EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32016D1846

Decizia (UE) 2016/1846 a Comisiei din 4 iulie 2016 privind măsura SA.41187 (2015/C) (ex 2015/NN) pusă în aplicare de Ungaria privind contribuția la asigurările de sănătate din partea întreprinderilor din sectorul tutunului [notificată cu numărul C(2016) 4049] (Text cu relevanță pentru SEE )

C/2016/4049

OJ L 282, 19.10.2016, p. 43–52 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

In force

ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2016/1846/oj

19.10.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 282/43


DECIZIA (UE) 2016/1846 A COMISIEI

din 4 iulie 2016

privind măsura SA.41187 (2015/C) (ex 2015/NN) pusă în aplicare de Ungaria privind contribuția la asigurările de sănătate din partea întreprinderilor din sectorul tutunului

[notificată cu numărul C(2016) 4049]

(Numai textul în limba maghiară este autentic)

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 108 alineatul (2) primul paragraf,

având în vedere Acordul privind Spațiul Economic European, în special articolul 62 alineatul (1) litera (a),

având în vedere că părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile în temeiul dispozițiilor menționate mai sus (1) și având în vedere observațiile acestora,

întrucât:

1.   PROCEDURA

(1)

În luna martie 2015, Comisia a fost informată despre o nouă contribuție la asigurările de sănătate impusă de Ungaria întreprinderilor din sectorul tutunului. Prin scrisoarea din 13 aprilie 2015, Comisia a trimis o cerere de informații Ungariei cu privire la măsura respectivă, prin care a informat, de asemenea, autoritățile ungare că va lua în considerare emiterea unui ordin de suspendare, în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului (2).

(2)

Prin scrisoarea din 12 mai 2015, Ungaria a răspuns la această cerere de informații. Cu toate acestea, Ungaria nu a transmis observații cu privire la posibilitatea emiterii unui ordin de suspendare de către Comisie.

(3)

La 15 iulie 2015, Comisia a informat Ungaria cu privire la decizia de a iniția procedura prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (denumit în continuare „tratatul”) în ceea ce privește contribuția la asigurările de sănătate impusă întreprinderilor din sectorul tutunului (denumită în continuare „decizia de inițiere a procedurii”). De asemenea, în decizia de inițiere a procedurii, Comisia a dispus suspendarea imediată a măsurii în cauză.

(4)

Decizia de inițiere a procedurii a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (3). Prin decizia respectivă, Comisia a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile cu privire la măsura în cauză.

(5)

Comisia a primit observații formulate de două părți interesate. La 20 octombrie 2015, Comisia a transmis aceste observații autorităților ungare, cărora li s-a oferit posibilitatea de a-și exprima o poziție. Ungaria nu a reacționat la observațiile respective.

2.   DESCRIEREA DETALIATĂ A MĂSURII

(6)

La data de 16 decembrie 2014, Parlamentul Ungariei a aprobat Legea nr. XCIV din 2014 privind plata contribuției la asigurările de sănătate pentru anul 2015 de către întreprinderile din sectorul tutunului (denumită în continuare „legea”). Legea dispune aplicarea unui impozit, denumit în continuare „contribuția la asigurările de sănătate”, care este perceput din cifra de afaceri anuală rezultată din producția și comercializarea produselor din tutun în Ungaria și se aplică pe lângă impozitele existente aplicate întreprinderilor din Ungaria, în special impozitul pe profit. La această contribuție sunt supuși antrepozitarii autorizați, importatorii și comercianții de produse din tutun care sunt înregistrați. Scopul declarat al legii este colectarea de fonduri pentru finanțarea sistemului de sănătate, în vederea îmbunătățirii calității serviciilor de sănătate.

(7)

Contribuția la asigurările de sănătate este percepută din cifra de afaceri anuală generată în anul precedent exercițiului financiar ce provine din producția și comercializarea produselor din tutun în Ungaria, cu condiția ca cifra de afaceri rezultată din aceste activități să reprezinte cel puțin 50 % din cifra de afaceri anuală totală realizată de întreprinderea respectivă. Nu se prevede nicio deducere a costurilor, cu excepția costurilor aferente anumitor investiții în cursul exercițiului financiar. Contribuția la asigurările de sănătate are un caracter progresiv. Contribuția aplicabilă depinde de cifra de afaceri anuală a persoanei impozabile, după cum urmează:

pentru partea din cifra de afaceri care nu depășește 30 de miliarde HUF: 0,2 % cu un minim de 30 de milioane HUF;

pentru partea din cifra de afaceri situată între 30 de miliarde HUF și 60 de miliarde HUF: 2,5 %;

pentru partea din cifra de afaceri care depășește 60 de miliarde HUF: 4,5 %.

(8)

În conformitate cu secțiunea 6 punctul (6) din lege, obligația fiscală care rezultă din impozitul pentru contribuția la asigurările de sănătate poate fi redusă cu până la 80 % din cuantumul contribuției de plătit în cazul în care societatea realizează investiții care sunt corespund definiției prevăzute la articolul 3 alineatul (4) punctul 7 din Legea nr. C din 2000 privind contabilitatea (4). Reducerea este egală cu diferența pozitivă dintre 30 % din suma contabilizată ca investiție în anul fiscal și valoarea subvenției primite de la stat sau de la UE și utilizate pentru punerea în aplicare a proiectului de investiții.

(9)

Legea prevede că declarația fiscală trebuie să fie depusă până la 30 iunie 2015, iar contribuția la asigurările de sănătate trebuie plătită în termen de 30 de zile de la acest termen.

(10)

Legea a intrat în vigoare la 1 februarie 2015 și, în versiunea sa inițială, urma să se aplice temporar, până la 31 decembrie 2015. La 24 iunie 2015 a fost publicată în Jurnalul Oficial al Ungariei o modificare a legii, care a conferit caracter permanent acestei contribuții la asigurările de sănătate.

3.   PROCEDURA OFICIALĂ DE INVESTIGARE

3.1.   Temeiul inițierii procedurii oficiale de investigare

(11)

Comisia a inițiat procedura oficială de investigare întrucât a ajuns la concluzia preliminară că structura progresivă a contribuției la asigurările de sănătate (cote și intervale de cifre de afaceri) și dispozițiile privind reducerea obligațiilor fiscale cu condiția efectuării anumitor investiții (denumite împreună în continuare „măsurile contestate”) constituie ajutor de stat ilegal și incompatibil.

(12)

În opinia Comisiei, cotele de impozitare progresive prevăzute de legea în cauză introduc o diferențiere între întreprinderi bazată pe cifra de afaceri a acestora și acordă un avantaj selectiv întreprinderilor cu o cifră de afaceri scăzută, prin urmare întreprinderilor de mici dimensiuni. Comisia nu a fost convinsă că întreprinderile cu o cifră de afaceri mai mare pot să influențeze piața produselor și să genereze efecte negative mai puternice ale fumatului asupra sănătății într-o asemenea măsură încât să se justifice aplicarea unor cote de impozitare progresivă, astfel cum au argumentat autoritățile ungare.

(13)

De asemenea, Comisia a considerat că posibilitatea reducerii obligațiilor fiscale ale contribuabililor cu condiția efectuării de investiții generează un avantaj selectiv pentru întreprinderile care au realizat astfel de investiții. Comisia a mai observat că posibilitatea reducerii obligațiilor fiscale în cazul investițiilor, menită să crească capacitatea de producție și cea comercială a întreprinderii, pare să fie în contradicție cu obiectivul declarat al contribuției la asigurările de sănătate, respectiv crearea de fonduri pentru sistemul de sănătate și îmbunătățirea calității serviciilor de sănătate, dat fiind faptul că fumatul joacă un rol important în dezvoltarea a numeroase boli și contribuie în mod semnificativ la creșterea cheltuielilor în sectorul sanitar.

(14)

Prin urmare, Comisia consideră, cu titlu preliminar, că măsurile contestate par să nu se justifice prin natura sau mecanismul general al sistemului fiscal și că nu sunt compatibile cu piața internă.

3.2.   Observațiile părților interesate

(15)

Comisia a primit observații formulate de două părți interesate, care au salutat decizia de inițiere a procedurii și au fost de acord cu concluziile preliminare ale Comisiei privind evaluarea ajutorului de stat. Cele două părți și-au exprimat preocupările referitoare la posibilele modificări ale legii în cauză sau la orice alte măsuri similare ce ar putea fi adoptate de autoritățile ungare.

(16)

Una dintre părțile interesate a subliniat că reducerea obligațiilor fiscale în cazul anumitor investiții s-ar aplica exclusiv pentru investițiile în Ungaria, întrucât, în conformitate cu reglementările fiscale ungare în materie de accize, pentru ca o întreprindere să fie autorizată să comercializeze sau să fabrice tutun în Ungaria, aceasta trebuie înființată și trebuie să aibă sediul social în Ungaria. Prin urmare, investițiile luate în considerare în sensul legii sunt investițiile realizate în Ungaria fie de întreprinderi ungare deținute de cetățeni unguri, fie de filiale din Ungaria ale unor societăți multinaționale străine.

3.3.   Poziția autorităților ungare

(17)

Autoritățile ungare nu sunt de acord cu constatările Comisiei potrivit cărora măsurile contestate ar constitui ajutor de stat. În esență, acestea susțin că măsurile nu sunt selective. În ceea ce privește caracterul progresiv al cotelor contribuției, autoritățile ungare susțin că, în ceea ce privește sarcina publică, cadrul de referință este reprezentat de baza de impozitare și de cota de impozitare (ce cuprinde un sistem de cote de impozitare progresivă) și că societățile care se găsesc în aceeași stare de fapt sunt cele a căror cifră de afaceri este aceeași. În acest sens, în cadrul sistemului de impozitare progresivă ce aplică tranșe de impozitare, entitățile cu aceeași bază de impozitare estimată sunt supuse aceleiași cote de impozitare, iar cuantumul calculat al impozitului este, de asemenea, identic. Prin urmare, în opinia autorităților ungare, sistemul de impozitare progresivă nu creează o diferențiere, întrucât întreprinderile aflate în aceeași situație de fapt și de drept sunt supuse aceleiași cote de impozitare, sistemul neavând, așadar, un caracter selectiv.

(18)

În ceea ce privește reducerea obligațiilor fiscale în cazul investițiilor, autoritățile ungare argumentează că legea nu face distincție în funcție de tipul sau de valoarea investiției și nu se creează diferențe între operatorii care realizează o investiție. Întreprinderile care fac investiții în cuantum egal se află în aceeași situație de fapt și de drept. Autoritățile subliniază faptul că reducerea nu se aplică exclusiv investițiilor realizate în Ungaria și că, în vederea calculării cotei, poate fi luată în considerare valoarea tuturor investițiilor asumate. Autoritățile din Ungaria menționează, de asemenea, că la calcularea valorii investiției se ia în considerare definiția conceptului de „investiție” și calculul valorii investiției în conformitate cu legea contabilității, care depășește domeniul de aplicare al legii privind contribuția la asigurările de sănătate a întreprinderilor din sectorul tutunului.

3.4.   Reacția Ungariei la observațiile părților interesate

(19)

Ungaria nu a reacționat la observațiile părților interesate, care i-au fost transmise prin scrisoarea din 20 octombrie 2015.

4.   EVALUAREA AJUTORULUI

4.1.   Prezența ajutorului de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE

(20)

În conformitate cu articolul 107 alineatul (1) din tratat, „[cu excepția derogărilor prevăzute de tratate, sunt incompatibile cu piața internă ajutoarele acordate de state sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi sau a producerii anumitor bunuri, în măsura în care acestea afectează schimburile comerciale dintre statele membre]”.

(21)

Prin urmare, pentru ca o măsură să fie considerată ajutor de stat în sensul acestei prevederi, trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții: (i) măsura trebuie să fie imputabilă statului sau finanțată prin intermediul resurselor de stat; (ii) măsura trebuie să confere un avantaj beneficiarului; (iii) acest avantaj trebuie să fie selectiv; și (iv) măsura trebuie să denatureze sau să constituie o amenințare de denaturare a concurenței și să afecteze schimburile comerciale dintre statele membre.

4.1.1.   Resurse de stat și imputabilitatea statului

(22)

Pentru a constitui ajutor de stat, o măsură trebuie să fie finanțată din resurse de stat și să fie imputabilă unui stat membru.

(23)

Dat fiind că măsurile contestate au la bază o lege promulgată de Parlamentul Ungariei, acestea sunt în mod evident imputabile statului ungar.

(24)

În ceea ce privește finanțarea măsurii prin intermediul resurselor de stat, în cazul în care rezultatul unei măsuri este renunțarea de către stat la venituri pe care, altfel, în condiții normale, ar trebui să le încaseze de la o întreprindere, această condiție este, de asemenea, îndeplinită (5). În cazul de față, statul ungar renunță la resurse pe care în mod contrar ar trebui să le colecteze de la întreprinderile cu un nivel mai scăzut al cifrei de afaceri (așadar, întreprinderile mai mici), în cazul în care acestea ar fi fost supuse acelorași contribuții la asigurările de sănătate ca și întreprinderile cu un nivel mai ridicat al cifrei de afaceri (cu alte cuvinte, întreprinderile mai mari).

4.1.2.   Avantajul

(25)

Conform jurisprudenței instanțelor europene, noțiunea de „ajutor” include nu numai prestațiile pozitive, ci și măsurile care, sub diverse forme, reduc taxele incluse în mod normal în bugetul unei întreprinderi (6). Avantajul poate fi acordat prin diferite tipuri de reducere a sarcinii fiscale a întreprinderii și, în special, printr-o reducere a ratei de impozitare aplicabile, a bazei de impozitare sau a cuantumului impozitului datorat (7). Cu toate că o măsură de reducere a impozitului nu implică un transfer pozitiv de resurse de la stat, aceasta ar crea un avantaj în virtutea faptului că pune întreprinderile cărora li se aplică într-o situație financiară mai favorabilă decât a celorlalți contribuabili și conduce la o pierdere de venituri pentru stat (8).

(26)

Legea în cauză stabilește cote progresive de impozitare care se aplică cifrei de afaceri anuale obținute din producția și comercializarea produselor din tutun în Ungaria, în funcție de intervalele în care se situează cifra de afaceri a unei întreprinderi. Caracterul progresiv al acestor cote de impozitare are ca efect faptul că procentul taxei încasate în raport cu cifra de afaceri a întreprinderii crește progresiv în funcție de intervalele în care se încadrează cifra de afaceri a unei întreprinderi. Acest lucru are drept rezultat faptul că întreprinderile cu o cifră de afaceri scăzută (întreprinderile mai mici) sunt impozitate la o cotă medie substanțial mai mică decât întreprinderile cu o cifră de afaceri mare (întreprinderile mai mari). Aplicarea unui impozit considerabil mai redus diminuează costurile pe care trebuie să le suporte întreprinderile cu o cifră de afaceri scăzută, în comparație cu întreprinderile cu o cifră de afaceri mare, ceea ce, prin urmare, constituie un avantaj în favoarea întreprinderilor mai mici față de întreprinderile mai mari în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat.

(27)

În mod similar, posibilitatea de a reduce obligațiile fiscale ale unei întreprinderi, în temeiul legii în cauză, cu până la 80 % în cazul investițiilor efectuate în anul fiscal, constituie un avantaj în favoarea întreprinderilor care au realizat astfel de investiții, deoarece le reduce baza de impozitare și, deci, sarcina fiscală în comparație cu alte întreprinderi care nu pot beneficia de această reducere.

4.1.3.   Selectivitate

(28)

O măsură este selectivă atunci când favorizează anumite întreprinderi sau producerea anumitor bunuri în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat. Pentru schemele fiscale, Curtea de Justiție a stabilit că selectivitatea măsurii ar trebui, în principiu, să fie evaluată prin intermediul unei analize în trei etape (9). În primul rând, este identificat un regim fiscal comun sau normal aplicabil în statul membru: „sistemul de referință”. În al doilea rând, trebuie să se stabilească dacă o anumită măsură constituie o derogare de la sistemul respectiv în măsura în care face distincție între operatorii economici care, prin prisma obiectivelor inerente sistemului, se află într-o situație de fapt și de drept comparabilă. În cazul în care măsura în cauză nu constituie o derogare de la sistemul de referință, ea nu este selectivă. În cazul în care măsura este selectivă (fiind, prin urmare, selectivă prima facie), trebuie să se stabilească, în cea de a treia etapă a analizei, dacă măsura de derogare este justificată de natura sau de regimul general al sistemului fiscal de referință (10). În cazul în care o măsură selectivă prima facie se justifică prin natura sau regimul general al sistemului, aceasta nu va fi considerată selectivă și, prin urmare, nu intră în sfera de aplicare a articolului 107 alineatul (1) din tratat.

4.1.3.1.   Sistemul de referință

(29)

În speță, sistemul de referință reprezintă aplicarea unei contribuții speciale la asigurările de sănătate pentru întreprinderi în raport cu cifra de afaceri pe care o obțin din producția și comercializarea produselor din tutun în Ungaria. Comisia nu consideră că structura progresivă a contribuției la asigurările de sănătate poate să facă parte din sistemul de referință respectiv.

(30)

După cum a statuat Curtea de Justiție (11), nu este întotdeauna suficient ca analiza selectivității să se limiteze la stabilirea faptului că o măsură constituie o derogare de la sistemul de referință, astfel cum este definit acesta de către statul membru. Este necesar, de asemenea, să se evalueze dacă limitele sistemului respectiv au fost concepute de statul membru în mod coerent sau, dimpotrivă, într-un mod clar arbitrar sau părtinitor, pentru a favoriza anumite întreprinderi în raport cu altele. În caz contrar, în loc să stabilească normele generale aplicabile tuturor întreprinderilor, de la care se face o derogare pentru anumite întreprinderi, statul membru ar putea obține același rezultat, eludând normele în materie de ajutor de stat, prin ajustarea și combinarea normelor sale astfel încât însăși aplicarea acestora să conducă la o sarcină fiscală diferită pentru întreprinderi diferite (12). Este deosebit de important să se reamintească, în acest sens, că Curtea de Justiție a susținut în mod constant că articolul 107 alineatul (1) din tratat nu face distincție între măsurile de intervenție a statului în ceea ce privește cauzele sau obiectivele acestora, ci le definește în funcție de efectele lor, așadar, independent de tehnicile utilizate (13).

(31)

Întrucât aplicarea unei cote unice de impozitare percepute pentru cifra de afaceri anuală obținută din producția și comercializarea produselor din tutun în Ungaria constituie un mijloc adecvat de colectare a fondurilor destinate finanțării sistemului de sănătate, structura de impozitare progresivă introdusă de legea în cauză pare concepută în mod intenționat de Ungaria pentru a favoriza anumite întreprinderi în detrimentul altora. În conformitate cu structura de impozitare progresivă introdusă în temeiul legii în cauză, întreprinderile vizate de impozit sunt supuse unor cote de impozitare diferite care cresc progresiv până la nivelul de 4,5 %, în funcție de intervalele în care se înscrie cifra lor de afaceri. Prin urmare, o altă cotă medie de impozitare se aplică întreprinderilor care fac obiectul contribuției pentru asigurările de sănătate, în funcție de nivelul cifrei de afaceri a acestora (dacă acesta depășește pragurile stabilite prin legea în cauză).

(32)

Dat fiind că fiecare societate este impozitată la o cotă diferită, Comisia nu poate identifica o rată de referință unică în ceea ce privește contribuția la asigurările de sănătate. De asemenea, Ungaria nu a prezentat nicio cotă specifică drept cotă de referință sau cotă „normală” și, pe de altă parte, nu a explicat de ce o cotă mai mare ar fi justificată de circumstanțe excepționale pentru întreprinderile cu o cifră de afaceri mai mare și nici motivul pentru care întreprinderilor cu un nivel scăzut al cifrei de afaceri ar trebui să li se aplice cote mai mici.

(33)

Structura progresivă introdusă de lege are, deci, ca efect faptul că întreprinderile achită niveluri diferite de impozitare (exprimate ca procent din cifra de afaceri anuală globală a acestora), în funcție de dimensiune, întrucât valoarea cifrei de afaceri realizate de o întreprindere se corelează într-o oarecare măsură cu mărimea acestei întreprinderi. Cu toate acestea, obiectivul declarat al contribuției la sistemul de sănătate este colectarea de fonduri pentru sistemul de sănătate și creșterea calității serviciilor de sănătate din Ungaria, ținând cont de faptul că fumatul joacă un rol important în dezvoltarea a numeroase boli și contribuie în mod semnificativ la creșterea cheltuielilor de sănătate. Comisia consideră că structura progresivă a contribuției la asigurările de sănătate nu reflectă relația dintre generarea de efecte negative asupra sănătății de către comercianții și producătorii de produse din tutun și cifra lor de afaceri.

(34)

Prin prisma acestui obiectiv, Comisia consideră că toți operatorii care fac obiectul acestei contribuții se află într-o situație de fapt și de drept comparabilă, indiferent de cifra lor de afaceri, iar Ungaria nu a prezentat o justificare convingătoare pentru a face diferența între aceste tipuri de întreprinderi în contextul perceperii contribuției la asigurările de sănătate. În această privință, Comisia face trimitere la considerentele 42-48 de mai jos. Prin urmare, Ungaria a conceput în mod intenționat contribuția la asigurările de sănătate în așa fel încât să favorizeze în mod arbitrar anumite întreprinderi, respectiv pe cele cu un nivel mai scăzut al cifrei de afaceri (așadar, întreprinderile mai mici), și să dezavantajeze altele, și anume întreprinderile mari (14).

(35)

Conceptul sistemului de referință este, prin urmare, selectiv, într-un mod care nu se justifică prin prisma obiectivului contribuției la asigurările de sănătate, acela de a colecta fonduri pentru sistemului de sănătate din Ungaria. În consecință, sistemul de referință corespunzător în prezenta cauză este impunerea unei contribuții la asigurările de sănătate pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în Ungaria pe baza cifrei de afaceri, fără ca acest sistem să includă o structură de impozitare progresivă.

4.1.3.2.   Derogarea de la sistemul de referință

(36)

În a doua etapă, este necesar să se stabilească dacă măsura constituie o derogare de la sistemul de referință în favoarea anumitor întreprinderi care se află într-o situație de fapt și de drept similară, având în vedere obiectivul intrinsec al sistemului de referință.

(37)

Astfel cum se explică la considerentul 31, obiectivul intrinsec al contribuției la asigurările de sănătate constă în finanțarea sistemului de sănătate și în creșterea calității serviciilor de asistență medicală în Ungaria. Astfel cum se explică la considerentul 34, toți operatorii care intervin în producția și comercializarea produselor din tutun ar trebui considerați ca aflându-se într-o situație de fapt și de drept comparabilă în raport cu obiectivul menționat, indiferent de dimensiune și de nivelul cifrei de afaceri.

(38)

Prin urmare, caracterul progresiv al structurii contribuției la asigurările de sănătate creează o diferențiere între întreprinderile care își desfășoară activitatea de producție și comercializare de produse din tutun în Ungaria, în funcție de dimensiune.

(39)

Într-adevăr, dat fiind caracterul progresiv al cotelor stabilite de legea în cauză, întreprinderile a căror cifră de afaceri se înscrie în intervale mai reduse fac obiectul unor impozite considerabil mai mici decât întreprinderile a căror cifră de afaceri se înscrie în intervale mai mari. Acest lucru are drept rezultat faptul că întreprinderile cu o cifră de afaceri scăzută fac obiectul unor cote de impozitare marginale considerabil mai mici, precum și al unui nivel considerabil mai scăzut al ratelor de impozitare medie în comparație cu alte întreprinderi cu o cifră de afaceri ridicată, fiind, prin urmare, impozitate mult mai puțin pentru desfășurarea acelorași activități. Prin urmare, Comisia consideră că structura cotei progresive introduse de legea în cauză reprezintă o derogare de la sistemul de referință care constă în impunerea unei contribuții la asigurările de sănătate pentru toți operatorii implicați în producția și comercializarea produselor din tutun în Ungaria, în favoarea întreprinderilor cu o cifră de afaceri mai scăzută.

(40)

În mod similar, posibilitatea de a reduce obligațiile fiscale ale unei întreprinderi în temeiul legii cu până la 80 % în cazul investițiilor stabilește o diferențiere între întreprinderile care au realizat investiții și cele care nu au făcut acest lucru. Cu toate acestea, având în vedere obiectivul intrinsec al contribuției la asigurările de sănătate identificat mai sus, întreprinderile care au realizat investiții și cele care nu au făcut acest lucru se află într-o situație de fapt și de drept comparabilă, deoarece investițiile unei întreprinderi nu contribuie cu nimic la reducerea externalităților negative cauzate de fumat. Dimpotrivă, posibilitatea reducerii obligațiilor fiscale ale unei întreprinderi în cazul investițiilor, menită să crească capacitatea de producție și cea comercială a întreprinderii, pare să fie în contradicție cu obiectivul intrinsec al contribuției la asigurările de sănătate. Prin urmare, Comisia consideră că dispozițiile legii în cauză, care stabilesc reducerea obligațiilor fiscale în cazul investițiilor, introduc o diferențiere între întreprinderi care se află într-o situație de fapt și de drept comparabilă din perspectiva obiectivului intrinsec al contribuției la asigurările de sănătate, instituind astfel o derogare de la sistemul de referință.

(41)

Prin urmare, Comisia consideră că măsurile sunt selective prima facie.

4.1.3.3.   Justificare

(42)

O măsură care constituie o derogare de la sistemul de referință nu este selectivă dacă se justifică prin natura sau regimul general al sistemului respectiv. Acest lucru este valabil în cazul în care ea rezultă din mecanismele inerente necesare pentru funcționarea și eficacitatea sistemului (15). Statului membru îi revine sarcina de a furniza o astfel de justificare. În acest scop, obiectivele de politică externă, cum ar fi obiectivele de politică regională, de mediu sau industrială, nu pot fi invocate de statele membre pentru a justifica tratamentul diferențiat acordat întreprinderilor în cadrul unui anumit regim.

(43)

Potrivit autorităților ungare, contribuția la asigurările de sănătate este impusă fabricării și comercializării de produse care reprezintă un risc pentru sănătate și nu este asociată profitului operatorilor economici, însă cota acestei contribuții depinde de capacitatea entităților impozabile. În opinia autorităților ungare, capacitatea de plată și gradul de risc generat de întreprinderi se reflectă în cota lor de piață și în poziția de lideri ai pieței, așadar în rolul lor de a orienta nivelul prețurilor mai curând decât în rentabilitatea lor. Profitul, ca bază de contribuție, constituie factorul cel mai puțin adecvat pentru exprimarea daunelor aduse sănătății care sunt provocate, prin activitatea lor, de cei care fac obiectul acestei contribuții. În plus, în comparație cu întreprinderile cu o cifră de afaceri scăzută, întreprinderile cu o cifră de afaceri mai mare și cu o cotă mai mare de piață sunt mult mai în măsură să influențeze piața unui produs decât diferența dintre cifrele lor de afaceri. Prin urmare, având în vedere obiectivul contribuției, acest fapt presupune că un operator economic care obține o cifră de afaceri mai mare pe piața produselor din tutun va genera, de asemenea, efecte negative ale fumatului asupra sănătății într-o pondere exponențial mai mare.

(44)

În speță, având în vedere creșterea relativă considerabilă a cotei de impozitare progresivă, Comisia consideră că, pentru impozitarea cifrei de afaceri, capacitatea de plată nu poate servi drept un principiu director. Spre deosebire de impozitele bazate pe profit (16), un impozit bazat pe cifra de afaceri nu ia în considerare costurile suportate pentru generarea acelei cifre de afaceri. Prin urmare, în lipsa unor dovezi specifice care să probeze contrariul, pare îndoielnic faptul că simpla valoare a cifrei de afaceri generate ca atare, indiferent de costurile suportate, reflectă capacitatea de plată a întreprinderii. În plus, Comisia nu are convingerea că, în comparație cu întreprinderile cu o cifră de afaceri scăzută, cele cu o cifră de afaceri mai mare sunt în măsură să influențeze piața produselor și să genereze în mod automat efecte negative mai puternice ale fumatului, la un asemenea nivel încât să se justifice aplicarea cotelor de impozitare progresivă în raport cu cifra de afaceri, astfel cum s-a stabilit prin legea respectivă.

(45)

În orice caz, Comisia consideră că, inclusiv în cazul în care capacitatea de plată și efectele negative asupra sănătății ar putea fi considerate principii inerente contribuției la asigurările de sănătate bazate pe cifra de afaceri, acest lucru ar putea justifica doar o rată de impozitare liniară, cu excepția cazului în care se demonstrează o sporire progresivă a capacității de plată și a efectelor negative asupra sănătății, odată cu creșterea cifrei de afaceri. Comisia consideră că impozitarea progresivă aplicată cifrei de afaceri nu poate fi justificată decât în cazul în care obiectivul specific urmărit prin impozitare necesită în mod real cote progresive, de exemplu, dacă se dovedește că externalitățile generate de o activitate pe care taxa ar trebui să o amelioreze cresc, de asemenea, în mod progresiv. Tiparul de creștere progresivă ar trebui, și el, justificat. În special, ar trebui să fie explicate motivele pentru care o cifră de afaceri de peste 60 de miliarde HUF produce un efect de 22 de ori mai mare asupra sănătății decât cel al unei cifre de afaceri de sub 30 de miliarde HUF. Ungaria nu a transmis nicio justificare în acest sens.

(46)

Comisia nu este convinsă că efectele nocive asupra sănătății, generate de producerea și comercializarea produselor din tutun, vor crește progresiv și corelat cu cifra de afaceri generată și în conformitate cu creșterile cotei de impozitare aplicabile în temeiul măsurii. De asemenea, condiția potrivit căreia cifra de afaceri realizată din activitățile de producere și comerț cu produse din tutun trebuie să reprezinte cel puțin 50 % din cifra de afaceri totală anuală realizată de întreprinderea care face obiectul contribuției la asigurările de sănătate pare a fi în contradicție cu justificarea impozitării progresive bazate pe efectele produselor din tutun asupra sănătății. Date fiind obiectivele contribuției, această cerință ar însemna că produsele din tutun comercializate de societățile pentru care activitățile de producere și comerț cu produse din tutun generează mai puțin de 50 % din cifra lor de afaceri nu au efecte negative asupra sănătății, spre deosebire de produsele comercializate de societățile în a căror cifră de afaceri se regăsește o pondere mai mare a veniturilor din astfel de produse. Prin urmare, această cerință pare să fie contrară obiectivului declarat al măsurii.

(47)

În ceea ce privește reducerea obligațiilor fiscale în cazul investițiilor, aceasta nu poate fi justificată prin natura și regimul general al sistemului fiscal. Comisia consideră că posibilitatea de a reduce obligațiile fiscale cu până la 80 % în cazul investițiilor nu este conformă cu obiectivul intrinsec al contribuției la asigurările de sănătate. Obiectivul acesteia este de a crea fonduri pentru sistemul de sănătate și de a îmbunătăți calitatea serviciilor de sănătate, dat fiind faptul că fumatul joacă un rol important în dezvoltarea a numeroase boli și contribuie în mod semnificativ la creșterea cheltuielilor de sănătate. Prin urmare, Comisia consideră că posibilitatea reducerii obligațiilor fiscale în cazul investițiilor, menită să crească capacitatea de producție și cea comercială ale întreprinderii, contravine acestui obiectiv, întrucât, astfel cum s-a afirmat deja în considerentul 40, aceste investiții mai degrabă ar spori capacitatea de producție și cea comercială ale întreprinderii și, în consecință, externalitățile negative pe care contribuția la asigurările de sănătate își propune să le abordeze. În plus, o contribuție care are la bază impozitarea cifrei de afaceri ar trebui să nu ia în considerare eventualele costuri.

(48)

În consecință, Comisia nu consideră că măsurile sunt justificate prin natura și regimul general al sistemului fiscal. Prin urmare, ar trebui să se considere că măsurile oferă un avantaj selectiv întreprinderilor din sectorul tutunului cu un nivel mai scăzut al cifrei de afaceri (așadar, întreprinderile mai mici) și întreprinderilor care au realizat investiții eligibile pentru reducerea obligațiilor lor fiscale în temeiul legii privind contribuția la asigurările de sănătate.

4.1.4.   Denaturarea concurenței și efectele asupra schimburilor comerciale din interiorul Uniunii

(49)

În conformitate cu articolul 107 alineatul (1) din tratat, pentru ca o măsură să fie considerată ajutor de stat, ea trebuie să denatureze sau să amenințe să denatureze concurența și să aibă un efect asupra schimburilor comerciale din interiorul Uniunii. Măsurile se aplică tuturor întreprinderilor care generează cifra de afaceri din producerea și comercializarea de produse din tutun în Ungaria. Sectorul tutunului din Ungaria este deschis concurenței și caracterizat prin prezența operatorilor din alte state membre, precum și a operatorilor internaționali, astfel încât orice ajutor în favoarea anumitor operatori din industrie este susceptibil să afecteze schimburile comerciale în interiorul Uniunii. Atât timp cât măsurile scutesc întreprinderile cu niveluri mai scăzute ale cifrei de afaceri și întreprinderile care realizează investiții eligibile pentru reducerea obligațiilor fiscale pe care, în caz contrar, ar fi fost obligate să le achite în cazul în care ar fi făcut obiectul aceleiași contribuții la asigurările de sănătate ca și întreprinderile cu un nivel ridicat al cifrei de afaceri, precum și întreprinderile care nu realizează investiții, ajutorul acordat în temeiul măsurilor respective constituie ajutor pentru funcționare, deoarece scutește întreprinderile în cauză de la plata unei taxe pe care, în mod normal, ar fi trebuit să o suporte în activitățile lor zilnice-de gestionare sau în activitățile lor obișnuite. Curtea de Justiție a susținut în mod constant faptul că ajutoarele de exploatare denaturează concurența (17), astfel încât orice ajutor acordat acestor întreprinderi ar trebui considerat că denaturează sau amenință să denatureze concurența prin consolidarea poziției financiare a acestora pe piața tutunului din Ungaria. În consecință, măsurile denaturează sau amenință să denatureze concurența și să aibă un efect asupra schimburilor comerciale din interiorul Uniunii.

4.1.5.   Concluzie

(50)

Având în vedere că sunt întrunite toate condițiile prevăzute la articolul 107 alineatul (1) din tratat, Comisia consideră că contribuția la asigurările de sănătate percepută întreprinderilor din sectorul tutunului, care stabilește o structură de impozitare progresivă pentru întreprinderile din sectorul tutunului și reducerea obligațiilor fiscale cu condiția realizării anumitor investiții, constituie un ajutor de stat în sensul dispoziției din tratat.

4.2.   Compatibilitatea ajutorului cu piața internă

(51)

Ajutorul de stat trebuie să fie considerat compatibil cu piața internă în cazul în care acesta se încadrează în oricare dintre categoriile enumerate la articolul 107 alineatul (2) din tratat (18) și poate fi considerat compatibil cu piața internă în cazul în care Comisia constată că se încadrează în oricare dintre categoriile enumerate la articolul 107 alineatul (3) din tratat (19). Cu toate acestea, statului membru care acordă ajutorul îi revine sarcina de a dovedi că ajutorul de stat pe care îl acordă este compatibil cu piața internă, în conformitate cu articolul 107 alineatul (2) sau cu articolul 107 alineatul (3) din tratat (20).

(52)

Comisia constată că autoritățile ungare nu au prezentat argumente care să explice de ce măsurile sunt compatibile cu piața internă și că Ungaria nu a prezentat observații pe marginea îndoielilor exprimate în decizia de inițiere a procedurii în ceea ce privește compatibilitatea măsurilor. Comisia consideră că nu se aplică niciuna dintre excepțiile prevăzute de dispozițiile tratatului, menționate anterior, întrucât măsurile nu par să încerce să îndeplinească niciunul dintre obiectivele enumerate în dispozițiile vizate. În consecință, măsurile nu pot fi declarate compatibile cu piața internă.

4.3.   Recuperarea ajutorului

(53)

Plata contribuției la asigurările de sănătate de către întreprinderile din sectorul tutunului nu a fost niciodată notificată sau declarată compatibilă cu piața internă de către Comisie. Având în vedere că structura progresivă a contribuției la asigurările de sănătate și prevederile privind reducerea obligației fiscale cu condiția realizării unor anumite investiții constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat și „ajutor nou” în sensul articolului 1 litera (c) din Regulamentul (UE) 2015/1589 al Consiliului (21) și au fost puse în aplicare prin încălcarea obligației de statu quo prevăzute la articolul 108 alineatul (3) din tratat, aceste măsuri constituie, de asemenea, ajutor ilegal în sensul articolului 1 litera (f) din Regulamentul (UE) 2015/1589.

(54)

Ca o consecința a constatării faptului că măsurile constituie ajutor de stat ilegal și incompatibil, ajutorul trebuie recuperat de la beneficiari în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) 2015/1589.

(55)

Cu toate acestea, ca urmare a unui ordin de suspendare emis de Comisie în decizia de inițiere a procedurii, Ungaria a confirmat suspendarea punerii în aplicare a contribuției la asigurările de sănătate de către întreprinderile din sectorul tutunului.

(56)

Prin urmare, nu a fost acordat efectiv niciun ajutor de stat în temeiul măsurilor. Din acest motiv, recuperarea nu este necesară.

5.   CONCLUZIE

(57)

Comisia constată că contribuția la asigurările de sănătate percepută întreprinderilor din sectorul tutunului, care stabilește o structură de impozitare progresivă pentru întreprinderile menționate, precum și reducerea obligațiilor fiscale cu condiția efectuării anumitor investiții constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat și că Ungaria a pus în aplicare în mod ilegal ajutorul în cauză, încălcând articolul 108 alineatul (3) din tratat.

(58)

Prezenta decizie nu aduce atingere eventualelor investigații referitoare la conformitatea măsurilor cu libertățile fundamentale prevăzute în tratat, în special libertatea de stabilire, astfel cum este garantată de articolul 49 din tratat,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Structura cotelor de impozitare progresivă pentru întreprinderile din sectorul tutunului și dispozițiile privind reducerea obligațiilor fiscale cu condiția efectuării anumitor investiții, introduse de Ungaria prin Legea nr. XCIV din 2014 privind plata contribuției la asigurările de sănătate de către întreprinderile din sectorul tutunului constituie ajutor de stat care este incompatibil cu piața internă în sensul articolului 107 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, fiind puse în aplicare în mod ilegal de către Ungaria, cu încălcarea articolului 108 alineatul (3) din tratat.

Articolul 2

Ajutoarele individuale acordate în cadrul mecanismului menționat la articolul 1 nu constituie ajutor dacă, la momentul acordării, ele îndeplinesc condițiile prevăzute de un regulament adoptat în conformitate cu articolul 2 din Regulamentele (CE) nr. 994/98 (22) sau (UE) 2015/1588 (23) ale Consiliului, în funcție de regulamentul aplicabil la momentul acordării ajutorului.

Articolul 3

Ajutoarele individuale acordate în cadrul mecanismului menționat la articolul 1 care, la momentul acordării, îndeplinesc condițiile prevăzute de un regulament adoptat în temeiul articolului 1 din Regulamentul (CE) nr. 994/98, abrogat și înlocuit prin Regulamentul (UE) 2015/1588 sau prin orice altă schemă de ajutoare aprobată, sunt compatibile cu piața internă, până la intensitățile maxime ale ajutorului aplicabile tipului de ajutor respectiv.

Articolul 4

Ungaria anulează toate plățile restante din ajutorul acordat în cadrul mecanismului menționat la articolul 1, începând cu data adoptării prezentei decizii.

Articolul 5

Ungaria se asigură că prezenta decizie este pusă în aplicare în termen de patru luni de la data notificării prezentei decizii.

Articolul 6

(1)   În termen de două luni de la notificarea prezentei decizii, Ungaria trebuie să prezinte o descriere detaliată a măsurilor deja adoptate și a celor planificate în vederea respectării prezentei decizii.

(2)   Ungaria informează Comisia cu privire la evoluția măsurilor adoptate la nivel național în vederea punerii în aplicare a prezentei decizii. Ungaria transmite imediat, la solicitarea Comisiei, informațiile referitoare la măsurile adoptate deja și a celor planificate în vederea respectării prezentei decizii.

Articolul 7

Prezenta decizie se adresează Ungariei.

Adoptată la Bruxelles, 4 iulie 2016.

Pentru Comisie

Margrethe VESTAGER

Membru al Comisiei


(1)  JO C 277, 21.8.2015, p. 24.

(2)  Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (JO L 83, 27.3.1999, p. 1).

(3)  Conform notei de subsol 1.

(4)  În conformitate cu această lege, prin „investiție” se înțelege inclusiv achiziționarea sau crearea de active corporale, producția de active corporale de către propria întreprindere, activitatea desfășurată în vederea instalării sau a utilizării activelor corporale achiziționate în conformitate cu scopul propus până la instalare sau până la prima utilizare normală (transport, vămuire, activități de intermediere, lucrări de fundații, instalare și orice activitate legată de achiziționarea de active corporale, inclusiv proiectarea, pregătirea, dispunerea, obținerea de împrumuturi și contractarea de asigurări); investițiile includ, de asemenea, activități care au ca efect reclasificarea unui activ corporal existent, schimbarea scopului său, conversia sau creșterea directă a duratei sale de viață utilă sau a capacității sale, împreună cu celelalte activități enumerate mai sus și legate de această activitate.

(5)  Cauza C-83/98 P, Franța/Ladbroke Racing Ltd și Comisia, EU:C:2000:248, punctele 48-51. În același mod, o măsură prin care se acordă anumitor întreprinderi o reducere a impozitelor sau o amânare la plata impozitului datorat în mod normal poate constitui ajutor de stat; a se vedea cauzele conexate C-78/08-C-80/08, Paint Graphos și alții, punctul 46.

(6)  Cauza C-143/99, Adria-Wien Pipeline, EU:C:2001:598, punctul 38.

(7)  A se vedea cauza C-66/02, Italia/Comisia, EU:C:2005:768, punctul 78; cauza C-222/04, Cassa di Risparmio di Firenze și alții, EU:C:2006:8, punctul 132; cauza C-522/13, Ministerio de Defensa și Navantia, EU:C:2014:2262, punctele 21-31. A se vedea, de asemenea, punctul 9 din Comunicarea Comisiei privind aplicarea normelor privind ajutorul de stat în cazul măsurilor referitoare la impozitarea directă a activităților economice (JO C 384, 10.12.1998, p. 3).

(8)  Cauzele conexate C-393/04 și C-41/05, Air Liquide Industries Belgium, EU:C:2006:403 și EU:C:2006:216, punctul 30, și cauza C-387/92, Banco Exterior de España, EU:C:1994:100, punctul 14.

(9)  A se vedea, de exemplu, cauza C-279/08 P, Comisia/Țările de Jos (NOx), EU:C:2011:551; cauza C-143/99, Adria-Wien Pipeline, EU:C:2001:598, cauzele conexate C-78/08-C-80/08, Paint Graphos și alții, EU:C:2011:550, cauza C-308/01, GIL Insurance, EU:C:2004:252.

(10)  Comunicarea Comisiei privind aplicarea normelor privind ajutorul de stat în cazul măsurilor referitoare la impozitarea directă a activităților economice.

(11)  Cauzele conexate C-106/09 P-C-107/09 P Comisia și Spania/Guvernul din Gibraltar și Regatul Unit, EU:C:2011:732.

(12)  Ibidem, punctul 92.

(13)  Cauza C-487/06 P, British Aggregates/Comisia, EU:C:2008:757, punctele 85 și 89 și jurisprudența citată, și cauza C-279/08 P, Comisia/Țările de Jos (NOx), EU:C:2011:551, punctul 51.

(14)  Cauzele conexate C-106/09 P-C-107/09 P, Comisia și Spania/Guvernul din Gibraltar și Regatul Unit, EU:C:2011:732. A se vedea de asemenea, prin analogie, cauza C-385/12, Hervis Sport- és Divatkereskedelmi Kft., EU:C:2014:47, în care Curtea de Justiție a statuat: „Articolele 49 TFUE și 54 TFUE trebuie interpretate în sensul că se opun unei legislații a unui stat membru privind un impozit pe cifra de afaceri a comerțului cu amănuntul în magazine care obligă persoanele impozabile care sunt, în cadrul unui grup de societăți, «întreprinderi afiliate» în sensul acestei legislații să adune cifrele lor de afaceri în vederea aplicării unei cote în trepte intens progresive, iar apoi să repartizeze între ele, proporțional cu cifrele lor de afaceri reale, cuantumul impozitului astfel obținut, atunci când – ceea ce este de competența instanței de trimitere să verifice – persoanele impozabile care aparțin unui grup de societăți și care se încadrează în cea mai înaltă treaptă a impozitului special sunt «afiliate», în cea mai mare parte a cazurilor, unor societăți care au sediul în alt stat membru.”

(15)  A se vedea, de exemplu, cauzele conexate C-78/08-C-80/08, Paint Graphos și alții, EU:C:2011:550, punctul 69.

(16)  A se vedea Comunicarea Comisiei privind aplicarea normelor privind ajutorul de stat în cazul măsurilor referitoare la impozitarea directă a activităților economice, punctul 24. Declarația cu privire la scopul de redistribuire care poate justifica o rată de impozitare progresivă este realizată în mod explicit doar în ceea ce privește impozitul pe profit sau venit (venitul net), nu în ceea ce privește impozitele pe cifra de afaceri.

(17)  Cauza C-172/03 Heiser, EU:C:2005:130, punctul 55. A se vedea de asemenea Hotărârea C-494/06 P, Comisia/Italia și Wam, Rep., EU:C:2009:272, punctul 54 și jurisprudența citată), precum și C-271/13 P, Rousse Industry/Comisia, EU:C:2014:175, punctul 44. Cauzele conexate C-71/09 P, C-73/09 P-C-76/09 P ComitatoVenezia vuole vivereși alții/Comisia, EU:C:2011:368, punctul 136. A se vedea, de asemenea, cauza C-156/98, Germania/Comisia, EU:C:2000:467, punctul 30 și jurisprudența citată.

(18)  Excepțiile prevăzute la articolul 107 alineatul (2) vizează: (a) ajutoarele cu caracter social acordate consumatorilor individuali; (b) ajutoarele destinate reparării pagubelor provocate de calamități naturale sau de alte evenimente extraordinare; (c) ajutoarele acordate economiei anumitor regiuni ale Republicii Federale Germania afectate de divizarea Germaniei.

(19)  Excepțiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) vizează: (a) ajutoarele destinate să favorizeze dezvoltarea economică a regiunilor; (b) ajutoarele destinate să promoveze realizarea unui proiect important de interes european comun sau să remedieze perturbări grave ale economiei unui stat membru; (c) ajutoarele destinate să faciliteze dezvoltarea anumitor activități sau a anumitor regiuni economice; (d) ajutoarele destinate să promoveze cultura și conservarea patrimoniului; (e) ajutoare stabilite prin decizie a Consiliului.

(20)  Cauza T-68/03, Olympiaki Aeroporia Ypiresies/Comisia, EU:T:2007:253, punctul 34.

(21)  Regulamentul (UE) 2015/1589 al Consiliului din 13 iulie 2015 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (JO L 248, 24.9.2015, p. 9).

(22)  Regulamentul (CE) nr. 994/98 al Consiliului din 7 mai 1998 de aplicare a articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene anumitor categorii de ajutoare de stat orizontale (JO L 142, 14.5.1998, p. 1).

(23)  Regulamentul (UE) 2015/1588 al Consiliului din 13 iulie 2015 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene anumitor categorii de ajutoare de stat orizontale (JO L 248, 24.9.2015, p. 1).


Top