20.5.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 148/4

(1)

Pierderile și câștigurile înregistrate de o instituție pe datoriile sale care rezultă din modificări ale riscului său de credit nu ar trebui, în principiu, să fie incluse ca element al fondurilor proprii. Cu toate acestea, în modelele de afaceri bazate pe principiul corelației stricte sau pe principiul echilibrului, această normă nu se aplică, pornindu-se de la premisa că o scădere sau o creștere a valorii unei datorii este compensată integral de o scădere sau o creștere echivalentă a valorii activului, cu care acea datorie este în corelație perfectă.

(2)

Este important să se stabilească cerințele pentru a se determina dacă există o legătură strânsă între datoriile unei instituții care constau într-o obligațiune garantată, astfel cum se menționează la articolul 52 alineatul (4) din Directiva 2009/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului (2) și valoarea activelor instituției, care sunt subiacente obligațiunilor garantate.

(3)

Legătura strânsă ar trebui să se reflecte în tratamentul contabil al acelor obligațiuni și al împrumuturilor ipotecare subiacente, fără de care nu ar fi prudent să se recunoască câștigurile și pierderile care provin din modificări ale propriului risc de credit.

(4)

O opțiune de livrare permite debitorului să răscumpere obligațiunea garantată specifică ce finanțează împrumutul ipotecar pe piață și să livreze băncii obligațiunea garantată, ca o plată în avans anticipată a împrumutului ipotecar. Ca o consecință a disponibilității acestei opțiuni pentru debitor, valoarea justă a împrumuturilor ipotecare ar trebui să fie egală, în orice moment, cu valoarea justă a obligațiunilor garantate care finanțează aceste ipoteci. Acest lucru implică faptul că în calculul valorii juste a împrumuturilor ipotecare ar trebui să se includă evaluarea justă a opțiunii de livrare încorporate, în conformitate cu practicile de piață stabilite.

(5)

Prezentul regulament se bazează pe proiectele de standarde tehnice de reglementare prezentate Comisiei de către Autoritatea Bancară Europeană.

(6)

Autoritatea Bancară Europeană a efectuat consultări publice deschise cu privire la proiectele de standarde tehnice de reglementare pe care se bazează prezentul regulament, a analizat costurile și beneficiile potențiale aferente și a solicitat avizul Grupului părților interesate din domeniul bancar, instituit în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (3),

1.

„obligațiune garantată” înseamnă o obligațiune astfel cum este menționată la articolul 52 alineatul (4) din Directiva 2009/65/CE;

2.

„opțiune de livrare” înseamnă posibilitatea de a rambursa împrumutul ipotecar prin răscumpărarea obligațiunii garantate la valoarea de piață sau la valoarea nominală în conformitate cu articolul 33 alineatul (3) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

(a)

orice modificare a valorii juste a obligațiunilor garantate emise de instituție are drept rezultat, în orice moment, modificări echivalente ale valorii juste a activelor subiacente obligațiunilor garantate. Valoarea justă se determină în conformitate cu cadrul contabil aplicabil, astfel cum este definit la articolul 4 alineatul (1) punctul 77 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;

(b)

împrumuturile ipotecare subiacente obligațiunilor garantate emise de instituție pentru a finanța împrumuturile pot fi, în orice moment, rambursate prin răscumpărarea obligațiunilor garantate la valoarea de piață sau la valoarea nominală prin exercitarea opțiunii de livrare;

(c)

există un mecanism transparent pentru a determina valoarea justă a împrumuturilor ipotecare și a obligațiunilor garantate. Determinarea valorii împrumuturilor ipotecare include calcularea valorii juste a opțiunii de livrare.