cu excepția celei pentru grupul EuroChem, pentru care suma fixă a taxei a fost stabilită între 28,88 EUR/tonă și 32,82 EUR/tonă.

(3)

Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”), prin Decizia 2008/577/CE (8), a acceptat ofertele de angajament cu un plafon cantitativ din partea producătorilor ruși JSC Acron și JSC Dorogobuzh, membri ai Acron Holding Company, și din partea grupului EuroChem. Prin Decizia 2012/629/UE (9), Comisia și-a retras acceptarea angajamentului asumat de grupul EuroChem din cauza imposibilității respectării angajamentului.

(4)

Prin Hotărârea din 10 septembrie 2008 (10), interpretată prin Hotărârea din 9 iulie 2009 (11), Tribunalul a anulat Regulamentul (CE) nr. 945/2005 în măsura în care acesta privea JSC Kirovo-Chepetsky Khimichesky Kombinat, parte din OJSC UCC UralChem. Prin Regulamentul (CE) nr. 989/2009 (12), Consiliul a modificat în consecință Regulamentul (CE) nr. 661/2008. Prin urmare, în ceea ce privește societatea Kirovo, taxa antidumping de 47,07 EUR/tonă se aplică numai importurilor de nitrat de amoniu care se încadrează în prezent la codurile NC 3102 30 90 și 3102 40 90.

(5)

În urma unei a treia reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului (13), Comisia, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 999/2014 (14), a menținut măsurile în vigoare.

(6)

Comisia, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/415 (15), și-a retras acceptarea angajamentului asumat de Acron Holding Company din cauza imposibilității respectării angajamentului.

(7)

În prezent, Acron Holding Company este supusă taxei antidumping definitive la nivel național, care variază între 41,42 EUR/tonă și 47,07 EUR/tonă, în funcție de tipul produsului.

(8)

În aprilie 2016, Comisia a primit o cerere de reexaminare intermediară parțială în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază depusă de doi producători-exportatori din Rusia, PJSC Acron și PJSC Dorogobuzh, precum și de societatea comercială Agronova Europe AG, Elveția, afiliată acestora (denumite în continuare împreună „grupul Acron” sau „solicitantul” sau „producătorul-exportator”). Obiectul cererii s-a limitat la examinarea dumpingului în ceea ce privește grupul Acron. Grupul Acron a furnizat suficiente elemente de probă conform cărora menținerea măsurii la nivelul său actual nu mai este necesară pentru a contrabalansa dumpingul prejudiciabil.

(9)

Constatând, după informarea statelor membre, că există suficiente elemente de probă pentru a justifica deschiderea unei reexaminări intermediare parțiale limitate la examinarea dumpingului în ceea ce îl privește pe solicitant, Comisia a anunțat, la 17 august 2017, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (16) (denumit în continuare „avizul de deschidere”), deschiderea unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(10)

Comisia a informat oficial solicitantul, autoritățile din țara exportatoare și industria Uniunii cu privire la deschiderea reexaminării intermediare parțiale. Părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a-și exprima în scris punctele de vedere și de a fi audiate.

(11)

În aceeași zi, Comisia a anunțat, printr-un aviz de deschidere (17), deschiderea unei alte reexaminări parțiale a măsurilor antidumping aplicabile importurilor de nitrat de amoniu originar din Rusia limitate la examinarea prejudiciului, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(12)

În vederea obținerii informațiilor necesare anchetei sale, Comisia a trimis chestionare grupului Acron. Răspunsurile au fost primite în termenul limită stabilit în acest scop.

(13)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru stabilirea existenței dumpingului. S-au efectuat vizite de verificare la spațiile de lucru ale grupului Acron, și anume PJSC Acron și PJSC Dorogobuzh, precum și la comerciantul lor afiliat, Agronova Europe AG din Elveția. Începând cu 5 ianuarie 2018, Agronova Europe AG și-a schimbat denumirea în Acron Switzerland AG.

(14)

Ancheta cu privire la nivelul de dumping a cuprins perioada dintre 1 iulie 2016 și 30 iunie 2017 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare”).

(15)

Produsul care face obiectul reexaminării este reprezentat de îngrășămintele solide cu un conținut de nitrat de amoniu de peste 80 % din greutate provenit din Rusia (denumit în continuare „produsul în cauză”) și care se încadrează în prezent la codurile NC 3102 30 90, 3102 40 90, ex 3102 29 00, ex 3102 60 00, ex 3102 90 00, ex 3105 10 00, ex 3105 20 10, ex 3105 51 00, ex 3105 59 00 și ex 3105 90 20.

(16)

Produsul în cauză și produsul fabricat și vândut de grupul Acron pe piața internă, pe piața Uniunii, precum și pe alte piețe de export prezintă aceleași caracteristici fizice și chimice de bază.

(17)

Prin urmare, concluzia Comisiei a fost că aceste produse sunt similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(18)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă circumstanțele pe baza cărora a fost stabilită marja de dumping actuală s-au modificat și dacă modificarea are un caracter durabil.

(19)

Gazele, cea mai importantă materie primă pentru nitratul de amoniu, reprezintă peste 60 % din costul total de producție. Ca și în cazul anchetelor precedente, Comisia a constatat că prețurile gazelor pe piața internă din Rusia sunt reglementate de stat prin legi federale și nu reflectă condițiile normale de piață, în care prețurile sunt stabilite în principal pe baza costurilor de producție și a profitului estimat.

(20)

Comisia nu poate să califice variațiile prețurilor materiilor prime ca având un caracter durabil, deoarece astfel de variații sunt, în mod normal, rezultatul forțelor volatile ale pieței. În orice caz, Comisia a constatat că prețurile gazelor din Rusia erau reglementate de stat prin legi federale și nu reflectau condițiile normale de piață, în care prețurile sunt stabilite în principal pe baza costurilor de producție și a profitului estimat. Prețurile gazelor stabilite de către stat sunt direct aplicabile societăților deținute de stat, precum Gazprom. Gazprom este principalul furnizor de gaze din țară, deținând o cotă de piață de peste 50 % și, prin urmare, determină nivelul prețurilor. Astfel, această situație este similară cu cea care prevala în anchetele anterioare. Prin urmare, Comisia consideră că circumstanțele în ceea ce privește piața gazelor din Rusia nu s-au schimbat și, prin urmare, că o modificare a măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază nu este justificată pe această bază.

(21)

În cererea de reexaminare, solicitantul a formulat anumite afirmații suplimentare, cum ar fi retragerea angajamentului său, reorganizarea internă în cadrul grupului Acron, aderarea Rusiei la OMC și fluctuațiile cursului de schimb valutar. Cu toate acestea, nu a putut fi clar stabilită relevanța acestor afirmații pentru marja de dumping sau pentru pretinsul caracter durabil al circumstanțelor. În special, solicitantul nu a reușit să furnizeze dovezi suficiente cu privire la faptul că prețul său de export către Uniune s-a schimbat ca urmare a retragerii angajamentului. De asemenea, nu au fost furnizate dovezi satisfăcătoare care să demonstreze că reorganizarea internă în cadrul grupului Acron a avut ca rezultat o modificare a valorii normale/a prețurilor de vânzare pe piața internă. Solicitantul nu a reușit să furnizeze dovezi nici referitor la modul în care aderarea Rusiei la OMC a avut un impact asupra marjei de dumping. În fine, Comisia consideră că fluctuațiile cursului de schimb valutar nu reprezintă o modificare cu caracter durabil, deoarece sunt influențate de multiple forțe ale pieței și au tendința de a fluctua în timp.

(22)

În urma comunicării constatărilor, solicitantul a afirmat mai întâi că Comisia nu a dezvăluit toate elementele privind calculul marjei de dumping a solicitantului și că acest lucru ar constitui o încălcare a dreptului său la apărare.

(23)

În acest sens, Comisia remarcă faptul că solicitantul primise documentul de informare generală care prezenta în detaliu toate considerațiile pe baza cărora Comisia a decis să încheie această anchetă. Acest lucru a permis solicitantului să își exercite pe deplin drepturile la apărare. Având în vedere concluzia Comisiei potrivit căreia nu a existat nicio modificare cu un caracter durabil a circumstanțelor, care ar justifica recalcularea marjei de dumping a solicitantului, argumentul cu privire la orice posibil calcul eronat al marjei de dumping a devenit fără obiect. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(24)

În al doilea rând, solicitantul a contestat concluzia Comisiei cu privire la absența unor modificări cu caracter durabil care ar putea avea un impact asupra marjei de dumping.

(25)

Solicitantul a afirmat că marja sa de dumping a fost stabilită ultima dată în 2008, când Rusia nu era încă membru al OMC. Marja de dumping a fost calculată la acel moment utilizându-se o metodologie de ajustare la costul gazelor care era justificată de concluzia că prețurile practicate pe piața internă pentru gazele naturale din Rusia erau reglementate și nu puteau fi considerate ca reflectând în mod rezonabil un preț practicat în condiții normale pe piețe nedenaturate. Cu toate acestea, în 2012, Rusia a aderat la OMC și și-a asumat angajamente pentru a garanta că producătorii/distribuitorii de gaze naturale din Federația Rusă vor funcționa, în cadrul de reglementare relevant, pe baza unor considerente de ordin comercial normale și pe baza recuperării costurilor și profitului. Aceste angajamente au fost încorporate în Protocolul de aderare a Federației Ruse la OMC în data de 17 decembrie 2011.

(26)

În acest sens, Comisia subliniază faptul că scopul prezentei anchete nu este de a stabili dacă actualul sistem de reglementare al Rusiei în materie de gaze naturale este în concordanță cu angajamentele sale asumate în cadrul OMC. Comisia nu ia nicio poziție în această privință. Dimpotrivă, obiectivul unei anchete în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază este de a stabili dacă există o schimbare de durată a circumstanțelor care justifică recalcularea taxei antidumping pentru solicitant. Cu toate acestea, în urma evaluării condițiilor de pe piața gazelor naturale din Rusia în cursul perioadei anchetei de reexaminare, Comisia a concluzionat, pe baza constatărilor menționate la considerentul 20, că piața gazelor naturale din Rusia continuă să fie denaturată.

(27)

Faptul că Rusia și-a asumat o serie de angajamente cu ocazia aderării sale la OMC și că nu a fost formulat niciun litigiu pe motive de neconformitate nu schimbă cu nimic această apreciere. Concluzia Comisiei s-a bazat pe ancheta sa și pe dovezile existente la dosar. Membrii OMC dispun de o libertate de decizie politică în ceea ce privește introducerea sau nu de cauze în fața OMC. Prin urmare, faptul că nu există cauze împotriva Rusiei din motive de încălcare a angajamentelor sale nu poate duce automat la concluzia că astfel de denaturări nu există.

(28)

În al treilea rând, solicitantul a afirmat, de asemenea, că Comisia nu a luat în considerare faptul că prețurile gazelor în Rusia au crescut semnificativ și în mod constant în ultimii 14 ani și mai mult de două ori de la ancheta de reexaminare intermediară, când marja de dumping a grupului Acron a fost recalculată ultima oară. Potrivit afirmațiilor, creșterea prețurilor gazelor pe piața internă nu a fost niciodată avută în vedere de către Comisie. Mai mult, solicitantul a contestat faptul că Gazprom ar „determina nivelul prețurilor” pe piața internă din Rusia.

(29)

După cum Comisia a remarcat la considerentul 20 de mai sus, prețul gazelor naturale pe piața internă continuă să fie denaturat, iar faptul că prețurile au crescut în ultimii 14 ani nu contrazice această apreciere. În ceea ce privește poziția pe piață deținută de Gazprom, Comisia a constatat că, având în vedere cota sa de piață și vizibilitatea sa, această companie determină nivelul prețurilor pe piața internă a gazelor din Rusia. Acest lucru este recunoscut, de asemenea, în raportul anual al Novatek, unul dintre furnizorii independenți de gaze (18).

(30)

În al patrulea rând, solicitantul a susținut că Comisia nu a luat în considerare dovezile pe care le-a prezentat în ceea ce privește presupusele modificări ale structurii costurilor industriei din Uniune. În special, Comisia nu ar fi ținut cont de efectul tendinței de egalizare în evoluția prețurilor gazelor, conform căreia prețurile gazelor naturale furnizate de Gazprom în Uniune au scăzut în beneficiul membrilor industriei din Uniune.

(31)

Conform dispozițiilor de la punctul 1 din avizul de deschidere, această reexaminare intermediară parțială s-a limitat la examinarea dumpingului în ceea ce îl privește pe solicitant. Din acest motiv, schimbările în structura costurilor industriei din Uniune nu intrau în domeniul de aplicare al acestei reexaminări și, prin urmare, nu au fost evaluate în contextul prezentei anchete. Din aceste motive, afirmația a fost respinsă.

(32)

În al cincilea rând, solicitantul a contestat constatarea potrivit căreia retragerea angajamentului său nu constituie, în sine, o modificare cu caracter durabil. În sprijinul acestui argument, solicitantul a invocat un caz în care Comisia ar fi concluzionat că retragerea angajamentului constituia o modificare substanțială și de durată a circumstanțelor, în sensul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază (19). Solicitantul a susținut, de asemenea, că retragerea angajamentului a implicat și modificări în structura vânzărilor grupului Acron către Uniune și că Comisia ar fi interpretat în mod eronat faptul că retragerea angajamentului nu a avut niciun impact asupra prețului de export al solicitantului.

(33)

Aceste argumente nu pot fi acceptate. În primul rând, simplul fapt că angajamentul unui producător-exportator este retras în mod voluntar sau în alt mod nu poate fi considerat drept o modificare cu caracter durabil în sensul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază. Articolul 8 alineatul (9) din regulamentul de bază prevede că, atunci când se retrage un angajament, taxa instituită de Comisie în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază se aplică automat. Cazul menționat de solicitant se referă la o reexaminare în care Comisia a analizat efectele unei anchete privind absorbția măsurilor ca reprezentând a modificare cu caracter durabil a circumstanțelor pentru a restabili un angajament. În al doilea rând, circumstanțele de fapt erau diferite în respectivul caz față de cazul de față și, în plus, decizia menționată nu cuprinde nicio afirmație care să sprijine afirmația solicitantului.

(34)

De asemenea, Comisia nu a considerat că schimbările prezentate de solicitant ar putea fi considerate modificări cu caracter durabil în sensul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază. De exemplu, canalizarea tuturor vânzărilor în UE prin intermediul unui comerciant afiliat poate fi schimbată cu ușurință. În mod similar, politica de stabilire a prețurilor a unei societăți comerciale reprezintă o decizie care poate fi luată în orice moment pe baza unui număr mare de considerente diferite. Prin urmare, Comisia a concluzionat că nu există suficiente dovezi că prețul de export (și, prin urmare, marja de dumping) s-ar fi schimbat și că o astfel de modificare are avea un caracter durabil. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(35)

În al șaselea rând, solicitantul nu a fost de acord cu faptul că fluctuațiile schimbului valutar nu reprezintă o modificare cu caracter durabil. Conform solicitantului, în urma unei perioade de relativă stabilitate care a început în 2009, rubla a înregistrat o scădere semnificativă la mijlocul anului 2014 din cauza impactului sancțiunilor economice impuse de UE și nu și-a revenit de atunci. Se afirmă că această modificare a cursului de schimb valutar ar fi avut un impact asupra calculării dumpingului.

(36)

După cum se menționează la considerentul 21 de mai sus, practica constantă a Comisiei este să nu ia în considerare fluctuațiile cursului de schimb valutar ca reprezentând o modificare cu caracter durabil deoarece acestea sunt influențate de multiple forțe ale pieței și au tendința de a fluctua în timp. Solicitantul nu a prezentat niciun element care să pună în discuție această înțelegere și să justifice o schimbare a practicii Comisiei în această privință. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(37)

Îl al șaptelea și ultimul rând, solicitantul a susținut că Comisia ar fi trebuit să ia în considerare și constatările reexaminării intermediare paralele limitate la prejudiciu care a vizat același produs. Respectiva reexaminare a concluzionat că restructurarea industriei din Uniune și schimbările globale care au avut loc pe piața nitratului de amoniu începând cu 2002 au justificat reexaminarea măsurilor.

(38)

După cum se menționează la considerentul 31, domeniul de aplicare al acestei reexaminări intermediare s-a limitat la dumping. Solicitantul nu a reușit să demonstreze modul în care modificările survenite pe piața globală a nitratului de amoniu și pe piața Uniunii ar avea un impact asupra marjei sale de dumping și modul în care constatările Comisiei în cadrul unei alte reexaminări ar fi relevante sau ar fi în contradicție cu concluziile Comisiei cu privire la acest caz. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(39)

Solicitantul a prezentat o ofertă de angajament voluntar semnată corespunzător în conformitate cu articolul 8 din regulamentul de bază. Comisia a analizat oferta de angajament și a considerat că acceptarea acesteia ar fi nepractică. Solicitantul are societăți afiliate în două state membre. Conform informațiilor de care dispune Comisia, una dintre aceste societăți afiliate produce și vinde produsul similar precum și alte produse (și anume îngrășăminte) pe piața Uniunii. Și solicitantul vinde alte produse clienților din Uniune. În cazul în care partea afiliată din Uniune și solicitantul vând produsul în cauză și alte produse acelorași clienți din Uniune, prețurile pentru astfel de tranzacții ar putea fi stabilite astfel încât să compenseze prețul minim la import care face obiectul angajamentului. Cu toate acestea, respectiva compensare încrucișată nu ar putea fi identificată prin intermediul unor activități de monitorizare, întrucât structura prețurilor pentru majoritatea produselor fabricate și comercializate de societatea afiliată din Uniune nu figurează în nicio sursă accesibilă publicului. Prin urmare, nu se poate determina dacă prețurile plătite de clienți corespund valorii produselor sau țin seama de un rabat potențial pentru a compensa tranzacțiile care fac obiectul angajamentului, pentru care trebuie respectat un preț minim la import. Prin urmare, din cauza vânzărilor de nitrat de amoniu sau de alte produse acelorași clienți, există un risc major de compensare încrucișată.

(40)

În oferta sa de angajament, solicitantul s-a angajat să nu vândă direct sau indirect niciun produs producătorului său afiliat din Uniune. Mai mult, solicitantul s-a angajat să nu vândă produsele care fac obiectul angajamentului acelorași clienți din Uniune cărora le sunt vândute alte produse. În acest sens, Comisia constată că, inclusiv în cadrul acestor angajamente, angajamentul ar rămâne imposibil de realizat și dificil de monitorizat. Producătorul cu sediul în Uniune nu poate face obiectul activităților de monitorizare, deoarece nu poate fi parte la un angajament pentru că, în conformitate cu articolul 8 din regulamentul de bază, angajamentele pot fi oferite doar de producători-exportatori. În plus, chiar dacă producătorul afiliat din Uniune ar oferi angajamente egale, monitorizarea unui astfel de angajament ar fi imposibilă din cauza structurii complexe a solicitantului.

(41)

Solicitantului i s-a oferit posibilitatea de a prezenta observații cu privire la această decizie.

(42)

Părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora s-a intenționat încheierea anchetei și li s-a oferit posibilitatea de a prezenta observații. Au fost audiate părțile interesate care au formulat o solicitare în acest sens.

(43)

Din motivele menționate mai sus, Comisia concluzionează că ar trebui încheiată reexaminarea intermediară parțială privind importurile de produs în cauză originar din Rusia.

(44)

Prezenta decizie este conformă cu avizul comitetului instituit prin articolul 15 alineatul (1) din regulamentul de bază,