EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32014R0717

Regulamentul (UE) nr. 717/2014 al Comisiei din 27 iunie 2014 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis în sectorul pescuitului și acvaculturii

OJ L 190, 28.6.2014, p. 45–54 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

In force

ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2014/717/oj

28.6.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 190/45


REGULAMENTUL (UE) NR. 717/2014 AL COMISIEI

din 27 iunie 2014

privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis în sectorul pescuitului și acvaculturii

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 108 alineatul (4),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 994/98 al Consiliului din 7 mai 1998 de aplicare a articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene anumitor categorii de ajutoare de stat orizontale (1),

după publicarea unui proiect al prezentului regulament (2),

după consultarea Comitetului consultativ privind ajutoarele de stat,

întrucât:

(1)

Finanțarea de stat care îndeplinește criteriile prevăzute la articolul 107 alineatul (1) din tratat constituie ajutor de stat și trebuie să fie notificată Comisiei în temeiul articolului 108 alineatul (3) din tratat. Cu toate acestea, în temeiul articolului 109 din tratat, Consiliul poate stabili categoriile de ajutoare care sunt exceptate de la această cerință de notificare. În conformitate cu articolul 108 alineatul (4) din tratat, Comisia poate adopta regulamente în legătură cu aceste categorii de ajutoare de stat. În temeiul Regulamentului (CE) nr. 994/98, Consiliul a hotărât, în conformitate cu articolul 109 din tratat, că ajutoarele de minimis ar putea constitui o astfel de categorie. Pe această bază, se consideră că ajutoarele de minimis, fiind ajutoare acordate aceleiași întreprinderi într-o perioadă de timp dată care nu depășesc o anumită sumă fixă, nu îndeplinesc toate criteriile stabilite la articolul 107 alineatul (1) din tratat și deci nu fac obiectul procedurii de notificare.

(2)

În numeroase decizii, Comisia a clarificat noțiunea de ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat. Comisia și-a prezentat totodată politica cu privire la un plafon de minimis sub care se poate considera că articolul 107 alineatul (1) din tratat nu se aplică, mai întâi în comunicarea sa privind normele de minimis referitoare la ajutoarele de stat (3) și, ulterior, în Regulamentul (CE) nr. 69/2001 al Comisiei (4) și în Regulamentul (CE) nr. 1998/2006 al Comisiei (5). Având în vedere normele speciale care se aplică în sectorul pescuitului și acvaculturii și riscul ca până și nivelurile scăzute ale ajutoarelor să îndeplinească criteriile prevăzute la articolul 107 alineatul (1) din tratat, sectorul pescuitului și acvaculturii a fost exclus din domeniul de aplicare al regulamentelor menționate. Comisia a adoptat deja mai multe regulamente care prevăd norme referitoare la ajutoarele de minimis acordate în sectorul pescuitului și acvaculturii, cel mai recent fiind Regulamentul (CE) nr. 875/2007 (6). În temeiul respectivului regulament, s-a considerat că suma totală a ajutoarelor de minimis acordate unei întreprinderi unice din sectorul pescuitului nu îndeplinește toate criteriile prevăzute la articolul 87 alineatul (1) din Tratatul CE dacă nu depășește suma de 30 000 EUR per beneficiar pentru orice perioadă de trei exerciții financiare și o sumă cumulată stabilită pentru fiecare stat membru, reprezentând 2,5 % din producția anuală din sectorul pescuitului. Din experiența dobândită prin aplicarea Regulamentului (CE) nr. 875/2007 rezultă că este necesară revizuirea anumitor condiții prevăzute în respectivul regulament și înlocuirea acestuia.

(3)

Este oportună menținerea plafonului de 30 000 EUR pentru cuantumul ajutoarelor de minimis pe care o întreprindere unică le poate primi pe o perioadă de trei ani din partea unui stat membru. Acest plafon este în continuare necesar pentru a garanta că se poate considera că orice măsură care intră sub incidența prezentului regulament nu are niciun efect asupra schimburilor comerciale dintre statele membre și nu denaturează sau nu amenință să denatureze concurența în cazul în care valoarea totală a unui asemenea ajutor acordat tuturor întreprinderilor din sectorul pescuitului și acvaculturii pe o perioadă de trei ani este mai mică decât suma cumulată prevăzută pentru fiecare stat membru reprezentând 2,5 % din producția anuală din sectorul pescuitului, cu alte cuvinte activități de captură, prelucrare și acvacultură (limita națională).

(4)

În sensul normelor în materie de concurență prevăzute în tratat, prin „întreprindere” se înțelege orice entitate care desfășoară o activitate economică, indiferent de statutul său juridic și de modul în care este finanțată (7). Curtea de Justiție a Uniunii Europene a hotărât că toate entitățile care sunt controlate (din punct de vedere juridic sau de facto) de către aceeași entitate ar trebui considerate o întreprindere unică (8). În scopul asigurării securității juridice și al reducerii sarcinii administrative, prezentul regulament ar trebui să prevadă o listă exhaustivă de criterii clare, cu ajutorul cărora să se stabilească dacă două sau mai multe întreprinderi dintr-un stat membru trebuie considerate o întreprindere unică. Dintre criteriile consacrate pentru definirea „întreprinderilor afiliate” în cadrul definiției întreprinderilor mici sau mijlocii (IMM) din Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei (9) și din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei (10), Comisia a selectat criteriile adecvate pentru scopul prezentului regulament. Autoritățile publice cunosc deja criteriile respective, care ar trebui să fie aplicabile, având în vedere domeniul de aplicare al prezentului regulament, atât IMM-urilor, cât și întreprinderilor mari. Aceste criterii ar trebui să garanteze că un grup de întreprinderi afiliate este considerat ca fiind o întreprindere unică pentru aplicarea normelor privind ajutoarele de minimis, dar și faptul că întreprinderile care nu au nicio legătură între ele în afară de faptul că fiecare are o legătură directă cu același organism public sau cu aceleași organisme publice nu sunt tratate ca întreprinderi având legături unele cu altele. Se ține seama, așadar, de situația specifică a întreprinderilor controlate de aceeași instituție publică sau de aceleași instituții publice, fiecare putând avea putere de decizie în mod independent.

(5)

Având în vedere domeniul de aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului și definiția sectorului pescuitului și acvaculturii, prevăzută la articolul 5 litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 1379/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (11), prezentul regulament ar trebui să fie aplicabil întreprinderilor active în producția, prelucrarea și comercializarea produselor pescărești și de acvacultură.

(6)

Există un principiu general conform căruia niciun ajutor nu trebuie acordat în situațiile în care legislația UE, în special normele politicii comune în domeniul pescuitului, nu sunt respectate. Acest principiu se aplică și ajutoarelor de minimis.

(7)

Având în vedere necesitatea de a asigura coerența cu obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului și ale Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime, ajutoarele pentru achiziționarea de nave de pescuit, ajutoarele pentru înlocuirea sau modernizarea motoarelor principale sau auxiliare ale navelor de pescuit și ajutoarele pentru oricare dintre operațiunile neeligibile în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (12) ar trebui să fie excluse din domeniul de aplicare al prezentului regulament.

(8)

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că, atunci când Uniunea adoptă o reglementare privind instituirea unei organizări comune a piețelor într-un anumit sector al agriculturii, statele membre au obligația să se abțină de la adoptarea oricărei măsuri care ar putea să îi aducă atingere sau să creeze excepții de la aceasta (13). Acest principiu se aplică și în sectorul pescuitului și acvaculturii. Din acest motiv, prezentul regulament nu ar trebui să se aplice ajutoarelor a căror valoare este fixată pe baza prețului sau a cantității de produse cumpărate sau introduse pe piață. Prezentul regulament nu ar trebui să se aplice nici măsurilor de sprijin care sunt subordonate unei obligații de împărțire a ajutorului cu producătorii primari.

(9)

Prezentul regulament nu ar trebui să se aplice ajutoarelor la export sau ajutoarelor condiționate de utilizarea cu precădere a produselor naționale, nu a celor din import. Mai precis, prezentul regulament nu ar trebui să se aplice ajutoarelor destinate înființării și exploatării unei rețele de distribuție în alte state membre sau în țări terțe. Ajutoarele destinate acoperirii costurilor de participare la târguri comerciale sau a costurilor aferente studiilor ori serviciilor de consultanță necesare pentru lansarea unui produs nou sau existent pe o piață nouă într-un alt stat membru sau într-o țară terță nu constituie, în mod normal, ajutoare la export.

(10)

În cazul în care o întreprindere își desfășoară activitatea atât în sectorul pescuitului și acvaculturii, cât și în alte sectoare, sau desfășoară și alte activități care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) nr. 1407/2013 al Comisiei (14), dispozițiile regulamentului respectiv ar trebui să se aplice ajutoarelor acordate pentru aceste alte sectoare sau activități, cu condiția ca statul membru în cauză să se asigure prin mijloace adecvate, precum separarea activităților sau distincția între costuri, că activitatea din sectorul pescuitului și acvaculturii nu beneficiază de ajutoare de minimis acordate în conformitate cu regulamentul menționat.

(11)

În cazurile în care o întreprindere își desfășoară activitatea atât în sectorul pescuitului și acvaculturii, cât și în sectorul producției primare de produse agricole, dispozițiile prezentului regulament se aplică ajutoarelor acordate pentru cel dintâi sector/cea dintâi activitate, cu condiția ca statul membru vizat să se asigure prin mijloace adecvate, precum separarea activităților sau distincția între costuri, că producția primară de produse agricole nu beneficiază de ajutoarele de minimis acordate în temeiul prezentului regulament.

(12)

Prezentul regulament ar trebui să stabilească norme care să garanteze că nu este posibilă eludarea intensităților maxime ale ajutoarelor prevăzute în regulamentele specifice sau în deciziile Comisiei. Regulamentul ar trebui să prevadă, de asemenea, norme clare privind cumularea, care să fie ușor de aplicat.

(13)

Perioada de trei ani care urmează să fie luată în considerare în sensul prezentului regulament ar trebui evaluată în mod constant, astfel încât, atunci când se acordă un nou ajutor de minimis, să se ia în considerare valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate în cursul exercițiului financiar în cauză și în cursul celor două exerciții financiare precedente.

(14)

Prezentul regulament nu exclude posibilitatea ca o măsură adoptată de un stat membru să nu fie considerată ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat din alte motive decât cele prevăzute de prezentul regulament, de exemplu din cauza faptului că măsura respectă principiul operatorului economic privat în economia de piață sau a faptului că măsura nu implică un transfer de resurse de stat. În special, o finanțare din partea Uniunii gestionată la nivel central de către Comisie care nu este controlată, direct sau indirect, de statul membru nu constituie ajutor de stat și nu ar trebui să fie luată în considerare atunci când se stabilește dacă plafonul sau limita națională relevante au fost respectate sau nu.

(15)

Pentru asigurarea transparenței, a tratamentului egal și a monitorizării eficace, prezentul regulament ar trebui să se aplice doar ajutoarelor de minimis în cazul cărora este posibilă calcularea ex ante cu exactitate a echivalentului subvenție brută fără să fie necesară o evaluare a riscurilor („ajutoare transparente”). Un astfel de calcul precis se poate efectua, de exemplu, pentru granturi, subvenții la dobândă, scutiri fiscale plafonate sau alte instrumente care prevăd o limită maximă ce poate să asigure că plafonul respectiv nu este depășit. Stabilirea unei limite maxime înseamnă că, atât timp cât valoarea exactă a ajutorului nu este (încă) cunoscută, statul membru trebuie să presupună că suma este egală cu limita maximă, pentru a se asigura că mai multe măsuri de ajutor luate împreună nu depășesc plafonul prevăzut în prezentul regulament și să aplice normele privind cumulul.

(16)

Pentru asigurarea transparenței, a tratamentului egal și a aplicării corecte a plafonului de minimis, toate statele membre ar trebui să aplice aceeași metodă de calcul. Pentru simplificarea calculelor, valoarea ajutoarelor acordate sub altă formă decât cea a subvențiilor în numerar ar trebui convertită în echivalent subvenție brută. Calculul echivalentului subvenție brută al altor tipuri de ajutoare transparente decât granturile și al ajutoarelor care pot fi plătite în mai multe tranșe necesită folosirea ratelor dobânzii de pe piață în vigoare la data acordării ajutoarelor. În vederea aplicării uniforme, transparente și simple a normelor privind ajutoarele de stat, ratele practicate pe piață aplicabile în sensul prezentului regulament ar trebui să fie ratele de referință, astfel cum sunt prevăzute în Comunicarea Comisiei privind revizuirea metodei de stabilire a ratelor de referință și de scont (15).

(17)

Ajutoarele sub formă de împrumuturi, inclusiv ajutoarele de minimis pentru finanțarea riscurilor care constau în împrumuturi, ar trebui considerate ajutoare de minimis transparente atunci când echivalentul subvenție brută s-a calculat pe baza ratelor dobânzii care predominau pe piață la momentul acordării ajutoarelor. Pentru a se simplifica tratamentul aplicat împrumuturilor mici de scurtă durată, prezentul regulament ar trebui să prevadă o dispoziție clară și ușor de aplicat, care să țină seama atât de valoarea împrumutului, cât și de durata acestuia. Din experiența Comisiei, împrumuturile acoperite prin garanții reale care reprezintă cel puțin 50 % din împrumut, fie că este vorba de împrumuturi de cel mult 150 000 EUR cu o durată de maximum cinci ani, fie de împrumuturi de 75 000 EUR cu o durată de maximum zece ani, pot fi considerate ca având un echivalent subvenție brută care nu depășește plafonul de minimis. Date fiind dificultățile în ceea ce privește stabilirea echivalentului subvenție brută în cazul ajutoarelor acordate întreprinderilor care ar putea să nu fie capabile să restituie împrumutul, această regulă nu ar trebui să li se aplice unor asemenea întreprinderi.

(18)

Ajutoarele care constau în injecții de capital nu ar trebui considerate ajutoare de minimis transparente, cu excepția cazului în care valoarea totală a injecției de capital public este mai mică decât plafonul de minimis. Ajutoarele care constau în măsuri de finanțare prin capital de risc care iau forma unor investiții de capital sau cvasicapital, astfel cum se menționează în Orientările privind finanțarea prin capital de risc (16), nu ar trebui să fie considerate ajutoare de minimis transparente, cu excepția cazurilor în care măsura în cauză furnizează capital care nu depășește plafonul de minimis.

(19)

Ajutoarele care constau în garanții, inclusiv ajutoarele de minimis pentru finanțarea riscurilor care constau în garanții, ar trebui considerate transparente dacă echivalentul subvenție brută a fost calculat pe baza primelor „safe-harbour” stabilite într-o comunicare a Comisiei pentru respectivul tip de întreprindere (17). Pentru a simplifica modul în care sunt tratate garanțiile de scurtă durată care garantează până la 80 % dintr-un împrumut relativ mic, prezentul regulament ar trebui să prevadă o regulă clară și ușor de aplicat, care să țină seama atât de valoarea împrumutului aferent, cât și de durata garanției. Această regulă nu ar trebui să se aplice garanțiilor corespunzătoare operațiunilor aferente care nu constituie împrumuturi, cum ar fi garanțiile aferente operațiunilor cu capital propriu. Garanțiile care nu depășesc 80 % din împrumutul aferent, în cazul cărora suma garantată nu depășește 225 000 EUR, iar durata garanției nu depășește cinci ani, pot fi considerate ca având un echivalent subvenție brută care nu depășește plafonul de minimis. Același lucru este valabil și pentru garanțiile care nu depășesc 80 % din împrumutul aferent, în cazul cărora suma garantată nu depășește 112 500 EUR, iar durata garanției nu depășește zece ani. În plus, statele membre pot utiliza o metodă de calcul a echivalentului subvenție brută a garanțiilor notificată Comisiei în conformitate cu un alt regulament al Comisiei în domeniul ajutoarelor de stat aplicabil la data respectivă și care a fost acceptată de Comisie ca respectând Comunicarea privind garanțiile sau orice comunicare succesivă, cu condiția ca metoda acceptată să aibă în vedere explicit tipul de garanție și tipul de tranzacție subiacentă vizate în contextul aplicării prezentului regulament. Date fiind dificultățile în ceea ce privește stabilirea echivalentului subvenție brută în cazul ajutoarelor acordate întreprinderilor care ar putea să nu fie capabile să restituie împrumutul, această regulă nu ar trebui să li se aplice unor asemenea întreprinderi.

(20)

În cazul în care o schemă de ajutoare de minimis este pusă în aplicare prin intermediari financiari, ar trebui să se garanteze că acești intermediari nu beneficiază de niciun ajutor de stat. În acest scop, se poate solicita intermediarilor financiari care beneficiază de o garanție de stat să plătească o primă conformă cu condițiile de piață sau să transfere integral orice avantaj beneficiarilor finali ori se pot respecta plafonul de minimis și alte condiții din prezentul regulament și la nivelul intermediarilor.

(21)

După primirea notificării de la un stat membru, Comisia poate analiza dacă o măsură care nu constă într-o subvenție, într-un împrumut, într-o garanție, într-o injecție de capital sau într-o măsură de finanțare prin capital de risc, dar care ia forma unei investiții de capital sau cvasicapital, conduce la un echivalent subvenție brută care nu depășește plafonul de minimis și care, prin urmare, ar putea fi reglementat de dispozițiile prezentului regulament.

(22)

Comisia are obligația de a se asigura că normele privind ajutoarele de stat sunt respectate și, în conformitate cu principiul cooperării prevăzut la articolul 4 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană, statele membre ar trebui să faciliteze îndeplinirea acestei sarcini prin crearea instrumentelor necesare pentru a se asigura că valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate unei întreprinderi unice în temeiul normelor de minimis nu depășește plafonul global autorizat. În acest scop, atunci când acordă ajutoare de minimis, statele membre ar trebui să comunice întreprinderii respective valoarea ajutorului de minimis acordat și caracterul de minimis al acestuia și ar trebui să facă o trimitere explicită la prezentul regulament. Statele membre ar trebui să aibă obligația de a supraveghea ajutoarele acordate pentru a se asigura că plafoanele relevante nu sunt depășite și se respectă regulile privind cumulul. Pentru a îndeplini această obligație, înainte de acordarea unui astfel de ajutor, statul membru în cauză ar trebui să obțină de la întreprinderea respectivă o declarație referitoare la alte ajutoare de minimis care fac obiectul prezentului regulament sau al altor regulamente de minimis de care a beneficiat în cursul exercițiului financiar respectiv și în cele două exerciții financiare precedente. Ca alternativă, ar trebui ca statele membre să poată opta pentru a înființa un registru central cu informații complete privind ajutoarele de minimis acordate și să verifice dacă prin acordarea de noi ajutoare nu se depășește plafonul relevant.

(23)

Înainte de a acorda un nou ajutor de minimis, fiecare stat membru ar trebui să verifice dacă prin acordarea noului ajutor de minimis nu se va depăși nici plafonul de minimis, nici limita națională și dacă sunt respectate celelalte condiții din prezentul regulament.

(24)

Având în vedere experiența Comisiei și, în special, frecvența cu care este, în general, necesar să se revizuiască politica ajutoarelor de stat, perioada de aplicare a prezentului regulament ar trebui să fie limitată. În cazul în care prezentul regulament expiră și nu se mai prelungește, statele membre ar trebui să beneficieze de o perioadă de adaptare de șase luni în ceea ce privește ajutoarele de minimis care fac obiectul prezentului regulament,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Domeniul de aplicare

(1)   Prezentul regulament se aplică ajutoarelor acordate întreprinderilor din sectorul pescuitului și acvaculturii, cu excepția:

(a)

ajutoarelor a căror sumă se stabilește pe baza prețului sau a cantității produselor achiziționate sau introduse pe piață;

(b)

ajutoarelor destinate activităților legate de export către țări terțe sau către alte state membre, respectiv ajutoarelor direct legate de cantitățile exportate, ajutoarelor destinate înființării și funcționării unei rețele de distribuție sau destinate altor cheltuieli curente legate de activitatea de export;

(c)

ajutoarelor condiționate de utilizarea preferențială a produselor naționale față de produsele importate;

(d)

ajutoarelor pentru achiziționarea de nave de pescuit;

(e)

ajutoarelor pentru modernizarea sau înlocuirea motoarelor principale sau auxiliare ale navelor de pescuit;

(f)

ajutoarelor pentru operațiunile care determină creșterea capacității de pescuit a unei nave sau pentru echipamentele având ca efect creșterea capacității navei de a găsi pește;

(g)

ajutoarelor pentru construirea de noi nave de pescuit sau pentru importul de nave de pescuit;

(h)

ajutoarelor pentru încetarea temporară sau permanentă a activităților de pescuit, cu excepția cazului în care sunt prevăzute în mod expres în Regulamentul (UE) nr. 508/2014;

(i)

ajutoarelor pentru pescuitul experimental;

(j)

ajutoarelor pentru transferul dreptului de proprietate asupra unei întreprinderi;

(k)

ajutoarelor pentru repopularea directă, cu excepția cazului în care această operațiune este prevăzută în mod explicit de un act juridic al Uniunii ca măsură de conservare sau în cazul repopulării experimentale.

(2)   În cazul în care o întreprindere își desfășoară activitatea atât în sectorul pescuitului și acvaculturii, cât și în alte sectoare, sau desfășoară și alte activități care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) nr. 1407/2013, dispozițiile regulamentului respectiv se aplică ajutoarelor acordate pentru aceste alte sectoare sau activități, cu condiția ca statul membru în cauză să se asigure prin mijloace adecvate, precum separarea activităților sau distincția între costuri, că activitățile din sectorul pescuitului și acvaculturii nu beneficiază de ajutoare de minimis acordate în conformitate cu regulamentul menționat.

(3)   În cazurile în care o întreprindere își desfășoară activitatea atât în sectorul pescuitului și acvaculturii, cât și în sectorul producției primare de produse agricole care intră sub incidența Regulamentului (UE) nr. 1408/2013 al Comisiei (18), dispozițiile prezentului regulament se aplică ajutoarelor acordate pentru cel dintâi sector, cu condiția ca statul membru vizat să se asigure prin mijloace adecvate, precum separarea activităților sau distincția între costuri, că producția primară de produse agricole nu beneficiază de ajutoarele de minimis acordate în temeiul prezentului regulament.

Articolul 2

Definiții

(1)   În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(a)

„întreprinderi din sectorul pescuitului și acvaculturii” înseamnă întreprinderi active în producția, prelucrarea și comercializarea produselor pescărești și de acvacultură;

(b)

„produse pescărești și de acvacultură” înseamnă produsele definite la articolul 5 literele (a) și (b) din Regulamentul (UE) nr. 1379/2013;

(c)

„prelucrarea și comercializarea” înseamnă toate operațiunile, inclusiv de manipulare, tratare, producție și distribuție, efectuate între momentul debarcării sau al recoltării și faza de finalizare a produsului.

(2)   În sensul prezentului regulament, „întreprindere unică” include toate întreprinderile între care există cel puțin una dintre relațiile următoare:

(a)

o întreprindere deține majoritatea drepturilor de vot ale acționarilor sau ale asociaților unei alte întreprinderi;

(b)

o întreprindere are dreptul de a numi sau revoca majoritatea membrilor organelor de administrare, de conducere sau de supraveghere ale unei alte întreprinderi;

(c)

o întreprindere are dreptul de a exercita o influență dominantă asupra altei întreprinderi în temeiul unui contract încheiat cu întreprinderea în cauză sau în temeiul unei prevederi din contractul de societate sau din statutul acesteia;

(d)

o întreprindere care este acționar sau asociat al unei alte întreprinderi și care controlează singură, în baza unui acord cu alți acționari sau asociați ai acelei întreprinderi, majoritatea drepturilor de vot ale acționarilor sau ale asociaților întreprinderii respective.

Întreprinderile care întrețin, cu una sau mai multe întreprinderi, relațiile la care se face referire la literele (a)-(d) de la primul paragraf sunt considerate la rândul lor întreprinderi unice.

Articolul 3

Ajutoare de minimis

(1)   Se consideră că ajutoarele nu îndeplinesc toate criteriile prevăzute la articolul 107 alineatul (1) din tratat și, prin urmare, sunt scutite de obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat în cazul în care îndeplinesc condițiile prevăzute în prezentul regulament.

(2)   Cuantumul total al ajutoarelor de minimis acordate per stat membru unei întreprinderi unice din sectorul pescuitului și acvaculturii nu trebuie să depășească 30 000 EUR în nicio perioadă de trei exerciții financiare.

(3)   Suma cumulată a ajutoarelor de minimis acordate per stat membru întreprinderilor din sectorul pescuitului și acvaculturii în orice perioadă de trei exerciții financiare nu trebuie să depășească limita națională stabilită în anexă.

(4)   Ajutoarele de minimis se consideră acordate în momentul în care dreptul legal de a beneficia de acestea este conferit întreprinderii în temeiul legislației naționale aplicabile, indiferent de data la care ajutoarele de minimis se plătesc întreprinderii respective.

(5)   Plafonul prevăzut la alineatul (2) și limita națională prevăzută la alineatul (3) se aplică indiferent de forma ajutoarelor de minimis sau de obiectivul urmărit și indiferent dacă ajutorul acordat de statul membru este finanțat în totalitate sau parțial din resurse provenite din Uniune. Perioada de trei exerciții financiare se stabilește prin raportare la exercițiile financiare folosite de către întreprinderea din statul membru în cauză.

(6)   În sensul plafonului stabilit la alineatul (2) și al limitei naționale prevăzute la alineatul (3), ajutoarele sunt exprimate ca grant în numerar. Toate cifrele folosite exprimă valori brute, adică înainte de deducerea impozitului sau a altor taxe. În cazul în care ajutorul este acordat sub altă formă decât cea a unui grant, valoarea ajutorului este egală cu echivalentul subvenție brută al ajutorului.

Ajutoarele care pot fi plătite în mai multe tranșe se actualizează la valoarea lor în momentul în care sunt acordate. Rata dobânzii care trebuie aplicată la actualizare este rata de actualizare aplicabilă la data acordării ajutoarelor.

(7)   În cazul în care, prin acordarea unor noi ajutoare de minimis, s-ar depăși plafonul prevăzut la alineatul (2) sau limita națională prevăzută la alineatul (3), nicio parte a respectivelor ajutoare noi nu poate beneficia de dispozițiile prezentului regulament.

(8)   În cazul fuziunilor sau al achizițiilor, atunci când se stabilește dacă un nou ajutor de minimis acordat noii întreprinderi sau întreprinderii care face achiziția depășește plafonul sau limita națională, se iau în considerare toate ajutoarele de minimis anterioare acordate tuturor întreprinderilor care fuzionează. Ajutoarele de minimis acordate legal înainte de fuziune sau achiziție rămân legale.

(9)   În cazul în care o întreprindere se împarte în două sau mai multe întreprinderi separate, ajutoarele de minimis acordate înainte de separare se alocă întreprinderii care a beneficiat de ele, aceasta fiind, în principiu, întreprinderea care preia activitățile pentru care au fost utilizate ajutoarele de minimis. În cazul în care o astfel de alocare nu este posibilă, ajutoarele de minimis se alocă proporțional pe baza valorii contabile a capitalului social al noilor întreprinderi la data efectivă a separării.

Articolul 4

Calcularea echivalentului subvenție brută

(1)   Prezentul regulament se aplică numai ajutoarelor pentru care este posibilă calcularea ex ante cu exactitate a echivalentului subvenție brută pentru ajutoare, fără a fi necesară efectuarea unei evaluări a riscurilor („ajutoare transparente”).

(2)   Ajutoarele care constau în granturi sau subvenții la dobândă se consideră ajutoare de minimis transparente.

(3)   Ajutoarele care constau în împrumuturi sunt considerate ajutoare de minimis transparente dacă:

(a)

beneficiarul nu este supus unei proceduri de insolvență colectivă și nu îndeplinește criteriile din dreptul național pentru a fi supus unei proceduri de insolvență colectivă la cererea creditorilor săi. În cazul unei mari întreprinderi, beneficiarul se află într-o situație comparabilă cu cea pentru care se conferă un rating de credit de cel puțin B–; și

(b)

împrumutul este garantat cu garanții reale care acoperă cel puțin 50 % din împrumut, iar împrumutul este fie de 150 000 EUR pe o perioadă de cinci ani, fie de 75 000 EUR pe o perioadă de zece ani; dacă un împrumut este mai mic decât aceste sume și/sau se acordă pentru o perioadă de mai puțin de cinci, respectiv zece ani, echivalentul subvenție brută al împrumutului se calculează ca procentaj corespunzător din plafonul prevăzut la articolul 3 alineatul (2); sau

(c)

echivalentul subvenție brută a fost calculat pe baza ratei de referință aplicabile în momentul acordării subvenției.

(4)   Ajutoarele care constau în aporturi de capital sunt considerate ajutoare de minimis transparente numai dacă suma totală a aportului de capital din sectorul public este mai mică decât plafonul de minimis prevăzut la articolul 3 alineatul (2).

(5)   Ajutoarele care constau în măsuri de finanțare prin capital de risc care iau forma unor investiții de capital sau cvasicapital sunt considerate ajutoare de minimis transparente dacă, pentru o întreprindere unică, capitalul furnizat nu depășește plafonul de minimis prevăzut la articolul 3 alineatul (2).

(6)   Ajutoarele care constau în garanții sunt considerate ajutoare de minimis transparente dacă:

(a)

beneficiarul nu este supus unei proceduri de insolvență colectivă și nu îndeplinește criteriile din dreptul național pentru a fi supus unei proceduri de insolvență colectivă la cererea creditorilor săi. În cazul unei întreprinderi mari, beneficiarul se află într-o situație comparabilă cu cea pentru care se conferă un rating de credit de cel puțin B–; și

(b)

garanția nu depășește 80 %, din împrumutul subiacent și fie suma garantată nu depășește 225 000 EUR și durata garanției nu depășește cinci ani, fie suma garantată nu depășește 112 500 EUR și durata garanției nu depășește zece ani; dacă suma garantată este mai mică decât aceste sume și/sau garanția se acordă pentru o perioadă mai mică de cinci, respectiv zece ani, echivalentul subvenție brută al respectivei garanții se calculează ca procentaj corespunzător din plafonul prevăzut la articolul 3 alineatul (2); sau

(c)

echivalentul subvenție brută a fost calculat pe baza primelor „safe-harbour” prevăzute într-o comunicare a Comisiei; sau

(d)

înainte de implementare,

(i)

metoda utilizată pentru calcularea echivalentului subvenție brută al garanției a fost notificată, în temeiul unui regulament adoptat de către Comisie în domeniul ajutoarelor de stat aplicabil la acel moment, și a fost acceptată de Comisie ca respectând Comunicarea privind garanțiile sau orice comunicare succesivă; și

(ii)

metoda vizează în mod explicit tipul de garanții și tipul de tranzacții subiacente în contextul aplicării prezentului regulament.

(7)   Ajutoarele sub forma altor instrumente sunt considerate ajutoare de minimis transparente dacă instrumentul respectiv prevede o limită maximă care să garanteze că nu se depășește plafonul respectiv.

Articolul 5

Cumul

(1)   În cazul în care o întreprindere își desfășoară activitatea în sectorul pescuitului și acvaculturii și în unul sau mai multe alte sectoare sau desfășoară alte activități incluse în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) nr. 1407/2013, ajutoarele de minimis acordate pentru activitățile din sectorul pescuitului și acvaculturii în conformitate cu prezentul regulament pot fi cumulate cu ajutoarele de minimis acordate pentru aceste din urmă sectoare sau activități, până la plafonul relevant stabilit la articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1407/2013, cu condiția ca statul membru în cauză să se asigure prin mijloace adecvate, precum separarea activităților sau distincția între costuri, că activitățile din sectorul pescuitului și acvaculturii nu beneficiază de ajutoare de minimis acordate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1407/2013.

(2)   În cazul întreprinderilor care își desfășoară activitatea atât în sectorul pescuitului și acvaculturii, cât și în sectorul producției primare de produse agricole, ajutoarele de minimis acordate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1408/2013 pot fi cumulate cu ajutoarele de minimis din sectorul pescuitului și acvaculturii în conformitate cu prezentul regulament până la plafonul stabilit în prezentul regulament, cu condiția ca statul membru vizat să se asigure prin mijloace adecvate, precum separarea activităților sau distincția între costuri, că producția primară de produse agricole nu beneficiază de ajutoare de minimis acordate în conformitate cu prezentul regulament.

(3)   Ajutoarele de minimis nu se cumulează cu ajutoarele de stat acordate pentru aceleași costuri eligibile sau cu ajutoarele de stat acordate pentru aceeași măsură de finanțare prin capital de risc dacă un astfel de cumul ar depăși intensitatea sau valoarea maximă relevantă a ajutorului stabilită pentru condițiile specifice ale fiecărui caz de un regulament sau de o decizie de exceptare pe categorii adoptată de Comisie. Ajutoarele de minimis care nu se acordă pentru sau nu sunt legate de costuri eligibile specifice pot fi cumulate cu alte ajutoare de stat acordate în temeiul unui regulament de exceptare pe categorii sau al unei decizii adoptate de Comisie.

Articolul 6

Monitorizare

(1)   În cazul în care un stat membru are în vedere acordarea, în conformitate cu prezentul regulament, a unui ajutor de minimis unei întreprinderi, acesta informează în scris întreprinderea în cauză cu privire la valoarea potențială a ajutorului exprimată în echivalent subvenție brută, precum și la caracterul de minimis al acestuia, făcând în mod explicit trimitere la prezentul regulament și menționând titlul acestuia și referința din Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. În cazul în care se acordă, în conformitate cu prezentul regulament, ajutoare de minimis unor întreprinderi diferite în baza unei scheme și în cadrul acesteia se acordă întreprinderilor respective ajutoare individuale de valori diferite, statul membru în cauză poate alege să îndeplinească obligația sus-menționată prin informarea întreprinderilor cu privire la o sumă fixă corespunzătoare valorii maxime a ajutorului care se acordă în cadrul schemei respective. În acest caz, suma fixă se folosește pentru a se determina dacă este atins plafonul stabilit la articolul 3 alineatul (2) și dacă nu este depășită limita națională menționată la articolul 3 alineatul (3). Înainte de acordarea ajutoarelor, statul membru obține o declarație, pe hârtie sau în format electronic, de la întreprinderea respectivă cu privire la orice alt ajutor de minimis primit în cazul căruia se aplică prezentul regulament sau alte regulamente de minimis, în precedentele două exerciții financiare și în exercițiul financiar în curs.

(2)   Atunci când un stat membru instituie un registru central al ajutoarelor de minimis care cuprinde informații complete privind toate ajutoarele de minimis acordate de către toate autoritățile din statul membru respectiv, alineatul (1) nu se mai aplică din momentul în care registrul acoperă o perioadă de trei ani fiscali.

(3)   Un stat membru acordă noi ajutoare de minimis în conformitate cu prezentul regulament doar după ce se asigură că prin aceasta suma totală a ajutoarelor de minimis acordate întreprinderii respective nu depășește plafonul stabilit la articolul 3 alineatul (2) și limita națională menționată la articolul 3 alineatul (3) și că se respectă toate condițiile prevăzute în prezentul regulament.

(4)   Statele membre înregistrează și adună toate informațiile referitoare la aplicarea prezentului regulament. Registrele astfel constituite conțin toate informațiile necesare pentru a demonstra că au fost respectate condițiile prevăzute în prezentul regulament. Registrele privind un ajutor individual de minimis se păstrează timp de 10 ani fiscali de la data acordării ajutorului. Registrele privind o schemă de ajutoare de minimis se păstrează timp de 10 ani fiscali de la data acordării ultimului ajutor individual în cadrul schemei respective.

(5)   La cererea scrisă a Comisiei, statul membru în cauză îi furnizează acesteia, în termen de 20 de zile lucrătoare sau într-un termen mai lung stabilit în cerere, toate informațiile pe care Comisia le consideră necesare pentru a evalua dacă au fost respectate condițiile prevăzute în prezentul regulament, în special valoarea totală a ajutorului de minimis primit de o întreprindere în conformitate cu prezentul regulament și cu alte regulamente de minimis.

Articolul 7

Dispoziții tranzitorii

(1)   Prezentul regulament se aplică ajutoarelor acordate înainte de intrarea sa în vigoare în cazul în care ajutoarele îndeplinesc toate condițiile prevăzute în prezentul regulament. Orice ajutor care nu îndeplinește aceste condiții va fi evaluat de Comisie în conformitate cu cadrul general, orientările, comunicările și notificările relevante.

(2)   Se consideră că un ajutor individual de minimis care a fost acordat între 1 ianuarie 2005 și 30 iunie 2008 și care respectă condițiile prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1860/2004 nu îndeplinește toate criteriile prevăzute la articolul 107 alineatul (1) din tratat și, prin urmare, este scutit de obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat.

(3)   Se consideră că un ajutor individual de minimis care a fost acordat între 31 iulie 2007 și 30 iunie 2014 și care respectă condițiile prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 875/2007 nu îndeplinește toate criteriile prevăzute la articolul 107 alineatul (1) din tratat și, prin urmare, este scutit de obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat.

(4)   La sfârșitul perioadei de valabilitate a prezentului regulament, schemele de ajutoare de minimis care îndeplinesc condițiile prevăzute în prezentul regulament continuă să fie reglementate de prezentul regulament pentru o perioadă suplimentară de șase luni.

Articolul 8

Intrarea în vigoare și perioada de aplicare

Prezentul regulament intră în vigoare la 1 iulie 2014.

Se aplică până la 31 decembrie 2020.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 27 iunie 2014.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO


(1)  JO L 142, 14.5.1998, p. 1.

(2)  JO C 92, 29.3.2014, p. 22.

(3)  Comunicarea Comisiei privind ajutoarele de minimis (JO C 68, 6.3.1996, p. 9).

(4)  Regulamentul (CE) nr. 69/2001 al Comisiei din 12 ianuarie 2001 privind aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratatul CE în cazul ajutoarelor de minimis (JO L 10, 13.1.2001, p. 30).

(5)  Regulamentul (CE) nr. 1998/2006 al Comisiei din 15 decembrie 2006 privind aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratatul CE ajutoarelor de minimis (JO L 379, 28.12.2006, p. 5).

(6)  Regulamentul (CE) nr. 875/2007 al Comisiei din 24 iulie 2007 privind aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratatul CE în cazul ajutorului de minimis în sectorul pescuitului și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1860/2004 (JO L 193, 25.7.2007, p. 6).

(7)  Cauza C-222/04, Ministero dell'Economia e delle Finanze/Cassa di Risparmio di Firenze SpA et al., Rec., 2006, p. I-289.

(8)  Cauza C-382/99, Țările de Jos/Comisia, Rec., 2002, p. I-5163.

(9)  Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (JO L 124, 20.5.2003, p. 36).

(10)  Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața comună în aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat (JO L 214, 9.8.2008, p. 3).

(11)  Regulamentul (UE) nr. 1379/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor pescărești și de acvacultură, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1184/2006 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 104/2000 al Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 1).

(12)  Regulamentul (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2328/2003, (CE) nr. 861/2006, (CE) nr. 1198/2006 și (CE) nr. 791/2007 ale Consiliului și a Regulamentului (UE) nr. 1255/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 149, 20.5.2014, p. 1).

(13)  Cauza C-456/00, Franța/Comisia, Rec., 2002, p. I-11949.

(14)  Regulamentul (UE) nr. 1407/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis (JO L 352, 24.12.2013, p. 1).

(15)  Comunicarea Comisiei privind revizuirea metodei de stabilire a ratelor de referință și de scont (JO C 14, 19.1.2008, p. 6).

(16)  Orientările comunitare privind ajutorul de stat pentru promovarea investițiilor cu capital de risc în întreprinderile mici și mijlocii (JO C 194, 18.8.2006, p. 2).

(17)  Comunicarea Comisiei privind aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratatul CE ajutoarelor de stat sub formă de garanții (JO C 155, 20.6.2008, p. 10).

(18)  Regulamentul (UE) nr. 1408/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis în sectorul agricol (JO L 352, 24.12.2013, p. 9).


ANEXĂ

Limitele naționale prevăzute la articolul 3 alineatul (3)

(EUR)

Stat membru

Suma cumulată maximă a ajutoarelor de minimis acordate pentru fiecare stat membru în sectorul pescuitului și acvaculturii

Belgia

11 240 000

Bulgaria

1 270 000

Republica Cehă

3 020 000

Danemarca

51 720 000

Germania

55 520 000

Estonia

3 930 000

Irlanda

20 820 000

Grecia

27 270 000

Spania

165 840 000

Franța

112 550 000

Croația

6 260 000

Italia

96 310 000

Cipru

1 090 000

Letonia

4 450 000

Lituania

8 320 000

Luxemburg

0

Ungaria

975 000

Malta

2 500 000

Țările de Jos

22 960 000

Austria

1 510 000

Polonia

41 330 000

Portugalia

29 200 000

România

2 460 000

Slovenia

990 000

Slovacia

860 000

Finlanda

7 450 000

Suedia

18 860 000

Regatul Unit

114 780 000


Top