4.7.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 171/168

(1)

Ca urmare a unei anchete antidumping (denumită în continuare „ancheta inițială”), prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 451/2011 (2) Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de anumite tipuri de hârtie cretată de calitate superioară originară din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC” sau „țara în cauză”).

(2)

Ca urmare a unei anchete antidumping, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 452/2011 (3) Consiliul a instituit, de asemenea, o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de anumite tipuri de hârtie cretată de calitate superioară originară din RPC.

(3)

Măsurile antidumping au luat forma unei taxe ad valorem variind de la 8 % la 35,1 % pentru importurile de la exportatori desemnați individual, cu un nivel al taxei reziduale de 27,1 %.

(4)

La 8 august 2011, producătorii chinezi Gold East Paper Co. Ltd și Gold Huasheng Paper Co. Ltd (denumiți împreună în continuare „APP Group”) au depus cereri de anulare a Regulamentelor de punere în aplicare (UE) nr. 451/2011 și (UE) nr. 452/2011 în măsura în care acestea se referă la solicitanți (4). La 11 septembrie 2014, Camera a treia a Tribunalului Uniunii Europene a respins ambele acțiuni.

(5)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (5) a măsurilor antidumping în vigoare aplicabile importurilor de anumite tipuri de hârtie cretată de calitate superioară originară din RPC, Comisia a primit o cerere de deschidere a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(6)

Cererea a fost depusă de cinci producători din Uniune (Arctic Paper Grycksbo AB, Burgo Group SpA, Fedrigoni SpA, Lecta Group și Sappi Europe SA), denumiți împreună „solicitantul”, care reprezintă peste 25 % din producția totală a Uniunii de hârtie cretată de calitate superioară.

(7)

Cererea s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar putea conduce probabil la reapariția dumpingului și la reapariția prejudiciului adus industriei din Uniune.

(8)

Întrucât a stabilit că există suficiente elemente de probă care să justifice deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, la 13 mai 2016 Comisia a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (6) (denumit în continuare „avizul de deschidere”), deschiderea unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(9)

Printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 13 mai 2016 (7), Comisia a anunțat, de asemenea, deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, în temeiul articolului 18 din Regulamentul (CE) nr. 597/2009 al Consiliului (8), cu privire la măsurile compensatorii în vigoare referitoare la importurile în Uniune de anumite tipuri de hârtie cretată de calitate superioară originară din Republica Populară Chineză.

(10)

Ancheta privind probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2015 și 31 decembrie 2015 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității continuării sau a reapariției prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2012 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”).

(11)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la anchetă. În plus, Comisia a informat în mod specific solicitantul, alți producători cunoscuți din Uniune, producători-exportatori, importatori și utilizatori din Uniune cunoscuți a fi interesați, precum și autoritățile chineze cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și i-a invitat să participe.

(12)

De asemenea, Comisia a indicat în avizul de deschidere că intenționa să utilizeze Statele Unite ale Americii (denumite în continuare „SUA”) ca țară terță care are economie de piață (denumită în continuare „piața analogă”), în sensul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, aceeași țară fiind utilizată ca țară analoagă în ancheta inițială. Prin urmare, Comisia a informat autoritățile și producătorul din SUA cu privire la deschiderea anchetei și i-a invitat să participe.

(13)

În plus, Comisia a notificat autoritățile din Brazilia, India, Indonezia, Japonia, Coreea, Norvegia și Elveția cu privire la deschiderea anchetei și le-a solicitat informații privind producția și vânzările de hârtie cretată de calitate superioară în țările respective. În continuare, au fost trimise scrisori tuturor producătorilor cunoscuți de hârtie cretată de calitate superioară din țările respective, prin care se solicita cooperarea acestora în cadrul reexaminării și care erau însoțite de un chestionar pentru țara analoagă.

(14)

Părților interesate li s-a acordat posibilitatea de a-și face cunoscute opiniile în scris și de a solicita o audiere în termenul stabilit în avizul de deschidere. Tuturor părților interesate care au solicitat acest lucru li s-a acordat o audiere în fața Comisiei.

(15)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion de părți interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(16)

Pentru a decide dacă era necesară constituirea eșantionului și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor celor 36 de producători-exportatori cunoscuți din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți producători-exportatori, dacă există, care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(17)

Un producător-exportator chinez a furnizat informațiile solicitate în anexa I la avizul de deschidere în scopul eșantionării (9). Însă, în cursul unei audieri desfășurate la 8 iunie 2016, același grup de producători-exportatori chinezi a informat Comisia că nu avea intenția de a transmite un răspuns la chestionar. Acest lucru a fost justificat prin absența de vânzări la export către piața din Uniune în cursul perioadei de anchetă examinate și prin structura complexă a grupului. Toți producătorii-exportatori cunoscuți în cauză și autoritățile RPC au fost informate cu privire la consecințele lipsei de cooperare și la faptul că, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, Comisia își poate întemeia constatările pe cele mai bune informații disponibile.

(18)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat eșantionul pe baza celui mai mare volum reprezentativ de vânzări, ținând seama, de asemenea, de repartizarea geografică. Eșantionul preliminar a fost constituit din trei grupuri de producători din Uniune. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la eșantionul provizoriu. Unul dintre producătorii din Uniune incluși în mod provizoriu în eșantion a informat Comisia că nu ar fi în măsură să răspundă la chestionar. Comisia a primit, de asemenea, o clarificare conform căreia alte două părți incluse în eșantion erau grupuri formate din mai mulți producători. În consecință, Comisia a revizuit eșantionul prin înlocuirea producătorului necooperant cu următorul cel mai mare producător în ceea ce privește volumul vânzărilor și al producției, precum și prin selectarea celor mai mari producători din celelalte două grupuri de producători incluși în eșantion în mod provizoriu. În lipsa observațiilor cu privire la eșantionul revizuit în termenul stabilit, Comisia a confirmat eșantionul astfel cum a fost revizuit. Eșantionul final a reprezentat peste 30 % din producția totală a Uniunii în cursul perioadei de anchetă de reexaminare și, prin urmare, a fost considerat reprezentativ pentru industria din Uniune.

(19)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați cunoscuți să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(20)

Comisia a contactat cinci potențiali importatori, dar niciunul nu a furnizat răspunsuri la formularul de eșantionare.

(21)

În avizul de inițiere, Comisia a informat părțile interesate că intenționa să desemneze SUA drept țară analogă posibilă și a invitat părțile să își prezinte observațiile. SUA a fost utilizată în ancheta inițială ca țară analogă adecvată.

(22)

Comisia a solicitat producătorilor de produs similar din SUA, Brazilia, India, Indonezia, Japonia, Norvegia, Coreea de Sud și Elveția să furnizeze informații. Un producător din SUA a cooperat la anchetă, răspunzând la chestionar.

(23)

Ancheta a arătat că piață americană de hârtie cretată de calitate superioară, aprovizionată în proporție de aproximativ 50 % din producția locală și restul prin importurile din țări terțe, este concurențială. Deși există taxe antidumping în vigoare împotriva RPC și a Indoneziei, alte țări producătoare pot să exporte în mod liber în SUA.

(24)

Prin urmare, se concluzionează că, la fel ca în ancheta inițială, SUA constituie o țară analogă adecvată în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

(25)

Comisia nu a trimis un chestionar producătorului-exportator chinez necooperant menționat în considerentul 17 de mai sus, întrucât acesta precizase deja că nu va răspunde.

(26)

Comisia a trimis chestionare celor trei producători din Uniune incluși în eșantion și tuturor producătorilor cunoscuți din țara analogă.

(27)

Comisia a primit răspunsuri la chestionar de la cei trei producători din Uniune incluși în eșantion și de la un producător din țara analogă (SUA).

(28)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare în contextul reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor pentru determinarea dumpingului, a prejudiciului și a interesului Uniunii. S-au efectuat vizite de verificare, în conformitate cu articolul 16 din regulamentul de bază, la sediile următoarelor întreprinderi:

(29)

Produsul în cauză constă în anumite tipuri de hârtie cretată de calitate superioară (denumită în continuare „HCCS”), și anume hârtia cretată sau cartonul cretat pe una sau pe ambele fețe (cu excepția hârtiei kraft și a cartonului kraft), în foi sau în rulouri, cu o greutate de minimum 70 g/m2 și de maximum 400 g/m2 și cu un indice de alb (factor de reflexie) de peste 84 (măsurat conform ISO 2470-1), care este originară din RPC (denumită în continuare „produsul care face obiectul reexaminării”), încadrată în prezent la codurile NC ex 4810 13 00, ex 4810 14 00, ex 4810 19 00, ex 4810 22 00, ex 4810 29 30, ex 4810 29 80, ex 4810 99 10 și ex 4810 99 80 (coduri TARIC 4810130020, 4810140020, 4810190020, 4810220020, 4810293020, 4810298020, 4810991020 și 4810998020).

(30)

Produsul în cauză nu include:

(31)

Ancheta a arătat că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice și chimice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

(32)

Comisia a decis că aceste produse sunt produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(33)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă se practică dumpingul în prezent și dacă expirarea măsurilor existente riscă sau nu să conducă la continuarea sau la reapariția dumpingului.

(34)

Astfel cum se menționează în considerentele 17 și 25, niciun producător-exportator chinez nu a cooperat la anchetă. Prin urmare, Comisia a recurs la utilizarea datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(35)

Autoritățile chineze și producătorul-exportator chinez cunoscut au fost informați cu privire la aplicarea articolului 18 alineatul (1) din regulamentul de bază și li s-a oferit posibilitatea de a formula observații. Producătorul-exportator chinez a răspuns că intenționează să coopereze parțial la anchetă, prezentând observații privind prejudiciul și legătura de cauzalitate.

(36)

Pe această bază, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, constatările privind probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului prevăzute mai jos s-au bazat pe datele disponibile, în special informațiile din cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, informațiile furnizate de către părțile interesate și statisticile disponibile.

(37)

Pentru perioada anchetei de reexaminare, datele statistice arată că doar volume neglijabile de HCCS (mai puțin de 400 de tone) au fost importate în Uniune din RPC. Comisia a concluzionat că aceste cantități nu erau reprezentative, întrucât reprezentau mai puțin de 1 % din totalul importurilor de produs în cauză în Uniune.

(38)

Prin urmare, nu s-a putut efectua nicio analiză pertinentă a dumpingului pe baza importurilor chineze în Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Din acest motiv, ancheta s-a axat pe probabilitatea reapariției dumpingului.

(39)

Comisia a analizat dacă există probabilitatea reapariției dumpingului în cazul expirării măsurilor. Au fost analizate următoarele elemente: Prețurile chineze de export pentru alte destinații, capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC și atractivitatea pieței Uniunii în ceea ce privește importurile din RPC.

(40)

Datorită volumului nereprezentativ al importurilor de HCCS din RPC în Uniune (a se vedea considerentul 37), Comisia a concluzionat că datele privind vânzările de HCCS din RPC în țări terțe ar trebui utilizate pentru a evalua nivelul probabil al prețurilor de export către Uniune, dacă s-ar permite încetarea măsurilor. Calcularea dumpingului s-a efectuat utilizând prețurile pentru vânzările către clienți din țări terțe, pe baza facturilor furnizate de solicitant, astfel cum s-a explicat în considerentul 45 de mai jos.

(41)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală s-a stabilit pe baza prețului sau a valorii construite într-o țară terță care are economie de piață. În acest scop, SUA a fost folosită ca țară analogă, astfel cum s-a explicat în considerentele 21-24.

(42)

Grupul APP a susținut că, după 11 decembrie 2016, Comisia ar trebui să aplice metodologia caracteristică unei economii de piață și să calculeze valoarea normală pe baza prețurilor de pe piața internă din China și, prin urmare, nu ar trebui să utilizeze SUA ca țară analogă.

(43)

În această privință, Comisia constată că nu poate interveni în sensul aplicării sau nu a normelor actuale, astfel cum sunt prevăzute în regulamentul de bază. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(44)

În absența oricărei cooperări din partea producătorilor-exportatori chinezi, prețul de export s-a bazat pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(45)

Au fost consultate diferite surse de informații pentru a stabili prețul de export. Pentru a evalua nivelul probabil al prețurilor de export către Uniune în absența măsurilor, cea mai potrivită bază a fost cea a facturilor producătorilor-exportatori chinezi emise pentru țări terțe situate în apropierea Uniunii, și anume Egipt, Rusia și Turcia, care au fost furnizate de solicitant, calculate pe baza mediei ponderate.

(46)

Valoarea normală medie ponderată a fost comparată cu prețul de export mediu ponderat al HCCS, în conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, ambele la nivel franco fabrică.

(47)

În cazul în care acest lucru este justificat de necesitatea de a asigura o comparație echitabilă, Comisia a ajustat valoarea normală și prețul de export la diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Au fost efectuate ajustări pentru costurile de navlu și de transport.

(48)

Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată cu prețul de export mediu ponderat, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(49)

Pe această bază, marja de dumping medie ponderată stabilită, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, a fost de 58 %.

(50)

Având în vedere lipsa de cooperare, capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC au fost stabilite pe baza datelor disponibile, în special informațiile furnizate de solicitant, care au inclus date furnizate de un furnizor independent de informații din sector, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(51)

Capacitatea de producție de hârtie cretată fără conținut de lemn din RPC a fost de 7 629 000 tone în perioada anchetei de reexaminare (10), din care 40 % reprezintă producția de HCCS (11). Producția totală de hârtie cretată fără conținut de lemn din RPC a avut o utilizare a capacității de 85 % (12) în timpul perioadei anchetei de reexaminare, rezultând o capacitate neutilizată de 1 167 000 tone, și anume 32 % din consumul total de HCCS în Uniune. În ipoteza că doar 40 % din această capacitate ar fi utilizată pentru HCCS, capacitatea neutilizată a produsului în cauză din China a fost de aproximativ 13 % din consumul total al Uniunii.

(52)

În plus, Comisia a constatat că este simplu ca producătorii să schimbe specificul activităților de producție de la producția de alte produse cretate fără conținut de lemn la produsul în cauză (13). În cazul în care producătorii chinezi ar trece la HCCS, aceasta ar conduce la o creștere cu 3 877 000 de tone a capacității de producție, ceea ce reprezintă mai mult de 100 % din consumul total în Uniune (stabilit la 3 589 694 tone).

(53)

Chiar dacă se preconizează o ușoară scădere a nivelului capacității neutilizate de hârtie cretată fără conținut de lemn cu 4 %, cererea internă din China va scădea cu peste 10 % până în 2021 (14).

(54)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că producătorii-exportatori chinezi dispun de o capacitate neutilizată semnificativă pe care ar putea să o utilizeze pentru a produce HCCS în vederea exportului pe piața Uniunii, în cazul abrogării măsurilor. De asemenea, Comisia a constatat că acest potențial de export ar putea crește ca urmare a scăderii preconizate a cererii interne în RPC.

(55)

Ancheta a demonstrat că cererea de HCCS la nivelul Uniunii a rămas substanțială. Deși consumul din Uniune a scăzut în perioada examinată, piața Uniunii rămâne cea mai mare piață din lume, reprezentând 25 % – 30 % din cererea mondială.

(56)

Pe baza datelor disponibile, prețurile de export din China către țările terțe din apropierea Uniunii au fost în medie cu 7 % mai scăzute decât prețurile din Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare. O asemenea diferență de preț este semnificativă, având în vedere că piața de HCCS este competitivă și foarte sensibilă la prețuri.

(57)

În plus, se estimează că cererea internă din RPC va scădea, sugerând un stimulent puternic pentru ca producătorii chinezi să găsească piețe alternative în scopul de a absorbi supracapacitatea Chinei. Piața americană, o altă piață importantă de HCCS, rămâne neatrăgătoare pentru RPC, întrucât SUA aplică măsuri antidumping și antisubvenție împotriva RPC cu privire la produsul în cauză.

(58)

În acest sens, guvernul RPC a susținut că nivelul scăzut al importurilor din RPC demonstra că piața Uniunii nu era deloc atrăgătoare pentru producătorii-exportatori chinezi. În plus, acesta a susținut că, în conformitate cu datele statistice ale Chinei privind exporturile, RPC a exportat în 2015 o cantitate mai mare de HCCS către alte trei țări (India, Japonia, Thailanda) și către țări din afara Uniunii Europene, ceea ce ar demonstra că țările respective, în care nu este aplicată nicio măsură de apărare comercială, erau mai atractive. Guvernul RPC a susținut, de asemenea, că RPC este în prezent parte la 14 acorduri de liber schimb cu diverși parteneri comerciali și că negociază și altele. Aceasta ar conduce la mai multe exporturi de HCCS către țările partenere în cauză.

(59)

În ceea ce privește efectul acordurilor de liber schimb, afirmația s-a referit la produsele chinezești în general și nu conține niciun element de probă cu privire la produsul în cauză. Afirmația a fost considerată prea generală și fără dovezi coroborante. În orice caz, astfel cum se explică în considerentul 62 de mai jos, informațiile de care dispune Comisia indică contrariul.

(60)

De fapt, exporturile de HCCS din China către Uniune au scăzut aproape de zero după instituirea măsurilor inițiale în 2010, ceea ce sugerează că aceste măsuri au făcut piața Uniunii neatractivă pentru exporturile din China. Eliminarea măsurilor ar face din nou atractivă piața Uniunii. Prin urmare, afirmațiile au fost respinse.

(61)

Grupul APP a recunoscut că piața europeană este în mod tradițional o piață importantă pentru HCCS, dar a susținut că importanța acesteia a scăzut din cauza scăderii constante a cererii, în timp ce cererea din alte țări a rămas stabilă sau a crescut în ultimii ani. De asemenea, acesta a susținut că lipsa atractivității pieței Uniunii a fost demonstrată de scăderea importurilor din alte țări de la instituirea măsurilor și de nivelul ridicat al exporturilor de HCCS produsă de industria din Uniune.

(62)

În pofida scăderii consumului de HCCS în Uniune, piața Uniunii este în continuare cea mai mare piață de HCCS din lume. Informațiile din dosar sugerează că piața Uniunii va rămâne cea mai mare piață de HCCS de la nivel mondial, cel puțin în viitorul apropiat (15). Pe baza datelor disponibile în dosar, se estimează că cererea de HCCS va scădea în RPC și o eventuală creștere a altor piețe nu ar fi suficientă pentru a reduce atractivitatea pieței Uniunii, întrucât aceste alte piețe sunt mici în comparație cu piața Uniunii. În cursul perioadei de anchetă a anchetei inițiale, volumul și cota de piață a importurilor în Uniune din alte țări decât RPC a fost, într-adevăr, mai mare decât în perioada examinată în cursul anchetei actuale. Cu toate acestea, importurile de HCCS din țările terțe în cursul perioadei de anchetă a anchetei inițiale au fost, în principal, importuri de HCCS din Elveția, unde unul dintre producătorii din Uniune deținea o societate producătoare de HCCS. Ancheta actuală a stabilit că producătorul respectiv a oprit producția de HCCS în 2011, prin urmare, importurile din Elveția aproape au dispărut. Prin urmare, scăderea importurilor din țările terțe nu are nicio legătură cu orice presupusă lipsă de atractivitate a pieței Uniunii, iar afirmația este respinsă.

(63)

În plus, nivelul relativ ridicat al exporturilor industriei din Uniune nu subminează concluzia conform căreia piața din Uniune este atractivă, având în vedere că, în cea mai mare parte a perioadei examinate, prețurile medii obținute în afara Uniunii, unde industria din Uniune trebuia să concureze cu exporturile de HCCS care fac obiectul unui dumping din RPC, au fost sub prețurile medii obținute în Uniune. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(64)

Având în vedere considerațiile de mai sus, Comisia a ajuns la concluzia că, în eventualitatea abrogării măsurilor, este probabil ca exporturile din RPC să fie direcționate către piața Uniunii.

(65)

Astfel cum se menționează în considerentele 48 și 49, o comparație între prețurile de export din China către țări terțe aflate în apropierea Uniunii cu prețul de pe piața din țara analogă susține cu fermitate constatarea probabilității reapariției dumpingului.

(66)

În plus, având în vedere capacitatea semnificativă de producție disponibilă în RPC, precum și capacitatea neutilizată și atractivitatea pieței Uniunii pentru exporturi, Comisia a ajuns la concluzia că o abrogare a măsurilor ar conduce probabil la creșterea exporturilor de HCCS din RPC către Uniune la prețuri care fac obiectul unui dumping.

(67)

În timpul perioadei anchetei de reexaminare, produsul similar a fost fabricat de 10 producători cunoscuți, dintre care unii sunt grupuri care dețin mai multe fabrici de hârtie. Acestea constituie „industria din Uniune” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(68)

Producția totală a Uniunii a fost stabilită la aproximativ 4 606 000 tone în perioada anchetei de reexaminare. Societățile care au susținut cererea de reexaminare reprezentau peste 70 % din producția totală a Uniunii în perioada anchetei de reexaminare. Astfel cum se indică în considerentul 18, producătorii din Uniune selectați în eșantion au reprezentat peste 30 % din producția totală a Uniunii de produs similar.

(69)

Datele macroeconomice furnizate de solicitant au fost oferite de Euro-Graph (16) și au fost verificate în mod corespunzător.

(70)

Comisia a stabilit consumul Uniunii prin adăugarea volumului vânzărilor industriei din Uniune pe piața Uniunii și a importurilor din țări terțe, pe baza bazei de date prevăzute la articolul 14 alineatul (6).

(71)

Consumul în Uniune a evoluat după cum urmează:

Tabelul 1

Consumul Uniunii

(72)

În timpul perioadei examinate, consumul din Uniune a scăzut cu 10 %. Acesta a scăzut cu 8 % în 2013, comparativ cu anul 2012, și a continuat să scadă într-un ritm mai lent. Consumul estimat al Uniunii în cursul perioadei anchetei de reexaminare a fost cu 21 % mai mic decât cel constatat în cursul perioadei de anchetă din ancheta inițială (4 572 057 tone). Scăderea consumului reflectă scăderea cererii de hârtie grafică în general, care este în principal rezultatul creșterii rapide a mass-mediei digitale, care înlocuiește presa scrisă tradițională.

(73)

Importurile în Uniune din RPC au evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Volumul importurilor și cota de piață

(74)

În perioada examinată, volumul importurilor din RPC în Uniune a fost neglijabil.

(75)

Datorită volumului neglijabil al importurilor de HCCS din RPC în Uniune și a lipsei de fiabilitate a prețurilor celor câteva vânzări (a se vedea considerentul 37), nu a fost posibilă utilizarea statisticilor Uniunii privind importurile pentru a extrage concluzii privind prețurile importurilor din RPC. Comisia a ajuns la concluzia că datele referitoare la vânzările de HCCS din RPC către alte țări ar trebui utilizate în schimb ca indicator pentru a stabili care ar fi fost subcotarea dacă societățile chineze ar fi vândut la prețurile respective în Uniune.

(76)

Comisia a determinat nivelul teoretic de subcotare a prețurilor în timpul perioadei anchetei de reexaminare prin compararea prețului de vânzare mediu ponderat al industriei din Uniune perceput de la clienții neafiliați de pe piața Uniunii, ajustat la nivel franco fabrică, cu prețul de export mediu ponderat din China către țările aflate în apropierea Uniunii, ajustat pentru a ajunge la nivelul valorii CIF la frontiera Uniunii și pentru a lua în considerare costurile legate de import. În absența oricărei cooperări din partea producătorilor-exportatori chinezi, prețurile de export din China către alte țări s-au bazat pe datele disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, astfel cum s-a explicat deja mai sus (a se vedea considerentele 40, 44 și 45). Comparația prețurilor a arătat că, în cazul în care exportatorii chinezi ar fi vândut la prețurile respective în Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare, prețurile de import din China ar fi subcotat prețurile industriei din Uniune cu 5,4 %.

(77)

Următorul tabel prezintă evoluția importurilor în Uniune din țări terțe, altele decât RPC, în cursul perioadei examinate în ceea ce privește volumul și cota de piață, precum și prețul mediu al acestor importuri. Tabelul se bazează pe datele din baza de date menționată la articolul 14 alineatul (6).

Tabelul 3

Importuri din țări terțe

(78)

Volumul total al importurilor în Uniune din alte țări decât RPC a fost mic pe întreaga perioadă examinată, iar cota totală de piață a acestora a fluctuat în jurul a 1 %. Prețurile medii ale importurilor respective au fost mai mari decât prețurile medii ale industriei din Uniune. În timpul perioadei anchetei de reexaminare, niciuna dintre țările terțe nu a avut o cotă de piață în mod individual mai mare de 0,4 %.

(79)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a analizat toți indicatorii economici care au avut o influență asupra situației industriei din Uniune în cursul perioadei examinate. Astfel cum se menționează în considerentul 18, eșantionarea a fost utilizată pentru industria din Uniune.

(80)

Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut o distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a analizat indicatorii macroeconomici referitori la întreaga industrie din Uniune pe baza informațiilor furnizate de solicitanți în cererea de reexaminare. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici referitori numai la nivelul societăților incluse în eșantion, pe baza datelor verificate din răspunsurile la chestionar. Ambele seturi de date s-au dovedit a fi reprezentative pentru situația economică a industriei din Uniune.

(81)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(82)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri.

(83)

Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 4

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității

(84)

În perioada examinată, producția a scăzut cu 12 %. Acesta a scăzut cu 7 % în 2013, comparativ cu anul 2012, și a continuat să scadă într-un ritm mai lent.

(85)

Încă înainte de perioada examinată, producătorii din Uniune au întreprins eforturi majore de restructurare destinate să soluționeze supracapacitatea structurală, iar aceste eforturi au continuat în cursul perioadei examinate. Ca urmare a închiderii unor fabrici de hârtie și a transformării altor fabrici pentru a produce alte produse din hârtie decât HCCS, industria din Uniune și-a redus capacitatea de producție a HCCS cu aproximativ 901 216 tone între 2012 și perioada anchetei de revizuire, și anume cu 15 %.

(86)

Reducerea continuă a capacității de producție a permis industriei din Uniune să mențină gradul de utilizare a capacității relativ stabil în perioada examinată și chiar să ajungă la 92,3 % în perioada anchetei de reexaminare, cu aproape patru puncte procentuale mai mult decât în 2012.

(87)

Ancheta a stabilit că gradul ridicat de utilizare a capacității este un factor important în viabilitatea pe termen lung a industriei hârtiei datorită investițiilor mari în active fixe și impactului rezultat asupra costurilor medii de producție.

(88)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Volumul vânzărilor și cota de piață

(89)

În cursul perioadei examinate, volumul vânzărilor pe piața Uniunii a scăzut cu 10 %. Acesta a scăzut cu 8 % în 2013, comparativ cu anul 2012, și a continuat să scadă într-un ritm mai lent.

(90)

Întrucât în cursul perioadei examinate aproape nu au existat importuri de HCCS, cota de piață a industriei din Uniune a rămas stabilă la aproximativ 99 %.

(91)

În timpul perioadei examinate, industria din Uniune nu a înregistrat nicio creștere a producției și a vânzărilor. Dimpotrivă, acești indicatori economici au urmărit îndeaproape tendința descendentă a consumului din Uniune.

(92)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(93)

În perioada examinată, numărul angajaților a scăzut cu 24 %, iar în fiecare an se înregistrează scăderi. Acest fapt reflectă o parte din eforturile de restructurare pe termen lung întreprinse de industria din Uniune pentru a soluționa problemele structurale de supracapacitate, astfel cum s-a explicat în considerentul 85.

(94)

Reducerile substanțiale ale forței de muncă au generat creșteri semnificative ale productivității, măsurată ca producție (tone) pe persoană angajată pe an, care a crescut cu 17 % în perioada examinată.

(95)

În cursul perioadei examinate, aproape nu au existat importuri de HCCS din RPC, astfel încât se poate concluziona că nu a existat niciun impact al amplorii marjei de dumping asupra industriei din Uniune, aflată pe calea către redresare în urma dumpingului anterior.

(96)

Prețurile de vânzare medii ale industriei din Uniune către clienți neafiliați din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Prețurile de vânzare din Uniune și costul unitar de producție

(97)

Prețul de vânzare unitar al producătorilor din Uniune către clienți independenți din Uniune a scăzut cu 6 % în cursul perioadei examinate. Cu un mic decalaj, tendința prețurilor a urmat tendința costurilor de producție.

(98)

Costul unitar de producție al industriei din Uniune a scăzut, de asemenea, cu 6 % în perioada examinată, cea mai semnificativă scădere fiind înregistrată în perioada 2013-2014 (minus 8 %).

(99)

Costurile medii cu forța de muncă au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(100)

În 2013, costul mediu cu forța de muncă per angajat a scăzut cu 4 % față de anul 2012, s-a stabilizat ulterior, pentru ca în perioada anchetei de reexaminare să atingă un nivel cu 4 % mai mare decât în 2012.

(101)

Nivelurile stocurilor au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Stocurile

(102)

Stocurile finale ale industriei din Uniune au crescut cu 8 % în perioada 2012-2013, iar ulterior au rămas relativ stabile în restul perioadei examinate. Volumul scăzut al producției a condus la o creștere generală a nivelului stocurilor finale, ca procentaj din producție, cu 14 % în cursul perioadei examinate.

(103)

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor au evoluat după cum urmează pe parcursul perioadei examinate:

Tabelul 10

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(104)

Comisia a stabilit rentabilitatea industriei din Uniune prin exprimarea profitului net înainte de impozitare, realizat din vânzările sale de HCCS către clienți neafiliați din Uniune, ca procentaj din cifra de afaceri generată de vânzările respective. În timpul perioadei examinate, rentabilitatea industriei din Uniune a crescut de la 0,7 % la 2,3 %. Se observă faptul că, în cadrul anchetei inițiale, profitul-țintă pentru industrie a fost stabilit la 8 % (17). 2014 a fost cel mai bun an, când rentabilitatea industriei din Uniune a atins 5 %, în principal datorită costurilor reduse ale materiilor prime, mai ales al celulozei, dar și datorită efectelor pozitive ale eforturilor de restructurare și creșterii eficienței. În timpul perioadei anchetei de reexaminare, rentabilitatea a fost afectată negativ de scăderea ratei de schimb a lirei britanice față de euro.

(105)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea industriei din Uniune de a-și autofinanța activitățile. În cursul perioadei examinate, fluxul de lichidități a fost pozitiv și, într-o mare măsură, tendința a reflectat evoluția rentabilității, 2014 fiind cel mai bun an.

(106)

Având în vedere scăderea cererii de HCCS atât în Uniune, cât și în străinătate, în perioada examinată industria din Uniune nu a investit în noi capacități și, în general, nivelul investițiilor a scăzut cu 15 %. Investițiile efectuate s-au axat pe întreținere, înlocuirea capitalului, îmbunătățirea eficienței energetice și măsuri care vizează respectarea standardelor de protecție a mediului.

(107)

Randamentul investiției constă în profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a activelor fixe. Evoluția sa în cursul perioadei examinate a fost influențată atât de scăderea valorii activului net, cât și de evoluția rentabilității, ceea ce explică rezultatele negative din 2013 și rezultatele mult mai bune din 2014 și în perioada anchetei de reexaminare.

(108)

Având în vedere costul datoriei existente, rentabilitatea relativ scăzută a industriei din Uniune și scăderea continuă a cererii de HCCS, capacitatea industriei din Uniune de a mobiliza capitaluri s-a ameliorat în comparație cu ancheta inițială, însă rămâne restricționată.

(109)

În perioada examinată, indicatorii de prejudiciu au prezentat o imagine disparată. Deși indicatorii de performanță financiară precum rentabilitatea, fluxul de lichidități și randamentul investițiilor s-au îmbunătățit, indicatorii de volum precum producția și vânzările au continuat să scadă.

(110)

Îmbunătățirea indicatorilor de performanță financiară a fost rezultatul scăderii prețurilor materiilor prime în 2014, iar eforturile de restructurare ale producătorilor din Uniune au vizat reducerea capacității de producție și îmbunătățirea eficienței. Tendințele negative ale producției și ale volumelor de vânzări au fost rezultatul scăderii continue a cererii de HCCS atât în Uniune, cât și în afara acesteia, care a impus industriei din Uniune să continue restructurarea, inclusiv închiderea anumitor fabrici de hârtie și transformarea altora pentru producția de alte tipuri de hârtie.

(111)

Reducerea preconizată a cererii de HCCS în următorii 5-10 ani susține concluzia conform căreia situația industriei din Uniune va continua să reprezinte o provocare și vor trebui să aibă loc scăderi suplimentare ale producției și ale capacității de producție.

(112)

Ancheta a confirmat că măsurile impuse de ancheta inițială au avut un impact pozitiv asupra industriei din Uniune, care și-a redobândit cota de piață și a reușit să își ridice prețurile HCCS peste nivelul de acoperire a costurilor, precum și să își finanțeze activitățile de restructurare.

(113)

Pe baza celor menționate anterior, Comisia concluzionează că industria din Uniune nu a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază. Cu toate acestea, având în vedere scăderea continuă a cererii de HCCS și costurile ridicate legate de restructurare, ambele având o influență semnificativă asupra rentabilității sale, industria din Uniune se află într-o situație vulnerabilă.

(114)

În considerentele 65 și 66 de mai sus, Comisia a ajuns la concluzia că abrogarea măsurilor ar avea ca rezultat reapariția dumpingului și creșterea exporturilor de HCCS la prețuri de dumping din RPC către Uniune.

(115)

În considerentul 76, Comisia a constatat că, în timpul perioadei anchetei de reexaminare, prețurile la exporturile de HCCS din China către piețele aflate în apropierea Uniunii erau mai mici decât cele practicate de industria din Uniune în Uniune. În consecință, Comisia a ajuns la concluzia că, dacă s-ar permite încetarea măsurilor, producătorii-exportatori chinezi ar subcota prețurile industriei din Uniune pe piața Uniunii.

(116)

În plus, astfel cum se menționează în considerentul 62, piața Uniunii este cea mai mare piață de HCCS din lume. Într-adevăr, dimensiunea sa globală și existența unor cumpărători mari de HCCS fac această piață foarte atractivă pentru producătorii chinezi de HCCS, întrucât astfel de livrări mari le-ar permite să utilizeze o cantitate mai mare din capacitatea de producție (neutilizată în prezent), ceea ce ar reduce costurile unitare de producție. Prin urmare, în cazul în care măsurile ar fi abrogate, având în vedere beneficiile economice ale utilizării capacității de producție neutilizate în RPC (a se vedea considerentele 50-54), este probabil ca producătorii-exportatori chinezi să ofere HCCS la prețuri de dumping pe piața Uniunii, exercitând presiuni asupra prețurilor și asupra rentabilității industriei din Uniune.

(117)

Ancheta a arătat (a se vedea considerentul 113) că situația industriei din Uniune este vulnerabilă.

(118)

Ancheta a confirmat, de asemenea, concluziile anchetei inițiale conform cărora gradul ridicat de utilizare a capacității este un factor important în viabilitatea pe termen lung a producătorilor de hârtie, întrucât procesul de producție necesită mari investiții de capital. Lipsa importurilor care fac obiectul unui dumping în cursul perioadei examinate a permis industriei din Uniune să ridice prețurile HCCS peste nivelul de acoperire a costurilor, să finanțeze restructurarea și să crească rata de utilizare a capacității de producție. Orice reapariție a importurilor care fac obiectul unui dumping și presiunea exercitată asupra prețurilor care ar rezulta ar inversa aceste evoluții pozitive deoarece ar priva industria din Uniune de fluxul de lichidități necesar pentru a finanța eforturile de restructurare în scopul de a se adapta la scăderea cererii de HCCS la nivel mondial. De asemenea, aceasta ar submina efectele pozitive ale eforturilor anterioare de restructurare și ar conduce la deteriorarea tuturor indicatorilor de prejudiciu.

(119)

Prin urmare, Comisia concluzionează că abrogarea măsurilor antidumping asupra importurilor de HCCS din RPC ar conduce, în mod probabil, la o reapariție a prejudiciului.

(120)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă menținerea măsurilor existente împotriva RPC ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblul său. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate în ansamblul lor, printre care cele ale industriei, ale importatorilor și ale utilizatorilor din Uniune.

(121)

Ancheta a constatat că măsurile existente au permis industriei din Uniune să se redreseze în urma dumpingului anterior, să mențină prețurile HCCS peste nivelul de acoperire a costurilor și să-și îmbunătățească performanța financiară. La rândul lor, aceste tendințe pozitive au permis industriei din Uniune să facă față provocărilor create de scăderea continuă a cererii de HCCS prin realizarea de planuri de restructurare pe termen lung, inclusiv închiderea unor fabrici de hârtie și transformarea altora pentru producția de alte tipuri de hârtie.

(122)

Fără presiunea asupra prețului exercitată de importurile care fac obiectul unui dumping din RPC, industria din Uniune va putea să mențină prețurile HCCS peste nivelul de acoperire a costurilor, să genereze veniturile necesare pentru a-și finanța eforturile de restructurare și să se adapteze la provocările create de scăderea continuă a cererii de HCCS.

(123)

Pe această bază, Comisia a concluzionat că menținerea măsurilor antidumping în vigoare ar fi în interesul industriei din Uniune.

(124)

Nu a existat cooperare din partea importatorilor/comercianților. Pe baza faptului că, în cursul perioadei examinate, nu a existat aproape niciun import de HCCS din RPC, Comisia a concluzionat că importurile produsului în cauză nu reprezintă o proporție majoră din activitățile comerciale ale importatorilor/comercianților și că nu au existat indicatori care să sugereze că aceștia ar fi afectați în mod disproporționat în cazul în care măsurile ar fi menținute.

(125)

Niciun utilizator individual nu a cooperat. Comisia a primit o observație scrisă din partea unei asociații din sectorul industriei tipografice (Intergraf), susținută de alte trei asociații (BPIF, Gratkom și Bundesverband Druck und Medien).

(126)

În observația sa, asociația a explicat că industria tipografică din Uniune suferea din cauza înlocuirii mijloacelor de informare în masă pe suport de hârtie cu cele digitale, precum și din cauza importurilor masive de produse tipărite, în special din RPC. Implicația afirmației respective era că măsurile antidumping au subminat competitivitatea imprimeriilor din Uniune, care necesită acces scutit de taxe vamale la hârtie. Singura probă prezentată în legătură cu afirmația privind importurile masive a fost o estimare a importurilor totale de produse tipărite originare din RPC, care includ o mare varietate de produse tipărite care nu sunt imprimate pe HCCS. Pe baza informațiilor disponibile, Comisia nu a putut evalua ce parte din produsele importate din RPC s-a tipărit pe HCCS și ce parte s-a tipărit pe alte tipuri de hârtie.

(127)

Ancheta inițială a constatat că majoritatea produselor tipărite pe HCCS sunt produse „sensibile la factorul timp”, cum ar fi reviste, broșuri, corespondență directă și inserții care sunt mai puțin susceptibile de a fi importate din RPC din cauza timpului necesar pentru transport. Informațiile furnizate de către solicitant în cadrul actualei reexaminări au confirmat că rezultatele anchetei inițiale erau încă valabile.

(128)

În consecință, Comisia a concluzionat că, deși este probabil ca anumite materiale tipărite să fie tipărite pe HCCS în afara Uniunii datorită taxelor antidumping și compensatorii, impactul acestora asupra situației economice a industriei tipografice din Uniune este limitat.

(129)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase legate interesul Uniunii împotriva extinderii actualelor măsuri antidumping asupra importurilor din RPC.

(130)

Toate părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și la considerentele esențiale pe baza cărora s-a intenționat menținerea măsurilor antidumping în vigoare. De asemenea, părților li s-a acordat o perioadă de 11 zile pentru a prezenta observații în urma acestei informări. Doar solicitantul a trimis observații în sprijinul constatărilor Comisiei și propunerea de a menține măsurile antidumping în vigoare.

(131)

Din considerațiile de mai sus rezultă că, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, ar trebui menținute măsurile antidumping aplicabile importurilor de anumite tipuri de hârtie cretată de calitate superioară originară din RPC, impuse prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 451/2011.

(132)

Comitetul instituit prin articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036 nu a emis un aviz,