EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32014O0060

Orientarea (UE) 2015/510 a Băncii Centrale Europene din 19 decembrie 2014 privind punerea în aplicare a cadrului de politică monetară din Eurosistem (BCE/2014/60)

OJ L 91, 2.4.2015, p. 3–135 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

In force: This act has been changed. Current consolidated version: 08/04/2020

ELI: http://data.europa.eu/eli/guideline/2015/510/oj

2.4.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 91/3


ORIENTAREA (UE) 2015/510 A BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 19 decembrie 2014

privind punerea în aplicare a cadrului de politică monetară din Eurosistem (BCE/2014/60)

(reformare)

CONSILIUL GUVERNATORILOR BĂNCII CENTRALE EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 127 alineatul (2) prima liniuță,

având în vedere Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, în special articolul 3.1 prima liniuță, articolele 9.2, 12.1, 14.3 și 18.2 și articolul 20 primul paragraf,

întrucât:

(1)

Orientarea BCE/2011/14 (1) a fost modificată semnificativ. Deoarece urmează a fi efectuate modificări suplimentare, aceasta ar trebui reformată pentru claritate.

(2)

Realizarea unei politici monetare unice implică definirea mijloacelor, instrumentelor și procedurilor utilizate de Eurosistem, alcătuit din Banca Centrală Europeană (BCE) și băncile centrale naționale ale statelor membre a căror monedă este euro (denumite în continuare „BCN”), pentru punerea în aplicare a acestei politici în mod uniform în statele membre a căror monedă este euro.

(3)

În conformitate cu articolul 127 alineatele (1) și (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și articolul 3.1 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene (denumit în continuare „Statutul SEBC”), obiectivul primar al Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) este menținerea stabilității prețurilor și, ca atare, acesta are misiunile fundamentale de a defini și pune în aplicare politica monetară a Uniunii și de a desfășura operațiunile de schimb valutar, în conformitate cu dispozițiile articolului 219 din tratat.

(4)

Cadrul general din Eurosistem se bazează pe dispozițiile Statutului SEBC. În temeiul articolului 127 alineatul (1) din tratat și astfel cum se reflectă în Statutul SEBC, Eurosistemul trebuie să acționeze în conformitate cu anumite principii, inclusiv principiile unei economii de piață deschise în care concurența este liberă, favorizând o alocare eficientă a resurselor.

(5)

În măsura în care este posibil și adecvat și în vederea asigurării eficienței operaționale, BCE poate apela la BCN pentru desfășurarea operațiunilor care fac parte din misiunile Eurosistemului, în conformitate cu principiul descentralizării stabilit la articolul 12.1 din Statutul SEBC și sub rezerva condițiilor stabilite la articolul 14.3 din Statutul SEBC.

(6)

În baza articolului 12.1 din Statutul SEBC, BCE are autoritatea de a formula politica monetară unică a Uniunii și de a emite orientările necesare pentru punerea în aplicare în mod corespunzător a acesteia. În conformitate cu articolul 14.3 din Statutul SEBC, BCN au obligația de a acționa în conformitate cu aceste orientări. Prin urmare, prezenta orientare se adresează Eurosistemului. Regulile stabilite în prezenta orientare vor fi puse în aplicare de către BCN în reglementările sau contractele lor. Contrapărțile vor trebui să respecte aceste reguli, astfel cum sunt puse în aplicare de BCN în reglementările sau contractele respective.

(7)

Articolul 18.1 prima liniuță din Statutul SEBC permite Eurosistemului să intervină pe piețele financiare, fie prin operațiuni simple de vânzare și cumpărare (la vedere și la termen) sau prin contracte de report, fie prin primirea sau acordarea de împrumuturi de creanțe și instrumente tranzacționabile exprimate în euro sau în alte monede, precum și de metale prețioase. Articolul 18.1 a doua liniuță permite Eurosistemului să desfășoare operațiuni de creditare cu instituțiile de credit și cu alți participanți pe piață.

(8)

Pentru punerea în aplicare a politicii monetare, Eurosistemul utilizează următoarele mijloace de politică monetară: desfășoară operațiuni de piață monetară, oferă facilități permanente și impune instituțiilor de credit obligația de a constitui rezerve minime obligatorii în conturi deschise în cadrul Eurosistemului.

(9)

Pentru a-și atinge obiectivele, Eurosistemul are la dispoziție un set de instrumente pentru desfășurarea operațiunilor de piață monetară, care includ tranzacții reversibile, tranzacții simple, emisiunea de certificate de creanță ale BCE, operațiuni de swap valutar în scopuri de politică monetară și atragerea de depozite la termen. Aceste instrumente pentru desfășurarea operațiunilor de piață monetară urmăresc să asigure o funcționare ordonată a pieței monetare și să asiste băncile în vederea acoperirii nevoilor de lichiditate ale acestora în mod armonios și bine organizat.

(10)

Setul de instrumente aflate la dispoziția Eurosistemului pentru oferirea facilităților permanente constă în facilitatea de creditare marginală și facilitatea de depozit, care urmăresc să furnizeze și, respectiv, să absoarbă lichiditate overnight, indicând orientarea politicii monetare și limitând ratele dobânzilor overnight de pe piața monetară.

(11)

Sistemul rezervelor minime obligatorii din Eurosistem urmărește în principal următoarele obiective de politică monetară: (a) contribuirea la stabilizarea ratelor dobânzilor pe piața monetară, oferind instituțiilor un stimulent în vederea reducerii efectelor fluctuațiilor temporare de lichiditate prin mecanismul de determinare a valorii medii; și (b) crearea sau extinderea unui deficit structural de lichiditate, ceea ce îmbunătățește capacitatea Eurosistemului de a funcționa eficient în calitate de furnizor de lichiditate. Cadrul juridic aplicabil sistemului rezervelor minime obligatorii din Eurosistem este definit la articolul 19 din Statutul SEBC, în Regulamentul (CE) nr. 2531/98 (2) al Consiliului și în Regulamentul (CE) nr. 1745/2003 al Băncii Centrale Europene (BCE/2003/9) (3).

(12)

În funcție de obiective, periodicitate și proceduri, operațiunile de piață monetară din Eurosistem pot fi împărțite în patru categorii: (a) operațiuni principale de refinanțare; (b) operațiuni de refinanțare pe termen mai lung; (c) operațiuni de reglaj fin; (d) operațiuni structurale.

(13)

Operațiunile principale de refinanțare reprezintă o categorie de operațiuni de piață monetară desfășurate de Eurosistem care joacă un rol central în realizarea obiectivelor de direcționare a ratelor dobânzilor, de gestionare a situației lichidității de pe piață și de indicare a orientării politicii monetare.

(14)

Operațiunile de refinanțare pe termen mai lung urmăresc să furnizeze contrapărților lichiditate cu o scadență mai mare decât cea a operațiunilor principale de refinanțare. În cazul operațiunilor de refinanțare pe termen mai lung, Eurosistemul nu intenționează, de regulă, să transmită semnale pieței și, prin urmare, de obicei acceptă ratele care îi sunt propuse.

(15)

Operațiunile de reglaj fin se execută ad-hoc pentru gestionarea situației lichidității de pe piață și pentru direcționarea ratelor dobânzilor, în special pentru atenuarea efectelor fluctuațiilor neașteptate ale lichidității de pe piață asupra ratelor dobânzilor. Operațiunile specifice de reglaj fin sunt adaptate tipurilor de tranzacții și obiectivelor specifice urmărite în cadrul operațiunilor relevante.

(16)

Operațiunile structurale pot fi desfășurate atunci când poziția structurală a Eurosistemului trebuie ajustată în raport cu sectorul financiar.

(17)

Punerea în aplicare a cadrului de politică monetară din Eurosistem ar trebui să asigure participarea unei game largi de contrapărți în baza unor criterii de eligibilitate uniforme. Aceste criterii sunt specificate pentru a asigura tratamentul egal al contrapărților în statele membre a căror monedă este euro și pentru a asigura îndeplinirea anumitor cerințe prudențiale și operaționale de către contrapărți.

(18)

Pentru a proteja Eurosistemul împotriva riscului de contraparte, articolul 18.1 a doua liniuță din Statutul SEBC prevede că, atunci când Eurosistemul desfășoară operațiuni de creditare cu instituții de credit și alți participanți pe piață, creditarea ar trebui să se bazeze pe colateral corespunzător.

(19)

Pentru a asigura egalitatea de tratament a contrapărților, precum și pentru a crește eficiența operațională și transparența, activele trebuie să îndeplinească anumite criterii uniforme la nivelul statelor membre a căror monedă este euro, pentru a fi eligibile drept colateral în operațiunile de creditare din Eurosistem.

(20)

Eurosistemul a elaborat un cadru unic pentru activele eligibile drept colateral, astfel încât toate operațiunile de creditare din Eurosistem sunt efectuate în mod armonizat prin intermediul punerii în aplicare a prezentei orientări în toate statele membre a căror monedă este euro. Cadrul unic pentru activele eligibile drept colateral cuprinde activele tranzacționabile și netranzacționabile care îndeplinesc criteriile de eligibilitate uniforme specificate de Eurosistem. Cele mai multe active eligibile pot fi utilizate transfrontalier prin intermediul modelului băncilor centrale de corespondent (MBCC) și, în cazul activelor tranzacționabile, prin intermediul legăturilor eligibile dintre sistemele eligibile de decontare a operațiunilor cu valori mobiliare (securities settlement systems)- (SSS) din SEE sau al legăturilor eligibile dintre SSS eligibile din SEE, în combinație cu MBCC.

(21)

Creditul pe parcursul zilei este furnizat de Eurosistem pentru a regla neconcordanțele în decontarea plăților. Astfel cum se stabilește la articolul 12 și în anexa III la Orientarea BCE/2012/27 (4), colateralul pentru furnizarea creditului pe parcursul zilei trebuie să respecte criteriile pe care activele eligibile drept colateral trebuie să le îndeplinească în temeiul părții a patra.

(22)

Toate activele eligibile pentru operațiunile de creditare din Eurosistem trebuie să facă obiectul unor măsuri specifice de control al riscurilor, pentru a proteja Eurosistemul împotriva pierderilor financiare în circumstanțe în care colateralul trebuie executat în cazul unei situații de neîndeplinire a obligațiilor de către o contraparte. Activele eligibile trebuie să îndeplinească cerințele privind calitatea creditului aplicabile în Eurosistem specificate în normele mecanismului de evaluare a creditului din Eurosistem (Eurosystem credit assessment framework) (ECAF).

(23)

BCE impune sancțiuni asupra instituțiilor care nu respectă obligațiile care decurg din regulamentele și deciziile BCE referitoare la aplicarea rezervelor minime obligatorii în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2532/98 al Consiliului (5), Regulamentul (CE) nr. 2157/1999 al Băncii Centrale Europene (BCE/1999/4) (6), Regulamentul (CE) nr. 2531/98 și Regulamentul (CE) nr. 1745/2003 (BCE/2003/9). În cazul unei nerespectări grave a cerințelor privind rezervele minime obligatorii, Eurosistemul poate, de asemenea, suspenda accesul contrapărților la operațiunile de piață monetară.

(24)

În conformitate cu dispozițiile reglementărilor sau contractelor aplicate de BCN relevantă sau de către BCE, în cazul în care contrapărțile nu își îndeplinesc obligațiile ce le revin în temeiul reglementărilor sau contractelor aplicate de BCN sau de BCE, astfel cum se stabilește în prezenta orientare, Eurosistemul poate impune sancțiuni financiare sau poate suspenda participarea contrapărților la operațiunile de piață monetară sau la facilitățile permanente.

(25)

În conformitate cu reglementările sau contractele aplicate de BCN relevantă sau de BCE, Eurosistemul poate, de asemenea, suspenda, limita sau stopa accesul unei contrapărți la operațiunile de piață monetară sau la facilitățile permanente din motive de prudență sau în cazul unei situații de neîndeplinire a obligațiilor de către o contraparte. Din motive de prudență, Eurosistemul poate, de asemenea, să respingă, să limiteze utilizarea sau să aplice marje suplimentare de ajustare cu privire la activele mobilizate de anumite contrapărți drept colateral în operațiunile de creditare din Eurosistem.

(26)

Toate reglementările sau contractele aplicate de BCN în raport cu contrapărțile acestora ar trebui să cuprindă caracteristici comune minime care urmăresc să asigure aplicarea politicii monetare unice în termeni și condiții care nu diferă în mod semnificativ între statele membre a căror monedă este euro,

ADOPTĂ PREZENTA ORIENTARE:

CUPRINS

PARTEA ÎNTÂI –

OBIECT, SFERA DE APLICARE ȘI DEFINIȚII

PARTEA A DOUA –

MIJLOACELE, INSTRUMENTELE, OPERAȚIUNILE ȘI PROCEDURILE DE POLITICĂ MONETARĂ DIN EUROSISTEM

TITLUL I –

Operațiuni de piață monetară

Capitolul 1 –

Prezentare generală a operațiunilor de politică monetară

Capitolul 2 –

Categorii de operațiuni de piață monetară

Capitolul 3 –

Instrumente pentru operațiunile de piață monetară

TITLUL II –

Facilități permanente

Capitolul 1 –

Facilitatea de creditare marginală

Capitolul 2 –

Facilitatea de depozit

TITLUL III –

Proceduri pentru operațiunile de politică monetară din Eurosistem

Capitolul 1 –

Licitații și proceduri bilaterale pentru operațiunile de piață monetară din Eurosistem

Secțiunea 1 –

Licitații

Secțiunea 2 –

Etape operaționale în cadrul licitațiilor

Subsecțiunea 1 –

Anunțarea licitațiilor

Subsecțiunea 2 –

Pregătirea și depunerea ofertelor de către contrapărți

Subsecțiunea 3 –

Alocarea în cadrul licitației

Subsecțiunea 4 –

Anunțarea rezultatelor licitațiilor

Secțiunea 3 –

Proceduri bilaterale pentru operațiunile de piață monetară din Eurosistem

Capitolul 2 –

Proceduri de decontare pentru operațiunile de politică monetară din Eurosistem

PARTEA A TREIA –

CONTRAPĂRȚI ELIGIBILE

PARTEA A PATRA –

ACTIVE ELIGIBILE

TITLUL I –

Principii generale

TITLUL II –

Criterii de eligibilitate și cerințe privind calitatea creditului pentru activele tranzacționabile

Capitolul 1 –

Criterii de eligibilitate pentru activele tranzacționabile

Secțiunea 1 –

Criterii generale de eligibilitate pentru activele tranzacționabile

Secțiunea 2 –

Criterii de eligibilitate specifice pentru anumite tipuri de active tranzacționabile

Subsecțiunea 1 –

Criterii de eligibilitate specifice pentru titlurile garantate cu active

Subsecțiunea 2 –

Criterii de eligibilitate specifice pentru obligațiunile garantate cu titluri garantate cu active

Subsecțiunea 3 –

Criterii de eligibilitate specifice pentru certificatele de creanță emise de Eurosistem

Capitolul 2 –

Cerințele privind calitatea creditului aplicabile în Eurosistem pentru activele tranzacționabile

TITLUL III –

Criterii de eligibilitate și cerințe privind calitatea creditului pentru activele netranzacționabile

Capitolul 1 –

Criterii de eligibilitate pentru activele netranzacționabile

Secțiunea 1 –

Criterii de eligibilitate pentru creanțele private

Secțiunea 2 –

Criterii de eligibilitate pentru depozitele la termen

Secțiunea 3 –

Criterii de eligibilitate pentru RMBD

Capitolul 2 –

Cerințe privind calitatea creditului aplicabile în Eurosistem pentru activele netranzacționabile

Secțiunea 1 –

Cerințe privind calitatea creditului aplicabile în Eurosistem pentru creanțele private

Secțiunea 2 –

Cerințe privind calitatea creditului aplicabile în Eurosistem pentru RMBD

TITLUL IV –

Garanții pentru activele tranzacționabile și netranzacționabile

TITLUL V –

Mecanismul de evaluare a creditului din Eurosistem pentru activele eligibile

TITLUL VI –

Controlul riscurilor și cadrul de evaluare a activelor tranzacționabile și netranzacționabile

Capitolul 1 –

Măsuri de control al riscurilor pentru activele tranzacționabile

Capitolul 2 –

Măsuri de control al riscurilor pentru activele netranzacționabile

Capitolul 3 –

Norme de evaluare pentru activele tranzacționabile și netranzacționabile

TITLUL VII –

Acceptarea colateralului exprimat în alte monede decât euro în cazul unor evenimente neprevăzute

TITLUL VIII –

Reguli de utilizare a activelor eligibile

TITLUL IX –

Utilizarea activelor eligibile în operațiuni transfrontaliere

PARTEA A CINCEA –

SANCȚIUNI ÎN CAZUL NERESPECTĂRII DE CĂTRE CONTRAPĂRȚI A OBLIGAȚIILOR CE LE REVIN

PARTEA A ȘASEA –

MĂSURI DISCREȚIONARE

PARTEA A ȘAPTEA –

CARACTERISTICI COMUNE MINIME SUPLIMENTARE ÎN LEGĂTURĂ CU OPERAȚIUNILE DE POLITICĂ MONETARĂ DIN EUROSISTEM

Capitolul 1 –

Caracteristici comune minime suplimentare aplicabile tuturor dispozițiilor care reglementează operațiunile de politică monetară din Eurosistem

Capitolul 2 –

Caracteristici comune minime suplimentare aplicabile contractelor de report și creditelor colateralizate

Capitolul 3 –

Caracteristici comune minime suplimentare exclusive contractelor de report

Capitolul 4 –

Caracteristici comune minime suplimentare exclusive creditelor colateralizate

Capitolul 5 –

Caracteristici comune minime suplimentare exclusive operațiunilor de swap valutar în scopuri de politică monetară

PARTEA A OPTA –

DISPOZIȚII FINALE

ANEXA I –

Rezerve minime obligatorii

ANEXA II –

Anunțarea licitațiilor

ANEXA III –

Alocarea licitațiilor și procedurile de licitație

ANEXA IV –

Anunțarea rezultatelor licitațiilor

ANEXA V –

Criterii de selectare a contrapărților pentru a participa la operațiunile de intervenție pe piața valutară

ANEXA VI –

utilizarea transfrontalieră a activelor eligibile

ANEXA VII –

Calcularea sancțiunilor de aplicat în conformitate cu Partea a Cincea

ANEXA VIII –

Cerințe de raportare a datelor la nivel de credit pentru titlurile garantate cu active

ANEXA IX –

Procesul de monitorizare a performanței din cadrul mecanismului de evaluare a creditului din Eurosistem

ANEXA X –

Nivelurile marjelor de ajustare a valorii

ANEXA XI –

Forme de valori mobiliare

ANEXA XII –

Exemple de operațiuni și proceduri de politică monetară din Eurosistem

ANEXA XIII –

Tabel de corespondență

ANEXA XIV –

Orientarea abrogată cu lista modificărilor succesive ale acesteia

PARTEA ÎNTÂI

OBIECT, SFERA DE APLICARE ȘI DEFINIȚII

Articolul 1

Obiect și sfera de aplicare

1.   Prezenta orientare stabilește reguli uniforme pentru punerea în aplicare a politicii monetare unice de către Eurosistem în toate statele membre a căror monedă este euro.

2.   Eurosistemul ia toate măsurile corespunzătoare pentru a pune în aplicare operațiunile de politică monetară din Eurosistem în conformitate cu principiile, mijloacele, instrumentele, cerințele, criteriile și procedurile stabilite în prezenta orientare.

3.   Raportul juridic dintre Eurosistem și contrapărțile sale este prevăzut de reglementările sau contractele corespunzătoare aplicate de BCN relevantă, în care dispozițiile prezentei orientări sunt puse în aplicare în mod corespunzător.

4.   Consiliul guvernatorilor BCE poate schimba, oricând, mijloacele, instrumentele, cerințele, criteriile și procedurile de punere în aplicare a operațiunilor de politică monetară din Eurosistem.

5.   Eurosistemul își rezervă dreptul de a solicita și de a obține de la contrapărți orice informații relevante care sunt necesare pentru îndeplinirea misiunilor sale și pentru atingerea obiectivelor acestuia în raport cu operațiunile de politică monetară. Acest drept nu aduce atingere niciunui alt drept specific existent al Eurosistemului de a solicita informații referitoare la operațiunile de politică monetară.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentei orientări se aplică următoarele definiții:

1.

„convenție privind numărul de zile «efectiv/360»” (actual/360 day-count convention) înseamnă convenția aplicată în operațiunile de politică monetară din Eurosistem care determină numărul efectiv de zile calendaristice incluse în calcularea dobânzii prin utilizarea ca bază a unui an de 360 de zile;

2.

„agenție” (agency) înseamnă entitățile clasificate drept agenții de către Eurosistem. Lista entităților clasificate drept agenții este publicată pe website-ul BCE;

3.

„titluri garantate cu active” (asset-backed securities) înseamnă instrumente de natura datoriei care sunt garantate cu un portofoliu de active financiare protejate (fixe sau reînnoibile) care sunt convertite în lichiditate într-o perioadă determinată. În plus, pot exista drepturi sau alte active care asigură serviciul sau distribuirea la timp a veniturilor către deținătorii titlurilor. În general, titlurile garantate cu active sunt emise de un vehicul investițional înființat în acest scop care a achiziționat portofoliul de active financiare de la inițiator sau vânzător, În acest sens, plățile aferente titlurilor garantate cu active depind în primul rând de fluxurile de numerar generate de activele din portofoliul subiacent și de alte drepturi destinate să asigure plata la timp, precum facilități de lichiditate, garanții sau alte astfel de caracteristici cunoscute în general ca elemente de îmbunătățire a calității creditului;

4.

„procedură bilaterală” (bilateral procedure) înseamnă o procedură prin care BCN sau, în circumstanțe excepționale, BCE desfășoară operațiuni de reglaj fin sau tranzacții simple, direct cu una sau mai multe contrapărți sau prin intermediul burselor de valori sau al agenților de piață, fără a folosi licitații;

5.

„sistem de înregistrare în cont” (book-entry system) înseamnă un sistem care permite transferul valorilor mobiliare și al altor active financiare fără mișcarea fizică a unor documente sau certificate pe hârtie (de exemplu, transferul electronic al valorilor mobiliare);

6.

„zi lucrătoare” (business day) înseamnă: (a) în legătură cu obligația de a efectua o plată, orice zi în care TARGET2 este operațional pentru a efectua această plată sau (b) în legătură cu obligația de a livra active, orice zi în care SSS prin care se realizează livrarea este deschis pentru efectuarea de operațiuni în locul de livrare a titlurilor de valoare în cauză;

7.

„depozitar central de valori mobiliare” (DCVM) (central securities depository) înseamnă o entitate care: (a) permite procesarea și decontarea tranzacțiilor cu valori mobiliare prin înregistrare în cont; (b) furnizează servicii de custodie (de exemplu, administrarea operațiunilor cu titluri și a răscumpărărilor); (c) are un rol activ în asigurarea integrității emisiunilor de valori mobiliare. Valorile mobiliare pot fi deținute într-o formă fizică, dar imobilizată, sau într-o formă dematerializată (prin care există numai ca înregistrări electronice);

8.

„credit colateralizat” (collateralised loan) înseamnă un acord dintre o BCN și o contraparte prin care se furnizează lichiditate unei contrapărți prin intermediul unui credit care este garantat cu un drept de garanție opozabil acordat de această contraparte către BCN, de exemplu, sub forma constituirii unei garanții reale mobiliare, cesiuni sau sarcini asupra activului în cauză;

9.

„atragere de depozite la termen” (collection of fixed-term deposits) înseamnă un instrument utilizat în desfășurarea operațiunilor de piață monetară, prin care Eurosistemul invită contrapărțile să plaseze depozite la termen în conturi deschise la BCN de origine ale acestora pentru a absorbi lichiditate de pe piață;

10.

„autoritate competentă” (competent authority) înseamnă o autoritate publică sau un organism recunoscut oficial în dreptul intern, care este împuternicit în temeiul dreptului intern să supravegheze instituțiile ca parte a sistemului de supraveghere din statul membru relevant;

11.

„contraparte” (counterparty) înseamnă o instituție care îndeplinește criteriile de eligibilitate stabilite în partea a treia pentru a avea acces la operațiunile de politică monetară din Eurosistem;

12.

„obligațiuni garantate” (covered bonds) înseamnă instrumente de natura datoriei cu dublu recurs: (a) direct sau indirect către o instituție de credit; și (b) către un portofoliu de acoperire de active-garanție dinamic, și pentru care nu există o segmentare în tranșe a riscului. Termenul include obligațiuni garantate de tip jumbo, obligațiuni garantate tradiționale și alte obligațiuni garantate;

13.

„creanță privată” (credit claim) înseamnă o creanță pentru rambursarea unei sume de bani, care constituie o datorie a unui debitor față de o contraparte. Creanțele private includ, de asemenea, Schuldscheindarlehen și creanțele private de drept neerlandez asupra administrațiilor publice sau altor debitori eligibili care sunt acoperite de o garanție de stat, de exemplu, organismele pentru locuințe sociale;

14.

„instituție de credit” (credit institution) înseamnă o instituție de credit în sensul articolului 2 alineatul (5) din Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului (7) și al articolului 4 alineatul (1) punctul 1 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (8), care este supusă supravegherii de către o autoritate competentă, sau este o instituție publică de credit în sensul articolului 123 alineatul (2) din tratat care este supusă unei supravegheri de un nivel comparabil cu supravegherea efectuată de o autoritate competentă;

15.

„rating de credit” (credit rating) are sensul stabilit la articolul 3 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1060/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (9);

16.

„utilizare transfrontalieră” (cross-border use) înseamnă depunerea drept colateral, de către o contraparte către BCN de origine a acesteia, a următoarelor:

(i)

active tranzacționabile deținute în alt stat membru a cărui monedă este euro;

(ii)

active tranzacționabile emise în alt stat membru și deținute în statul membru al BCN de origine;

(iii)

creanțe private în care contractul de creanță privată este reglementat de legislația altui stat membru a cărui monedă este euro, altul decât cel al BCN de origine;

(iv)

instrumente de natura datoriei garantate cu creanțe ipotecare asupra persoanelor private (retail mortgage-backed debt instrumentsRMBD) în conformitate cu procedurile aplicabile ale MBCC;

17.

„acoperirea riscului valutar” (currency hedge) înseamnă un acord încheiat între un emitent de valori mobiliare și contrapartea la operațiunea de acoperire a riscului valutar, conform căruia se reduce o parte din riscul valutar asociat primirii de fluxuri de numerar în altă monedă decât euro, prin conversia fluxurilor de numerar în plăți în euro care sunt efectuate de contrapartea la operațiunea de acoperire a riscului valutar, inclusiv garanțiile pe care aceasta le acordă pentru acele plăți;

18.

„custode” (custodian) înseamnă o entitate a cărei activitate constă în păstrarea în siguranță și gestionarea de valori mobiliare și alte active financiare în contul terților;

19.

„valoare de piață în caz de neîndeplinire a obligațiilor” (default market value) înseamnă, cu privire la orice active, la orice dată:

(a)

valoarea de piață a acestor active la momentul evaluării în caz de neîndeplinire a obligațiilor, calculată pe baza celui mai reprezentativ preț din ziua lucrătoare anterioară datei evaluării;

(b)

în lipsa unui preț reprezentativ pentru un anumit activ în ziua lucrătoare anterioară evaluării se folosește ultimul preț de tranzacționare. Dacă nu este disponibil niciun preț de tranzacționare, BCN care efectuează operațiunea stabilește un preț, luând în considerare ultimul preț identificat pentru respectivul activ pe piața de referință;

(c)

în cazul activelor pentru care nu există nici o valoare de piață, orice altă metodă rezonabilă de evaluare;

(d)

dacă BCN a vândut activele sau active echivalente la prețul pieței înainte de momentul evaluării în caz de neîndeplinire a obligațiilor, venitul net din vânzare, după deducerea tuturor costurilor, taxelor și cheltuielilor rezonabile care au intervenit în cadrul vânzării în cauză, calculele fiind efectuate și sumele fiind stabilite de BCN;

20.

„livrare contra plată” sau „sistemul livrare contra plată” (delivery-versus-payment sau delivery-against-payment system) înseamnă un mecanism în cadrul unui sistem de decontare prin schimb de valori care asigură că efectuarea transferului final al activelor, respectiv livrarea, are loc numai dacă se realizează un transfer final corespunzător al altor active, respectiv plata;

21.

„facilitate de depozit” (deposit facility) înseamnă o facilitate permanentă oferită de Eurosistem pe care contrapărțile o pot folosi pentru a plasa depozite overnight la Eurosistem printr-o BCN, depozite care se remunerează la o rată a dobânzii prestabilită;

22.

„rata dobânzii aplicată facilității de depozit” înseamnă rata dobânzii aplicată pentru facilitatea de depozit;

23.

„utilizare internă” (domestic use) înseamnă depunerea drept colateral, de către o contraparte cu sediul într-un stat membru a cărui monedă este euro, de active tranzacționabile care sunt emise și deținute în același stat membru ca cel al BCN de origine a acesteia sau de creanțe private atunci când contractul de creanță privată este reglementat de legislația statului membru al BCN de origine a acesteia și RMBD emise de entități cu sediul în statul membru al BCN de origine;

24.

„sistem de tip earmarking” (earmarking system) înseamnă un sistem pentru gestionarea colateralului de către BCN prin care se furnizează lichiditate în schimbul unor active specificate și identificabile alocate drept colateral pentru anumite operațiuni de creditare din Eurosistem. Substituirea acestor active cu alte active eligibile specifice poate fi permisă de către BCN de origine, cu condiția ca acestea să fie alocate drept colateral și să fie adecvate pentru operațiunea respectivă;

25.

„active eligibile” (eligible assets) înseamnă active care îndeplinesc criteriile stabilite în partea a patra și care sunt, prin urmare, eligibile drept colateral pentru operațiunile de creditare din Eurosistem;

26.

„închiderea zilei” (end-of-day) înseamnă momentul dintr-o zi lucrătoare, după închiderea TARGET2, în care plățile procesate în TARGET2 se finalizează pentru ziua respectivă;

27.

„indice al inflației din zona euro” (euro area inflation index) înseamnă un indice furnizat de Eurostat sau de o autoritate statistică națională a unui stat membru a cărui monedă este euro, de exemplu indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC);

28.

„Spațiul Economic European” (SEE) [European Economic Area (EEA)] înseamnă toate statele membre, indiferent dacă au aderat oficial sau nu la SEE, împreună cu Islanda, Liechtenstein și Norvegia;

29.

„Eurosistem” (Eurosystem) înseamnă BCE și BCN;

30.

„zi lucrătoare pentru Eurosistem” (Eurosystem business day) înseamnă orice zi în care BCE și cel puțin o BCN sunt deschise în scopul desfășurării operațiunilor de politică monetară din Eurosistem;

31.

„operațiuni de creditare din Eurosistem” (Eurosystem credit operations) înseamnă: (a) tranzacții reversibile de furnizare de lichiditate, respectiv operațiuni de politică monetară din Eurosistem de furnizare de lichiditate, exclusiv operațiunile de swap valutar în scopuri de politică monetară și cumpărările simple; și (b) credit pe parcursul zilei;

32.

„operațiuni de politică monetară din Eurosistem” (Eurosystem monetary policy operations) înseamnă operațiuni de piață monetară și facilități permanente;

33.

„Cadrul pentru evaluarea utilizatorilor în Eurosistem” (Eurosystem User Assessment Framework) înseamnă cadrul, care este disponibil pe website-ul BCE, pentru evaluarea SSS și a legăturilor în vederea stabilirii eligibilității acestora pentru utilizarea în operațiunile de creditare din Eurosistem;

34.

„transfer final” (final transfer) înseamnă un transfer irevocabil și necondiționat care are ca efect stingerea obligației de a efectua transferul;

35.

„societate financiară” (financial corporation) are sensul stabilit în Regulamentul (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (10);

36.

„operațiuni de reglaj fin” (fine-tuning operations) înseamnă o categorie de operațiuni de piață monetară executate de Eurosistem în special pentru a face față fluctuațiilor de lichiditate pe piață;

37.

„cupoane fixe” (fixed coupons) înseamnă instrumente de natura datoriei cu o plată periodică predeterminată a dobânzii;

38.

„licitație la rată fixă” (fixed-rate tender procedure) înseamnă o licitație prin care BCE specifică rata dobânzii, prețul, punctul swap sau marja înaintea licitației, iar contrapărțile participante fac oferte privind suma pe care doresc să o tranzacționeze la acest nivel fix al dobânzii, prețului, punctului swap sau marjei;

39.

„cupon variabil” (floating coupon) înseamnă un cupon legat de o rată a dobânzii de referință, perioada de revizuire corespunzătoare acestui cupon nefiind mai mare de un an;

40.

„operațiune de swap valutar în scopuri de politică monetară” (foreign exchange swap for monetary policy purposes) este un instrument utilizat în desfășurarea operațiunilor de piață monetară prin care Eurosistemul cumpără sau vinde euro la vedere în schimbul unei monede străine și, în același timp, o revinde sau răscumpără într-o tranzacție la termen, la o dată de răscumpărare determinată;

41.

„BCN de origine” (home NCB) înseamnă BCN a statului membru a cărui monedă este euro în care își are sediul contrapartea;

42.

„calendar orientativ al licitațiilor periodice din Eurosistem” (indicative calendar for the Eurosystem's regular tender operations) înseamnă un calendar pregătit de Eurosistem, aprobat de Consiliul guvernatorilor BCE, care indică programarea perioadelor de aplicare a rezervelor minime obligatorii, precum și anunțarea, alocarea și scadența operațiunilor principale de refinanțare și a operațiunilor de refinanțare pe termen mai lung periodice;

43.

„depozitar central internațional de valori mobiliare” (DCIVM) [international central securities depository (ICSD)] înseamnă un DCVM care este activ în decontarea valorilor mobiliare tranzacționate la nivel internațional din diverse piețe naționale, de obicei în mai multe zone monetare;

44.

„organizație internațională” (international organisation) înseamnă o entitate enumerată la articolul 118 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, unde expunerilor față de o asemenea entitate li se atribuie o pondere de risc de 0 %;

45.

„număr internațional de identificare a valorilor mobiliare” (international securities identification number) (ISIN) înseamnă codul internațional de identificare atribuit valorilor mobiliare emise pe piețele financiare;

46.

„credit pe parcursul zilei” (intraday credit) înseamnă credit acordat pe o perioadă mai mică de o zi lucrătoare astfel cum este definit în Orientarea BCE/2012/27;

47.

„emisiune de certificate de creanță ale BCE” (issuance of ECB debt certificates) înseamnă un instrument de politică monetară utilizat în desfășurarea operațiunilor de piață monetară, prin care BCE emite certificate de creanță care reprezintă o datorie a BCE față de deținătorul certificatului;

48.

„obligațiuni garantate de tip jumbo” (jumbo covered bonds) înseamnă obligațiuni garantate emise în conformitate cu cerințele articolului 52 alineatul (4) din Directiva 2009/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului (11) și cu un volum la emisiune de cel puțin 1 miliard EUR, pentru care cel puțin trei formatori de piață furnizează cotații regulate de vânzare și cumpărare;

49.

„creanțe de tip leasing” (leasing receivables) înseamnă plăți programate și obligatorii contractual ale locatarului către locator în baza termenilor unui nou contract de leasing. Valorile reziduale nu sunt creanțe de tip leasing;

50.

„sprijin de lichiditate” (liquidity support) înseamnă orice element structural, efectiv sau potențial, care este conceput sau considerat adecvat pentru acoperirea oricărei lipse temporare de numerar care ar putea apărea pe durata de viață a unei tranzacții cu titluri garantate cu active;

51.

„operațiuni de refinanțare pe termen mai lung” (longer-term refinancing operations) (LTRO) înseamnă o categorie de operațiuni de piață monetară care sunt executate de Eurosistem sub forma unor tranzacții reversibile care urmăresc să furnizeze lichiditate sectorului financiar cu o scadență pe termen mai lung decât cea a operațiunilor principale de refinanțare;

52.

„operațiuni principale de refinanțare” (main refinancing operations) (MRO) înseamnă o categorie de operațiuni de piață monetară periodice pe care Eurosistemul le execută sub forma de tranzacții reversibile;

53.

„perioadă de aplicare” (maintenance period) are sensul stabilit în Regulamentul (CE) nr. 1745/2003 (BCE/2003/9);

54.

„apel în marjă” (margin call) înseamnă o procedură referitoare la aplicarea marjelor de variație, în virtutea căreia, în cazul în care valoarea activelor mobilizate drept colateral de către o contraparte, măsurată în mod regulat, scade sub un anumit nivel, Eurosistemul solicită contrapărții să furnizeze active eligibile suplimentare sau numerar. Pentru sistemele de tip pooling, un apel în marjă este efectuat numai în cazurile de subcolateralizare, iar pentru sistemele de tip earmarking sunt efectuate apeluri în marjă simetrice, fiecare metodă fiind detaliată în documentația națională a BCN de origine;

55.

„rata dobânzii marginale” (marginal interest rate) înseamnă cea mai scăzută rată a dobânzii în licitațiile la rată variabilă de furnizare de lichiditate la care se onorează ofertele sau cea mai ridicată rată a dobânzii în licitațiile la rată variabilă de absorbție de lichiditate la care se onorează ofertele;

56.

„facilitate de creditare marginală” (marginal lending facility) înseamnă o facilitate permanentă oferită de Eurosistem pe care contrapărțile o pot folosi pentru a primi credite overnight de la Eurosistem printr-o BCN, la o rată a dobânzii prestabilită, sub rezerva unor active eligibile suficiente drept colateral;

57.

„rata dobânzii pentru facilitatea de creditare marginală” (marginal lending rate) înseamnă rata dobânzii aplicabilă facilității de creditare marginală;

58.

„puncte swap marginale” (marginal swap point quotation) înseamnă nivelul punctelor swap la care se epuizează suma totală de alocat prin licitație;

59.

„active tranzacționabile” (marketable assets) înseamnă instrumente de natura datoriei admise la tranzacționare pe o piață și care îndeplinesc criteriile de eligibilitate stabilite în partea a patra;

60.

„data scadenței” (maturity date) înseamnă data la care expiră o operațiune de politică monetară din Eurosistem. În cazul unui contract de report sau al unui swap, data scadenței corespunde datei de răscumpărare;

61.

„stat membru” (Member State) înseamnă un stat membru al Uniunii Europene;

62.

multi cédulas” (multi cédulas) înseamnă instrumente de natura datoriei emise de anumite SPV spaniole (Fondo de Titulizacion de Activos, FTA) care permit gruparea unui anumit număr de cédulas unice mici (obligațiuni garantate spaniole) de la mai mulți inițiatori;

63.

„bancă de dezvoltare multilaterală” (multilateral development bank) înseamnă orice entitate enumerată la articolul 117 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, unde expunerilor față de o asemenea entitate li se atribuie o pondere de risc de 0 %;

64.

„licitație bazată pe metoda ratei multiple (licitație de tip american)” [multiple rate auction (American auction)] înseamnă o licitație la care rata dobânzii, prețul sau punctul swap la care se face alocarea este egal cu rata dobânzii, prețul sau punctul swap oferit la fiecare ofertă individuală;

65.

„cupon multi-step” (multi-step coupon) înseamnă o structură de cupon în care partea marginală (x) care crește de mai multe ori pe durata de viață a activului, în conformitate cu un calendar predeterminat la date predeterminate, de obicei data anticipată de răscumpărare (call date) sau data de plată a cupoanelor;

66.

„bancă centrală națională” (BCN) [national central bank (NCB)] înseamnă o bancă centrală națională a unui stat membru a cărui monedă este euro;

67.

„zi lucrătoare pentru BCN” (NCB business day) înseamnă orice zi în care BCN este deschisă în scopul desfășurării de operațiuni de politică monetară din Eurosistem, inclusiv zilele în care sucursalele unei asemenea BCN pot fi închise din cauza zilelor bancare nelucrătoare locale sau regionale;

68.

„țări G10 din afara SEE” (non-EEA G10 countries) înseamnă țările participante la Grupul celor Zece (G10) care nu sunt țări SEE, respectiv Statele Unite ale Americii, Canada, Japonia și Elveția;

69.

„societate nefinanciară” (non-financial corporation) are sensul stabilit în Regulamentul (UE) nr. 549/2013;

70.

„activ netranzacționabil” (non-marketable asset) înseamnă oricare dintre următoarele active: depozite la termen, creanțe private și RMBD;

71.

„alte obligațiuni garantate” (other covered bonds) înseamnă obligațiuni garantate structurate și multi cédulas;

72.

„tranzacție simplă” (outright transaction) înseamnă un instrument utilizat în desfășurarea operațiunilor de piață monetară, prin care Eurosistemul efectuează cumpărări sau vânzări simple de active tranzacționabile eligibile pe piață (la vedere sau la termen), rezultând într-un transfer complet de proprietate de la vânzător la cumpărător, fără a implica un transfer invers al proprietății;

73.

„sistem de tip pooling” (pooling system) înseamnă un sistem pentru gestionarea colateralului de către BCN, în care o contraparte păstrează la respectiva BCN un cont de depozitare în comun a activelor care colateralizează operațiunile de creditare din Eurosistem aferente ale contrapărții, prin care activele sunt înregistrate astfel încât un activ eligibil individual nu este legat de o operațiune de creditare din Eurosistem specifică, iar contrapartea poate substitui activele eligibile pe bază continuă;

74.

„rating de credit public” (public credit rating) înseamnă ratinguri de credit care sunt: (a) emise de agenții de rating de credit înregistrate în Uniune și acceptate de Eurosistem; și (b) publicate sau distribuite pe bază de abonament;

75.

„entitate din sectorul public” (public sector entity) înseamnă o entitate care este clasificată de o autoritate statistică națională ca aparținând sectorului public în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 549/2013;

76.

„licitație rapidă” (quick tender) înseamnă o licitație care este executată în mod obișnuit într-un interval de 105 minute de la anunțarea licitației până la certificarea rezultatului alocării și care poate fi destinată unui număr limitat de contrapărți, astfel cum se detaliază în partea a doua;

77.

„contract de report” (repurchase agreement) înseamnă un acord prin care un activ eligibil este vândut unui cumpărător fără păstrarea proprietății de către vânzător, vânzătorul obținând simultan dreptul și obligația de a răscumpăra un activ echivalent la un anumit preț la o dată ulterioară sau la cerere;

78.

„dată de răscumpărare” (repurchase date) înseamnă data la care cumpărătorul este obligat să revândă către vânzător activele echivalente aferente unei tranzacții efectuate în cadrul unui contract de report;

79.

„preț de răscumpărare” (repurchase price) înseamnă prețul la care cumpărătorul este obligat să revândă vânzătorului activele echivalente dintr-o tranzacție efectuată în cadrul unui contract de report. Prețul de răscumpărare este egal cu suma dintre prețul de cumpărare și diferența de preț corespunzătoare dobânzii aferente lichidității acordate pe durata operațiunii;

80.

„tranzacție reversibilă” (reverse transaction) înseamnă un instrument utilizat în desfășurarea operațiunilor de piață monetară și la furnizarea de acces la facilitatea de creditare marginală, prin care o BCN cumpără sau vinde active eligibile în baza unui contract de report sau desfășoară operațiuni de creditare sub forma de credite colateralizate;

81.

„cont de custodie” (safe custody account) înseamnă un cont de valori mobiliare gestionat de un DCIVM, un DCVM sau o BCN în care instituțiile de credit pot plasa valori mobiliare eligibile pentru operațiunile de creditare din Eurosistem;

82.

„sistem de decontare a operațiunilor cu valori mobiliare” (SSS) [securities settlement system (SSS)] înseamnă un sistem care permite transferul valorilor mobiliare, fie fără plată, fie contra plată (livrare-contra-plată);

83.

„data decontării” [settlement date] înseamnă data la care are loc decontarea unei tranzacții;

84.

„licitație bazată pe metoda ratei uniforme (licitație de tip neerlandez)” [single rate auction (Dutch auction)] înseamnă o licitație în care rata dobânzii, prețul sau punctul swap la care se face alocarea aplicat tuturor ofertelor onorate este egal cu rata dobânzii, prețul sau punctul swap marginal;

85.

„vehicul investițional specializat”(special purpose vehicle) (SPV) înseamnă o entitate special constituită în scopul securitizării, astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 66 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;

86.

„licitație standard” (standard tender) înseamnă o procedură de licitație care este efectuată în mod obișnuit într-un interval de 24 de ore de la anunțarea licitației până la certificarea rezultatului alocării;

87.

„operațiuni structurale” (structural operations) înseamnă o categorie de operațiuni de piață monetară executate de Eurosistem pentru a ajusta poziția structurală de lichiditate a Eurosistemului față de sectorul financiar sau pentru a urmări alte scopuri de politică monetară detaliate în partea a doua;

88.

obligațiuni garantate structurate (structured covered bonds) înseamnă obligațiuni garantate, cu excepția multi-cédulas, care nu sunt emise în conformitate cu cerințele prevăzute la articolul 52 alineatul (4) din directiva 2009/65/CE;

89.

„punct swap” (swap point) înseamnă diferența dintre cursul de schimb aferent tranzacției la termen și cursul de schimb aferent tranzacției la vedere în cadrul unei operațiuni de swap valutar, cotată în conformitate cu convențiile generale de pe piață;

90.

„emisiune continuă” [tap issuance sau tap issue] înseamnă o emisiune care formează o serie unică cu o emisiune anterioară;

91.

„TARGET2” (TARGET2) înseamnă sistemul cu decontare pe bază brută în timp real pentru euro, cu decontarea plăților în euro în banii băncii centrale, reglementat în temeiul Orientării BCE/2012/27;

92.

„licitație” (tender procedure) înseamnă o procedură prin care Eurosistemul furnizează lichiditate pe piață sau retrage lichiditate de pe piață, pe baza căreia BCN încheie tranzacții prin acceptarea ofertelor prezentate de contrapărți după un anunț public;

93.

„data tranzacției (T)” [trade date (T)] înseamnă data la care se încheie o tranzacție, respectiv un acord între două contrapărți cu privire la o tranzacție financiară. [Data tranzacției poate coincide cu data decontării tranzacției (decontare în aceeași zi) sau poate precede data decontării cu un anumit număr de zile lucrătoare (data decontării se definește ca fiind T + intervalul de decontare)];

94.

obligațiuni garantate tradiționale (traditional covered bonds) înseamnă obligațiuni garantate, altele decât obligațiunile garantate de tip jumbo, care sunt emise în conformitate cu cerințele prevăzute la articolul 52 alineatul (4) din Directiva 2009/65/CE 12

95.

„agent tripartit” (tri-party agent) înseamnă un operator al unui SSS care a încheiat un contract cu o BCN prin care acest operator trebuie să furnizeze anumite servicii de gestionare a colateralului ca agent al acestei BCN;

96.

„Uniune” (Union) înseamnă Uniunea Europeană;

97.

„marjă de ajustare a valorii” (valuation haircut) înseamnă o scădere procentuală aplicată valorii de piață a unui activ mobilizat drept colateral în operațiunile de creditare din Eurosistem;

98.

„reducere a valorii” (valuation markdown) înseamnă o anumită scădere procentuală a valorii de piață a activelor mobilizate drept colateral în operațiunile de creditare din Eurosistem, înainte de aplicarea oricărei marje de ajustare a valorii;

99.

„licitație la rată variabilă” (variable rate tender procedure) înseamnă o licitație prin care contrapărțile participante fac oferte aflate în concurență, atât privind suma pe care doresc să o tranzacționeze, cât și privind rata dobânzii, punctul swap sau prețul la care doresc să inițieze o tranzacție cu Eurosistemul, și prin care au prioritate cele mai competitive oferte până la epuizarea sumei totale oferite;

100.

„cupon zero” (zero coupon) înseamnă un instrument de natura datoriei fără o plată periodică a cuponului.

PARTEA A DOUA

MIJLOACELE, INSTRUMENTELE, OPERAȚIUNILE ȘI PROCEDURILE DE POLITICĂ MONETARĂ DIN EUROSISTEM

Articolul 3

Cadrul de punere în aplicare a politicii monetare din Eurosistem

1.   Mijloacele utilizate de Eurosistem pentru punerea în aplicare a politicii monetare constau în următoarele:

(a)

operațiuni de piață monetară;

(b)

facilități permanente;

(c)

cerințe privind rezervele minime obligatorii.

2.   Cerințele privind rezervele minime obligatorii sunt specificate în Regulamentul (CE) nr. 2531/98 și în Regulamentul (CE) nr. 1745/2003 al Consiliului (BCE/2003/9). Anumite elemente ale cerințelor privind rezervele minime obligatorii sunt ilustrate în anexa I în scop informativ.

Articolul 4

Caracteristici orientative ale operațiunilor de politică monetară din Eurosistem

O prezentare generală a caracteristicilor operațiunilor de politică monetară din Eurosistem este detaliată în tabelul 1.

Tabelul 1

Prezentare generală a caracteristicilor operațiunilor de politică monetară din Eurosistem

Categorii de operațiuni de politică monetară din Eurosistem

Tipuri de instrumente

Scadență

Frecvență

Procedură

Furnizare de lichiditate

Absorbție de lichiditate

Operațiuni de piață monetară

Operațiuni principale de refinanțare

Tranzacții reversibile

O săptămână

Săptămânal

Licitații standard

Operațiuni de refinanțare pe termen mai lung

Tranzacții reversibile

Trei luni (12)

Lunar (12)

Licitații standard

Operațiuni de reglaj fin

Tranzacții reversibile

Tranzacții reversibile

Nestandardizat

Nestandardizat

Licitații

Operațiuni de swap valutar

Operațiuni de swap valutar

 

 

Proceduri bilaterale

 

Atragerea de depozite la termen

 

 

 

Operațiuni structurale

Tranzacții reversibile

Tranzacții reversibile

Nestandardizat

Nestandardizat

Licitații standard

Emisiunea de certificate de creanță ale BCE

Sub 12 luni

Nestandardizat

Cumpărări simple

Vânzări simple

Nestandardizat

Licitații

Proceduri bilaterale

Facilități permanente

Facilitatea de creditare marginală

Tranzacții reversibile

Overnight

Acces la aprecierea contrapărților

Facilitatea de depozit

Depozite

Overnight

Acces la aprecierea contrapărților

TITLUL I

OPERAȚIUNI DE PIAȚĂ MONETARĂ

CAPITOLUL 1

Prezentare generală a operațiunilor de politică monetară

Articolul 5

Prezentare generală a categoriilor și instrumentelor în ceea ce privește operațiunile de piață monetară

1.   Eurosistemul poate desfășura operațiuni de piață monetară pentru a direcționa ratele dobânzilor, pentru a gestiona situația lichidității pe piața financiară și pentru a indica orientarea politicii monetare.

2.   În funcție de scopul specific al acestora, operațiunile de piață monetară pot fi grupate în următoarele categorii:

(a)

operațiuni principale de refinanțare;

(b)

operațiuni de refinanțare pe termen mai lung;

(c)

operațiuni de reglaj fin;

(d)

operațiuni structurale.

3.   Operațiunile de piață monetară sunt desfășurate prin intermediul următoarelor instrumente:

(a)

tranzacții reversibile;

(b)

operațiuni de swap valutar în scopuri de politică monetară;

(c)

atragerea de depozite la termen;

(d)

emisiunea de certificate de creanță ale BCE;

(e)

tranzacții simple.

4.   În ceea ce privește categoriile specifice de operațiuni de piață monetară stabilite la alineatul (2), se aplică următoarele instrumente prevăzute la alineatul (3):

(a)

MRO și LTRO sunt desfășurate exclusiv prin intermediul tranzacțiilor reversibile;

(b)

operațiunile de reglaj fin pot fi desfășurate prin intermediul următoarelor:

(i)

tranzacții reversibile;

(ii)

operațiuni de swap valutar în scopuri de politică monetară;

(iii)

atragerea de depozite la termen;

(c)

operațiunile structurale pot fi desfășurate prin intermediul următoarelor:

(i)

tranzacții reversibile;

(ii)

emisiunea de certificate de creanță ale BCE;

(iii)

tranzacții simple.

5.   BCE inițiază operațiuni de piață monetară și, de asemenea, decide asupra termenilor și condițiilor pentru executarea acestora, precum și cu privire la instrumentul care urmează a fi utilizat.

CAPITOLUL 2

Categorii de operațiuni de piață monetară

Articolul 6

Operațiuni principale de refinanțare

1.   Eurosistemul desfășoară MRO prin intermediul tranzacțiilor reversibile.

2.   În ceea ce privește caracteristicile operaționale ale acestora, MRO:

(a)

sunt operațiuni de furnizare de lichiditate;

(b)

sunt desfășurate în mod obișnuit în fiecare săptămână în conformitate cu calendarul orientativ al licitațiilor periodice din Eurosistem;

(c)

în mod obișnuit au o scadență de o săptămână, astfel cum se indică în calendarul orientativ al licitațiilor periodice din Eurosistem, sub rezerva excepției prevăzute la alineatul (3);

(d)

sunt executate în mod descentralizat de către BCN;

(e)

sunt executate prin intermediul unor licitații standard;

(f)

fac obiectul criteriilor de eligibilitate stabilite la articolul 55, care trebuie îndeplinite de toate contrapărțile care prezintă oferte pentru astfel de operațiuni;

(g)

se bazează pe active eligibile drept colateral.

3.   Scadența MRO poate diferi din cauza zilelor bancare nelucrătoare diferite din statele membre a căror monedă este euro.

4.   Consiliul guvernatorilor BCE decide asupra ratelor dobânzilor pentru MRO în mod periodic. Ratele revizuite ale dobânzilor intră în vigoare de la începerea noii perioade de aplicare a rezervelor minime obligatorii.

5.   Fără a aduce atingere alineatului (4), Consiliul guvernatorilor BCE poate modifica rata dobânzii pentru MRO oricând. O astfel de decizie devine efectivă cel mai devreme din următoarea zi lucrătoare pentru Eurosistem.

6.   MRO sunt executate prin intermediul unor licitații la rată fixă sau al unor licitații la rată variabilă, astfel cum este stabilit de Eurosistem.

Articolul 7

Operațiuni de refinanțare pe termen mai lung

1.   Eurosistemul desfășoară LTRO prin intermediul tranzacțiilor reversibile pentru a furniza contrapărților lichiditate cu o scadență mai mare decât cea a MRO.

2.   În ceea ce privește caracteristicile operaționale ale acestora, LTRO:

(a)

sunt operațiuni reversibile de furnizare de lichiditate;

(b)

sunt desfășurate periodic în fiecare lună în conformitate cu calendarul orientativ al licitațiilor periodice din Eurosistem, sub rezerva excepției stabilite la alineatul (4);

(c)

în mod obișnuit au o scadență de trei luni în conformitate cu calendarul orientativ al licitațiilor periodice din Eurosistem, sub rezerva excepțiilor stabilite la alineatele (3) și (4);

(d)

sunt executate în mod descentralizat de către BCN;

(e)

sunt executate prin intermediul unor licitații standard;

(f)

fac obiectul criteriilor de eligibilitate stabilite la articolul 55, care trebuie îndeplinite de toate contrapărțile care prezintă oferte pentru astfel de operațiuni;

(g)

se bazează pe active eligibile drept colateral.

3.   Scadența LTRO poate diferi din cauza zilelor bancare nelucrătoare diferite din statele membre a căror monedă este euro.

4.   Eurosistemul poate desfășura, în mod ocazional, LTRO cu altă scadență decât cea de trei luni. Aceste operațiuni nu sunt specificate în calendarul orientativ al licitațiilor periodice din Eurosistem.

5.   LTRO cu o scadență de peste trei luni care sunt desfășurate în mod ocazional, astfel cum este prevăzut la alineatul (4), pot avea o clauză de rambursare anticipată. O astfel de clauză poate reprezenta fie o opțiune, fie o obligație a contrapărților în temeiul căreia acestea rambursează în parte sau în înte sumele care le-au fost alocate într-o anumită operațiune. Clauzele privind obligația de rambursare anticipată se bazează pe condiții explicite și predefinite. Datele la care rambursările anticipate intră în vigoare sunt comunicate de Eurosistem în momentul anunțării operațiunilor. În circumstanțe excepționale, Eurosistemul poate decide să suspende rambursările anticipate la anumite date, printre altele, din cauza zilelor bancare nelucrătoare din statele membre a căror monedă este euro.

6.   LTRO sunt executate prin intermediul licitațiilor la rată variabilă, cu excepția cazului în care Eurosistemul decide să fie executate prin intermediul unei licitații la rată fixă. În acest caz, rata aplicabilă licitațiilor la rată fixă poate fi indexată cu o rată de referință de bază (de exemplu, rata medie MRO) pe durata operațiunii, cu sau fără o marjă.

Articolul 8

Operațiuni de reglaj fin

1.   Eurosistemul poate desfășura operațiuni de reglaj fin prin tranzacții reversibile, operațiuni de swap valutar în scopuri de politică monetară sau atragerea de depozite la termen, în special pentru a face față fluctuațiilor de lichiditate de pe piață.

2.   În ceea ce privește caracteristicile operaționale ale acestora, operațiunile de reglaj fin:

(a)

pot fi desfășurate fie ca o operațiune de furnizare de lichiditate, fie ca o operațiune de absorbție de lichiditate;

(b)

au o frecvență și o scadență care în mod obișnuit nu sunt standardizate;

(c)

sunt executate în mod obișnuit prin intermediul licitațiilor rapide, cu excepția cazului în care Eurosistemul intenționează să desfășoare respectiva operațiune de reglaj fin prin alte mijloace (licitație standard sau procedură bilaterală), ținând seama de considerente specifice de politică monetară sau pentru a reacționa la condițiile pieței;

(d)

sunt executate în mod descentralizat de către BCN, fără a aduce atingere articolului 45 alineatul (3);

(e)

fac obiectul criteriilor de eligibilitate pentru contrapărți, astfel cum se prevede în partea a treia, în funcție de următoarele:

(i)

tipul specific de instrument pentru desfășurarea operațiunilor de reglaj fin; și

(ii)

procedura aplicabilă pentru acest tip specific de instrument;

(f)

atunci când sunt desfășurate prin intermediul tranzacțiilor reversibile, acestea se bazează pe active eligibile drept colateral.

3.   BCE poate desfășura operațiuni de reglaj fin în orice zi lucrătoare pentru Eurosistem pentru a contracara dezechilibre de lichiditate în perioada de aplicare a rezervelor minime obligatorii. În cazul în care ziua tranzacției, ziua decontării și ziua rambursării nu sunt zile lucrătoare pentru BCN, BCN relevantă nu este obligată să desfășoare astfel de operațiuni.

4.   Eurosistemul păstrează un nivel înalt de flexibilitate în ceea ce privește alegerea procedurilor și caracteristicilor operaționale în desfășurarea operațiunilor de reglaj fin, pentru a reacționa la condițiile pieței.

Articolul 9

Operațiuni structurale

1.   Eurosistemul poate desfășura operațiuni structurale prin tranzacții reversibile, emisiuni de certificate de creanță ale BCE sau tranzacții simple pentru a ajusta poziția structurală a Eurosistemului față de sistemul financiar sau în alte scopuri de punere în aplicare a politicii monetare.

2.   În ceea ce privește caracteristicile operaționale ale acestora, operațiunile structurale:

(a)

sunt operațiuni de furnizare de lichiditate sau de absorbție de lichiditate;

(b)

au o frecvență și o scadență care nu sunt standardizate;

(c)

sunt executate prin intermediul licitațiilor sau procedurilor bilaterale, în funcție de tipul specific de instrument pentru desfășurarea operațiunii structurale;

(d)

sunt executate în mod descentralizat de către BCN;

(e)

fac obiectul criteriilor de eligibilitate pentru contrapărți, astfel cum se prevede în partea a treia, în funcție de următoarele: (i) tipul specific de instrument pentru desfășurarea operațiunilor structurale; și (ii) procedura aplicabilă pentru acest tip specific de instrument;

(f)

operațiuni structurale de furnizare de lichiditate se bazează pe active eligibile drept colateral, cu excepția tranzacțiilor simple.

3.   Eurosistemul păstrează un nivel înalt de flexibilitate în ceea ce privește alegerea procedurilor și caracteristicilor operaționale la desfășurarea operațiunilor structurale, pentru a reacționa la condițiile pieței și alte evoluții structurale.

CAPITOLUL 3

Instrumente pentru operațiunile de piață monetară

Articolul 10

Tranzacții reversibile

1.   Tranzacțiile reversibile sunt instrumente specifice pentru desfășurarea operațiunilor de piață monetară, prin care o BCN cumpără sau vinde active eligibile în baza unui contract de report sau desfășoară operațiuni de creditare sub forma creditelor colateralizate, în funcție de reglementările sau contractele relevante aplicate de BCN.

2.   Contractele de report și creditele colateralizate respectă cerințele suplimentare pentru aceste instrumente stabilite în partea a șaptea.

3.   Tranzacțiile reversibile de furnizare de lichiditate se bazează pe active eligibile drept colateral, în conformitate cu partea a patra.

4.   Caracteristicile operaționale ale tranzacțiilor reversibile depind de categoria de operațiuni de piață monetară pentru care sunt utilizate.

5.   Tranzacțiile reversibile de absorbție de lichiditate se bazează pe activele furnizate de Eurosistem. Criteriile de eligibilitate ale acestor active sunt identice celor aplicate pentru activele eligibile utilizate în tranzacțiile reversibile de furnizare de lichiditate, în conformitate cu partea a patra. În tranzacțiile reversibile de absorbție de lichiditate nu se aplică marje de ajustare a valorii.

Articolul 11

Operațiuni de swap valutar în scopuri de politică monetară

1.   Operațiunile de swap valutar în scopuri de politică monetară constau în tranzacții simultane la vedere și la termen efectuate cu euro în schimbul unei monede străine.

2.   Operațiunile de swap valutar în scopuri de politică monetară respectă cerințele suplimentare pentru aceste instrumente stabilite în partea a șaptea.

3.   Cu excepția cazului în care Consiliul guvernatorilor BCE decide altfel, Eurosistemul operează numai cu monede străine larg tranzacționate și în conformitate cu practicile standard de pe piață.

4.   În fiecare operațiune de swap valutar în scopuri de politică monetară, Eurosistemul și contrapărțile convin asupra punctelor swap pentru tranzacție, care sunt cotate în conformitate cu convențiile generale de pe piață. Condițiile privind cursul de schimb pentru operațiunile de swap valutar în scopuri de politică monetară sunt definite în tabelul 2.

5.   În ceea ce privește caracteristicile operaționale ale acestora, operațiunile de swap valutar în scopuri de politică monetară:

(a)

pot fi desfășurate fie ca operațiuni de furnizare de lichiditate, fie ca operațiuni de absorbție de lichiditate;

(b)

au o frecvență și o scadență care nu sunt standardizate;

(c)

sunt executate prin intermediul licitațiilor rapide sau al procedurilor bilaterale, cu excepția cazului în care Eurosistemul intenționează să desfășoare respectiva operațiune prin alte mijloace (licitație standard), ținând seama de considerente specifice de politică monetară sau pentru a reacționa la condițiile pieței;

(d)

sunt executate în mod descentralizat de către BCN, fără a aduce atingere articolului 45 alineatul (3).

6.   Contrapărțile care participă la operațiunile de swap valutar în scopuri de politică monetară fac obiectul criteriilor de eligibilitate prevăzute în partea a treia, în funcție de procedura aplicabilă pentru operațiunea relevantă.

Tabelul 2

Condiții privind cursul de schimb pentru operațiunile de swap valutar în scopuri de politică monetară

S

=

cursul de schimb la vedere (la data operațiunii de swap valutar) dintre euro (EUR) și moneda străină ABC

Formula

FM

=

cursul de schimb la termen dintre euro și moneda străină ABC la data de răscumpărare din cadrul operațiunii de swap (M)

Formula

ΔΜ

=

punctele la termen dintre euro și ABC la data de răscumpărare din cadrul operațiunii de swap (M)

Formula

N(.)

=

valoarea la vedere a monedei; N(.)M este valoarea la termen a monedei:

 

Formula sau Formula

 

Formula sau Formula

Articolul 12

Atragerea de depozite la termen

1.   Eurosistemul poate invita contrapărțile să plaseze depozite la termen la BCN de origine ale acestora.

2.   Depozitele acceptate de la contrapărți sunt la termen și se aplică o rată fixă a dobânzii.

3.   Rata dobânzii aplicată depozitelor la termen poate fi: (a) pozitivă; (b) stabilită la 0 %; (c) negativă.

4.   Rata dobânzii aplicată depozitului la termen este o rată a dobânzii simplă, calculată pe baza convenției privind numărul de zile „efectiv/360”. Dobânda se plătește la scadența depozitului. În cazul unei rate negative a dobânzii, aplicarea sa asupra depozitelor la termen implică o obligație de plată a deținătorului depozitului către BCN de origine, inclusiv dreptul respectivei BCN de a debita corespunzător contul contrapărții. BCN nu furnizează colateral în schimbul depozitelor la termen.

5.   Depozitele la termen sunt ținute în conturi la BCN de origine, chiar atunci când aceste operațiuni urmează a fi executate în mod centralizat de către BCE în temeiul articolului 45 alineatul (3).

6.   În ceea ce privește caracteristicile operaționale, atragerea de depozite la termen:

(a)

este desfășurată pentru a absorbi lichiditate;

(b)

poate fi desfășurată pe baza unui calendar de operațiuni anunțat în prealabil, cu frecvență și scadență predefinite, sau poate fi desfășurată ad-hoc pentru a reacționa la evoluțiile situației lichidității (de exemplu, atragerea de depozite la termen poate fi desfășurată în ultima zi a unei perioade de aplicare a rezervelor minime obligatorii pentru a contracara dezechilibrele de lichiditate care s-au acumulat de la alocarea din cadrul ultimei operațiuni principale de refinanțare);

(c)

este executată prin intermediul licitațiilor rapide, cu excepția cazului în care BCE decide să desfășoare respectiva operațiune prin alte mijloace (procedură bilaterală sau licitație standard), ținând seama de considerente specifice de politică monetară sau pentru a reacționa la condițiile pieței;

(d)

este executată în mod descentralizat de către BCN, fără a aduce atingere articolului 45 alineatul (3).

7.   Contrapărțile care participă la atragerea de depozite la termen fac obiectul criteriilor de eligibilitate specificate în partea a treia, în funcție de procedura aplicabilă pentru operațiunea relevantă.

Articolul 13

Emisiunea de certificate de creanță ale BCE

1.   Certificatele de creanță ale BCE reprezintă o datorie a BCE față de deținătorul certificatului în cauză.

2.   Certificatele de creanță ale BCE sunt emise și păstrate în formă dematerializată prin înregistrare în cont la depozitarii de valori mobiliare din statele membre a căror monedă este euro.

3.   BCE nu impune nicio restricție cu privire la transferabilitatea certificatelor de creanță ale BCE.

4.   BCE poate emite certificate de creanță ale BCE la:

(a)

o valoare de emisiune cu discont care este sub valoarea nominală; sau

(b)

o valoare peste valoarea nominală,

care sunt răscumpărate la scadență la o valoare nominală.

Diferența dintre valoarea de emisiune și valoarea nominală (de răscumpărare) este egală cu dobânda acumulată aferentă valorii de emisiune, la o rată a dobânzii convenită, pentru perioada până la scadența certificatului. Rata dobânzii aplicată este o rată a dobânzii simplă, calculată pe baza convenției privind numărul de zile „efectiv/360”. Calcularea valorii de emisiune se face în conformitate cu tabelul 3.

Tabelul 3

Emisiunea de certificate de creanță ale BCE

Valoarea de emisiune este: Formula

unde:

N

=

valoarea nominală a certificatului de creanță al BCE

rI

=

rata dobânzii (în procente)

D

=

scadența certificatului de creanță al BCE (în zile)

PT

=

valoarea de emisiune a certificatului de creanță al BCE

5.   În ceea ce privește caracteristicile operaționale ale certificatelor de creanță ale BCE:

(a)

sunt emise ca o operațiune de piață monetară de absorbție de lichiditate;

(b)

pot fi emise în mod periodic sau ocazional;

(c)

au o scadență sub 12 luni;

(d)

sunt emise prin intermediul licitațiilor standard;

(e)

sunt atribuite prin licitație și decontate în mod descentralizat de către BCN.

6.   Contrapărțile care participă la licitația standard pentru emisiunea de certificate de creanță ale BCE fac obiectul criteriilor de eligibilitate specificate în partea a treia.

Articolul 14

Tranzacții simple

1.   O tranzacție simplă presupune transferul complet al proprietății de la vânzător la cumpărător, fără a implica un transfer invers al proprietății.

2.   În executarea tranzacțiilor simple și la calcularea prețurilor, Eurosistemul acționează în conformitate cu convenția de piață cel mai larg acceptată pentru instrumentele de natura datoriei folosite în tranzacție.

3.   În ceea ce privește caracteristicile operaționale ale acestora, tranzacțiile simple:

(a)

pot fi desfășurate ca operațiuni de furnizare de lichiditate (cumpărări simple) sau ca operațiuni de absorbție de lichiditate (vânzări simple);

(b)

au o frecvență care nu este standardizată;

(c)

sunt executate prin intermediul procedurilor bilaterale, cu excepția cazului în care BCE decide să desfășoare operațiunea specifică prin licitații rapide sau standard;

(d)

sunt executate în mod descentralizat de către BCN, fără a aduce atingere articolului 45 alineatul (3);

(e)

se bazează numai pe activele tranzacționabile eligibile prevăzute în partea a patra.

4.   Contrapărțile care participă la tranzacții simple fac obiectul criteriilor de eligibilitate prevăzute în partea a treia.

Articolul 15

Obligații de colateralizare și decontare în tranzacțiile reversibile și operațiunile de swap valutar în scopuri de politică monetară

1.   În ceea ce privește tranzacțiile reversibile de furnizare de lichiditate și operațiunile de swap valutar de furnizare de lichiditate în scopuri de politică monetară, contrapărțile:

(a)

transferă un volum suficient de active eligibile în cazul tranzacțiilor reversibile sau suma corespunzătoare în monedă străină în cazul operațiunilor de swap valutar pentru a efectua decontarea la data decontării;

(b)

asigură o colateralizare adecvată a operațiunii până la scadența acesteia;

(c)

atunci când este aplicabil în ceea ce privește litera (b), furnizează colateralizare adecvată prin apeluri în marjă corespunzătoare, prin intermediul unui volum suficient de active eligibile sau numerar.

2.   În ceea ce privește tranzacțiile reversibile de absorbție de lichiditate și operațiunile de swap valutar de absorbție de lichiditate în scopuri de politică monetară, contrapărțile:

(a)

transferă un volum suficient de numerar pentru decontarea sumelor care le-au fost alocate în operațiunea relevantă de absorbție de lichiditate;

(b)

asigură o colateralizare adecvată a operațiunii până la scadența acesteia;

(c)

atunci când este aplicabil în ceea ce privește litera (b), furnizează colateralizare adecvată prin apeluri în marjă corespunzătoare, prin intermediul unui volum suficient de active eligibile sau numerar.

3.   Nerespectarea cerințelor prevăzute la alineatele (1) și (2) se sancționează, după caz, în temeiul articolelor 154-157.

Articolul 16

Obligații de decontare pentru cumpărările și vânzările simple, atragerea de depozite la termen și emisiunea de certificate de creanță ale BCE

1.   În operațiunile de piață monetară executate prin cumpărări și vânzări simple, atragere de depozite la termen și emisiune de certificate de creanță ale BCE, contrapărțile transferă un volum suficient de active eligibile sau numerar pentru a deconta suma convenită în tranzacție.

2.   Nerespectarea cerinței prevăzute la alineatul (1) se sancționează, după caz, în temeiul articolelor 154-157.

TITLUL II

FACILITĂȚI PERMANENTE

Articolul 17

Facilități permanente

1.   BCN acordă acces la facilitățile permanente oferite de Eurosistem, la inițiativa contrapărților acestora.

2.   Facilitățile permanente cuprind următoarele categorii:

(a)

facilitatea de creditare marginală;

(b)

facilitatea de depozit.

3.   Termenii și condițiile facilităților permanente sunt identice în toate statele membre a căror monedă este euro.

4.   BCN acordă acces la facilitățile permanente numai în conformitate cu obiectivele și considerentele generale de politică monetară ale BCE.

5.   BCE poate adapta condițiile aplicabile facilităților permanente sau le poate suspenda în orice moment.

6.   Consiliul guvernatorilor BCE decide asupra ratelor dobânzilor pentru facilitățile permanente în mod periodic. Ratele revizuite ale dobânzilor intră în vigoare de la începutul noii perioade de aplicare a rezervelor minime obligatorii, astfel cum se definește la articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1745/2003 (BCE/2003/9). BCE publică un calendar al perioadelor de aplicare a rezervelor minime obligatorii cu cel puțin trei luni înainte de începutul fiecărui an calendaristic.

7.   Fără a aduce atingere alineatului (6), Consiliul guvernatorilor BCE poate modifica oricând rata dobânzii pentru facilitățile permanente. Această decizie devine efectivă cel mai devreme din următoarea zi lucrătoare pentru Eurosistem.

CAPITOLUL 1

Facilitatea de creditare marginală

Articolul 18

Caracteristicile facilității de creditare marginală

1.   Contrapărțile pot folosi facilitatea de creditare marginală pentru a obține lichiditate overnight de la Eurosistem printr-o tranzacție reversibilă cu BCN de origine ale acestora la o rată a dobânzii prestabilită în schimbul unor active eligibile drept colateral.

2.   BCN furnizează lichiditate în baza facilității de creditare marginală prin intermediul contractelor de report sau al creditelor colateralizate, pe baza reglementărilor sau contractelor aplicabile ale BCN.

3.   Nu există limite asupra volumului de lichiditate care poate fi furnizat în baza facilității de creditare marginală, sub rezerva cerinței de a furniza colateral adecvat în temeiul alineatului (4).

4.   Contrapărțile trebuie să prezinte suficiente active eligibile drept colateral înainte de utilizarea facilității de creditare marginală. Aceste active ar trebui depozitate în prealabil la BCN relevantă sau livrate cu cererea de acces la facilitatea de creditare marginală.

Articolul 19

Condiții de acces pentru facilitatea de creditare marginală

1.   Instituțiile care îndeplinesc criteriile de eligibilitate de la articolul 55 și care au acces la un cont deschis la BCN la care se poate deconta tranzacția, în special în TARGET2, pot avea acces la facilitatea de creditare marginală.

2.   Accesul la facilitatea de creditare marginală se acordă numai în zilele în care TARGET2 este operațional. În zilele în care SSS nu sunt operaționale, accesul la facilitatea de creditare marginală se acordă pe baza activelor eligibile care au fost deja depozitate în prealabil la BCN.

3.   În cazul în care o BCN sau oricare din sucursalele acesteia nu este deschisă în scopul desfășurării operațiunilor de politică monetară în anumite zile lucrătoare pentru Eurosistem din cauza zilelor bancare nelucrătoare naționale sau regionale, BCN de origine își informează contrapărțile în prealabil cu privire la măsurile ce trebuie luate în vederea asigurării accesului la facilitatea de creditare marginală în respectiva zi bancară nelucrătoare.

4.   Accesul la facilitatea de creditare marginală poate fi acordat în baza unei cereri specifice a contrapărții sau în mod automat, astfel cum se specifică la alineatul (5) și, respectiv, alineatul (6).

5.   O contraparte poate trimită o cerere BCN de origine a acesteia pentru accesul la facilitatea de creditare marginală. Cu condiția ca cererea să fie primită de BCN de origine cel târziu la 15 minute de la momentul închiderii TARGET2, BCN prelucrează cererea în aceeași zi în TARGET2. Termenul-limită pentru solicitarea accesului la facilitatea de creditare marginală este amânat cu încă 15 minute în ultima zi lucrătoare pentru Eurosistem dintr-o perioadă de aplicare a rezervelor minime obligatorii. Cererea de acces la facilitatea de creditare marginală precizează valoarea creditului solicitat. Contrapartea livrează suficiente active eligibile drept colateral pentru tranzacție, cu excepția cazului în care aceste active au fost deja depozitate în prealabil de contraparte la BCN de origine în conformitate cu articolul 18 alineatul (4).

6.   La închiderea fiecărei zile lucrătoare, un sold negativ în contul de decontare al unei contrapărți deschis la BCN de origine a acesteia după finalizarea procedurilor de control la închiderea zilei este considerat în mod automat o cerere de acces la facilitatea de creditare marginală. Pentru a îndeplini cerința de la articolul 18 alineatul (4), contrapărțile au depozitat în prealabil suficiente active eligibile drept colateral pentru tranzacția cu BCN de origine înainte de apariția unei astfel de cereri automate. Nerespectarea acestei condiții de acces face obiectul sancțiunilor în conformitate cu articolele 154-157.

Articolul 20

Scadența și dobânda pentru facilitatea de creditare marginală

1.   Scadența creditului acordat în cadrul facilității de creditare marginală este overnight. Pentru contrapărțile care participă direct la TARGET2, creditul se rambursează în ziua următoare în care: (i) TARGET2; și (ii) SSS relevante sunt operaționale, în momentul deschiderii acestor sisteme.

2.   Rata dobânzii care remunerează facilitatea de creditare marginală este anunțată în prealabil de către Eurosistem și se calculează ca rată a dobânzii simplă, pe baza convenției privind numărul de zile „efectiv/360”. Rata dobânzii care se aplică facilității de creditare marginală este denumită rata dobânzii pentru facilitatea de creditare marginală.

3.   Dobânda în cadrul facilității de creditare marginală se plătește împreună cu rambursarea creditului.

CAPITOLUL 2

Facilitatea de depozit

Articolul 21

Caracteristicile facilității de depozit

1.   Contrapărțile pot folosi facilitatea de depozit pentru a plasa depozite overnight la Eurosistem prin BCN de origine, la care se aplică o rată a dobânzii prestabilită.

2.   Rata dobânzii aplicată facilității de depozit poate fi: (a) pozitivă; (b) stabilită la 0 %; sau (c) negativă.

3.   BCN nu furnizează colateral în schimbul depozitelor.

4.   Nu există nicio limită cu privire la suma pe care o contraparte o poate depune în cadrul facilității de depozit.

Articolul 22

Condiții de acces la facilitatea de depozit

1.   Instituțiile care îndeplinesc criteriile de eligibilitate în temeiul articolului 55 și care au acces la un cont deschis la BCN la care se poate deconta tranzacția, în special în TARGET2, pot avea acces la facilitatea de depozit. Accesul la facilitatea de depozit se acordă numai în zilele în care TARGET2 este operațional.

2.   Pentru a avea acces la facilitatea de depozit, contrapartea trimite o cerere la BCN de origine a acesteia. Cu condiția ca cererea să fie primită de BCN de origine cel târziu la 15 minute de la momentul închiderii TARGET2, BCN de origine prelucrează cererea în aceeași zi în TARGET2. Termenul de solicitare a accesului la facilitatea de depozit este prelungit cu încă 15 minute în ultima zi lucrătoare pentru Eurosistem dintr-o perioadă de aplicare a rezervelor minime obligatorii. În cerere se precizează valoarea depozitată în cadrul facilității.

3.   Din cauza existenței unor structuri contabile diferite ale BCN, BCN, sub rezerva aprobării prealabile de către BCE, pot aplica și condiții de acces care sunt diferite de cele menționate în prezentul articol. BCN furnizează contrapărților informații cu privire la orice astfel de abatere de la condițiile de acces descrise în prezentul articol.

Articolul 23

Scadența și rata dobânzii pentru facilitatea de depozit

1.   Scadența depozitelor constituite în cadrul facilității de depozit este overnight. Pentru contrapărțile care participă direct la TARGET2, depozitele deținute în cadrul facilității de depozit sunt scadente în ziua următoare în care TARGET2 este operațional, în momentul deschiderii acestuia.

2.   Rata dobânzii care se aplică depozitului este anunțată în prealabil de către Eurosistem și se calculează ca rată a dobânzii simplă, pe baza convenției privind numărul de zile „efectiv/360”.

3.   Dobânda la depozite se plătește la scadența depozitului. În cazul unor rate negative ale dobânzilor, aplicarea ratei dobânzii asupra facilității de depozit implică o obligație de plată a deținătorului depozitului către BCN de origine, inclusiv dreptul respectivei BCN de a debita corespunzător contul contrapărții.

TITLUL III

PROCEDURI PENTRU OPERAȚIUNILE DE POLITICĂ MONETARĂ DIN EUROSISTEM

CAPITOLUL 1

Licitații și proceduri bilaterale pentru operațiunile de piață monetară din Eurosistem

Articolul 24

Tipuri de proceduri pentru operațiunile de piață monetară

Operațiunile de piață monetară sunt executate prin licitații sau proceduri bilaterale.

Secțiunea 1

Licitații

Articolul 25

Prezentare generală a procedurilor de licitație

1.   Licitațiile se desfășoară în șase etape operaționale, prezentate în tabelul 4.

Tabelul 4

Etape operaționale în cadrul procedurilor de licitație

Etapa 1

:

Anunțarea licitației

(a)

Anunțarea de către BCE prin intermediul rețelelor publice de informare și pe website-ul BCE

(b)

Anunțarea de către BCN prin intermediul rețelelor naționale de informare și în mod direct prin transmiterea către contrapărți individuale (dacă se consideră necesar)

Etapa 2

:

Pregătirea și prezentarea ofertelor de către contrapărți

Etapa 3

:

Prelucrarea ofertelor de către Eurosistem

Etapa 4

:

Alocarea și anunțarea rezultatelor licitației

(a)

Decizia BCE privind alocarea

(b)

Anunțarea rezultatelor alocării prin intermediul rețelelor publice de informare și pe website-ul BCE

Etapa 5

:

Certificarea rezultatelor individuale ale alocării

Etapa 6

:

Decontarea tranzacțiilor

2.   Licitațiile se desfășoară sub forma licitațiilor standard sau a licitațiilor rapide. Caracteristicile operaționale ale licitațiilor standard și licitațiilor rapide sunt identice, cu excepția intervalului de timp (tabelele 5 și 6) și a sferei contrapărților.

Tabelul 5

Cronologie orientativă a etapelor operaționale în cadrul licitațiilor standard (orele sunt menționate conform CET  (13) )

Image

Tabelul 6

Cronologia orientativă a etapelor operaționale în cadrul licitațiilor rapide (orele sunt menționate conform CET)

Image

3.   Eurosistemul poate desfășura licitații la rată fixă sau la rată variabilă.

Articolul 26

Licitații standard

1.   Eurosistemul utilizează licitații standard pentru executarea de: (a) MRO; (b) LTRO; (c) operațiuni structurale specifice, respectiv operațiuni structurale sub formă de tranzacții reversibile și emisiunea de certificate de creanță ale BCE.

2.   De asemenea, Eurosistemul poate utiliza licitații standard pentru a desfășura operațiuni structurale executate prin intermediul tranzacțiilor simple și operațiuni de reglaj fin, ținând seama de considerente specifice de politică monetară sau pentru a reacționa la condițiile pieței.

3.   Pentru licitațiile standard, de regulă: (a) intervalul de timp maxim dintre momentul anunțării licitației și cel al certificării rezultatului alocării este de 24 de ore; și (b) intervalul de timp dintre termenul de depunere a ofertelor și anunțarea rezultatului alocării este de aproximativ două ore.

4.   BCE poate decide să adapteze cronologia pentru operațiuni individuale, dacă este necesar.

Articolul 27

Licitații rapide

1.   În mod obișnuit, Eurosistemul utilizează licitațiile rapide pentru executarea operațiunilor de reglaj fin, dar poate utiliza licitațiile rapide și pentru operațiunile structurale executate prin intermediul tranzacțiilor simple, ținând seama de considerente specifice de politică monetară sau pentru a reacționa la condițiile pieței.

2.   Licitațiile rapide se desfășoară într-un interval de 105 de minute de la momentul anunțării licitației, certificarea având loc imediat după anunțul public al rezultatelor alocării.

3.   BCE poate decide să adapteze cronologia pentru operațiuni individuale, dacă este necesar.

4.   Eurosistemul poate selecta, în conformitate cu criteriile și procedurile menționate la articolul 57, un număr limitat de contrapărți care să participe la licitații rapide.

Articolul 28

Executarea licitațiilor standard pentru MRO și LTRO periodice, pe baza calendarului licitațiilor

1.   Licitațiile pentru MRO și LTRO periodice sunt executate în conformitate cu calendarul orientativ pentru licitațiile periodice din Eurosistem.

2.   Calendarul orientativ pentru licitațiile periodice din Eurosistem se publică pe website-urile BCE și BCN cu cel puțin trei luni înainte de începutul anului calendaristic pentru care este valabil.

3.   Zilele orientative de tranzacționare pentru MRO și LTRO periodice sunt specificate în tabelul 7.

Tabelul 7

Zile uzuale de tranzacționare pentru MRO și LTRO periodice

Categorii de operațiuni de piață monetară

Zi uzuală de tranzacționare (T)

MRO

Fiecare zi de marți (14)

LTRO periodice

Ultima zi de miercuri a fiecărei luni calendaristice (15)

Articolul 29

Executarea licitațiilor pentru operațiunile de reglaj fin și operațiunile structurale fără un calendar al licitațiilor

1.   Operațiunile de reglaj fin nu sunt efectuate în conformitate cu un calendar prestabilit. BCE poate decide desfășurarea operațiunilor de reglaj fin în orice zi lucrătoare pentru Eurosistem. La aceste operațiuni participă numai BCN în care ziua tranzacției, ziua decontării și ziua rambursării sunt zile lucrătoare pentru BCN.

2.   Operațiunile structurale executate prin licitații standard nu sunt efectuate în conformitate cu un calendar prestabilit. Acestea se desfășoară în mod obișnuit și se decontează în zilele care sunt zile lucrătoare pentru BCN în toate statele membre a căror monedă este euro.

Secțiunea 2

Etape operaționale în cadrul licitațiilor

Subsecțiunea 1

Anunțarea licitațiilor

Articolul 30

Anunțarea licitațiilor standard și rapide

1.   Licitațiile standard sunt anunțate de BCE în mod public în prealabil prin intermediul rețelelor de informare și al website-ului BCE. În plus, BCN pot anunța licitații standard prin intermediul rețelelor naționale de informare și în mod direct către contrapărți, dacă se consideră necesar.

2.   Licitațiile rapide pot anunțate de BCE în mod public în prealabil prin intermediul rețelelor de informare și al website-ului BCE. În licitațiile rapide care sunt anunțate în mod public în prealabil, BCN poate contacta în mod direct contrapărțile selectate, dacă se consideră necesar. În cazul licitațiilor rapide care nu se anunță public în prealabil, contrapărțile selectate sunt contactate în mod direct de BCN.

3.   Anunțarea licitației reprezintă o invitație către contrapărți pentru a depune de oferte, care produc efecte din punct de vedere juridic. Anunțarea nu reprezintă o ofertă a BCE sau a BCN.

4.   Informațiile care trebuie incluse în anunțul public al unei licitații sunt stabilite în anexa II.

5.   BCE poate lua orice măsuri pe care le consideră corespunzătoare pentru a corecta orice eroare în anunțarea licitațiilor, inclusiv anularea sau întreruperea unei licitații în curs.

Subsecțiunea 2

Pregătirea și depunerea ofertelor de către contrapărți

Articolul 31

Forma și locul de depunere a ofertelor

1.   Ofertele trebuie depuse la BCN de origine a unei contrapărți. Ofertele unei instituții pot fi depuse la BCN de origine numai de o singură unitate din fiecare stat membru a cărui monedă este euro în care instituția își are sediul, respectiv fie sediul principal, fie o sucursală desemnată.

2.   Contrapărțile depun oferte într-un format care urmează modelele oferite de BCN pentru operațiunea relevantă.

Articolul 32

Depunerea ofertelor

1.   În cazul licitațiilor la rată fixă, contrapărțile precizează în ofertele lor suma pe care doresc să o tranzacționeze cu BCN.

2.   În cazul licitațiilor la rată fixă având ca obiect operațiuni de swap valutar, contrapărțile precizează suma determinată de monedă străină pe care doresc să vândă și să o răscumpere sau să o cumpere și să o revândă în condițiile respective.

3.   În licitațiile la rată variabilă, contrapărțile pot prezenta oferte pentru maxim zece rate ale dobânzilor, prețuri sau puncte swap diferite. În circumstanțe excepționale, Eurosistemul poate impune o limită a numărului de oferte care pot fi prezentate de fiecare contraparte. În fiecare ofertă, contrapărțile precizează valoarea pe care doresc să o tranzacționeze și rata dobânzii, prețul sau punctul swap relevant. O ofertă pentru o rată a dobânzii sau un punct swap este exprimată ca multiplu de 0,01 puncte procentuale. O ofertă pentru un preț este exprimată ca multiplu de 0,001 puncte procentuale.

4.   În cazul licitațiilor la rată variabilă având ca obiect operațiuni de swap valutar, contrapărțile precizează suma determinată de monedă străină și punctele swap la care intenționează să efectueze tranzacții.

5.   În cazul licitațiilor la rată variabilă având ca obiect operațiuni de swap valutar, punctele swap sunt determinate în conformitate cu convențiile standard de pe piață, iar ofertele trebuie exprimate ca multiplu de 0,01 puncte swap.

6.   În ceea ce privește emisiunea de certificate de creanță ale BCE, BCE poate decide ca ofertele să fie exprimate sub formă de prețuri și nu ca o rată a dobânzii. În aceste cazuri, prețurile sunt indicate sub formă de procent cu trei zecimale din valoarea nominală.

Articolul 33

Valori minime și maxime ale ofertelor

1.   Pentru MRO, valoarea minimă a ofertei este 1 000 000 EUR. Ofertele care depășesc această valoare sunt exprimate ca multiplu de 100 000 EUR. Valoarea minimă a ofertei se aplică pentru fiecare nivel individual al ratei dobânzii.

2.   Pentru LTRO, fiecare BCN stabilește o valoare minimă a ofertei cuprinsă între 10 000 EUR și 1 000 000 EUR. Ofertele care depășesc valoarea minimă a ofertei sunt exprimate ca multiplu de 10 000 EUR. Valoarea minimă a ofertei se aplică pentru fiecare nivel individual al ratei dobânzii.

3.   Pentru operațiunile de reglaj fin și operațiunile structurale, valoarea minimă a ofertei este 1 000 000 EUR. Ofertele care depășesc această valoare sunt exprimate ca multiplu de 100 000 EUR. Valoarea minimă a ofertei se aplică pentru fiecare nivel individual al ratei dobânzii, prețului sau punctelor swap, în funcție de tipul specific de tranzacție.

4.   BCE poate impune o valoare maximă a ofertei, care este cea mai mare ofertă acceptabilă din partea unei contrapărți individuale, pentru a preveni ofertele disproporționat de mari. În cazul în care este impusă, BCE include detalii privind această valoare maximă a ofertei în anunțul public al licitației.

Articolul 34

Rata minimă și maximă a ofertelor

1.   În licitațiile la rată variabilă de furnizare de lichiditate, BCE poate impune o rată minimă a ofertei, care este o limită inferioară a ratei dobânzii la care contrapărțile pot prezenta oferte.

2.   În licitațiile la rată variabilă de absorbție de lichiditate, BCE poate impune o rată maximă a ofertei, care este o limită superioară a ratei dobânzii la care contrapărțile pot prezenta oferte.

Articolul 35

Termenul de depunere a ofertelor

1.   Contrapărțile își pot revoca ofertele în orice moment până la termenul de depunere a ofertelor.

2.   Ofertele depuse după termenul-limită nu sunt luate în considerare și sunt tratate drept neeligibile.

3.   BCN de origine stabilește dacă o contraparte a respectat termenul de depunere a ofertelor.

Articolul 36

Respingerea ofertelor

1.   O BCN respinge:

(a)

toate ofertele unei contrapărți, în cazul în care valoarea agregată a ofertelor depășește orice limită maximă a ofertei stabilită de BCE;

(b)

orice ofertă a unei contrapărți, în cazul în care oferta este sub nivelul minim al ofertei;

(c)

orice ofertă a unei contrapărți, în cazul în care oferta este sub valoarea minimă acceptată a ratei dobânzii, prețului sau punctului swap ori peste valoarea maximă a ratei dobânzii, prețului sau punctului swap.

2.   O BCN poate respinge oferte care sunt incomplete sau nu urmează modelul corespunzător.

3.   În cazul în care BCN de origine decide să respingă o ofertă, aceasta informează contrapartea cu privire la această decizie înainte de alocarea licitației.

Subsecțiunea 3

Alocarea în cadrul licitației

Articolul 37

Alocarea în licitațiile la rată fixă de furnizare de lichiditate și de absorbție de lichiditate

1.   Într-o licitație la rată fixă, ofertele contrapărților sunt alocate în modul următor:

(a)

Ofertele sunt cumulate.

(b)

În cazul în care valoarea agregată a ofertelor depășește suma totală a lichidității care urmează să fie alocată, ofertele depuse se onorează în mod proporțional, în funcție de raportul dintre suma de alocat și valoarea agregată a ofertelor, în conformitate cu tabelul 1 din anexa III.

(c)

Suma alocată fiecărei contrapărți se rotunjește la cel mai apropiat euro.

2.   BCE poate decide să aloce:

(a)

o sumă minimă, care este o limită inferioară a sumei care poate fi alocată fiecărui ofertant; sau

(b)

un procent minim de alocare, care este o limită inferioară, exprimată în termeni procentuali, a părții din ofertele la rata dobânzii marginale care poate fi alocată fiecărui ofertant.

Articolul 38

Alocarea în licitațiile la rată variabilă de furnizare de lichiditate în euro

1.   Într-o licitație la rată variabilă de furnizare de lichiditate în euro, ofertele contrapărților sunt alocate în modul următor:

(a)

Ofertele sunt organizate în ordine descrescătoare după ratele dobânzilor oferite sau în ordine crescătoare după prețul oferit.

(b)

Ofertele cu nivelul cel mai ridicat al ratei dobânzii (prețul cel mai scăzut) sunt cele dintâi onorate, iar ofertele cu ratele dobânzilor mai scăzute (preț mai ridicat) sunt acceptate în ordine succesivă până la atingerea nivelului total de lichiditate de alocat.

(c)

În cazul în care, la rata dobânzii marginale (cel mai ridicat preț acceptat), valoarea agregată a ofertelor depășește suma rămasă de alocat, suma rămasă este alocată ofertelor în mod proporțional, în funcție de raportul dintre suma rămasă de alocat și suma totală a ofertelor la rata dobânzii marginale (cel mai ridicat preț acceptat), în conformitate cu tabelul 2 din anexa III.

(d)

Suma alocată fiecărei contrapărți se rotunjește la cel mai apropiat euro.

2.   BCE poate decide să aloce o sumă minimă fiecărui ofertant câștigător.

Articolul 39

Alocarea în licitațiile la rată variabilă de absorbție de lichiditate în euro

1.   Într-o licitație la rată variabilă de absorbție de lichiditate în euro, utilizată pentru emisiunea de certificate de creanță ale BCE și atragerea de depozite la termen, ofertele contrapărților sunt alocate în mod următor:

(a)

Ofertele sunt organizate în ordine crescătoare după ratele dobânzilor oferite sau în ordine descrescătoare după prețul oferit.

(b)

Ofertele cu nivelul cel mai scăzut al ratei dobânzii (prețul cel mai ridicat) sunt cele dintâi onorate, iar ofertele cu ratele dobânzilor mai ridicate (prețuri mai scăzute) sunt acceptate în ordine succesivă până la atingerea nivelului total de lichiditate de absorbit.

(c)

În cazul în care, la rata dobânzii marginale (cel mai scăzut preț acceptat), valoarea agregată a ofertelor depășește suma rămasă de alocat, suma rămasă este alocată ofertelor în mod proporțional, în funcție de raportul dintre suma rămasă de alocat și valoarea totală a ofertelor la rata dobânzii marginale (cel mai scăzut preț acceptat), în conformitate cu tabelul 2 din anexa III.

(d)

Suma alocată fiecărei contrapărți se rotunjește la cel mai apropiat euro. În ceea ce privește emisiunea de certificate de creanță ale BCE, valoarea nominală alocată se rotunjește până la cel mai apropiat multiplu de 100 000 EUR.

2.   BCE poate decide să aloce o sumă minimă fiecărui ofertant câștigător.

Articolul 40

Alocarea în cadrul licitațiilor la rată variabilă de furnizare de lichiditate având ca obiect operațiuni de swap valutar

1.   Într-o licitație la rată variabilă de furnizare de lichiditate având ca obiect operațiuni de swap valutar, ofertele contrapărților sunt alocate în modul următor:

(a)

Ofertele sunt organizate în ordinea crescătoare a punctelor swap, ținând seama de semnul punctelor.

(b)

Semnul punctelor swap depinde de semnul diferenței de rată a dobânzii între moneda străină și euro. Pentru scadența swapului:

(i)

dacă rata dobânzii pentru moneda străină este mai mare decât rata dobânzii corespunzătoare pentru euro, semnul punctelor swap este pozitiv, respectiv euro este cotat la o valoare mai mare în raport cu moneda străină; și

(ii)

dacă rata dobânzii pentru moneda străină este mai mică decât rata dobânzii corespunzătoare pentru euro, semnul punctelor swap este negativ, respectiv euro este cotat la o valoare mai mică în raport cu moneda străină.

(c)

Ofertele cu nivelul cel mai scăzut al punctelor swap au prioritate, urmând ca ofertele cu niveluri mai ridicate să fie acceptate în ordine crescătoare până la epuizarea sumei totale determinate a monedei de alocat.

(d)

În cazul în care, la cel mai ridicat nivel acceptat al punctelor swap, respectiv punctele swap marginale, valoarea agregată a ofertelor depășește suma rămasă de alocat, suma rămasă este alocată ofertelor în mod proporțional, în funcție de raportul dintre suma rămasă de alocat și suma totală a ofertelor la punctele swap marginale, în conformitate cu tabelul 3 din anexa III.

(e)

Suma alocată fiecărei contrapărți se rotunjește la cel mai apropiat euro.

2.   BCE poate decide să aloce o sumă minimă fiecărui ofertant câștigător.

Articolul 41

Alocarea în cadrul licitațiilor la rată variabilă de absorbție de lichiditate având ca obiect operațiuni de swap valutar

1.   Într-o licitație la rată variabilă de absorbție de lichiditate având ca obiect operațiuni de swap valutar, ofertele contrapărților sunt alocate în modul următor:

(a)

Ofertele sunt organizate în ordinea descrescătoare a punctelor swap oferite, ținând seama de semnul punctelor.

(b)

Semnul punctelor swap depinde de semnul diferenței de rată a dobânzii între moneda străină și euro. Pentru scadența swapului:

(i)

dacă rata dobânzii pentru moneda străină este mai mare decât rata dobânzii corespunzătoare pentru euro, semnul punctelor swap este pozitiv, respectiv euro este cotat la o valoare mai mare în raport cu moneda străină; și

(ii)

dacă rata dobânzii pentru moneda străină este mai mică decât rata dobânzii corespunzătoare pentru euro, semnul punctelor swap este negativ, respectiv euro este cotat la o valoare mai mică în raport cu moneda străină.

(c)

Ofertele cu nivelul cel mai ridicat al punctelor swap au prioritate, urmând ca ofertele cu niveluri mai scăzute să fie acceptate în ordine descrescătoare până:

(i)

la epuizarea sumei totale determinate a monedei de absorbit; și

(ii)

la nivelul cel mai scăzut acceptat al punctelor swap, respectiv punctele swap marginale, valoarea agregată a ofertelor depășește suma rămasă de alocat.

(d)

Suma rămasă este alocată ofertelor în mod proporțional, în funcție de raportul dintre suma rămasă de alocat și suma totală a ofertelor la punctele swap marginale, în conformitate cu tabelul 3 din anexa III. Suma alocată fiecărei contrapărți se rotunjește la cel mai apropiat euro.

2.   BCE poate decide să aloce o sumă minimă fiecărui ofertant câștigător.

Articolul 42

Tip de licitație pentru licitațiile la rată variabilă

Pentru licitațiile la rată variabilă, Eurosistemul poate aplica fie proceduri de licitație bazate pe metoda ratei uniforme (licitație de tip neerlandez), fie proceduri de licitație bazate pe metoda ratei multiple (licitație de tip american).

Subsecțiunea 4

Anunțarea rezultatelor licitațiilor

Articolul 43

Anunțarea rezultatelor licitațiilor

1.   BCE anunță în mod public decizia sa de alocare a licitației având în vedere rezultatele licitației, prin intermediul rețelelor de informare și pe website-ul BCE. În plus, BCN pot anunța decizia BCE de alocare a licitației prin intermediul rețelelor naționale de informare și în mod direct către contrapărți, dacă se consideră necesar.

2.   Informațiile care trebuie incluse în anunțul public privind rezultatele licitației sunt stabilite în anexa IV.

3.   Dacă alocarea licitației conține informații eronate cu privire la oricare dintre informațiile cuprinse în anunțul public al rezultatului licitației menționat la alineatul (1), BCE poate lua orice măsură considerată potrivită pentru a corecta astfel de informații eronate.

4.   După anunțul public al deciziei BCE de alocare a licitației referitor la rezultatele licitației, astfel cum este menționat la alineatul (1), BCN certifică în mod direct contrapărților rezultatele individuale ale alocării, fiecare contraparte primind o confirmare individuală și sigură a reușitei acesteia în licitație și suma exactă alocată acesteia.

Secțiunea 3

Proceduri bilaterale pentru operațiunile de piață monetară din Eurosistem

Articolul 44

Prezentare generală a procedurilor bilaterale

1.   Eurosistemul poate executa oricare din următoarele operațiuni de piață monetară prin intermediul procedurilor bilaterale:

(a)

operațiuni de reglaj fin (tranzacții reversibile, operațiuni de swap valutar sau atragerea de depozite la termen); sau

(b)

operațiuni structurale (tranzacții simple).

2.   Procedurile bilaterale, în funcție de tranzacția specifică, pot fi executate prin intermediul contactului direct cu contrapărțile, astfel cum se stabilește la articolul 45, sau prin intermediul burselor de valori și al agenților de piață, astfel cum se stabilește la articolul 46.

Articolul 45

Proceduri bilaterale executate prin intermediul contactului direct cu contrapărțile

1.   Procedurile bilaterale pentru operațiunile de reglaj fin și operațiunile structurale desfășurate prin intermediul tranzacțiilor simple pot fi executate prin intermediul unui contact direct cu contrapărțile.

2.   BCN contactează direct una sau mai multe instituții selectate în conformitate cu criteriile de eligibilitate stabilite la articolul 57. BCN urmează instrucțiunile BCE în luarea deciziei de a efectua o tranzacție cu aceste instituții.

3.   Fără a aduce atingere alineatului (2), Consiliul guvernatorilor BCE poate decide că, în circumstanțe excepționale, BCE sau una sau mai multe BCN, acționând în calitate de agenți operativi ai BCE, desfășoară operațiuni de reglaj fin sau operațiuni structurale prin intermediul tranzacțiilor simple executate prin proceduri bilaterale. În acest caz, procedurile pentru astfel de operațiuni sunt adaptate în consecință. BCE decide dacă să efectueze o tranzacție cu instituțiile contactate.

Articolul 46

Proceduri bilaterale executate prin intermediul burselor de valori și al agenților de piață

1.   Fără a aduce atingere articolului 45, procedurile bilaterale pentru operațiunile structurale desfășurate prin intermediul tranzacțiilor simple pot fi executate prin intermediul burselor de valori și al agenților de piață.

2.   Sfera contrapărților nu este limitată, astfel cum se prevede la articolul 57.

3.   Procedurile sunt adaptate la convențiile de piață pentru instrumentele de natura datoriei tranzacționate.

Articolul 47

Anunțarea operațiunilor executate prin intermediul procedurilor bilaterale

1.   Operațiunile de reglaj fin sau operațiunile structurale desfășurate prin tranzacții simple executate prin intermediul procedurilor bilaterale nu sunt anunțate public în prealabil, cu excepția cazului în care BCE decide altfel.

2.   BCE poate decide să nu anunțe public rezultatele acestor proceduri bilaterale.

Articolul 48

Zile de desfășurare a procedurilor bilaterale

1.   BCE poate decide să desfășoare proceduri bilaterale pentru operațiunile de reglaj fin în orice zi lucrătoare pentru Eurosistem. La aceste operațiuni pot participa numai BCN în care ziua tranzacției, ziua decontării și ziua rambursării sunt zile lucrătoare pentru BCN.

2.   Procedurile bilaterale pentru operațiuni structurale desfășurate prin intermediul tranzacțiilor simple se execută și se decontează în mod obișnuit în zilele care sunt zile lucrătoare pentru BCN în toate statele membre a căror monedă este euro.

CAPITOLUL 2

Proceduri de decontare pentru operațiunile de politică monetară din Eurosistem

Articolul 49

Prezentare generală a procedurilor de decontare

1.   Ordinele de plată legate de participarea la operațiunile de piață monetară sau de utilizarea facilităților permanente se decontează în conturile contrapărților deschise la o BCN sau în conturile unei bănci de decontare care participă la TARGET2.

2.   Ordinele de plată legate de participarea la operațiunile de piață monetară de furnizare de lichiditate sau de utilizarea facilității de creditare marginală sunt decontate numai în momentul transferului final al activelor eligibile drept colateral al operațiunii sau ulterior acestui moment. În acest scop, contrapărțile:

(a)

depozitează în prealabil activele eligibile la o BCN; sau

(b)

decontează activele eligibile la o BCN pe baza principiului livrare-contra-plată.

Articolul 50

Decontarea operațiunilor de piață monetară

1.   Eurosistemul depune eforturi să deconteze tranzacțiile aferente operațiunilor sale de piață monetară în mod simultan în toate statele membre a căror monedă este euro și cu toate contrapărțile care au furnizat suficiente active eligibile drept colateral. Cu toate acestea, din cauza constrângerilor de ordin operațional și a caracteristicilor tehnice (de exemplu, ale SSS), momentul exact din zi al decontării operațiunilor de piață monetară poate fi diferit în statele membre a căror monedă este euro.

2.   Datele orientative de decontare sunt rezumate în tabelul 8.

Tabelul 8

Date orientative de decontare a operațiunilor de piață monetară din Eurosistem  (16)

Instrument de politică monetară

Data decontării pentru operațiunile de piață monetară bazate pe licitațiile standard

Data decontării pentru operațiunile de piață monetară bazate pe licitațiile rapide sau proceduri bilaterale

Tranzacții reversibile

T + 1

T

Tranzacții simple

În conformitate cu convențiile de pe piață pentru activele eligibile

Emisiunea de certificate de creanță ale BCE

T + 2

Operațiuni de swap valutar

T, T + 1 sau T + 2

Atragerea de depozite la termen

T

Articolul 51

Decontarea operațiunilor de piață monetară executate prin intermediul licitațiilor standard

1.   Eurosistemul depune eforturi să deconteze operațiunile de piață monetară executate prin intermediul licitațiilor standard, în prima zi care urmează zilei tranzacției în care TARGET2 și toate SSS relevante sunt deschise.

2.   Datele de decontare pentru MRO și LTRO periodice sunt specificate în prealabil în calendarul orientativ pentru licitațiile periodice din Eurosistem. Dacă data uzuală de decontare coincide cu o zi bancară nelucrătoare, BCE poate decide să aplice o dată de decontare diferită, cu opțiunea de decontare în aceeași zi. Eurosistemul depune eforturi pentru a asigura că momentul decontării MRO și al LTRO periodice coincide cu momentul rambursării unei operațiuni anterioare cu scadența corespunzătoare.

3.   Emisiunea de certificate de creanță ale BCE este decontată în a doua zi următoare zilei tranzacției și în care TARGET2 și toate SSS relevante sunt deschise.

Articolul 52

Decontarea operațiunilor de piață monetară desfășurate prin intermediul licitațiilor rapide sau al procedurilor bilaterale

1.   Eurosistemul depune eforturi să deconteze în ziua tranzacției operațiunile de piață monetară executate prin intermediul licitațiilor rapide și al procedurilor bilaterale. Pot fi aplicate alte date de decontare, în special în cazul tranzacțiilor simple și al operațiunilor de swap valutar.

2.   Operațiunile de reglaj fin și operațiunile structurale desfășurate prin tranzacții simple executate prin intermediul procedurilor bilaterale sunt decontate în mod descentralizat prin intermediul BCN.

Articolul 53

Dispoziții suplimentare privind decontarea și procedurile de la închiderea zilei

1.   Fără a aduce atingere cerințelor prevăzute în prezentul capitol, pot fi stabilite dispoziții suplimentare privind decontarea în reglementările sau contractele aplicate de BCN sau BCE pentru respectivul mijloc de politică monetară.

2.   Procedurile de la închiderea zilei sunt menționate în documentele referitoare la cadrul TARGET2.

Articolul 54

Rezerve constituite și rezerve excedentare

1.   În conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1745/2003 (BCE/2003/9), contul de decontare al unei contrapărți deschis la o BCN poate fi utilizat drept cont de rezerve minime obligatorii. Rezervele constituite în conturile de decontare pot fi folosite pentru decontări efectuate pe parcursul zilei. Rezervele constituite zilnice ale unei contrapărți se calculează ca soldul contului de rezerve minime obligatorii la închiderea zilei. În sensul prezentului articol, „cont de rezerve minime obligatorii” are sensul definit în Regulamentul (CE) nr. 1745/2003 (BCE/2003/9).

2.   Deținerile de rezerve care depășesc rezervele minime obligatorii în temeiul Regulamentului (CE) nr. 2531/98 și al Regulamentului (CE) nr. 1745/2003 (BCE/2003/9) sunt remunerate la 0 % sau la rata dobânzii pentru facilitatea de depozit, fiind aleasă cea mai mică dintre cele două.

PARTEA A TREIA

CONTRAPĂRȚI ELIGIBILE

Articolul 55

Criterii de eligibilitate pentru participarea la operațiunile de politică monetară din Eurosistem

În ceea ce privește operațiunile de politică monetară din Eurosistem, sub rezerva articolului 57, Eurosistemul permite doar participarea instituțiilor care îndeplinesc următoarele criterii:

(a)

Sunt supuse mecanismului rezervelor minime obligatorii din Eurosistem în conformitate cu articolul 19.1 din Statutul SEBC și nu li s-a acordat o scutire de la obligațiile ce le revin în temeiul mecanismului rezervelor minime obligatorii din Eurosistem în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2531/98 și Regulamentul (CE) nr. 1745/2003 (BCE/2003/9).

(b)

Au o situație financiară solidă.

(c)

Sunt într-una din următoarele situații:

(i)

sunt supuse cel puțin unei forme de supraveghere armonizată la nivelul Uniunii/SEE efectuată de către autorități competente în conformitate cu Directiva 2013/36/UE și Regulamentul (UE) nr. 575/2013;

(ii)

sunt instituții publice de credit, în sensul articolului 123 alineatul (2) din tratat, supuse unei supravegheri de un nivel comparabil cu supravegherea efectuată de autorități competente în temeiul Directivei 2013/36/UE și al Regulamentului (UE) nr. 575/2013;

(iii)

sunt instituții supuse unei supravegheri nearmonizate efectuate de autorități competente la un nivel comparabil cu supravegherea armonizată la nivelul Uniunii/SEE efectuată de autorități competente în temeiul Directivei 2013/36/UE și al Regulamentului (UE) nr. 575/2013 (de exemplu, sucursale înființate în state membre a căror monedă este euro ale instituțiilor al căror sediu sediul social este în afara SEE).

(d)

Îndeplinesc orice cerințe operaționale specificate în reglementările sau contractele aplicate de BCN de origine sau BCE pentru instrumentul sau operațiunea respectivă.

Articolul 56

Accesul la operațiunile de piață monetară executate prin intermediul licitațiilor standard și la facilitățile permanente

1.   Instituțiile care îndeplinesc criteriile de eligibilitate de la articolul 55 au acces la oricare din următoarele operațiuni de politică monetară din Eurosistem:

(a)

facilități permanente;

(b)

operațiuni de piață monetară executate prin intermediul licitațiilor standard.

2.   Accesul la facilitățile permanente sau la operațiunile de piață monetară executate prin intermediul licitațiilor standard este acordat numai instituțiilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate de la articolul 55 prin BCN de origine a acestora.

3.   Atunci când o instituție care îndeplinește criteriile de eligibilitate de la articolul 55 are unități (de exemplu, sediu central sau sucursale) în mai multe state membre a căror monedă este euro, fiecare unitate care îndeplinește criteriile de eligibilitate de la articolul 55 poate avea acces la facilități permanente sau la operațiuni de piață monetară executate prin licitații standard prin intermediul BCN de origine a acesteia.

4.   Ofertele pentru operațiunile de piață monetară executate prin intermediul licitațiilor standard și pentru recursul la facilitățile permanente sunt depuse de o singură unitate din fiecare stat membru a cărui monedă este euro, respectiv fie de sediul central, fie de o sucursală desemnată.

Articolul 57

Selectarea contrapărților pentru accesul la operațiunile de piață monetară executate prin intermediul licitațiilor rapide sau al procedurilor bilaterale

1.   Pentru operațiunile de piață monetară executate prin intermediul licitațiilor rapide sau al procedurilor bilaterale, contrapărțile sunt selectate în conformitate cu alineatele (2)-(4).

2.   Pentru operațiunile structurale desfășurate prin intermediul tranzacțiilor simple care sunt executate prin proceduri bilaterale, nu există restricții privind sfera contrapărților. Pentru operațiunile structurale desfășurate prin tranzacții simple executate prin intermediul licitațiilor rapide, se aplică criteriile de eligibilitate stabilite la articolul 57 alineatul (3) litera (b).

3.   Pentru operațiunile de reglaj fin care sunt executate prin intermediul procedurilor rapide sau al procedurilor bilaterale, contrapărțile sunt selectate după cum urmează:

(a)

Pentru operațiunile de reglaj fin care sunt desfășurate prin intermediul operațiunilor de swap valutar în scopuri de politică monetară, executate prin intermediul licitațiilor rapide sau al procedurilor bilaterale, sfera contrapărților este identică sferei entităților care sunt selectate pentru operațiunile de intervenție pe piața valutară din Eurosistem și care își au sediul în statele membre a căror monedă este euro. Contrapărțile pentru operațiunile de swap valutar în scopuri de politică monetară prin intermediul licitațiilor rapide sau al procedurilor bilaterale nu trebuie să îndeplinească criteriile stabilite la articolul 55. Criteriile de selecție pentru contrapărțile care participă la operațiunile de intervenție pe piața valutară din Eurosistem se bazează pe principiile prudenței și eficienței, astfel cum sunt stabilite în anexa V. BCN pot aplica sisteme de limite pentru a controla expunerile la riscul de credit față de contrapărți individuale care participă la operațiuni de swap valutar în scopuri de politică monetară.

(b)

Pentru operațiunile de reglaj fin desfășurate prin tranzacții reversibile sau atragere de depozite la termen și executate prin intermediul licitațiilor rapide sau al procedurilor bilaterale, fiecare BCN selectează, pentru o anumită tranzacție, un set de contrapărți dintre instituțiile care îndeplinesc criteriile de eligibilitate stabilite la articolul 55 și care își au sediul în statul membru a cărui monedă este euro al acesteia. Selecția se bazează în primul rând pe activitatea instituției relevante pe piața monetară. BCN poate aplica criterii suplimentare de selecție, precum eficiența biroului de tranzacționare și potențialul de licitare.

4.   În cazul în care Consiliul guvernatorilor BCE, în conformitate cu articolul 45 alineatul (3), decide că BCE desfășoară, direct sau prin intermediul uneia sau mai multor BCN, operațiuni de reglaj fin executate prin intermediul procedurilor bilaterale, BCE își selectează contrapărțile în conformitate cu un sistem de rotație între contrapărțile eligibile să participe la licitații rapide și proceduri bilaterale.

5.   Fără a aduce atingere alineatelor (1)-(4), operațiunile de piață monetară executate prin intermediul licitațiilor rapide sau al procedurilor bilaterale pot fi desfășurate și cu o sferă de contrapărți mai largă decât cea indicată la paragrafele (2)-(4), în cazul în care Consiliul guvernatorilor BCE decide astfel.

PARTEA A PATRA

ACTIVE ELIGIBILE

TITLUL I

PRINCIPII GENERALE

Articolul 58

Active eligibile și tehnici de colateralizare acceptate pentru operațiunile de creditare din Eurosistem

1.   Eurosistemul aplică un cadru unic privind activele eligibile, comun tuturor operațiunilor de creditare din Eurosistem, astfel cum se stabilește în prezenta orientare.

2.   Pentru a participa la operațiunile de creditare din Eurosistem, contrapărțile furnizează Eurosistemului active care sunt eligibile drept colateral pentru aceste operațiuni. Deoarece operațiunile de creditare din Eurosistem includ credit pe parcursul zilei, colateralul furnizat de contrapărți pentru creditul pe parcursul zilei respectă și criteriile de eligibilitate stabilite în prezenta orientare, astfel cum se stabilește în Orientarea BCE/2012/27.

3.   Contrapărțile furnizează active eligibile prin:

(a)

transfer de proprietate, care ia forma juridică a unui contract de report; sau

(b)

crearea unui drept de garanție, respectiv o garanție reală mobiliară, o cesiune sau o sarcină asupra activelor relevante, care ia forma juridică a unui credit colateralizat,

în ambele cazuri în conformitate cu reglementările sau contractele naționale stabilite și documentate de BCN de origine.

4.   Atunci când contrapărțile furnizează active eligibile drept colateral, BCN de origine poate impune afectarea (earmarking) sau cumularea (pooling) activelor eligibile, în funcție de sistemul de gestionare a colateralului pe care îl utilizează.

5.   Nu se face distincție între activele tranzacționabile și cele netranzacționabile în ceea ce privește calitatea activelor și eligibilitatea acestora pentru diferitele tipuri de operațiuni de creditare din Eurosistem.

6.   Fără a aduce atingere obligației de la alineatul (2) conform căreia contrapărțile furnizează Eurosistemului active care sunt eligibile drept colateral, Eurosistemul, la cerere, poate oferi consultanță contrapărților cu privire la eligibilitatea activelor tranzacționabile, dacă acestea au fost deja emise, sau cu privire la eligibilitatea activelor netranzacționabile, atunci când acestea au fost solicitate pentru a fi depuse. Eurosistemul nu furnizează consultanță înainte de apariția acestor situații.

Articolul 59

Aspecte generale ale mecanismului de evaluare a creditului din Eurosistem pentru activele eligibile

1.   Ca unul dintre criteriile de eligibilitate, activele ar trebui să îndeplinească standardele înalte de creditare prevăzute în mecanismul de evaluare a creditului din Eurosistem (Eurosystem credit assessment framework) (ECAF).

2.   ECAF stabilește procedurile, regulile și tehnicile necesare pentru a asigura menținerea cerinței din Eurosistem privind standardele înalte de creditare pentru activele eligibile și respectarea de activele eligibile a cerințelor privind calitatea creditului aplicabile în Eurosistem.

3.   În sensul ECAF, Eurosistemul definește cerințele privind calitatea creditului sub forma nivelurilor de calitate a creditului prin stabilirea unor valori prag pentru probabilitatea de neîndeplinire a obligațiilor (probability of default) (PD) pe o perioadă de un an, după cum urmează.

(a)

Eurosistemul consideră, cu condiția unei examinări periodice, o probabilitate maximă de neîndeplinire a obligațiilor pe o perioadă de un an de 0,10 % ca fiind echivalentă cerinței de calitate a creditului corespunzătoare nivelului 2 de calitate a creditului, iar o probabilitate maximă de neîndeplinire a obligațiilor pe o perioadă de un an de 0,40 % ca fiind echivalentă cerinței de calitate a creditului corespunzătoare nivelului 3 de calitate a creditului.

(b)

Toate activele eligibile pentru operațiunile de creditare din Eurosistem respectă, cel puțin, o cerință de calitate a creditului corespunzătoare nivelului 3 de calitate a creditului. Cerințe suplimentare de calitate a creditului pentru anumite active sunt aplicate de Eurosistem în conformitate cu titlurile II-III din partea a patra.

4.   Eurosistemul publică informații privind nivelurile de calitate a creditului pe website-ul BCE sub forma grilei armonizate de evaluare din Eurosistem, incluzând punerea în corespondență a nivelurilor de calitate a creditului cu evaluările creditului furnizate de instituțiile externe de evaluare a creditului (external credit assessment institutions) (ECAI) și de instrumentele de rating (IR) (rating tools) ale terților furnizori acceptate.

5.   La evaluarea cerințelor privind calitatea creditului, Eurosistemul ia în considerare informațiile privind evaluarea creditului furnizate de sistemele de evaluare a creditului care pot proveni de la una dintre următoarele patru surse prevăzute în titlul V din partea a patra.

6.   Ca parte a evaluării sale privind standardul de creditare al unui anumit activ, Eurosistemul poate lua în considerare criterii și caracteristici instituționale care asigură o protecție similară titularului activului, precum garanțiile. Eurosistemul își rezervă dreptul de a stabili dacă o emisiune, un emitent, un debitor sau un garant îndeplinește cerințele privind calitatea creditului aplicabile în Eurosistem pe baza oricăror informații pe care le consideră relevante pentru a asigura protecția corespunzătoare împotriva riscurilor a Eurosistemului.

7.   ECAF respectă definiția „neîndeplinirii obligațiilor” (default) stabilită în Directiva 2013/36/UE și Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

TITLUL II

CRITERII DE ELIGIBILITATE ȘI CERINȚE PRIVIND CALITATEA CREDITULUI PENTRU ACTIVELE TRANZACȚIONABILE

CAPITOLUL 1

Criterii de eligibilitate pentru activele tranzacționabile

Articolul 60

Criterii de eligibilitate pentru toate tipurile de active tranzacționabile

Pentru a fi eligibile drept colateral pentru operațiunile de creditare din Eurosistem, activele tranzacționabile sunt instrumente de natura datoriei care îndeplinesc criteriile de eligibilitate stabilite în secțiunea 1, cu excepția cazului anumitor tipuri specifice de active tranzacționabile, astfel cum se prevede în secțiunea 2.

Articolul 61

Lista activelor tranzacționabile eligibile și norme de raportare

1.   BCE publică o listă actualizată a activelor tranzacționabile eligibile pe website-ul acesteia, în conformitate cu metodologiile indicate pe website-ul respectiv, și o actualizează în fiecare zi lucrătoare. Activele evaluate în conformitate cu articolul 87 alineatul (3) nu se publică în această listă de active tranzacționabile eligibile.

2.   De regulă, BCN care raportează un anumit activ tranzacționabil către BCE este BCN a țării în care activul tranzacționabil este admis la tranzacționare.

Secțiunea 1

Criterii generale de eligibilitate pentru activele tranzacționabile

Articolul 62

Suma principală a activelor tranzacționabile

1.   Pentru a fi eligibile, până la răscumpărarea finală, instrumentele de natura datoriei au:

(a)

un principal fix și necondiționat; sau

(b)

un principal necondiționat care este legat în mod uniform de un singur indice al inflației din zona euro la un moment dat și care nu include alte structuri complexe.

2.   Instrumentele de natura datoriei cu un principal legat de un singur indice al inflației din zona euro la un moment dat sunt, de asemenea, acceptabile dacă structura cuponului este cea definită la articolul 63 alineatul (1) litera (b) punctul (i) a patra liniuță și este legat de același indice al inflației.

3.   Activele cu warante sau alte drepturi similare atașate nu sunt eligibile.

Articolul 63

Structuri de cupoane acceptabile pentru activele tranzacționabile

1.   Pentru a fi eligibile, instrumentele de natura datoriei au una din următoarele structuri de cupoane până la răscumpărarea finală:

(a)

cupon fix, zero sau multi-step, cu calendar și valori predefinite ale cupoanelor, care nu poate determina un flux de numerar negativ; sau

(b)

cupon variabil, care nu determină un flux de numerar negativ și care are următoarea structură: rata cuponului = (rata de referință * l) ± x, cu f ≤ rata cuponului ≤ c, unde:

(i)

rata de referință este numai una din următoarele la un anumit moment:

o rată a pieței monetare din zona euro (de exemplu, EURIBOR, LIBOR sau indici similari);

o rată de swap cu scadență constantă (de exemplu, CMS, EIISDA, EUSA);

randamentul unei obligațiuni de stat din zona euro sau al unui index de astfel de obligațiuni cu scadență de un an sau mai mică;

un indice al inflației din zona euro; și

(ii)

f (limită inferioară), c (limită superioară), l (efect de levier/reducere a efectului de levier) și x (marjă) sunt, dacă sunt prezente, numere care sunt predefinite la emisiune sau care se pot schimba în timp numai în conformitate cu un traseu predefinit la emisiune, unde f și c sunt mai mari sau egale cu zero, iar l este mai mare ca zero pe întreaga durată de viață a activului. Pentru cupoanele variabile cu un indice al inflației ca rată de referință, l este egal cu unu.

2.   Instrumentele de natura datoriei cu cupon variabil, menționate la alineatul (1) litera (b), sunt considerate neeligibile dacă, la orice moment care urmează aplicării formulei ratei cuponului, rata cuponului rezultă într-o valoare negativă.

3.   Orice structură a cuponului care nu respectă alineatele (1) și (2) nu este eligibilă, inclusiv în cazurile în care numai o parte a structurii de remunerare, precum o primă, este neconformă.

4.   În sensul prezentului articol, în cazul în care cuponul este multi-step fix sau variabil, evaluarea structurii relevante a cuponului se bazează pe întreaga durată de viață a activului, pe baza unei perspective atât prospective, cât și retrospective.

5.   Structurile acceptabile ale cupoanelor nu au opțiuni care depind de emitent, în sensul că, pe întreaga durată de viață a activului, pe baza unei perspective prospective și retrospective, modificările structurii cuponului care depind de o decizie a emitentului nu sunt acceptabile.

Articolul 64

Nesubordonarea în ceea ce privește activele tranzacționabile

Instrumentele de natura datoriei eligibile nu generează drepturi asupra principalului și/sau dobânzii care să fie subordonate drepturilor deținătorilor de alte instrumente de natura datoriei emise de același emitent.

Articolul 65

Moneda de exprimare a activelor tranzacționabile

Pentru a fi eligibile, instrumentele de natura datoriei sunt exprimate în euro sau într-una din fostele monede ale statelor membre a căror monedă este euro.

Articolul 66

Locul emisiunii activelor tranzacționabile

1.   Sub rezerva alineatului (2), pentru a fi eligibile, instrumentele de natura datoriei sunt emise în SEE cu o bancă centrală sau un SSS care a fost evaluat pozitiv în conformitate cu Cadrul pentru evaluarea utilizatorilor în Eurosistem.

2.   În ceea ce privește instrumentele de natura datoriei emise sau garantate de o societate nefinanciară pentru care nu a fost furnizată o evaluare a calității creditului de către un sistem ECAI acceptat pentru emisiune, emitent sau garant, locul emisiunii trebuie să fie în cadrul zonei euro.

3.   Instrumentele internaționale de natura datoriei emise prin intermediul DCIVM Euroclear Bank și Clearstream Banking Luxemburg respectă următoarele criterii, după caz.

(a)

Instrumentele internaționale de natura datoriei globale la purtător sunt emise sub forma certificatelor globale noi (New Global Notes) (NGNs) și sunt depozitate la un depozitar comun care este un DCIVM sau DCVM care a fost evaluat pozitiv în conformitate cu Cadrul pentru evaluarea utilizatorilor în Eurosistem. Prin derogare, acest lucru nu este aplicabil instrumentelor internaționale de natura datoriei globale la purtător emise sub forma de certificate globale clasice înainte de 1 ianuarie 2007 și emisiunilor fungibile continue de astfel de certificate emise în baza aceluiași ISIN, indiferent de data emisiunii continue.

(b)

Instrumentele internaționale de natura datoriei globale înregistrate sunt emise în cadrul noii structuri de păstrare pentru instrumentele internaționale de natura datoriei. Prin derogare, acest lucru nu este aplicabil instrumentelor internaționale de natura datoriei globale înregistrate care sunt emise înainte de 1 octombrie 2010.

(c)

Instrumentele internaționale de natura datoriei sub formă de titlu individual nu sunt eligibile, cu excepția celor emise sub formă de titlu individual înainte de 1 octombrie 2010.

Articolul 67

Proceduri de decontare pentru activele tranzacționabile

1.   Pentru a fi eligibile, instrumentele de natura datoriei sunt transferabile în formă dematerializată prin înregistrare în cont și sunt deținute și decontate în statele membre a căror monedă este euro printr-un cont deschis la o BCN sau un SSS care a fost evaluat pozitiv în conformitate cu Cadrul pentru evaluarea utilizatorilor în Eurosistem, astfel încât înregistrarea și executarea colateralului sunt guvernate de legislația unui stat membru a cărui monedă este euro.

2.   În cazul în care DCVM/SSS în care este emis activul și DCVM/SSS unde este deținut activul nu sunt identice, în scopuri de eligibilitate, cele două trebuie conectate printr-o legătură eligibilă evaluată pozitiv în baza Cadrului pentru evaluarea utilizatorilor în Eurosistem, în conformitate cu articolul 150.

Articolul 68

Piețe acceptate pentru activele tranzacționabile

1.   Pentru a fi eligibile, instrumentele de natura datoriei sunt cele admise la tranzacționare pe o piață reglementată, astfel cum este definită în Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului (17), sau admise la tranzacționare pe anumite piețe nereglementate acceptate.

2.   BCE publică lista de piețe nereglementate acceptate pe website-ul acesteia și o actualizează cel puțin anual.

3.   Evaluarea piețelor nereglementate de către Eurosistem se bazează pe principiile siguranței, transparenței și accesibilității, după cum urmează:

(a)

Siguranța desemnează certitudinea cu privire la tranzacții, în special certitudinea privind valabilitatea și producerea de efecte a tranzacțiilor.

(b)

Transparența se referă la accesul liber la informații privind normele procedurale și de funcționare ale pieței, caracteristicile financiare ale activelor, mecanismul de formare a prețurilor și cantitățile și prețurile relevante (de exemplu, cotații, rate ale dobânzilor, volume de tranzacționare, sume în circulație).

(c)

Accesibilitatea se referă la capacitatea Eurosistemului de a participa pe și de a avea acces la piață. O piață este considerată accesibilă în cazul în care normele sale procedurale și de funcționare permit Eurosistemului să obțină informații și să desfășoare tranzacții atunci când este necesar în scopuri de gestionare a colateralului.

4.   Procesul de selecție pentru piețele nereglementate este definit în mod exclusiv în sensul îndeplinirii funcției de gestionare a colateralului în Eurosistem și nu ar trebui considerat o evaluare de către Eurosistem a calității intrinseci a oricărei piețe.

Articolul 69

Tipul de emitent sau garant pentru activele tranzacționabile

1.   Pentru a fi eligibile, instrumentele de natura datoriei sunt emise sau garantate de bănci centrale ale statelor membre, entități din sectorul public, agenții, instituții de credit, societăți financiare altele decât instituții de credit, societăți nefinanciare, bănci de dezvoltare multilaterală sau organizații internaționale.

2.   În plus față de băncile și organizațiile identificate la articolul 117 alineatul (2) și articolul 118 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, Eurosistemul poate recunoaște orice entitate ca bancă de dezvoltare multilaterală sau ca organizație internațională în sensul prezentei orientări pe baza unei evaluări referitoare la toate criteriile următoare:

(a)

este o organizație cu un mandat global sau regional, depășind frontierele naționale;

(b)

este finanțată în mod predominant prin contribuții ale guvernelor naționale sau ale organizațiilor ori entităților legate de guvernele naționale;

(c)

misiunea entității corespunde politicilor Uniunii.

Articolul 70

Locul de stabilire al emitentului sau garantului

1.   Pentru a fi eligibile, instrumentele de natura datoriei sunt emise de un emitent cu sediul în SEE sau într-o țară G10 din afara SEE, sub rezerva excepțiilor din alineatele (3)-(6).

2.   Pentru a fi eligibili, garanții instrumentelor de natura datoriei își au sediul în SEE, cu excepția cazului în care nu este necesară o garanție pentru a stabili cerințele privind calitatea creditului pentru un anumit instrument de natura datoriei, sub rezerva excepțiilor prevăzute la alineatele (3) și (4). Posibilitatea de a utiliza un rating ECAI privind garantul pentru a stabili cerințele relevante de calitate a creditului pentru anumite instrumente de natura datoriei este stabilită la articolul 84.

3.   Pentru instrumentele de natura datoriei emise sau garantate de societăți nefinanciare pentru care, pentru emisiune, emitent sau garant, nu există o evaluare a calității creditului din partea unui sistem ECAI acceptat, emitentul sau garantul își are sediul într-un stat membru a cărui monedă este euro.

4.   Pentru instrumentele de natura datoriei emise sau garantate de bănci de dezvoltare multilaterală sau organizații internaționale, acest criteriu privind locul de stabilire nu este aplicabil și acestea sunt eligibile indiferent de locul de stabilire al acestora.

5.   Pentru titlurile garantate cu active, emitentul trebuie își aibă sediul în SEE, în conformitate cu articolul 74.

6.   Instrumentele de natura datoriei emise de emitenți cu sediul în țări G10 din afara SEE sunt considerate eligibile numai dacă Eurosistemul stabilește într-o manieră satisfăcătoare că drepturile sale vor fi protejate în mod corespunzător în temeiul legislației țării G10 din afara SEE. În acest scop, se prezintă BCN relevante o evaluare juridică, acceptabilă pentru Eurosistem atât în ceea ce privește forma, cât și fondul, înainte ca instrumentele de natura datoriei relevante să poate fi considerate eligibile.

Articolul 71

Cerințe privind calitatea creditului pentru activele tranzacționabile

Pentru a fi eligibile, instrumentele de natura datoriei îndeplinesc cerințele privind calitatea creditului prevăzute în capitolul 2, cu excepția cazului în care există dispoziții contrare.

Secțiunea 2

Criterii de eligibilitate specifice pentru anumite tipuri de active tranzacționabile

Subsecțiunea 1

Criterii de eligibilitate specifice pentru titlurile garantate cu active

Articolul 72

Criterii de eligibilitate pentru titlurile garantate cu active

Pentru a fi eligibile pentru operațiunile de creditare din Eurosistem, titlurile garantate cu active respectă criteriile generale de eligibilitate legate de toate tipurile de active tranzacționabile stabilite în secțiunea 1, cu excepția cerințelor prevăzute la articolul 62 referitoare la principal, și, în plus, criteriile de eligibilitate specifice stabilite în prezenta subsecțiune.

Articolul 73

Omogenitatea și compoziția activelor generatoare de fluxuri de numerar

1.   Pentru ca titlurile garantate cu active să fie eligibile, toate activele generatoare de fluxuri de numerar care garantează titlurile garantate cu active sunt omogene, respectiv este posibilă raportarea acestora în conformitate cu unul din modelele existente la nivel de credit, acestea încadrându-se într-una din următoarele categorii:

(a)

creanțe ipotecare rezidențiale;

(b)

creanțe ipotecare comerciale;

(c)

credite acordate întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri);

(d)

credite auto;

(e)

credite de consum;

(f)

creanțe de tip leasing;

(g)

creanțe din operațiuni cu carduri de credit.

2.   Eurosistemul poate considera un titlu garantat cu active ca nefiind omogen în urma evaluării datelor prezentate de o contraparte.

3.   Titlurile garantate cu active nu includ active generatoare de fluxuri de numerar inițiate direct de SPV emitent al titlurilor garantate cu active.

4.   Activele generatoare de fluxuri de numerar nu sunt constituite, integral sau parțial, în mod efectiv sau potențial, din tranșe de alte titluri garantate cu active. Acest criteriu nu exclude titlurile garantate cu active în cazul în care structura de emisiune include două SPV și criteriul de „vânzare reală” este respectat cu privire la acele SPV, astfel încât instrumentele de natura datoriei emise de al doilea SPV sunt direct sau indirect garantate de către portofoliul de active inițial și toate fluxurile de numerar de la activele generatoare de fluxuri de numerar sunt transferate de la primul SPV la cel de-al doilea.

5.   Activele generatoare de numerar nu sunt constituite, integral sau parțial, în mod efectiv sau potențial, din valori mobiliare asociate unui risc de credit (credit-linked notes), swapuri sau alte instrumente financiare derivate, valori mobiliare sintetice sau creanțe similare. Această restricție nu implică swapurile utilizate doar în scopuri de acoperire împotriva riscului în operațiunile cu titluri garantate cu active.

6.   Fără a aduce atingere criteriilor de eligibilitate din prezenta subsecțiune, activele generatoare de fluxuri de numerar care garantează titluri garantate cu ipoteci comerciale nu conțin credite care, la orice moment, sunt structurate, sindicalizate sau cu efect de levier. În sensul acestui criteriu, „credit structurat” înseamnă o structură care implică tranșe subordonate, „credit sindicalizat” înseamnă un credit acordat de un grup de creditori reuniți într-un sindicat și „credit cu efect de levier” înseamnă un credit furnizat unei societăți care are deja un grad considerabil de îndatorare, precum finanțarea unei răscumpărări sau a unei preluări, atunci când creditul este utilizat pentru achiziționarea participației la o societate care este totodată debitorul creditului.

7.   În cazul în care activele generatoare de fluxuri de numerar care garantează titlurile garantate cu active cuprind creanțe de tip leasing cu leasinguri cu valoare reziduală, aceste titluri garantate cu active care se aflau pe lista de active eligibile la 1 mai 2015 își mențin eligibilitatea până la 31 august 2015.

Articolul 74

Restricții geografice privind titlurile garantate cu active și activele generatoare de fluxuri de numerar

1.   Emitentul de titluri garantate cu active este un SPV cu sediul în SEE.

2.   Activele generatoare de fluxuri de numerar sunt inițiate de un inițiator cu sediul social în SEE și vândute SPV de către inițiator sau de către un intermediar cu sediul social în SEE.

3.   În sensul alineatului (2), un administrator fiduciar ipotecar (mortgage trustee) sau pentru creanțe (receivables trustee) este considerat un intermediar. Titlurile garantate cu active care se află pe lista activelor tranzacționabile eligibile la data de 1 mai 2015 și care nu respectă alineatul (2) în ceea ce privește sediul social al unui administrator fiduciar ipotecar sau pentru creanțe rămân eligibile până la data de 1 mai 2016, cu condiția respectării tuturor celorlalte criterii de eligibilitate aplicabile.

4.   Debitorii și creditorii activelor generatoare de fluxuri de numerar își au sediul social sau, dacă sunt persoane fizice, sunt rezidenți în SEE. Orice valoare mobiliară aferentă este situată în SEE, iar legislația care guvernează activele generatoare de fluxuri de numerar este legislația unei țări SEE.

Articolul 75

Achiziția de active generatoare de fluxuri de numerar de către SPV

1.   Achiziția de active generatoare de fluxuri de numerar de către SPV este guvernată de legislația unui stat membru.

2.   Activele generatoare de fluxuri de numerar au fost dobândite de SPV de la inițiator sau de la un intermediar, astfel cum se prevede la articolul 74 alineatul (2), într-un mod considerat de Eurosistem drept o „vânzare reală” opozabilă terților și care nu mai poate fi atacată de inițiator și de creditorii acestuia, sau de intermediar și creditorii acestuia, inclusiv în caz de insolvabilitate a inițiatorului sau a intermediarului.

Articolul 76

Evaluarea mecanismelor de recuperare pentru titlurile garantate cu active

1.   Titlurile garantate cu active sunt considerate eligibile doar dacă Eurosistemul a stabilit că drepturile acestuia vor fi protejate în mod corespunzător față de mecanismele de recuperare (clawback rules) considerate relevante de Eurosistem în baza dreptului statului SEE relevant. În acest scop, înainte ca titlurile garantate cu active să poată fi considerate eligibile, Eurosistemul poate solicita:

(a)

o evaluare juridică independentă acceptabilă pentru Eurosistem atât în ceea ce privește forma, cât și fondul, care stabilește mecanismele de recuperare aplicabile în acel stat; și/sau

(b)

alte documente, precum prezentarea de către cedent a unui certificat privind solvabilitatea pentru perioada suspectă, care este o anumită perioadă de timp în cursul căreia vânzarea activelor generatoare de fluxuri de numerar care garantează titlurile garantate cu active poate fi invalidată de un lichidator.

2.   Mecanismele de recuperare, apreciate de Eurosistem ca fiind severe și, prin urmare, inacceptabile, includ:

(a)

norme în temeiul cărora vânzarea activelor generatoare de fluxuri de numerar care garantează titlurile garantate cu active poate fi invalidată de către un lichidator doar în temeiul faptului că vânzarea a fost încheiată în perioada suspectă, astfel cum se prevede la alineatul (1) litera (b), înainte de declarația de insolvabilitate a vânzătorului; sau

(b)

norme unde o astfel de invalidare poate fi prevenită doar de cesionar, dacă acesta poate dovedi că nu avea cunoștință de insolvabilitatea vânzătorului la momentul vânzării.

În sensul acestui criteriu, vânzătorul poate fi inițiatorul sau intermediarul, după caz.

Articolul 77

Nesubordonarea tranșelor pentru titlurile garantate cu active

1.   Numai tranșele sau subtranșele de titluri garantate cu active care nu sunt subordonate altei tranșe ale aceleiași emisiuni pe durata de viață a activului sunt considerate eligibile.

2.   Se consideră că o tranșă sau subtranșă nu este subordonată altei tranșe sau subtranșe din aceeași emisiune dacă, în conformitate cu prioritatea plăților post-executare și, dacă este cazul, cu prioritatea plăților post-accelerare, astfel cum se prevede în prospectul de emisiune, niciunei alte tranșe sau subtranșe nu i se acordă prioritate față de această tranșă sau subtranșă în ceea ce privește primirea plății, adică a principalului și dobânzii, respectiva tranșă sau subtranșă fiind astfel ultima dintre diferitele tranșe sau subtranșe care suportă pierderile.

Articolul 78

Disponibilitatea datelor la nivel de credit pentru titlurile garantate cu active

1.   În conformitate cu procedurile stabilite în anexa VIII, care include informații privind punctajul necesar al calității datelor, sunt puse la dispoziție date cuprinzătoare și standardizate la nivel de credit privind portofoliul de active generatoare de fluxuri de numerar care garantează titlurile garantate cu active. În evaluarea eligibilității, Eurosistemul ține cont de: (a) orice întrerupere a transmiterii datelor; și (b) cât de frecvent câmpurile individuale de date la nivel de credit nu conțin date relevante.

2.   Fără a aduce atingere valorilor de notare necesare stabilite în anexa VIII în ceea ce privește datele la nivel de credit, Eurosistemul poate accepta drept colateral titlurile garantate cu active cu un punctaj mai mic decât valoarea de notare necesară (A1) după încheierea perioadei de tranziție relevante aplicabilă în conformitate cu anexa VIII, de la caz la caz și sub rezerva oferirii de explicații adecvate pentru neatingerea punctajului necesar. Pentru fiecare explicație adecvată, Eurosistemul specifică un nivel maxim de toleranță și un orizont de toleranță, astfel cum se detaliază pe website-ul BCE. Orizontul de toleranță indică perioada de timp în care trebuie îmbunătățită calitatea datelor pentru titlurile garantate cu active.

Articolul 79

Cereri de date pentru titlurile garantate cu active

Eurosistemul își rezervă dreptul de a cere oricărui terț pe care îl consideră relevant, precum emitentul, inițiatorul și/sau agentul intermediar, dar fără a se limita la aceștia, orice clarificare și/sau confirmare juridică pe care o consideră necesară pentru a evalua eligibilitatea titlurilor garantate cu active și cu privire la furnizarea datelor la nivel de credit. În cazul în care un terț nu respectă o anumită cerere, Eurosistemul poate decide să nu accepte titlurile garantate cu active drept colateral sau poate decide să suspende eligibilitatea acestuia.

Subsecțiunea 2

Criterii de eligibilitate specifice pentru obligațiunile garantate cu titluri garantate cu active

Articolul 80

Criterii de eligibilitate pentru obligațiunile garantate cu titluri garantate cu active

1.   În cazul obligațiunilor garantate cu titluri garantate cu active, portofoliul de acoperire al obligațiunii garantate include numai titluri garantate cu active care respectă toate cerințele următoare:

(a)

Activele generatoare de fluxuri de numerar care garantează activele garantate cu active îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 129 alineatul (1) literele (d)-(f) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 în ceea ce privește titlurile garantate cu active care garantează obligațiunile garantate.

(b)

Activele generatoare de fluxuri de numerar au fost inițiate de o entitate strâns legată de emitentul obligațiunilor garantate, astfel cum se descrie la articolul 138.

(c)

Acestea sunt utilizate ca instrument tehnic pentru transferul de ipoteci sau credite imobiliare garantate de la entitatea inițiatoare către portofoliul de acoperire al obligațiunii garantate respective.

2.   Sub rezerva alineatului (4), BCN utilizează următoarele măsuri pentru a verifica faptul că portofoliul de acoperire al obligațiunilor garantate cu titluri garantate cu active nu include titluri garantate cu active care nu respectă alineatul (1).

(a)

Pe bază trimestrială, BCN solicită emitentului o autocertificare și angajamentul prin care să confirme faptul că portofoliul de acoperire al obligațiunilor garantate cu titluri garantate cu active nu include titluri garantate cu active care nu respectă alineatul (1). Solicitarea BCN menționează că autocertificarea trebuie semnată de directorul executiv, directorul financiar sau un director de grad similar al emitentului sau de o persoană cu drept de semnătură în numele unuia dintre aceștia.

(b)

Pe bază anuală, BCN solicită emitentului o confirmare ex-post de către auditorii externi sau agenții de monitorizare a portofoliului de acoperire prin care să confirme faptul că portofoliul de acoperire al obligațiunilor garantate de titluri garantate cu active nu include titluri garantate cu active care nu respectă alineatul (1) pentru perioada de monitorizare.

3.   În cazul în care emitentul nu îndeplinește o anumită solicitare sau dacă Eurosistemul consideră incorect sau insuficient conținutul unei confirmări, în măsura în care nu se poate verifica dacă portofoliul de acoperire al obligațiunilor garantate cu titluri garantate cu active respectă criteriile de la alineatul (1), Eurosistemul decide să nu accepte obligațiunile garantate drept colateral eligibil sau să le suspende eligibilitatea.

4.   Atunci când legislația aplicabilă sau prospectul exclud includerea titlurilor garantate cu active care nu respectă alineatul (1) drept active din portofoliul de acoperire, nu este necesară o verificare în conformitate cu alineatul (2).

5.   În sensul alineatului (1) litera (b), legăturile strânse sunt determinate în momentul în care unitățile cu rang superior ale titlurilor garantate cu active sunt transferate în portofoliul de acoperire al obligațiunii garantate.

Subsecțiunea 3

Criterii de eligibilitate specifice pentru certificatele de creanță emise de Eurosistem

Articolul 81

Criterii de eligibilitate pentru certificatele de creanță emise de Eurosistem

1.   Certificatele de creanță emise de BCE și certificatele de creanță emise de BCN înainte de data adoptării euro în statul membru corespunzător acesteia a cărui monedă este euro sunt eligibile drept colateral pentru operațiunile de creditare din Eurosistem.

2.   Certificatele de creanță emise de Eurosistem nu fac obiectul criteriilor stabilite în prezentul capitol.

CAPITOLUL 2

Cerințele privind calitatea creditului aplicabile în Eurosistem pentru activele tranzacționabile

Articolul 82

Cerințele privind calitatea creditului aplicabile în Eurosistem pentru activele tranzacționabile

1.   În continuarea normelor generale stabilite în articolul 59 și a normelor specifice stabilite la articolul 84, activele tranzacționabile respectă următoarele cerințe privind calitatea creditului pentru a fi eligibile drept colateral pentru operațiunile de creditare din Eurosistem:

(a)

Cu excepția titlurilor garantate cu active, toate activele tranzacționabile au o evaluare a calității creditului furnizată de cel puțin un sistem ECAI acceptat, exprimată sub forma unui rating de credit public, în conformitate, cel puțin, cu nivelul 3 de calitate a creditului din grila armonizată de evaluare din Eurosistem.

(b)

Titlurile garantate cu active au o evaluare a calității creditului furnizată de cel puțin două sisteme ECAI acceptate exprimate sub forma a două ratinguri de credit publice, câte unul furnizat de fiecare dintre aceste sisteme ECAI, în conformitate cu, cel puțin, nivelul 2 de calitate a creditului din grila armonizată de evaluare din Eurosistem.

2.   Eurosistemul poate solicita orice clarificare pe care o consideră necesară în ceea ce privește ratingul de credit public prevăzut la alineatul (1).

Articolul 83

Tipuri de evaluări ECAI ale creditului pentru evaluările de calitate a creditului ale activelor tranzacționabile

Următoarele tipuri de evaluări ECAI ale creditului efectuate de către ECAI acceptate sunt utilizate pentru stabilirea conformității cu cerințele privind calitatea creditului aplicabile activelor tranzacționabile.

(a)   Un rating ECAI privind emisiunea: acest rating se referă la o evaluare ECAI a creditului atribuită fie unei emisiuni, fie, în absența unui rating privind emisiunea din partea aceleiași ECAI, programului/seriei de emisiuni în care a fost emis activul. O evaluare ECAI pentru un program/o serie de emisiuni este relevantă numai dacă se aplică activului în cauză și nu există un rating diferit privind emisiunea din partea aceleiași ECAI. Pentru ratingurile ECAI privind emisiunea, Eurosistemul nu face distincție în funcție de scadența inițială a activului. Orice rating ECAI atribuit emisiunii sau programului/seriei de emisiuni este acceptabil.

(b)   Un rating ECAI privind emitentul: acest rating se referă la o evaluare ECAI a creditului atribuită unui emitent. Pentru ratingurile ECAI privind emitentul, Eurosistemul face distincție în funcție de scadența inițială a activului în ceea ce privește evaluarea ECAI a creditului acceptabilă. Se face distincție între:

(i)

activele pe termen scurt, respectiv activele cu o scadență inițială de până la 390 de zile; și

(ii)

activele pe termen lung, respectiv activele cu o scadență inițială de peste 390 de zile. Pentru activele pe termen scurt, sunt acceptabile ratingurile ECAI pe termen scurt și pe termen lung privind emitentul. Pentru activele pe termen lung, sunt acceptabile numai ratingurile ECAI pe termen lung privind emitentul.

(c)   Un rating ECAI privind garantul: acest rating se referă la o evaluare ECAI a creditului atribuită unui garant, dacă garanția îndeplinește cerințele din titlul IV. Pentru ratingurile ECAI privind garantul, Eurosistemul nu face distincție în funcție de scadența inițială a activului. Sunt acceptabile numai ratingurile ECAI pe termen lung privind garantul.

Articolul 84

Prioritatea evaluărilor ECAI ale creditului în ceea ce privește activele tranzacționabile

Pentru activele tranzacționabile, Eurosistemul ia în considerare, în conformitate cu regulile de mai jos, evaluările ECAI ale creditului care stabilesc conformitatea activului cu cerințele privind calitatea creditului.

(a)

Pentru activele tranzacționabile, altele decât activele tranzacționabile emise de administrațiile centrale, regionale sau locale, de agenții, de bănci de dezvoltare multilaterală sau de organizații internaționale și altele decât titlurile garantate cu active, se aplică următoarele reguli:

(i)

Eurosistemul consideră că ratingurile ECAI privind emisiunea sunt prioritare față de ratingurile ECAI privind emitentul sau față de ratingurile ECAI privind garantul. Fără a aduce atingere aplicării acestei reguli privind prioritatea, în conformitate cu articolul 82 alineatul (1) litera (a), cel puțin o evaluare ECAI a creditului trebuie să fie în conformitate cu cerințele privind calitatea creditului aplicabile în Eurosistem.

(ii)

În cazul în care pentru aceeași emisiune sunt disponibile mai multe ratinguri ECAI privind emisiunea, atunci Eurosistemul ia în considerare cel mai bun dintre aceste ratinguri ECAI privind emisiunea. În cazul în care cel mai bun rating ECAI privind emisiunea nu respectă pragul de calitate a creditului din Eurosistem pentru activele tranzacționabile, activul nu este eligibil, chiar dacă există o garanție acceptabilă în conformitate cu titlul IV.

(iii)

În absența unui rating ECAI privind emisiunea, Eurosistemul poate lua în considerare un rating ECAI privind emitentul sau un rating ECAI privind garantul. În cazul în care pentru aceeași emisiune sunt disponibile mai multe ratinguri ECAI privind emitentul și/sau garantul, atunci Eurosistemul ia în considerare cel mai bun dintre aceste ratinguri;

(b)

Pentru activele tranzacționabile emise de administrațiile centrale, regionale sau locale, de agenții, de bănci de dezvoltare multilaterală sau de organizații internaționale, se aplică următoarele reguli:

(i)

În conformitate cu articolul 82 alineatul (1) litera (a), cel puțin o evaluare ECAI a creditului trebuie să fie în conformitate cu cerințele privind calitatea creditului aplicabile în Eurosistem. Eurosistemul ia în considerare numai ratingurile ECAI privind emitentul sau garantul;

(ii)

În cazul în care sunt disponibile mai multe ratinguri ECAI privind emitentul și garantul, atunci Eurosistemul ia în considerare cel mai bun dintre aceste ratinguri;

(iii)

Obligațiunile garantate emise de agenții nu sunt evaluate în conformitate cu normele prevăzute la prezentul punct, ci sunt evaluate în conformitate cu litera (a);

(c)

Pentru titlurile garantate cu active se aplică următoarele reguli:

(i)

În conformitate cu articolul 82 alineatul (1) litera (b), cel puțin două evaluări ECAI ale creditului sunt în conformitate cu cerințele privind calitatea creditului aplicabile în Eurosistem. Eurosistemul ia în considerare numai ratingurile ECAI privind emisiunea.

(ii)

În cazul sunt disponibile peste două ratinguri ECAI privind emisiunea, atunci Eurosistemul ia în considerare primele două dintre aceste ratinguri ECAI privind emisiunea.

Articolul 85

Valori mobiliare cu emitenți multipli

Pentru activele tranzacționabile cu mai mulți emitenți (valori mobiliare cu emitenți multipli), ratingul ECAI privind emitentul aplicabil se determină pe baza răspunderii potențiale a fiecărui emitent, după cum urmează:

(a)

În cazul în care fiecare emitent răspunde solidar pentru obligațiile tuturor celorlalți emitenți ai emisiunii sau, dacă este cazul, pentru program/seria de emisiuni, ratingul ECAI privind emitentul care trebuie luat în considerare este cel mai înalt rating dintre cele mai bune ratinguri ECAI privind emitentul ale tuturor emitenților relevanți; sau

(b)

În cazul în care un emitent nu răspunde solidar pentru obligațiile tuturor celorlalți emitenți ai emisiunii sau, dacă este cazul, pentru program/seria de emisiuni, ratingul ECAI privind emitentul care trebuie luat în considerare este cel mai scăzut rating dintre cele mai bune ratinguri ECAI privind emitentul ale tuturor emitenților relevanți.

Articolul 86

Ratinguri non-euro

În scopul ratingurilor ECAI privind emitentul, este acceptabil un rating în monedă străină. În cazul în care activul este exprimat în moneda națională a emitentului, este acceptabil și ratingul în moneda locală.

Articolul 87

Criterii de evaluare a calității creditului pentru activele tranzacționabile în absența unei evaluări a creditului furnizate de o ECAI acceptată

1.   În absența unei evaluări corespunzătoare a creditului din partea unei ECAI acceptate pentru emisiune, emitent sau garant, astfel cum ar fi aplicabil în conformitate cu articolul 84 litera (a) sau (b), o evaluare implicită a creditului cu privire la activele tranzacționabile (cu excepția titlurilor garantate cu active) este stabilită de Eurosistem în conformitate cu regulile stabilite la alineatele (2) și (3). Această evaluare implicită a creditului trebuie să respecte cerințele privind calitatea creditului aplicabile în Eurosistem.

2.   În cazul în care instrumentele de natura datoriei sunt emise sau garantate de o administrație regională, o autoritate locală sau de către o „entitate din sectorul public”, astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 (denumită în continuare „entitate din sectorul public în sensul CRR”), cu sediul într-un stat membru a cărui monedă este euro, evaluarea creditului este efectuată de Eurosistem în conformitate cu următoarele reguli:

(a)

În cazul emitenților sau garanților care sunt administrații regionale, autorități locale sau entități din sectorul public în sensul CRR, care, conform autorităților competente, sunt supuși în ceea ce privește cerințele de capital, în conformitate cu articolul 115 alineatul (2), articolul 116 alineatul (1) și articolul 116 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, aceluiași regim ca cel aplicabil administrației centrale în a cărei jurisdicție își au sediul: instrumentele de natura datoriei emise sau garantate de aceste entități sunt alocate nivelului de calitate a creditului corespunzător celui mai bun rating de credit furnizat de o ECAI acceptată administrației centrale în a cărei jurisdicție își au sediul aceste entități.

(b)

În cazul emitenților sau garanților care sunt administrații regionale, autorități locale și entități din sectorul public în sensul CRR, care, conform autorităților competente, sunt supuși în ceea ce privește cerințele de capital, în conformitate cu articolul 115 alineatul (1) și articolul 116 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, aceluiași regim ca cel aplicabil instituțiilor de credit: instrumentele de natura datoriei emise sau garantate de aceste entități sunt alocate nivelului de calitate a creditului corespunzător celui cu un nivel mai jos față de cel mai bun rating de credit furnizat de o ECAI acceptată în legătură cu administrația centrală în a cărei jurisdicție sunt constituite aceste entități.

(c)

În cazul în care acești emitenți sau garanți sunt entități din sectorul public în sensul CRR, care nu sunt prevăzute la literele (a) și (b), nu este derivată o evaluare implicită a creditului și sunt tratate la fel ca instituțiile din sectorul privat..

3.   În cazul în care instrumentele de natura datoriei sunt emise sau garantate de societăți nefinanciare cu sediul într-un stat membru a cărui monedă este euro, evaluarea calității creditului este efectuată de Eurosistem în baza regulilor de evaluare a calității creditului aplicabile evaluării calității creditului cu privire la creanțele private din titlul III secțiunea 2. Activele pentru care calitatea creditului este evaluată în conformitate cu regulile cuprinse în acest alineat nu sunt incluse în lista publică de active tranzacționabile eligibile.

Tabelul 9

Evaluări implicite ale creditului pentru emitenții sau garanții fără o evaluare ECAI a creditului

 

Alocarea emitenților sau garanților în temeiul Regulamentului (UE) nr. 575/2013

Derivarea de către ECAF a evaluării implicite a creditului pentru emitentul sau garantul din fiecare categorie

Categoria 1

Administrații regionale, autorități locale și entități din sectorul public în sensul CRR (ESP CRR) care, conform autorităților competente, pot fi supuse aceluiași regim ca cel aplicabil administrației centrale în ceea ce privește cerințele de capital

Se atribuie evaluarea ECAI a creditului valabilă pentru administrația centrală a țării în care are sediul

Categoria 2

Administrații regionale, autorități locale și ESP CRR care, conform autorităților competente, pot fi supuse aceluiași regim ca cel aplicabil instituțiilor de credit în ceea ce privește cerințele de capital

Se atribuie o evaluare a creditului cu un nivel de calitate a creditului (18) sub evaluarea ECAI a creditului valabilă pentru administrația centrală a țării în care are sediul

Categoria 3

Alte ESP CRR

Același regim ca cel aplicabil emitenților sau debitorilor din sectorul privat

Articolul 88

Cerințe suplimentare privind calitatea creditului pentru titlurile garantate cu active

1.   Pentru titlurile garantate cu active, evaluarea calității creditului se bazează pe un rating public privind emisiunea care este explicat într-un raport privind ratingul de credit, aflat la dispoziția publicului, și anume un raport care privește o nouă emisiune. Raportul privind ratingul de credit, aflat la dispoziția publicului, include, printre altele, o analiză cuprinzătoare a aspectelor juridice și structurale, o evaluare detaliată a portofoliului de colateral, o analiză a participanților la tranzacții, precum și o analiză a oricăror altor detalii relevante pentru o tranzacție.

2.   În continuarea cerinței din alineatul (1), pentru titlurile garantate cu active sunt necesare rapoarte de supraveghere periodice publicate de ECAI acceptate. Publicarea acestor rapoarte are loc cel târziu la patru săptămâni de la data plății cupoanelor titlurilor garantate cu active. Data de referință a acestor rapoarte este data cea mai recentă de plată a cupoanelor, cu excepția titlurilor garantate cu active care plătesc cuponul pe bază lunară, caz în care raportul de supraveghere este publicat cel puțin trimestrial. Rapoartele de supraveghere cuprind, cel puțin, datele principale privind tranzacțiile (de exemplu, compoziția portofoliului de colateral, participanții la tranzacție, structura capitalului, precum și date privind randamentul).

TITLUL III

CRITERII DE ELIGIBILITATE ȘI CERINȚE PRIVIND CALITATEA CREDITULUI PENTRU ACTIVELE NETRANZACȚIONABILE

CAPITOLUL 1

Criterii de eligibilitate pentru activele netranzacționabile

Secțiunea 1

Criterii de eligibilitate pentru creanțele private

Articolul 89

Tipul eligibil de activ

1.   Tipul eligibil de activ este o creanță privată care este o datorie a unui debitor față de o contraparte.

2.   Tipurile de creanțe private care sunt „amortizabile”, respectiv principalul sau dobânda se rambursează conform unui calendar prestabilit, precum și liniile de credit utilizate sunt, de asemenea, tipuri eligibile de creanțe private.

3.   Creditările pe descoperiri de cont, scrisorile de credit și liniile de credit neutilizate (de exemplu, liniile neutilizate de creanțe private de tip revolving) care autorizează utilizarea creditelor, dar care nu sunt creanțe private ca atare, nu sunt tipuri eligibile de creanțe private.

4.   O parte dintr-un credit sindicalizat este un tip eligibil de creanță privată. În sensul prezentei secțiuni, o parte dintr-un credit sindicalizat înseamnă o creanță privată care rezultă din participarea unui creditor la un credit furnizat de un grup de creditori reuniți într-un sindicat.

5.   O creanță privată acordată într-un context diferit de o simplă relație de creditare poate constitui un tip eligibil de activ. O creanță inerentă anumitor structuri de leasing sau factoring se poate califica drept un tip eligibil de activ dacă reprezintă o creanță privată. Creanțele achiziționate în cadrul unui factoring se califică drept tip eligibil de activ doar în măsura în care chiar reprezintă creanțe private. Și nu alte tipuri de creanțe, precum creanțele privind prețul de cumpărare.

Articolul 90

Principalul și cupoanele creanțelor private

Pentru a fi eligibile, creanțele private respectă, până la răscumpărarea finală, următoarele cerințe:

(a)

un principal fix, necondiționat; și

(b)

o rată a dobânzii care nu poate determina un flux de numerar negativ, unde rata dobânzii este una din următoarele:

(i)

cu „cupon zero”;

(ii)

fixă;

(iii)

variabilă, respectiv legată de altă rată a dobânzii de referință sau de rata inflației.

Articolul 91

Nesubordonarea

Creanțele private nu pot acorda drepturi asupra principalului și/sau dobânzii care sunt subordonate: (a) drepturilor deținătorilor altor datorii negarantate cu colateral ale debitorului, inclusiv alte părți sau subpărți în același credit sindicalizat; și (b) drepturilor deținătorilor instrumentelor de natura datoriei ale aceluiași emitent.

Articolul 92

Cerințele privind calitatea creditului pentru creanțele private

Calitatea creditului pentru creanțele private se evaluează în funcție de calitatea creditului debitorului sau garantului. Debitorul sau garantul relevant respectă cerințele privind calitatea creditului aplicabile în Eurosistem, astfel cum se prevede în regulile ECAF pentru creanțele private prevăzute în partea a patra titlul III capitolul 2.

Articolul 93

Dimensiunea minimă a creanțelor private

Pentru utilizare internă, creanțele private, în momentul depunerii acestora drept colateral de către contraparte, îndeplinesc un prag minim al valorii stabilit de BCN de origine. Pentru utilizare transfrontalieră, se aplică un prag minim al valorii de 500 000 EUR.

Articolul 94

Moneda de exprimare a creanțelor private

Creanțele private sunt exprimate în euro sau într-una din fostele monede ale statelor membre a căror monedă este euro.

Articolul 95

Tipul de debitor sau garant

1.   Debitorii și garanții creanțelor private eligibile sunt societăți nefinanciare, entități din sectorul public, bănci de dezvoltare multilaterală sau organizații internaționale. În scopul prezentului articol, o bancă de dezvoltare multilaterală sau o organizație internațională poate fi recunoscută de Eurosistem în modul descris la articolul 69 alineatul (2).

2.   În cazul în care o creanță privată are mai mulți debitori, fiecare debitor este responsabil individual și divizibil pentru rambursarea totală a întregii creanțe private.

Articolul 96

Situarea debitorului sau garantului

1.   Debitorul unei creanțe private își are sediul într-un stat membru a cărui monedă este euro.

2.   De asemenea, garantul unei creanțe private își are sediul într-un stat membru a cărui monedă este euro, cu excepția cazului în care nu este necesară o garanție pentru a stabili cerințele privind calitatea creditului pentru activele netranzacționabile deoarece există o evaluare adecvată a creditului debitorului.

3.   Pentru debitorii sau garanții care sunt bănci de dezvoltare multilaterală sau organizații internaționale, regulile de la alineatele (1) și (2) nu sunt aplicabile și aceștia sunt eligibili indiferent de locul de stabilire al acestora.

Articolul 97

Legea aplicabilă

Atât contractul de creanță privată, cât și contractul dintre contraparte și BCN de origine care mobilizează creanța privată drept colateral sunt reglementate de legislația unui stat membru a cărui monedă este euro. De asemenea, în total nu sunt mai mult de două legi aplicabile:

(a)

contrapărții;

(b)

creditorului;

(c)

debitorului;

(d)

garantului (dacă este cazul);

(e)

contractului de creanță privată;

(f)

contractului dintre contraparte și BCN de origine care mobilizează creanța privată drept colateral.

Articolul 98

Proceduri de procesare

Creanțele private sunt procesate în conformitate cu procedurile din Eurosistem stabilite în documentația națională relevantă a BCN.

Articolul 99

Cerințe juridice suplimentare pentru creanțele private

1.   Pentru a asigura crearea unei garanții valabile asupra creanțelor private și pentru a asigura o executare rapidă a creanțelor private în caz de neîndeplinire a obligațiilor de către contraparte, sunt respectate cerințe juridice suplimentare. Aceste cerințe juridice se referă la următoarele elemente:

(a)

verificarea existenței creanțelor private;

(b)

notificarea debitorului cu privire la mobilizarea creanței private sau înregistrarea unei astfel de mobilizări;

(c)

absența restricțiilor privind mobilizarea creanței private;

(d)

absența restricțiilor privind executarea creanței private;

(e)

absența restricțiilor privind secretul bancar și confidențialitatea.

2.   Conținutul acestor cerințe juridice este prevăzut la articolele 100-105. Detalii suplimentare privind caracteristicile specifice ale jurisdicțiilor naționale pot fi găsite în documentația națională relevantă a BCN.

Articolul 100

Verificarea procedurilor utilizate pentru depunerea creanțelor private

BCN, autoritățile de supraveghere sau auditorii externi efectuează o verificare unică a adecvării procedurilor utilizate de contraparte pentru depunerea la Eurosistem a informațiilor privind creanțele private.

Articolul 101

Verificarea existenței creanțelor private

1.   BCN iau cel puțin toate măsurile următoare pentru a verifica existența creanțelor private mobilizate drept colateral:

(a)

Acestea obțin o confirmare scrisă din partea contrapărților, cel puțin trimestrial, prin care contrapărțile confirmă:

(i)

existența creanțelor private (această confirmare ar putea fi înlocuită cu verificări încrucișate ale informațiilor deținute de registrele centrale de credit, în cazul în care acestea există);

(ii)

conformitatea creanțelor private cu criteriile de eligibilitate aplicate de Eurosistem;

(iii)

că o asemenea creanță privată nu este folosită simultan drept colateral în beneficiul unui terț, precum și că acea contraparte nu va mobiliza respectiva creanță privată drept colateral pentru un terț;

(iv)

că acea contraparte se va angaja să comunice BCN relevante nu mai târziu de următoarea zi lucrătoare orice eveniment care afectează semnificativ relația contractuală existentă între contraparte și BCN, în special rambursări anticipate, parțiale sau totale, diminuări ale ratingurilor și modificări semnificative ale condițiilor creanței private.

(b)

Acestea, registrele centrale de credit, autoritățile competente de supraveghere bancară sau auditorii externi desfășoară verificări aleatorii ale calității și acurateții confirmărilor scrise transmise de contrapărți, prin livrarea documentației fizice sau vizite la fața locului. Informațiile verificate pentru fiecare creanță privată acoperă minim caracteristicile care determină existența și eligibilitatea creanțelor private. Pentru contrapărțile cu sisteme interne de rating (IRB) aprobate de ECAF, sunt efectuate verificări suplimentare privind evaluarea calității creditului cu privire la creanțele private, implicând verificări ale probabilității de neîndeplinire a obligațiilor în ceea ce privește debitorii creanțelor private care sunt utilizate drept colateral în operațiunile de creditare din Eurosistem.

2.   Pentru verificările efectuate în conformitate cu articolul 100 sau alineatul (1) literele (a) și (b) al prezentului articol de către BCN, autorități de supraveghere, auditori externi sau registrele centrale de credit, cei care efectuează verificările sunt autorizați să desfășoare aceste investigații, printr-un contract sau în conformitate cu cerințele naționale aplicabile, după caz.

Articolul 102

Valabilitatea acordului pentru mobilizarea creanțelor private

Acordul pentru mobilizarea creanței private drept colateral este valabil între contraparte și BCN relevantă în temeiul dreptului național aplicabil. Toate formalitățile legale necesare pentru asigurarea valabilității acordului și a mobilizării creanței private drept colateral sunt îndeplinite de contraparte și/sau cesionar, după caz.

Articolul 103

Efectul deplin al mobilizării față de terți

1.   Acordul pentru mobilizarea creanței private drept colateral este valabil față de terți în temeiul dreptului național aplicabil. Toate formalitățile legale necesare pentru asigurarea mobilizării valabile sunt îndeplinite de contraparte și/sau cesionar, după caz.

2.   În ceea ce privește notificarea debitorului, se aplică următoarele, în funcție de legislația națională aplicabilă.

(a)

În cazul în care notificarea debitorului sau înregistrarea publică a mobilizării unei creanțe private drept colateral este necesară pentru a asigura eficacitatea deplină a mobilizării față de terți, în special pentru a asigura prioritatea garanției BCN de origine față de alți creditori, aceste cerințe de notificare sau înregistrare sunt îndeplinite înainte de sau la momentul mobilizării efective drept colateral a creanței private.

(b)

În cazul în care notificarea ex-ante a debitorului sau înregistrarea publică a mobilizării unei creanțe private drept colateral nu este necesară în conformitate cu litera (a), astfel cum este prevăzut în documentația națională aplicabilă, este necesară notificarea ex-post a debitorului. Notificarea ex-post înseamnă notificarea debitorului de către contraparte sau de BCN de origine, astfel cum este prevăzut în documentația națională, cu privire la mobilizarea creanței private drept colateral de către contraparte în favoarea BCN imediat după o situație de neîndeplinire a obligațiilor sau un eveniment de credit similar, astfel cum se detaliază în documentația națională aplicabilă.

(c)

BCN poate decide să solicite notificarea ex-ante sau înregistrarea publică înainte de sau la momentul mobilizării, chiar dacă aceste formalități nu sunt necesare în scopurile prevăzute la litera (a).

(d)

Pentru creanțele private care sunt instrumente la purtător, BCN de origine pot solicita ca aceste instrumente la purtător să fie transferate fizic la aceasta sau la un terț înainte de sau la momentul mobilizării lor efective drept colateral. Cerințele de notificare stabilite la literele (a) și (b) nu se aplică creanțelor private care sunt instrumente la purtător.

3.   Cerințele menționate anterior sunt cerințe minime. BCN pot decide să solicite notificarea ex-ante sau înregistrarea și în alte situații decât cele menționate anterior, inclusiv în cazul instrumentelor la purtător.

Articolul 104

Absența restricțiilor referitoare la mobilizarea și executarea creanțelor private

1.   Creanțele private sunt complet transferabile și pot fi mobilizate fără restricții în beneficiul Eurosistemului. Contractul de creanță privată sau alte contracte dintre contraparte și debitor nu conțin nicio dispoziție restrictivă privind mobilizarea drept colateral, cu excepția cazului în care legislația națională prevede că aceste restricții contractuale nu aduc atingere Eurosistemului în ceea ce privește mobilizarea colateralului.

2.   Contractul de creanță privată sau alte contracte dintre contraparte și debitor nu ar trebui să conțină nicio dispoziție restrictivă privind executarea creanței private utilizate drept colateral pentru operațiunile de creditare din Eurosistem, inclusiv în ceea ce privește forma, perioada sau altă cerință privind executarea.

3.   Fără a aduce atingere alineatelor (1) și (2), dispozițiile care restricționează cesiunea părților dintr-un credit sindicalizat către bănci, instituții financiare și entități care sunt în mod regulat implicate în sau care au fost înființate în scopul de a crea, cumpăra sau investi în credite, valori mobiliare sau alte active financiare nu sunt considerate o restricție privind executarea creanței private.

4.   Fără a aduce atingere alineatelor (1) și (2), un agent facilitator pentru colectarea și distribuirea plăților și administrarea creditelor nu este considerat o restricție privind mobilizarea și executarea unei părți dintr-un credit sindicalizat, dacă: (a) agentul facilitator este o instituție de credit situată în Uniune; și (b) relația de prestare de servicii dintre membrul relevant al sindicatului și agentul facilitator poate fi transferată împreună sau ca parte a părții din creditul sindicalizat.

Articolul 105

Absența restricțiilor privind secretul bancar și confidențialitatea

Contrapartea și debitorul au convenit contractual că debitorul acceptă în mod necondiționat transmiterea de către contraparte către Eurosistem a informațiilor privind creanța privată și debitorul solicitate de BCN de origine în scopul de a asigura faptul că s-a creat o garanție valabilă asupra creanțelor private și că respectivele creanțe private pot fi ușor executate în caz de neîndeplinire a obligațiilor de către o contraparte. Această cerință nu este necesară în cazul în care se asigură furnizarea fără restricții a acestor informații în temeiul legislației naționale aplicabile, astfel cum se prevede în documentația națională aplicabilă a BCN de origine.

Secțiunea 2

Criterii de eligibilitate pentru depozitele la termen

Articolul 106

Criterii de eligibilitate pentru depozitele la termen

Depozitele la termen, astfel cum sunt descrise la articolul 12, care sunt deținute de o contraparte sunt active eligibile drept colateral pentru operațiunile de creditare din Eurosistem.

Secțiunea 3

Criterii de eligibilitate pentru RMBD

Articolul 107

Criterii de eligibilitate pentru RMBD

1.   Un RMBD este o cambie sau un bilet la ordin care este garantat de un portofoliu de creanțe ipotecare asupra persoanelor private, dar care nu este complet securitizat. Înlocuirea activelor în portofoliul respectiv este posibilă și există un mecanism care să asigure că BCN de origine are prioritate în fața creditorilor, cu excepția celor scutiți din motive de politică publică.

2.   RMBD au un principal fix, necondiționat și o rată a dobânzii care nu poate determina un flux de numerar negativ.

3.   RMBD respectă cerințele privind calitatea creditului aplicabile în Eurosistem stabilite în regulile ECAF pentru RMBD, astfel cum se prevede în partea a patra titlul III capitolul 2.

4.   RMBD sunt emise de instituțiile de credit care sunt contrapărți cu sediul într-un stat membru a cărui monedă este euro.

5.   RMBD sunt exprimate în euro sau într-una din fostele monede ale statelor membre a căror monedă este euro.

6.   Un emitent de RMBD autocertifică, cel puțin pe bază lunară, faptul că creanțele ipotecare asupra persoanelor private care formează portofoliul de acoperire respectă criteriile de eligibilitate prevăzute în aranjamentele naționale stabilite de BCN de origine și pe care se bazează evaluarea creditului.

7.   Procedurile de mobilizare, utilizare și procesare în ceea ce privește RMBD fac obiectul procedurilor din Eurosistem definite în documentația națională a BCN de origine.

CAPITOLUL 2

Cerințe privind calitatea creditului aplicabile în Eurosistem pentru activele netranzacționabile

Articolul 108

Cerințe privind calitatea creditului aplicabile în Eurosistem pentru activele netranzacționabile

Pentru ca activele netranzacționabile să fie eligibile, se aplică următoarele cerințe privind calitatea creditului aplicabile în Eurosistem.

(a)

Pentru creanțele private, calitatea creditului se evaluează pe baza calității creditului debitorului sau garantului, care respectă, cel puțin, nivelul 3 de calitate a creditului, astfel cum se prevede în grila armonizată de evaluare din Eurosistem.

(b)

Pentru RMBD, o evaluare a calității creditului respectă, cel puțin, nivelul 2 de calitate a creditului, astfel cum se prevede în grila armonizată de evaluare din Eurosistem.

Secțiunea 1

Cerințe privind calitatea creditului aplicabile în Eurosistem pentru creanțele private

Articolul 109

Reguli generale pentru evaluarea calității creditului pentru creanțele private

1.   Eurosistemul evaluează calitatea creditului pentru creanțele private pe baza calității creditului debitorilor sau garanților furnizate de sistemul sau sursa de evaluare a creditului selectată de contraparte în conformitate cu articolul 110.

2.   Nu mai târziu de următoarea zi lucrătoare, contrapărțile informează BCN relevantă cu privire la orice eveniment de credit, inclusiv o întârziere a plăților din partea debitorilor creanțelor private mobilizate drept colateral, de care au cunoștință și, la solicitarea BCN relevante, retrag sau înlocuiesc activele.

3.   Contrapărțile au responsabilitatea de a se asigura că utilizează cea mai recentă evaluare a calității creditului disponibilă în sistemul sau sursa de evaluare a creditului selectată pentru debitorii sau garanții creanțelor private mobilizate drept colateral.

Articolul 110

Selectarea sistemului sau sursei de evaluare a creditului

1.   Contrapărțile care mobilizează creanțe private drept colateral selectează un sistem de evaluare a creditului dintr-una din cele patru surse de evaluare a creditului acceptate de Eurosistem în conformitate cu criteriile generale de acceptare din partea a patra titlul V. Atunci când sursa ECAI este selectată de contrapărți, poate fi utilizat orice sistem ECAI.

2.   În continuarea alineatului (1), BCN pot permite contrapărților să utilizeze mai multe sisteme sau surse de evaluare a creditului pe baza depunerii unei cereri motivate la BCN de origine, justificată de existența unei situații de fond adecvate datorate acoperirii insuficiente a sursei sau sistemului principal de evaluare a creditului.

3.   În cazurile în care contrapărților li se permite să utilizeze mai multe sisteme sau surse de evaluare a creditului, se anticipează că sistemul sau sursa „principală” va fi cea care oferă evaluarea calității creditului pentru numărul cel mai ridicat de debitori dintre creanțele private mobilizate drept colateral. Dacă evaluarea creditului pentru un debitor sau garant este disponibilă de la acest principal sistem sau sursă, doar această evaluare a creditului determină eligibilitatea și marjele de ajustare a valorii aplicabile debitorului sau garantului.

4.   Contrapărțile utilizează sistemele sau sursele selectate de evaluare a creditului pe o perioadă minimă de 12 luni.

5.   După perioada specificată la alineatul (4), contrapărțile pot depune o cerere motivată explicită la BCN de origine pentru a modifica sistemul sau sursa selectată de evaluare a creditului.

6.   În anumite circumstanțe, în special atunci când o contraparte își introduce treptat sistemul IRB sau începe să utilizeze creanțele private drept colateral, pe baza depunerii unei cereri motivate, o BCN poate acorda în mod excepțional unei contrapărți o derogare de la restricția privind perioada minimă de 12 luni prevăzută la alineatul (4) și poate permite contrapărții să-și modifice opțiunea privind sistemul sau sursa de evaluare a creditului în interiorul acestei perioade.

7.   În cazul în care contrapartea a ales sursa ECAI de evaluare a creditului, aceasta poate utiliza un rating ECAI privind debitorul sau garantul. În cazul în care pentru aceeași creanță privată sunt disponibile mai multe ratinguri ECAI privind debitorul și/sau garantul, atunci poate fi utilizată cea mai bună evaluare ECAI a creditului disponibilă.

Articolul 111

Evaluarea creditului pentru creanțele private care au ca debitori sau garanți entități din sectorul public sau societăți nefinanciare

1.   Eurosistemul evaluează calitatea creditului pentru creanțele private care au ca debitori sau garanți entități din sectorul public în conformitate cu următoarele reguli, aplicate în ordinea următoare.

(a)

În cazul în care există o evaluare a creditului efectuată de sistemul sau sursa selectată de contraparte, Eurosistemul o utilizează pentru a stabili dacă entitatea din sectorul public care acționează ca debitor sau garant îndeplinește cerințele privind calitatea creditului aplicabile în Eurosistem pentru activele netranzacționabile stabilite la articolul 108.

(b)

În lipsa unei evaluări a creditului în temeiul literei (a), Eurosistemul utilizează o evaluare ECAI a creditului furnizată de un sistem ECAI acceptat pentru entitatea din sectorul public care acționează drept debitor sau garant.

(c)

În cazul în care o evaluare a calității creditului nu este disponibilă în conformitate cu literele (a) sau (b), procedura prevăzută la articolul 87 pentru activele tranzacționabile se aplică entității relevante din sectorul public în calitate de debitor sau garant.

2.   Eurosistemul evaluează calitatea creditului pentru creanțele private care au ca debitori sau garanți societăți nefinanciare după cum urmează: evaluarea creditului furnizată de sistemul sau sursa de evaluare a creditului care a fost selectat(ă) de contraparte îndeplinește cerințele privind calitatea creditului aplicabile în Eurosistem pentru activele netranzacționabile stabilite la articolul 108.

Secțiunea 2

Cerințe privind calitatea creditului aplicabile în Eurosistem pentru RMBD

Articolul 112

Stabilirea cerințelor privind calitatea creditului aplicabile în Eurosistem pentru RMBD

În scopul îndeplinirii cerințelor privind calitatea creditului stabilite la articolul 108, BCN de origine evaluează calitatea creditului pentru RMBD în baza unui mecanism de evaluare a calității creditului specific fiecărei jurisdicții, stabilit în legislația națională aplicabilă.

TITLUL IV

GARANȚII PENTRU ACTIVELE TRANZACȚIONABILE ȘI NETRANZACȚIONABILE

Articolul 113

Cerințe aplicabile pentru garanții

1.   Cerințele privind calitatea creditului aplicabile în Eurosistem pot fi stabilite pe baza evaluărilor creditului furnizate pentru garanți, în conformitate cu articolele 82-84, în ceea ce privește activele tranzacționabile, și articolul 108, în ceea ce privește creanțele private.

2.   Garanțiile furnizate de garanți, care sunt necesare pentru a stabili cerințele privind calitatea creditului aplicabile în Eurosistem, respectă prezentul titlu.

3.   În sensul alineatului (1), garantul relevant este evaluat în mod separat pe baza evaluării sale a creditului și îndeplinește cerințele privind calitatea creditului aplicabile în Eurosistem.

Articolul 114

Caracteristicile garanției

1.   În conformitate cu condițiile garanției, garantul oferă o garanție necondiționată și irevocabilă plătibilă la prima solicitare pentru obligațiile emitentului sau debitorului privind plata principalului, dobânzii și oricăror altor sume datorate în baza activului tranzacționabil sau a creanței private deținătorilor sau creditorului acesteia, până la îndeplinirea integrală a obligațiilor referitoare la activul tranzacționabil sau creanța privată. În această privință, o garanție nu trebuie să fie specifică activului tranzacționabil sau creanței private, ci se poate aplica numai emitentului sau debitorului, cu condiția ca activul tranzacționabil sau creanța privată să fie acoperite de garanție.

2.   Garanția este plătibilă la prima solicitare, independent de activul tranzacționabil sau creanța privată garantat(ă). Garanțiile furnizate de entități din sectorul public care au dreptul de a percepe impozite sunt plătibile la prima solicitare sau asigură o plată promptă și punctuală în urma oricărei neîndepliniri a obligației.

3.   Garanția este din punct de vedere juridic valabilă, obligatorie și opozabilă garantului.

4.   Garanția este guvernată de legislația unui stat membru.

5.   În cazul în care garantul nu este o entitate din sectorul public cu dreptul de a percepe impozite, se depune la BCN relevantă o confirmare juridică privind valabilitatea din punct de vedere juridic, efectul obligatoriu și opozabilitatea garanției, care să fie acceptabilă pentru Eurosistem atât în ceea ce privește fondul, cât și forma, pentru ca activele tranzacționabile sau creanțele private însoțite de garanție să poate fi considerate eligibile. Confirmarea juridică ar trebui, de asemenea, să precizeze că garanția nu este una personală și că aceasta poate fi executată doar de către deținătorii activelor tranzacționabile sau creditorul creanței private. În cazul în care garantul își are sediul în altă jurisdicție decât cea unde se aplică legea care reglementează garanția, confirmarea juridică trebuie să ateste, de asemenea, că garanția este valabilă și opozabilă conform legii jurisdicției în care își are sediul garantul. În cazul activelor tranzacționabile, confirmarea juridică ar trebui depusă de contraparte spre examinare la BCN care raportează activul relevant însoțit de o garanție pentru includerea în lista activelor eligibile. În cazul creanțelor private, confirmarea juridică ar trebui depusă spre examinare la BCN din jurisdicția legii care guvernează creanța privată de contrapartea care urmărește mobilizarea creanței private. Cerința de opozabilitate este supusă oricărei legi privind insolvabilitatea sau falimentul, principiilor generale de echitate și altor legi și principii similare aplicabile garantului și care, în general, afectează drepturile creditorilor față de garant.

Articolul 115

Nesubordonarea obligațiilor garantului

Obligațiile garantului rezultate din garanție trebuie să fie cel puțin de nivel egal, pari passu, și (estimat) proporțional cu toate celelalte obligații negarantate cu colateral ale garantului.

Articolul 116

Cerințe privind calitatea creditului pentru garanți

Garantul respectă cerințele privind calitatea creditului aplicabile în Eurosistem prevăzute în regulile ECAF pentru garanții activelor tranzacționabile stabilite la articolele 82-84 sau regulile pentru garanții creanțelor private stabilite la articolul 108.

Articolul 117

Tipul de garant

Garantul este:

(a)

pentru activele tranzacționabile în conformitate cu articolul 69: o bancă centrală a unui stat membru, o entitate din sectorul public, o agenție, o instituție de credit, o societate financiară alta decât o instituție de credit, o societate nefinanciară, o bancă de dezvoltare multilaterală sau o organizație internațională; sau

(b)

pentru creanțele private în conformitate cu articolul 95: o societate nefinanciară, o entitate din sectorul public, o bancă de dezvoltare multilaterală sau o organizație internațională.

Articolul 118

Locul de stabilire al garantului

1.   Garantul își are sediul:

(a)

în cazul activelor tranzacționabile în conformitate cu articolul 70, în SEE, cu excepția cazului în care nu este necesară o garanție pentru a stabili cerințele privind calitatea creditului pentru un anumit instrument de natura datoriei. Posibilitatea de a utiliza un rating ECAI privind garantul pentru a stabili cerințele relevante de calitate a creditului pentru activele tranzacționabile este stabilită la articolul 84.

(b)

pentru instrumentele de natura datoriei garantate de societăți nefinanciare pentru care nu există o evaluare a creditului din partea unei ECAI acceptate pentru emisiune, emitent sau garant, în conformitate cu articolul 70, garantul își are sediul într-un stat membru a cărui monedă este euro;

(c)

în cazul creanțelor private în conformitate cu articolul 96, într-un stat membru a cărui monedă este euro, cu excepția cazului în care nu este necesară o garanție pentru a stabili cerințele privind calitatea creditului pentru activele netranzacționabile. Opțiunea de a utiliza o evaluare a creditului privind garantul pentru a stabili cerințele relevante de calitate a creditului pentru creanțele private este stabilită la articolul 108.

2.   Fără a aduce atingere alineatului (1), în conformitate cu articolele 70 și 94, băncile de dezvoltare multilaterală și organizațiile internaționale sunt garanți eligibili, indiferent de locul de stabilire al acestora.

TITLUL V

MECANISMUL DE EVALUARE A CREDITULUI DIN EUROSISTEM PENTRU ACTIVELE ELIGIBILE

Articolul 119

Surse și sisteme acceptate de evaluare a creditului

1.   Informațiile privind evaluarea creditului pe care Eurosistemul își bazează evaluarea eligibilității activelor eligibile drept colateral pentru operațiunile de creditare din Eurosistem sunt furnizate prin sisteme de evaluare a calității creditului care pot proveni de la una din următoarele patru surse:

(a)

ECAI;

(b)

sistemele interne de evaluare a creditului ale BCN (NCBs' in-house credit assessment systems) (ICAS);

(c)

sistemele interne de rating ale contrapărților (counterparties' internal rating-based (IRB) systems) (IRB);

(d)

furnizorii terți de instrumente de rating (IR).

2.   Sub fiecare sursă de evaluare a creditului prevăzută la alineatul (1) poate exista un set de sisteme de evaluare a creditului. Sistemele de evaluare a creditului respectă criteriile de acceptare stabilite în prezentul titlu. O listă a sistemelor de evaluare a creditului acceptate, respectiv lista de ECAI, ICAS și IR acceptate, se publică pe website-ul BCE.

3.   Toate sistemele acceptate de evaluare a creditului fac obiectul procesului de monitorizare a performanței din cadrul ECAF, astfel cum este stabilit la articolul 126.

4.   Prin publicarea informațiilor privind sistemele de evaluare a creditului acceptate și operațiunile de creditare din Eurosistem, Eurosistemul nu își asumă nicio responsabilitate pentru evaluarea sa asupra sistemelor de evaluare a creditului acceptate.

5.   În cazul încălcării regulilor și procedurilor ECAF, sistemul relevant de evaluare a creditului poate fi exclus din sistemele acceptate de ECAF.

Articolul 120

Criterii generale de acceptare ca sisteme de evaluare a creditului pentru instituțiile externe de evaluare a creditului

1.   În scopurile ECAF, criteriile generale de acceptare pentru ECAI sunt următoarele:

(a)

ECAI sunt înregistrate sau certificate de Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1060/2009.

(b)

ECAI respectă criteriile operaționale și asigură o acoperire corespunzătoare, astfel încât să asigure punerea în aplicare eficientă a ECAF. În special, utilizarea evaluării calității creditului a unei ECAI este condiționată de punerea la dispoziția Eurosistemului a informațiilor privind aceste evaluări, precum și a informațiilor care permit compararea și atribuirea, respectiv punerea în corespondență, a evaluărilor cu nivelurile de calitate a creditului din Eurosistem, și care sunt necesare procesului de monitorizare a performanței de la articolul 126.

2.   Eurosistemul își rezervă dreptul de a decide dacă acceptă o ECAI în scopurile ECAF, ținând seama, printre alți factori, de criteriile și regulile procesului de monitorizare a performanței din cadrul ECAF.

3.   Împreună cu datele depuse pentru monitorizarea performanței din cadrul ECAF în conformitate cu articolul 126, ECAI depune un document semnat de directorul executiv al ECAI sau de către o persoană cu drept de semnătură și cu răspundere pentru activitatea de audit sau de conformitate din cadrul ECAI, care să confirme exactitatea și valabilitatea informațiilor privind monitorizarea performanței care sunt depuse.

Articolul 121

Criterii generale de acceptare și proceduri operaționale pentru sistemele interne de evaluare a creditului ale BCN

1.   BCN pot decide să utilizeze propriile lor ICAS pentru evaluarea creditului. Decizia unei BCN de a utiliza propriul ICAS este supusă unei proceduri de validare de către Eurosistem.

2.   Un ICAS poate efectua o evaluare a creditului în prealabil sau, la solicitarea specifică a unei contrapărți, la depunerea unui activ la BCN care utilizează ICAS („BCN care utilizează ICAS”).

3.   În ceea ce privește alineatul (2), la depunerea la BCN care utilizează ICAS a unui activ în legătură cu care va fi evaluată eligibilitatea unui debitor sau garant, BCN care utilizează ICAS informează contrapartea fie cu privire la statutul său de eligibilitate, fie cu privire la intervalul de timp necesar pentru stabilirea unei evaluări a creditului. În cazul în care un ICAS are o acoperire mai limitată și evaluează numai anumite tipuri de debitori sau garanți sau în cazul în care BCN care utilizează ICAS nu poate primi informațiile și datele necesare pentru evaluarea sa a creditului, BCN care utilizează ICAS informează fără întârziere contrapartea în acest sens. În ambele cazuri, debitorul sau garantul relevant este considerat neeligibil, cu excepția cazului în care activele respectă cerințele privind calitatea creditului în conformitate cu o sursă sau un sistem alternativ de evaluare a creditului pe care contrapartea o/îl poate utiliza conform articolului 110. În cazul în care activele mobilizate devin neeligibile din cauza deteriorării solvabilității debitorului sau garantului, activul este eliminat cât mai repede posibil. Deoarece nu există o relație contractuală între societățile nefinanciare și BCN care utilizează ICAS, nici o obligație legală ca aceste societăți să ofere BCN care utilizează ICAS informații fără caracter public, informațiile sunt furnizate în mod voluntar.

4.   În țările în care RMBD sunt mobilizate drept colateral pentru operațiunile de creditare din Eurosistem, BCN de origine pune în aplicare un mecanism de evaluare a creditului pentru acest tip de active în conformitate cu ECAF. Aceste mecanisme fac obiectul unei proceduri de validare de către Eurosistem și unui proces de monitorizare anuală a performanței, astfel cum se detaliază la articolul 126.

Articolul 122

Criterii generale de acceptare pentru sistemele interne de rating

1.   Pentru a obține aprobarea ECAF privind un sistem IRB, o contraparte depune o solicitare la BCN de origine.

2.   Cerințele de la alineatul (1) se aplică tuturor contrapărților care intenționează să utilizeze un sistem IRB, indiferent de statutul lor, respectiv cel de societate-mamă, sucursală sau filială, și indiferent dacă aprobarea sistemului IRB a fost făcută de autoritatea competentă din aceeași țară, pentru societăți-mamă și, eventual, pentru sucursale, sau de autoritatea competentă din țara societății-mamă, pentru filiale și, eventual, pentru sucursale.

3.   O solicitare depusă de o contraparte în conformitate cu alineatul (1) include următoarele informații și documente care, dacă este necesar, sunt traduse într-una din limbile de lucru ale BCN de origine:

(a)

o copie a deciziei autorității competente prin care autorizează contrapartea să folosească sistemul IRB în scopul cerințelor de capital, pe bază consolidată sau neconsolidată, împreună cu orice condiții specifice de utilizare;

(b)

o copie a ultimei evaluări actualizate a sistemului IRB al contrapărții efectuate de autoritatea competentă;

(c)

informații privind orice modificare a sistemului IRB al contrapărții recomandată sau cerută de autoritatea competentă, precum și termenul de punere în aplicare a unor astfel de modificări;

(d)

informații privind metoda de determinare a probabilității de neîndeplinire a obligațiilor de către debitori, precum și informații privind nivelurile de rating și probabilitățile asociate de neîndeplinire a obligațiilor pe un an folosite pentru stabilirea nivelurilor de rating eligibile;

(e)

o copie a ultimelor informații privind pilonul 3 (disciplina pieței), pe care contrapartea trebuie să le publice periodic în conformitate cu cerințele de disciplină a pieței din cadrul Basel III, Directiva 2013/36/UE și Regulamentul (UE) nr. 575/2013;

(f)

denumirea și adresa autorității competente și a auditorului extern;

(g)

informații privind istoricul ratelor observate de neîndeplinire a obligațiilor ale sistemului IRB al contrapărții pe nivel de rating, acoperind cei cinci ani calendaristici care precedă solicitarea relevantă. În cazul în care autoritatea competentă a acordat autorizația sistemului IRB în scopul cerințelor de capital în cursul acestor ani calendaristici, informațiile acoperă perioada de la autorizarea sistemului IRB în scopul cerințelor de capital. Datele anuale istorice privind ratele observate de neîndeplinire a obligațiilor și potențialele informații suplimentare respectă dispozițiile privind monitorizarea performanței de la articolul 126 ca și când sistemul IRB ar fi făcut obiectul acestor dispoziții în această perioadă de timp;

(h)

informații necesare pentru monitorizarea performanței prevăzute la articolul 126 astfel cum au fost solicitate de sistemele IRB deja aprobate în cadrul ECAF pentru anul calendaristic în curs la momentul depunerii cererii.

4.   O contraparte nu este obligată să prezinte informațiile detaliate la literele (a)-(c) atunci când aceste informații sunt transmise direct de către autoritatea competentă către BCN de origine la cererea BCN.

5.   Solicitarea făcută de o contraparte în temeiul alineatului (1) este semnată de directorul executiv, directorul financiar sau un director de grad similar al contrapărții ori de o persoană cu drept de semnătură în numele unuia dintre aceștia.

Articolul 123

Obligațiile de raportare ale contrapărților care utilizează un sistem intern de rating

1.   Contrapărțile comunică BCN de origine informații privind articolul 122 alineatul (3) literele (b)-(f) pe bază anuală, sau conform cererii BCN de origine, cu excepția cazului în care aceste informații sunt transmise direct de autoritatea competentă către BCN de origine la cererea BCN.

2.   Comunicarea anuală menționată la alineatul (1) este semnată de directorul executiv, directorul financiar sau un director de grad similar al contrapărții ori de o persoană cu drept de semnătură în numele unuia dintre aceștia. Eurosistemul trimite o copie a acestei comunicări autorității competente și, după caz, auditorului extern al contrapărții.

3.   Ca parte a monitorizării periodice a sistemelor IRB, BCN efectuează inspecții la fața locului și din exterior cu privire la informațiile statistice furnizate de contrapărți în scopul procesului de monitorizare anuală a performanței. Obiectivul unor asemenea controale este de a verifica dacă portofoliile statice sunt corecte, exacte și complete.

4.   Contrapărțile îndeplinesc orice alte criterii operaționale specificate în reglementările sau contractele relevante aplicate de BCN de origine, inclusiv dispoziții referitoare la următoarele:

(a)

controale ad-hoc ale procedurilor existente pentru comunicarea caracteristicilor unei creanțe private către BCN de origine;

(b)

controale anuale efectuate de BCN de origine (sau, atunci când este relevant, de autoritatea competentă sau de auditorul extern) pentru a stabili exactitatea și valabilitatea portofoliilor statice prevăzute în anexa IX;

(c)

furnizarea, nu mai târziu de următoarea zi lucrătoare, de informații privind modificările de eligibilitate și retragerea imediată a creanțele private relevante, dacă este necesar;

(d)

notificarea BCN de origine cu privire la faptele sau circumstanțele care ar putea influența în mod semnificativ utilizarea în continuare a sistemului IRB în sensul ECAF sau modul în care sistemul IRB determină stabilirea colateralului eligibil, inclusiv în special modificările semnificative ale sistemului IRB al unei contrapărți care pot avea impact asupra modului în care nivelurile de rating sau probabilitățile de neîndeplinire a obligațiilor ale unui sistem IRB corespund celor ale grilei armonizate de evaluare din Eurosistem.

Articolul 124

Criterii generale de acceptare ca sisteme de evaluare a creditului pentru furnizorii terți de instrumente de rating

1.   Sursa furnizorilor terți de instrumente de rating cuprinde entități care evaluează calitatea creditului debitorilor folosind în principal modele cantitative într-o manieră mecanică și sistematică, bazându-se, printre alte informații, pe conturile auditate, și ale căror evaluări ale creditului nu sunt destinate publicării.

2.   Furnizorul de IR care dorește să participe la ECAF depune o cerere la BCN relevantă, folosind modelul transmis de Eurosistem, completat de documentația suplimentară prevăzută în modelul oferit pe website-ul BCE.

3.   Contrapărțile care doresc să utilizeze pentru ECAF un anumit furnizor de IR care nu este acceptat de Eurosistem prezintă o cerere la BCN relevantă, folosind modelul oferit pe website-ul BCE, completat de documentația suplimentară prevăzută în acest model.

4.   În privința depunerilor făcute în temeiul alineatelor (2) și (3), Eurosistemul decide dacă acceptă furnizorul de IR pe baza evaluării conformității cu criteriile de acceptare stabilite de Eurosistem, astfel cum sunt publicate pe website-ul BCE.

5.   Contrapărțile care folosesc un furnizor de IR informează cu promptitudine furnizorul de IR relevant cu privire la orice eveniment de credit cunoscut doar de contraparte care poate indica o deteriorare a calității creditului, inclusiv o întârziere a plăților din partea debitorilor activelor eligibile mobilizate drept colateral.

Articolul 125

Obligația de raportare pentru furnizorii terți de instrumente de rating

1.   Furnizorul de IR comunică BCN relevante informațiile necesare pentru raportul de monitorizare a performanței din cadrul ECAF, împreună cu un document semnat de către directorul executiv, sau de către o persoană cu drept de semnătură și cu răspundere pentru activitatea de audit sau de conformitate din cadrul IR, care să confirme exactitatea și valabilitatea datelor privind monitorizarea performanțelor depuse.

2.   Furnizorul de IR se angajează să păstreze timp de cinci ani înregistrări interne privind portofoliile statice, precum și detalii privind neîndeplinirea obligațiilor.

Articolul 126

Procesul de monitorizare a performanței din cadrul ECAF

1.   Pe bază anuală, toate sistemele acceptate de evaluare a creditului fac obiectul procesului de monitorizare a performanței din cadrul ECAF, în conformitate cu anexa IX, pentru a asigura punerea în corespondență în mod adecvat a informațiilor privind evaluarea creditului furnizate de sistemul de evaluare a creditului cu grila armonizată de evaluare din Eurosistem și comparabilitatea rezultatelor evaluărilor creditului între sisteme și surse.

2.   Eurosistemul își rezervă dreptul de a solicita orice informații suplimentare necesare pentru desfășurarea procesului de monitorizare a performanței.

3.   Procesul de monitorizare a performanței poate duce la o corectare a modului în care informațiile privind evaluarea creditului furnizate de sistemul de evaluare a creditului corespund grilei armonizate de evaluare din Eurosistem.

4.   Eurosistemul poate decide să suspende sau să excludă un sistem de evaluare a creditului pe baza rezultatului procesului de monitorizare a performanței.

5.   În cazul încălcării unei reguli în legătură cu procesul de monitorizare a performanței din cadrul ECAF, sistemul de evaluare a creditului relevant poate fi exclus din lista de sisteme acceptate de ECAF.

TITLUL VI

CONTROLUL RISCURILOR ȘI CADRUL DE EVALUARE A ACTIVELOR TRANZACȚIONABILE ȘI NETRANZACȚIONABILE

Articolul 127

Scopul controlului riscurilor și al cadrului de evaluare

1.   Activele eligibile mobilizate drept colateral pentru operațiunile de creditare din Eurosistem fac obiectul măsurilor de control al riscurilor stabilite la articolul 128 alineatul (1) cu scopul de a proteja Eurosistemul împotriva riscului de pierderi financiare în cazul neîndeplinirii obligațiilor de către o contraparte.

2.   Eurosistemul poate aplica oricând măsuri suplimentare de control al riscurilor, astfel cum sunt stabilite la articolul 128 alineatul (2), dacă este necesar pentru asigurarea unei protecții corespunzătoare a Eurosistemului împotriva riscurilor în conformitate cu articolul 18.1 din Statutul SEBC. Pot fi aplicate măsuri suplimentare de control al riscurilor la nivelul fiecărei contrapărți, dacă este necesar pentru asigurarea unei astfel de protecții.

3.   Toate măsurile de control al riscurilor aplicate de Eurosistem asigură condiții consecvente, transparente și nediscriminatorii pentru orice tip de activ eligibil mobilizat la nivelul statelor membre a căror monedă este euro.

Articolul 128

Măsuri de control al riscurilor

1.   Eurosistemul aplică următoarele măsuri de control al riscurilor pentru activele eligibile:

(a)

marje de ajustare a valorii;

(b)

marje de variație (marcare la piață):

Eurosistemul impune menținerea în timp a valorii de piață ajustate a activelor eligibile folosite în tranzacțiile reversibile de furnizare de lichiditate. În cazul în care valoarea activelor eligibile, care sunt măsurate zilnic, scade sub un anumit nivel, BCN de origine solicită contrapărții să furnizeze active suplimentare sau numerar prin intermediul unui apel în marjă. În mod similar, în cazul în care valoarea activelor eligibile depășește un anumit nivel în urma reevaluării acestora, BCN poate returna activele sau numerarul în exces;

(c)

limite în legătură cu utilizarea de instrumente de natura datoriei negarantate cu colateral emise de o instituție de credit sau orice altă entitate cu care instituția de credit are legături strânse, astfel cum se descrie la articolul 138;

(d)

reduceri ale valorii.

2.   Eurosistemul poate aplica următoarele măsuri suplimentare de control al riscurilor:

(a)

marje inițiale, care înseamnă furnizarea de către contrapărți a unor active eligibile cu o valoare cel puțin egală cu lichiditatea furnizată de Eurosistem, plus valoarea marjei inițiale relevante;

(b)

limite privind emitenții, debitorii sau garanții:

Eurosistemul poate aplica limite suplimentare, altele decât cele aplicate utilizării instrumentelor de natura datoriei negarantate cu colateral menționate la alineatul (1) litera (c), în privința expunerii față de emitenți, debitori sau garanți;

(c)

marje suplimentare de ajustare;

(d)

garanții suplimentare de la garanți care îndeplinesc cerințele privind calitatea creditului aplicabile în Eurosistem pentru a accepta anumite active;

(e)

excluderea anumitor active de la utilizarea drept colateral în operațiunile de creditare din Eurosistem.

CAPITOLUL 1

Măsuri de control al riscurilor pentru activele tranzacționabile

Articolul 129

Stabilirea de măsuri de control al riscurilor pentru activele tranzacționabile

1.   În scopul stabilirii măsurile aplicabile de control al riscurilor, activele tranzacționabile eligibile sunt alocate uneia din următoarele cinci categorii de marje de ajustare, pe baza tipului de emitent și/sau a tipului de activ, astfel cum se reflectă în tabelul 10:

(a)

instrumentele de natura datoriei emise de administrațiile centrale, certificatele de creanță ale BCE și certificatele de creanță emise de BCN înainte de data adoptării euro în statul membru respectiv a cărui monedă este euro sunt incluse în categoria I de marje de ajustare;

(b)

instrumentele de natura datoriei emise de administrațiile locale și regionale, entitățile clasificate drept agenții de către Eurosistem, băncile de dezvoltare multilaterală și organizațiile internaționale, precum și obligațiunile garantate de tip jumbo sunt incluse în categoria II de marje de ajustare;

(c)

obligațiunile garantate tradiționale, alte obligațiuni garantate și instrumentele de natura datoriei emise de societăți nefinanciare sunt incluse în categoria III de marje de ajustare;

(d)

instrumentele de natura datoriei negarantate cu colateral emise de instituțiile de credit și societățile financiare altele decât instituțiile de credit sunt incluse în categoria IV de marje de ajustare;

(e)

titlurile garantate cu active sunt incluse în categoria V de marje de ajustare, indiferent de clasificarea emitentului.

2.   Categoriile de marje de ajustare pentru activele tranzacționabile sunt rezumate în tabelul de mai jos, ținând cont de clasificarea emitentului.

Tabelul 10

Categorii de marje de ajustare pentru activele tranzacționabile

Categoria I

Categoria II

Categoria III

Categoria IV

Categoria V

Instrumente de natura datoriei emise de administrațiile centrale

Certificate de creanță ale BCE

Certificate de creanță emise de BCN înainte de data adoptării euro în statul membru al acestora

Instrumente de natura datoriei emise de administrațiile locale și regionale

Instrumente de natura datoriei emise de entități clasificate ca agenții de Eurosistem

Instrumente de natura datoriei emise de bănci de dezvoltare multilaterală și organizații internaționale

Obligațiuni garantate de tip jumbo

Obligațiuni garantate tradiționale și alte obligațiuni garantate

Instrumente de natura datoriei emise de societăți nefinanciare

Instrumente de natura datoriei negarantate cu colateral emise de instituții de credit

Instrumente de natura datoriei emise de societăți financiare altele decât instituții de credit

Titluri garantate cu active

Articolul 130

Marje de ajustare a valorii pentru active tranzacționabile

1.   Activele tranzacționabile fac obiectul unor marje de ajustare a valorii specifice, aplicate prin deducerea unui anumit procentaj din valoarea de piață a activului relevant. Marjele specifice de ajustare a valorii aplicate instrumentelor de natura datoriei incluse în categoriile I-IV de marje de ajustare stabilite în anexa X diferă în funcție de oricare sau toți factorii următori:

(a)

scadența reziduală;

(b)

structura cuponului;

(c)

nivelul de calitate a creditului;

(d)

categoria de marje de ajustare, determinată în conformitate cu articolul 129.

2.   Activele tranzacționabile incluse în categoria V fac obiectul unei marje de ajustare de 10 %, indiferent de scadență sau de structura cuponului.

3.   Titlurile garantate cu active, obligațiunile garantate și instrumentele de natura datoriei negarantate cu colateral emise de instituții de credit care sunt evaluate, în mod teoretic, în conformitate cu regulile cuprinse în articolul 134 fac obiectul unei marje suplimentare de ajustare a valorii sub forma unei reduceri a valorii de 5 %.

4.   Obligațiunile garantate utilizate în scopuri proprii fac obiectul unei marje suplimentare de ajustare a valorii aplicate direct valorii întregii emisiuni a instrumentului individual de natura datoriei sub forma unei reduceri a valorii de: (a) 8 % pentru obligațiunile garantate utilizate în scopuri proprii din nivelurile 1 și 2 de calitate a creditului, și (b) 12 % pentru obligațiunile garantate utilizate în scopuri proprii din nivelul 3 de calitate a creditului. În sensul prezentului alineat, „obligațiuni garantate utilizate în scopuri proprii” înseamnă obligațiuni garantate emise de o contraparte sau de entități strâns legate de aceasta și utilizate într-un procentaj mai mare de 75 % din valoarea noțională în circulație de către această contraparte și/sau entitățile strâns legate de aceasta. „Legăturile strânse” în sensul prezentului alineat se determină în conformitate cu articolul 138. Această reducere a valorii se aplică tuturor contrapărților care mobilizează obligațiunea garantată în cauză.

5.   Marja de ajustare a valorii aplicată activelor tranzacționabile incluse la categoriile I-IV de marje de ajustare având cupoane variabile este cea aplicată scadenței reziduale de la zero la un an a activelor tranzacționabile cu cupon fix din categoria de marjă de ajustare și din nivelul de calitate a creditului în care este încadrat activul. În sensul prezentului articol, plățile cupoanelor a căror perioadă de revizuire este mai mare de un an au același regim cu plățile la rată fixă, iar scadența relevantă pentru marja de ajustare a valorii care urmează a fi aplicată este scadența reziduală a activului tranzacționabil.

6.   Marjele de ajustare a valorii aplicabile activelor tranzacționabile incluse în categoriile I-IV cu mai mult de un tip de plată a cupoanelor depind numai de plățile cupoanelor ce urmează a fi efectuate pe parcursul duratei de viață reziduale a titlului. Marja de ajustare a valorii aplicabilă unui astfel de instrument este cea mai ridicată marjă de ajustare aplicabilă unui activ tranzacționabil cu aceeași scadență reziduală și același nivel de calitate a creditului și pot fi luate în considerare plățile cupoanelor, indiferent de tipul acestora, efectuate pe parcursul duratei reziduale de viață a instrumentului.

7.   Nivelurile marjelor de ajustare a valorii aplicate instrumentelor de natura datoriei cu cupon fix se aplică și instrumentelor de natura datoriei unde cuponul relevant este indexat cu instrumente de natura datoriei indexate în funcție de rata inflației.

8.   În operațiunile de absorbție de lichiditate nu se aplică marje de ajustare a valorii.

CAPITOLUL 2

Măsuri de control al riscurilor pentru activele netranzacționabile

Articolul 131

Stabilirea de măsuri de control al riscurilor pentru creanțele private

1.   Creanțele private individuale cu plăți ale dobânzilor la rată fixă și creanțele private cu plăți ale dobânzii legate de rata inflației fac obiectul unor marje specifice de ajustare a valorii determinate în conformitate cu scadența reziduală, nivelul de calitate a creditului și metodologia de evaluare aplicată de BCN, astfel cum se stabilește în anexa X.

2.   Creanțele private individuale cu rată variabilă a dobânzii fac obiectul marjei de ajustare a valorii aplicate creanțelor private cu rată fixă a dobânzii clasificate în scadența reziduală de la zero la un an corespunzătoare aceluiași nivel de calitate a creditului și aceleiași metodologii de evaluare ca cea aplicată de BCN. În sensul prezentului articol, o plată a dobânzii este considerată a fi o plată la rată variabilă în cazul în care este legată de rata dobânzii de referință și în cazul în care perioada de revizuire care corespunde acestei plăți nu este mai mare de un an. Plățile dobânzilor a căror perioadă de revizuire este mai mare de un an sunt considerate plăți la rată fixă, scadența relevantă pentru marja de ajustare fiind scadența reziduală a creanței private.

3.   Marja de ajustare a valorii aplicată unei creanțe private cu mai mult de un tip de plată a dobânzii depinde numai de plățile dobânzii efectuate pe parcursul duratei de viață reziduale a creanței private. În cazul în care există mai mult de un tip de plată a dobânzii în perioada de viață reziduală a creanței private, plățile dobânzii care rămân de făcut sunt considerate plăți la rată fixă, scadența relevantă pentru marja de ajustare fiind scadența reziduală a creanței private.

Articolul 132

Măsuri de control al riscurilor pentru RMBD

RMBD netranzacționabile fac obiectul unei marje de ajustare a valorii de 39,5 %.

Articolul 133

Măsuri de control al riscurilor pentru depozitele la termen

Depozitele la termen nu fac obiectul marjelor de ajustare a valorii, în conformitate cu abordarea pentru activele tranzacționabile stabilită la articolul 130 în ceea ce privește operațiunile de absorbție de lichiditate.

CAPITOLUL 3

Norme de evaluare pentru activele tranzacționabile și netranzacționabile

Articolul 134

Norme de evaluare pentru activele tranzacționabile

În scopul determinării valorii activelor utilizate drept colateral în operațiunile de piață monetară desfășurate prin intermediul tranzacțiilor reversibile, BCN aplică următoarele reguli

(a)

Pentru fiecare activ tranzacționabil eligibil, Eurosistemul stabilește cel mai reprezentativ preț care trebuie folosit pentru calcularea valorii de piață.

(b)

Valoarea unui activ tranzacționabil se calculează pe baza prețului cel mai reprezentativ din ziua lucrătoare anterioară datei evaluării. În lipsa unui preț reprezentativ pentru un anumit activ, Eurosistemul stabilește un preț teoretic.

(c)

În calcularea valorii de piață sau a valorii teoretice a unui activ tranzacționabil se include și dobânda acumulată.

(d)

În funcție de diferențele dintre sistemele juridice naționale și dintre practicile operaționale, modul de gestionare a fluxurilor de venituri (de exemplu, plățile cupoanelor care sunt legate de un activ și care sunt primite în cursul desfășurării unei operațiuni de creditare din Eurosistem) poate fi diferit de la o BCN la alta. În cazul în care fluxul de venituri este transferat contrapărții, BCN de origine se asigură că operațiunile respective vor continua să fie acoperite integral de o cantitate suficientă de active eligibile anterior efectuării transferului de venituri. Fiecare BCN veghează ca efectul economic al gestionării fluxurilor de venituri să fie echivalent unei situații în care venitul este transferat contrapărții în ziua plății.

Articolul 135

Norme de evaluare pentru activele netranzacționabile

Eurosistemul atribuie activelor netranzacționabile o valoare corespunzătoare prețului teoretic sau volumului în circulație.

Articolul 136

Apeluri în marjă

1.   Activele mobilizate drept colateral pentru operațiunile de creditare din Eurosistem fac obiectul evaluării zilnice de către BCN, în conformitate cu normele de evaluare stabilite la articolele 134 și 135. În cazul în care sunt utilizate servicii tripartite, procesul de evaluare zilnică este delegat agentului tripartit relevant și se bazează pe informațiile trimise de BCN relevantă către agentul tripartit.

2.   În cazul în care, după evaluare și marje de ajustare, activele mobilizate nu corespund cerințelor ce rezultă din calculele efectuate în ziua respectivă, se transmit apeluri în marjă. În cazul în care valoarea activelor eligibile mobilizate drept colateral de către o contraparte, în urma reevaluării acestora, depășește suma datorată de contraparte, plus marja de variație, BCN poate returna activele în exces sau numerarul pe care contrapartea l-a furnizat pentru un apel în marjă.

3.   Pentru a reduce frecvența apelurilor în marjă, o BCN poate aplica un prag de 0,5 % din valoarea lichidității furnizate. În funcție de legislația națională aplicabilă, în cazul în care valoarea activelor mobilizate drept colateral scade sub pragul inferior, BCN pot cere ca apelurile în marjă să se efectueze fie prin furnizarea de active suplimentare, fie prin intermediul plăților în numerar de către contraparte. În situația inversă, în cazul în care valoarea activelor utilizate drept colateral depășește pragul superior, BCN poate returna contrapărții activele în exces (sau numerarul depus pentru a răspunde unui apel în marjă).

4.   Rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se aplică și marjelor în numerar.

TITLUL VII

ACCEPTAREA COLATERALULUI EXPRIMAT ÎN ALTE MONEDE DECÂT EURO ÎN CAZUL UNOR EVENIMENTE NEPREVĂZUTE

Articolul 137

Acceptarea colateralului exprimat în alte monede decât euro în cazul unor evenimente neprevăzute

1.   Consiliul guvernatorilor BCE poate lua hotărârea de a accepta drept colateral anumite active tranzacționabile emise de administrații centrale ale țărilor din G10 din afara zonei euro în monedele naționale ale acestora. În cazul unei astfel de decizii a Consiliului guvernatorilor BCE, contrapărțile sunt informate cu privire la următoarele elemente aplicabile:

(a)

criterii de eligibilitate;

(b)

proceduri de selecție și mobilizare;

(c)

surse și principii de evaluare;

(d)

măsuri de control al riscurilor;

(e)

proceduri de decontare.

2.   Criteriile generale de eligibilitate pentru activele tranzacționabile stabilite în partea a patra titlul II sunt aplicabile, cu excepția faptului că activele tranzacționabile:

(a)

pot fi emise, deținute și decontate în afara SEE; și

(b)

pot fi exprimate în alte monede decât euro.

3.   Contrapărțile care sunt sucursale ale instituțiilor de credit care își au sediul social în afara SEE sau în afara Elveției nu pot mobiliza drept colateral activele tranzacționabile stabilite în prezentul articol.

TITLUL VIII

REGULI DE UTILIZARE A ACTIVELOR ELIGIBILE

Articolul 138

Legături strânse între contrapărți și emitentul, debitorul sau garantul activelor eligibile

1.   Indiferent dacă un activ este eligibil sau nu, o contraparte nu depune sau utilizează drept colateral activele emise, datorate sau garantate de ea însăși sau de orice altă entitate cu care are legături strânse.

2.   „Legături strânse” înseamnă oricare dintre următoarele situații în care există o legătură între contraparte și cealaltă entitate menționată la alineatul (1):

(a)

contrapartea deține direct sau indirect, prin intermediul uneia sau mai multor întreprinderi, 20 % sau mai mult din capitalul acestei alte entități;

(b)

această altă entitate deține direct sau indirect, prin intermediul uneia sau mai multor întreprinderi, 20 % sau mai mult din capitalul contrapărții;

(c)

un terț deține, direct sau indirect, prin una sau mai multe alte întreprinderi, 20 % sau mai mult din capitalul contrapărții și 20 % sau mai mult din capitalul acestei alte entități.

Pentru evaluarea existenței legăturilor strânse în cazul multi-cédulas, Eurosistemul aplică „abordarea transparentă” (look-through approach), adică va ține seama de legăturile strânse dintre fiecare emitent de cédulas de bază și contraparte.

3.   Alineatul (1) nu se aplică:

(a)

legăturilor strânse dintre o contraparte și o entitate din sectorul public din SEE care are dreptul de a percepe impozite sau în cazul în care un instrument de natura datoriei este garantat de una sau mai multe entități din sectorul public din SEE care au dreptul de a percepe impozite, atunci când garanția relevantă respectă caracteristicile stabilite la articolul 114;

(b)

obligațiunilor garantate care îndeplinesc cerințele prevăzute la articolul 129 alineatele (1)-(3) și (6) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;

(c)

instrumentelor de natura datoriei protejate de dispoziții juridice specifice comparabile cu obligațiunile garantate care îndeplinesc cerințele prevăzute la articolul 129 alineatele (1)-(3) și (6) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. Aceste dispoziții juridice specifice impun existența unui portofoliu de acoperire protejat care să asigure satisfacerea creanțelor deținătorilor de obligațiuni în cazul insolvenței emitentului. O evaluare a existenței și comparabilității dispozițiilor juridice de protecție, pentru care cerințele stabilite la litera (b) servesc drept referință, este desfășurată de Eurosistem de la caz la caz și necesită o opinie juridică externă.

Exemple de instrumente de natura datoriei protejate de dispoziții juridice specifice comparabile cu obligațiunile garantate prevăzute la litera (b) sunt:

(i)

RMBD netranzacționabile; și

(ii)

multi-cédulas emise înainte de data punerii în aplicare a prezentei orientări, unde cédulas aferente respectă criteriile stabilite la articolul 129 alineatele (1)-(3) și (6) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

Articolul 139

Utilizarea instrumentelor de natura datoriei garantate, dar nu și garantate cu colateral, emise de o contraparte sau de o entitate strâns legată de aceasta

1.   Instrumentele de natura datoriei negarantate cu colateral emise de o contraparte sau orice altă entitate strâns legată de această contraparte, astfel cum se definește la articolul 138, și garantate pe deplin de una sau mai multe entități din sectorul public din SEE care au dreptul de a percepe impozite nu sunt mobilizate drept colateral pentru operațiunile de creditare din Eurosistem de către această contraparte:

(a)

direct; sau

(b)

indirect, atunci când acestea sunt incluse într-un portofoliu de obligațiuni garantate,

2.   În cazuri excepționale, Consiliul guvernatorilor BCE poate decide să acorde derogări temporare de la restricția prevăzută la alineatul (1) pentru maxim trei ani. O cerere de derogare este însoțită de un plan de finanțare al contrapărții solicitante, care indică modul în care mobilizarea activelor respective va fi eliminată treptat în termen de trei ani în urma acordării derogării. Această derogare este acordată numai atunci când natura garanției acordate de una sau mai multe administrații centrale, administrații regionale, autorități locale sau alte entități din sectorul public din SEE care au dreptul de a percepe impozite respectă cerințele pentru garanții stabilite la articolul 114.

Articolul 140

Legături strânse în ceea ce privește titlurile garantate cu active și tranzacțiile de acoperire a riscului valutar

O contraparte nu poate mobiliza drept colateral un titlu garantat cu active în cazul în care contrapartea sau orice entitate cu care are legături strânse, astfel cum este prevăzut la articolul 138, asigură acoperirea riscului valutar pentru titlurile garantate cu active prin efectuarea unei tranzacții de acest tip având drept contraparte emitentul.

Articolul 141

Limite în ceea ce privește instrumentele de natura datoriei negarantate cu colateral emise de instituții de credit și entitățile strâns legate de acestea

1.   O contraparte nu depune și nu utilizează drept colateral instrumente de natura datoriei negarantate cu colateral emise de o instituție de credit sau orice altă entitate cu care instituția de credit are legături strânse în măsura în care depășește 5 % din valoarea totală a activelor utilizate drept colateral de către această contraparte după marja de ajustare aplicabilă. Acest prag de 5 % nu se aplică în următoarele cazuri:

(a)

în cazul în care valoarea acestor active nu depășește 50 milioane EUR după orice marjă de ajustare aplicabilă; sau

(b)

în cazul în care activele sunt garantate de o entitate din sectorul public care are dreptul de a percepe impozite prin intermediul unei garanții cu caracteristicile stabilite la articolul 114.

2.   În sensul alineatului (1), stabilirea unei legături strânse între doi sau mai mulți emitenți de instrumente de natura datoriei negarantate cu colateral este luată în considerare numai de la un an de la data stabilirii legăturii strânse.

3.   În sensul prezentului articol, „legături strânse” au sensul stabilit la articolul 138.

Articolul 142

Sprijin de lichiditate în ceea ce privește titlurile garantate cu active

1.   Începând de la 1 octombrie 2015, o contraparte nu poate mobiliza drept colateral titluri garantate cu active în cazul în care contrapartea sau orice entitate cu care are legături strânse furnizează sprijin de lichiditate astfel cum se detaliază mai jos. Eurosistemul ia în considerare două forme de sprijin de lichiditate pentru titlurile garantate cu active, și anume rezervele de numerar și facilitățile de lichiditate.

2.   Pentru sprijinul de lichiditate sub forma rezervelor de numerar, o contraparte nu poate mobiliza drept colateral titluri garantate cu active dacă sunt îndeplinite simultan următoarele trei condiții:

(a)

contrapartea are legături strânse cu una sau mai multe bănci de cont ale emitentului (issuer account bank) în tranzacția cu titluri garantat cu active;

(b)

valoarea curentă a fondului de rezervă al tranzacției cu titluri garantate cu active este mai mare de 5 % din valoarea inițială în circulație a tuturor tranșelor cu rang superior și subordonate ale tranzacției cu titluri garantate cu active;

(c)

valoarea curentă a fondului de rezervă al tranzacției cu titluri garantate cu active este mai mare de 25 % din valoarea curentă în circulație a tuturor tranșelor subordonate ale tranzacției cu titluri garantate cu active.

3.   Pentru sprijinul de lichiditate sub forma facilităților de lichiditate, o contraparte nu poate mobiliza drept colateral titluri garantate cu active dacă sunt îndeplinite simultan următoarele două condiții:

(a)

contrapartea are legături strânse cu un furnizor de facilități de lichiditate; și

(b)

valoarea curentă a facilității de lichiditate a tranzacției cu titluri garantate cu active este mai mare de 20 % din valoarea inițială în circulație a tuturor tranșelor cu rang superior și subordonate ale tranzacției cu titluri garantate cu active.

4.   Legăturile strânse în sensul prezentului articol au sensul definit la articolul 138 alineatul (2).

Articolul 143

Dispoziții tranzitorii privind sprijinul de lichiditate în ceea ce privește titlurile garantate cu active

1.   Până articolul 142 produce efecte se aplică dispozițiile tranzitorii din prezentul articol, astfel cum se stabilește la articolul 191.

2.   O contraparte nu poate mobiliza titluri garantate cu active drept colateral în cazul în care contrapartea sau orice entitate cu care are legături strânse, astfel cum se definește la articolul 138, furnizează sprijin de lichiditate pentru 20 % sau mai mult din valoarea în circulație a titlului garantat cu active.

3.   În sensul prezentului articol, „sprijinul de lichiditate” se referă la orice element structural care poate fi folosit pentru acoperirea oricărei lipse temporare de numerar care ar putea apărea pe durata de viață a unei tranzacții.

Articolul 144

Neacceptarea activelor eligibile din motive operaționale

Indiferent de faptul că un activ este eligibil, o BCN, din motive operaționale, poate solicita contrapărții să elimine acest activ înaintea de apariția unui flux de numerar, inclusiv plata principalului sau a cupoanelor, astfel cum se detaliază în documentația națională relevantă.

Articolul 145

Notificarea, evaluarea și eliminarea activelor care sunt neeligibile sau contravin regulilor de utilizare a activelor eligibile

1.   În cazul în care o contraparte a depus sau utilizat active care nu pot sau nu mai pot fi utilizate drept colateral, inclusiv din cauza identității emitentului, debitorului sau garantului, ori din cauza existenței legăturilor strânse, aceasta notifică imediat BCN de origine cu privire la acest fapt.

2.   Activele menționate la alineatul (1) sunt evaluate la valoarea zero cel mai târziu la următoarea dată de evaluare și poate fi declanșat un apel în marjă.

3.   O contraparte care a depus sau utilizat orice active menționate la alineatul (1) elimină aceste active cât mai repede posibil.

4.   O contraparte furnizează Eurosistemului informații exacte și actualizate care afectează valoarea colateralului.

Articolul 146

Sancțiuni pentru nerespectarea regulilor de utilizare a activelor eligibile

Nerespectarea regulilor stabilite în prezentul titlu face obiectul sancțiunilor, după caz, în conformitate cu articolele 154-157. Sancțiunile sunt aplicabile indiferent dacă o contraparte participă în mod activ sau nu la operațiunile de politică monetară.

Articolul 147

Schimbul de informații în Eurosistem

În scopul punerii în aplicare a politicii monetare, în special pentru monitorizarea respectării regulilor de utilizare a activelor eligibile, Eurosistemul face disponibile informațiile privind deținerile de capital furnizate în acest scop de autoritatea competentă. Informațiile sunt supuse standardelor privind confidențialitatea aplicate de autoritatea competentă.

TITLUL IX

UTILIZAREA ACTIVELOR ELIGIBILE ÎN OPERAȚIUNI TRANSFRONTALIERE

Articolul 148

Principii generale

1.   Contrapărțile pot utiliza active eligibile pe bază transfrontalieră în întreaga zonă euro pentru procesarea tuturor tipurilor de operațiuni de creditare din Eurosistem.

2.   Contrapărțile pot mobiliza active eligibile, altele decât depozite la termen, pentru utilizare transfrontalieră în conformitate cu următoarele:

(a)

Activele tranzacționabile sunt mobilizate prin intermediul următoarelor: legături eligibile (astfel cum sunt descrise la articolul 150 între SSS din SEE care au fost evaluate pozitiv în conformitate cu Cadrul pentru evaluarea utilizatorilor în Eurosistem; procedurile aplicabile ale MBCC; legături eligibile în combinație cu MBCC; și

(b)

Creanțele private și RMBD sunt mobilizate în conformitate cu procedurile aplicabile ale MBCC, deoarece acestea nu pot fi transferate prin SSS.

3.   Activele tranzacționabile pot fi folosite prin intermediul unui cont al unei BCN deschis la un SSS aflat într-o țară diferită de cea a BCN în cauză, în cazul în care Eurosistemul a aprobat folosirea unui asemenea cont.

4.   De Nederlandsche Bank este autorizată să utilizeze contul său deschis la Euroclear Bank pentru decontarea tranzacțiilor cu colateral în euroobligațiuni emise la respectivul depozitar central internațional de valori mobiliare. Central Bank of Ireland este autorizată să deschidă un cont similar la Euroclear Bank. Acest cont poate fi folosit pentru toate activele eligibile deținute la Euroclear Bank, inclusiv activele eligibile transferate către Euroclear Bank prin legături eligibile.

5.   Contrapărțile execută transferul de active eligibile prin intermediul conturilor de decontare a operațiunilor cu valori mobiliare deschise la un SSS care a fost evaluat pozitiv în conformitate cu Cadrul pentru evaluarea utilizatorilor în Eurosistem.

6.   Contrapărțile care nu au un cont de custodie deschis la o BCN sau un cont de decontare a operațiunilor cu valori mobiliare deschis la un SSS care a fost evaluat pozitiv în conformitate cu Cadrul pentru evaluarea utilizatorilor în Eurosistem pot deconta tranzacțiile prin contul de decontare a operațiunilor cu valori mobiliare sau contul de custodie al unei instituții de credit de corespondent.

Articolul 149

MBCC

1.   În cadrul MBCC, operațiunea transfrontalieră are loc între BCN. BCN acționează drept custozi (denumiți în continuare „corespondenți”) unele față de celelalte și pentru BCE cu privire la activele tranzacționabile acceptate la depozitarul local, agentul tripartit sau sistemul de decontare al acestora. În cadrul MBCC se aplică proceduri specifice pentru creanțe private și RMBD. Detaliile privind MBCC și procedurile aplicabile sunt stabilite în anexa VI și în publicația intitulată „Correspondent central banking model (CCBM) procedure for Eurosystem counterparties” [Procedura privind modelul băncilor centrale de corespondent (MBCC) pentru contrapărțile Eurosistemului], disponibilă pe website-ul BCE.

2.   Activele depozitate la o bancă centrală de corespondent sunt utilizate numai pentru a colateraliza operațiunile de creditare din Eurosistem.

Articolul 150

Legături eligibile între SSS

1.   În plus față de MBCC, contrapărțile pot utiliza legături care au fost evaluate pozitiv în conformitate cu Cadrul pentru evaluarea utilizatorilor în Eurosistem („legături eligibile”) pentru transferul transfrontalier de active tranzacționabile.

2.   Legăturile eligibile pot fi stabilite numai între SSS care au fost evaluate pozitiv în conformitate cu Cadrul pentru evaluarea utilizatorilor în Eurosistem și constau într-o serie de proceduri și aranjamente pentru transferul de valori mobiliare prin intermediul unui proces de înregistrare în cont.

3.   Există două tipuri de legături eligibile care sunt stabilite prin acorduri contractuale și tehnice între SSS implicate:

(a)

legături directe stabilite între două SSS fără implicarea unui intermediar;

(b)

legături indirecte prin care două SSS care nu sunt conectate direct pot transfera sau tranzacționa valori mobiliare între ele prin intermediul unui al treilea SSS, care acționează ca intermediar.

4.   Numai legăturile care au fost evaluate și aprobate de Eurosistem în conformitate cu Cadrul pentru evaluarea utilizatorilor în Eurosistem sunt considerate eligibile. BCE publică o listă actualizată de legături eligibile pe website-ul acesteia.

5.   Activele deținute prin intermediul unei legături eligibile pot fi utilizate pentru operațiunile de creditare din Eurosistem, precum și în orice alte scopuri alese de contraparte.

6.   În anexa VI este inclus un tabel care detaliază utilizarea legăturilor eligibile dintre SSS.

Articolul 151

MBCC în combinație cu legăturile eligibile

1.   Contrapărțile pot utiliza legăturile directe și indirecte menționate la articolul 150 în combinație cu MBCC pentru a mobiliza transfrontalier active tranzacționabile eligibile.

2.   Atunci când utilizează legăturile eligibile între SSS în combinație cu MBCC, contrapărțile păstrează activele emise în SSS emitent într-un cont deschis la un SSS investitor fie direct, fie prin intermediul unui custode. În cazul legăturilor eligibile indirecte, un al treilea SSS poate acționa drept SSS intermediar.

3.   Activele mobilizate în temeiul alineatului (2) pot fi emise într-un SSS din afara zonei euro, dar din SEE, care a fost evaluat pozitiv în conformitate cu Cadrul pentru evaluarea utilizatorilor în Eurosistem, cu condiția să fi fost evaluată pozitiv o legătură între SSS emitent și SSS investitor în conformitate cu Cadrul pentru evaluarea utilizatorilor în Eurosistem.

4.   În anexa VI este inclus un tabel care detaliază utilizarea MBCC în combinație cu legăturile eligibile.

Articolul 152

MBCC și servicii tripartite de gestionare a colateralului

1.   Serviciile transfrontaliere tripartite de gestionare a colateralului permit unei contrapărți să crească sau să scadă nivelul de colateral pe care-l mobilizează la BCN de origine a acesteia, prin recurgerea la colateral deținut la un agent tripartit.

2.   MBCC (inclusiv MBCC în combinație cu legături eligibile) poate fi utilizat ca bază pentru utilizarea transfrontalieră a serviciilor tripartite de gestionare a colateralului. Utilizarea transfrontalieră a serviciilor de gestionare a colateralului implică o BCN, atunci când serviciile tripartite de gestionare a colateralului sunt oferite pentru utilizare transfrontalieră în Eurosistem, acționând în calitate de corespondent pentru BCN ale căror contrapărți au solicitat utilizarea transfrontalieră a acestor servicii tripartite de gestionare a colateralului în scopul operațiunilor de creditare din Eurosistem. Pentru a facilita utilizarea transfrontalieră în conformitate cu prezentul alineat, agentul tripartit relevant trebuie să fie evaluat pozitiv de Eurosistem.

3.   În anexa VI este inclus un tabel care detaliază utilizarea MBCC cu serviciile transfrontaliere tripartite de gestionare a colateralului.

PARTEA A CINCEA

SANCȚIUNI ÎN CAZUL NERESPECTĂRII DE CĂTRE CONTRAPĂRȚI A OBLIGAȚIILOR CE LE REVIN

Articolul 153

Sancțiuni pentru nerespectare în ceea ce privește rezervele minime obligatorii

1.   BCE impune sancțiuni în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2532/98, Regulamentul (CE) nr. 2157/1999 (BCE/1999/4), Regulamentul (CE) nr. 2531/98 sau Regulamentul (CE) nr. 1745/2003 (BCE/2003/9) asupra instituțiilor care nu respectă obligațiile care decurg din regulamentele și deciziile BCE legate de aplicarea rezervelor minime obligatorii. Sancțiunile relevante și normele procedurale de aplicare a acestora sunt prevăzute în aceste regulamente.

2.   Fără a aduce atingere alineatului (1), în cazul unei nerespectări grave a cerințelor privind rezervele minime obligatorii, Eurosistemul poate suspenda participarea unei contrapărți la operațiunile de piață monetară.

Articolul 154

Sancțiuni pentru nerespectarea anumitor reguli operaționale

1.   În conformitate cu dispozițiile reglementărilor sau contractelor pe care le aplică, BCN impune una sau mai multe sancțiuni în cazul în care o contraparte nu respectă oricare din următoarele obligații:

(a)

în ceea ce privește tranzacțiile reversibile și operațiunile de swap valutar în scopuri de politică monetară, obligațiile de colateralizare și decontare adecvată a sumei alocate contrapărții pe întreaga durată a unei anumite operațiuni sau a soldului unei anumite operațiuni, în cazul rezilierii anticipate executate de BCN, pe durata rămasă a unei operațiuni, astfel cum se stabilește la articolul 15;

(b)

în ceea ce privește atragerea de depozite la termen, tranzacțiile simple și emisiunea de certificate de creanță ale BCE, obligația de a deconta tranzacția, astfel cum se stabilește la articolul 16;

(c)

în ceea ce privește utilizarea activelor eligibile, obligația de a mobiliza sau utiliza numai active eligibile și de a respecta regulile de utilizare a activelor eligibile din partea a patra titlul VIII;

(d)

în ceea ce privește procedurile de la închiderea zilei și condițiile de acces pentru facilitatea de creditare marginală, obligația de a prezenta în prealabil active eligibile suficiente drept colateral în cazurile în care rămâne un sold negativ în contul de decontare al unei contrapărți în TARGET2 după finalizarea procedurilor de control la închiderea zilei, considerându-se, prin urmare, că apare o cerere automată de recurgere la facilitatea de creditare marginală, astfel cum se stabilește la articolul 19 alineatul (6).

2.   O sancțiune impusă în conformitate cu prezentul articol implică:

(a)

numai o sancțiune financiară; sau

(b)

atât o sancțiune financiară, cât și o sancțiune nefinanciară.

Articolul 155

Sancțiuni financiare pentru nerespectarea anumitor reguli operaționale

În cazul în care o contraparte nu respectă oricare din obligațiile de la articolul 154 alineatul (1), Eurosistemul impune o sancțiune financiară pentru fiecare caz de nerespectare. Sancțiunea financiară aplicabilă se calculează în conformitate cu anexa VII.

Articolul 156

Sancțiuni nefinanciare pentru nerespectarea anumitor reguli operaționale

1.   În cazul în care o contraparte nu respectă o obligație prevăzută la articolul 154 alineatul (1) literele (a) sau (b) în mai mult de două cazuri într-o perioadă de 12 luni, iar pentru fiecare nerespectare:

(c)

a fost aplicabilă o sancțiune financiară;

(d)

fiecare decizie de impunere a unei sancțiuni financiare a fost notificată contrapărții;

(e)

fiecare caz de nerespectare se referă la același tip de nerespectare,

Eurosistemul suspendă contrapartea la al treilea caz de nerespectare și la fiecare nerespectare ulterioară a unei obligații de același tip în perioada de 12 luni relevantă. Perioada de 12 luni se calculează de la data primei nerespectări a unei obligații prevăzute la articolul 154 alineatul (1) literele (a) sau (b), după caz.

2.   Orice suspendare impusă de Eurosistem în temeiul alineatului (1) se aplică pentru orice operațiune de piață monetară ulterioară care este de același tip ca operațiunea de piață monetară care a condus la o sancțiune în temeiul alineatului (1).

3.   Perioada de suspendare impusă în conformitate cu alineatul (1) se determină în conformitate cu anexa VII.

4.   În cazul în care o contraparte nu respectă o obligație prevăzută la articolul 154 alineatul (1) litera (c) în mai mult de două cazuri într-o perioadă de 12 luni, iar pentru fiecare nerespectare:

(a)

a fost aplicabilă o sancțiune financiară;

(b)

fiecare decizie de impunere a unei sancțiuni financiare a fost notificată contrapărții;

(c)

fiecare caz de nerespectare se referă la același tip de nerespectare,

Eurosistemul suspendă contrapartea de la operațiunile de piață monetară ulterioare la al treilea caz de nerespectare și la fiecare nerespectare ulterioară în perioada de 12 luni relevantă. Perioada de 12 luni se calculează de la data primei nerespectări a unei obligații prevăzute la articolul 154 alineatul (1) litera (c).

5.   În cazuri excepționale, Eurosistemul poate suspenda o contraparte pentru o perioadă de trei luni cu privire la toate operațiunile viitoare de politică monetară din Eurosistem pentru orice nerespectare a oricărei obligații stabilite la articolul 154 alineatul (1). Într-un astfel de caz, Eurosistemul ia în considerare gravitatea cazului și, în special, sumele implicate și frecvența și durata nerespectării.

6.   Perioada de suspendare impusă de Eurosistem în conformitate cu prezentul articol se aplică în plus față de sancțiunea financiară relevantă aplicabilă în conformitate cu articolul 155.

Articolul 157

Aplicarea sancțiunilor nefinanciare asupra sucursalelor pentru nerespectarea anumitor reguli operaționale

Atunci când Eurosistemul suspendă o contraparte în conformitate cu articolul 156 alineatul (5), suspendarea se poate aplica și sucursalelor acelei contrapărți înființate în alte state membre a căror monedă este euro.

PARTEA A ȘASEA

MĂSURI DISCREȚIONARE

Articolul 158

Măsuri discreționare întemeiate pe motive de prudență sau în urma unei situații de neîndeplinire a obligațiilor

1.   Din motive de prudență, Eurosistemul poate lua oricare din următoarele măsuri:

(a)

suspendarea, limitarea sau suprimarea accesului unei contrapărți la operațiunile de piață monetară sau facilitățile permanente din Eurosistem, în conformitate cu orice reglementări sau contracte aplicate de BCN relevantă sau de BCE;

(b)

scutirea unei contrapărți de la cerințele privind rezervele minime obligatorii, în conformitate cu orice reglementări sau contracte aplicate de BCN relevantă sau de BCE;

(c)

respingerea, limitarea utilizării sau aplicarea de marje suplimentare de ajustare asupra activelor mobilizate drept colateral în operațiunile de creditare din Eurosistem de o anumită contraparte pe baza oricăror informații pe care Eurosistemul le consideră relevante, în special în cazul în care calitatea creditului pentru contraparte pare să fie puternic corelată cu calitatea creditului pentru activele mobilizate drept colateral.

2.   În cazul în care o măsură discreționară descrisă la alineatul (1) se bazează pe informații prudențiale, Eurosistemul utilizează orice informații de acest tip transmise fie de contrapărți, fie de autoritățile de supraveghere, în măsura strict proporțională cu și necesară pentru desfășurarea atribuțiilor Eurosistemului de conducere a politicii monetare.

3.   În cazul apariției unei situații de neîndeplinire a obligațiilor, Eurosistemul poate suspenda, limita sau suprima accesul la operațiunile de piață monetară sau la facilitățile permanente din Eurosistem pentru contrapărțile care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în conformitate cu orice reglementări sau contracte aplicate de Eurosistem.

4.   Toate măsurile discreționare în temeiul alineatelor (1) și (3) se aplică în mod proporțional și nediscriminatoriu și se justifică în mod corespunzător de către Eurosistem.

Articolul 159

Măsuri discreționare legate de evaluarea calității creditului din Eurosistem

1.   Eurosistemul stabilește dacă o emisiune, un emitent, un debitor sau un garant îndeplinește cerințele privind calitatea creditului aplicabile în Eurosistem pe baza oricăror informații pe care le consideră relevante.

2.   Eurosistemul poate respinge, poate limita mobilizarea sau utilizarea activelor sau poate aplica marje suplimentare de ajustare din motivele prevăzute la alineatele (1), în cazul în care această decizie este necesară pentru asigurarea unei protecții corespunzătoare a Eurosistemului împotriva riscurilor.

3.   În cazul în care o respingere menționată la alineatul (2) se bazează pe informații prudențiale, Eurosistemul utilizează orice informații de acest tip transmise fie de contrapărți, fie de autoritățile de supraveghere, în măsura strict proporțională cu și necesară pentru desfășurarea atribuțiilor Eurosistemului de conducere a politicii monetare.

4.   Eurosistemul poate exclude următoarele active din lista activelor tranzacționabile eligibile:

(a)

active emise sau garantate de entități care fac obiectul înghețării fondurilor și/sau al altor măsuri impuse de Uniune în temeiul articolului 75 din tratat sau de un stat membru, care restricționează utilizarea fondurilor acestora; și/sau

(b)

active emise sau garantate de entități cu privire la care Consiliul guvernatorilor BCE a luat o decizie de suspendare sau excludere a accesului acestora la operațiunile de piață monetară sau facilitățile permanente din Eurosistem.

PARTEA A ȘAPTEA

CARACTERISTICI COMUNE MINIME SUPLIMENTARE ÎN LEGĂTURĂ CU OPERAȚIUNILE DE POLITICĂ MONETARĂ DIN EUROSISTEM

Articolul 160

Raportul juridic dintre băncile centrale și contrapărțile din Eurosistem

Eurosistemul se asigură că reglementările sau contractele referitoare la contrapărțile sale, astfel cum se menționează la articolul 1 alineatul (3), sunt în conformitate cu dispozițiile părții a șaptea.

CAPITOLUL 1

Caracteristici comune minime suplimentare aplicabile tuturor dispozițiilor care reglementează operațiunile de politică monetară din Eurosistem

Articolul 161

Modificări în ceea ce privește punerea în aplicare a cadrului de politică monetară din Eurosistem

1.   Fiecare BCN aplică reglementările sau contractele care asigură că este capabilă să pună în aplicare orice modificare a cadrului politicii monetare fără întârzieri nejustificate.

2.   Fiecare BCN include în reglementările sau contractele acesteia o dispoziție potrivit căreia trebuie comunicată contrapărților acesteia o notificare a modificărilor menționate la alineatul (1). Fiecare BCN se asigură că această notificare asigură certitudine în ceea ce privește momentul de la care aceste modificări produc efecte juridice.

Articolul 162

Exprimarea plăților

Fiecare BCN aplică reglementări sau contracte care prevăd că toate plățile referitoare la operațiunile de politică monetară din Eurosistem, altele decât plățile în monedă străină în cadrul operațiunilor de swap valutar desfășurate în scopuri de politică monetară, trebuie să fie în euro.

Articolul 163

Forma contractelor

Dacă este necesar ca toate tranzacțiile din cadrul unui acord să fie grupate într-un contract unic și/sau dacă este necesar ca acordul să ia forma unui acord-cadru pentru a permite realizarea eficace a rezilierii și lichidării (inclusiv compensarea) tuturor tranzacțiilor în curs de desfășurare în cazul unei situații de neîndeplinire a obligațiilor, reglementările sau contractele aplicate de BCN prevăd astfel de acorduri.

Articolul 164

Formulare, suporturi de date și mijloace de comunicare

Fiecare BCN aplică reglementări sau contracte care asigură existența, în cadrul raportului dintre BCN și contrapărți, a unor norme adecvate și lipsite de ambiguitate privind folosirea formularelor, inclusiv confirmarea termenilor tranzacțiilor, suporturile de date și mijloacele și specificul comunicării.

Articolul 165

Situații de neîndeplinire a obligațiilor

1.   Fiecare BCN aplică reglementări sau contracte care, cel puțin, prevăd situații de neîndeplinire a obligațiilor care nu diferă în mod semnificativ de următoarele:

(a)

o autoritate judiciară competentă sau altă autoritate adoptă o decizie referitoare la aplicarea, cu privire la o contraparte, a unei proceduri de lichidare a contrapărții sau de numire a unui lichidator sau a altei persoane cu funcție echivalentă față de contraparte ori a oricărei alte proceduri similare;

(b)

o autoritate judiciară competentă sau o altă autoritate adoptă o decizie referitoare la aplicarea, cu privire la contraparte, a unei măsuri de reorganizare sau a altei proceduri echivalente destinate să protejeze sau să restabilească situația financiară a contrapărții, precum și să evite adoptarea unei decizii de natura celei menționate la litera (a);

(c)

o declarație în scris a contrapărții în care se indică incapacitatea acesteia de a își rambursa datoriile, în totalitate sau în parte, sau de a își îndeplini obligațiile care decurg în legătură cu tranzacțiile de politică monetară; sau încheierea de către aceasta a unei convenții generale amiabile cu creditorii săi; sau contrapartea este insolvabilă sau considerată insolvabilă ori este considerată incapabilă să își plătească datoriile;

(d)

măsuri procedurale preliminare adoptării unei decizii în situațiile menționate la litera (a) sau la litera (b);

(e)

orice atestare sau altă declarație precontractuală făcută de o contraparte, sau despre care se presupune că a fost făcută de o contraparte, în temeiul dispozițiilor legale aplicabile și care este incorectă sau neadevărată;

(f)

autorizația contrapărții de a desfășura activități în temeiul: (i) Directivei 2013/36/UE și Regulamentului (UE) nr. 575/2013; sau (ii) Directivei 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului (19), astfel cum au fost puse în aplicare în respectivul stat membru a cărui monedă este euro, este suspendată sau revocată;

(g)

suspendarea sau excluderea contrapărții de la participarea la un sistem sau mecanism de plăți prin intermediul căruia se efectuează plățile în cadrul tranzacțiilor de politică monetară sau (cu excepția tranzacțiilor de swap valutar) suspendarea sau excluderea contrapărții de la participarea la orice SSS folosit pentru decontarea operațiunilor de politică monetară din Eurosistem;

(h)

adoptarea împotriva contrapărții a unor măsuri precum cele menționate la articolul 41 alineatul (1), articolul 43 alineatul (1) și articolul 44 din Directiva 2013/36/CE;

(i)

cu privire la tranzacțiile reversibile, nerespectarea de către contraparte a dispozițiilor privind măsurile de control al riscurilor;

(j)

cu privire la tranzacțiile de report, neplata de către contraparte a prețului de cumpărare sau a prețului de răscumpărare ori nelivrarea activelor cumpărate sau răscumpărate sau, cu privire la creditele colateralizate, nelivrarea de către contraparte a activelor sau nerambursarea creditului la datele stabilite pentru respectivele plăți și livrări;

(k)

cu privire la tranzacțiile de swap valutar în scopuri de politică monetară și depozitele la termen, neplata de către contraparte a sumei în euro sau, cu privire la operațiunile de swap valutar în scopuri de politică monetară, neplata de către contraparte a sumelor în monedă străină la datele stabilite pentru aceste plăți;

(l)

contrapartea se află într-o situație de neîndeplinire a obligațiilor, care nu diferă pe fond de cele definite în prezentul articol, în cadrul unui acord încheiat în scopul gestionării rezervelor valutare sau a fondurilor proprii ale BCE sau ale oricărei BCN;

(m)

contrapartea nu furnizează informațiile relevante, aspect care determină consecințe grave pentru BCN de origine;

(n)

contrapartea nu execută orice altă obligație care îi revine în temeiul acordurilor privind tranzacțiile reversibile și tranzacțiile de swap valutar și, dacă se poate remedia, nu remediază această neîndeplinire în cel mult 30 de zile, în cazul tranzacțiilor colateralizate, și în cel mult 10 zile, în cazul tranzacțiilor de swap valutar, de la notificarea dată de BCN prin care i se solicită să procedeze astfel;

(o)

în cadrul oricărui acord încheiat cu alt membru al Eurosistemului în scopul efectuării de operațiuni de politică monetară din Eurosistem, contrapartea se află într-o situație de neîndeplinire a obligațiilor, motiv pentru care celălalt membru al Eurosistemului își exercită dreptul de lichidare a oricărei tranzacții din cadrul acordului menționat;

(p)

contrapartea este supusă măsurii de înghețare a fondurilor și/sau altor măsuri impuse de Uniune în temeiul articolului 75 din tratat, prin care se restricționează capacitatea contrapărții de a utiliza fondurile proprii;

(q)

contrapartea este supusă măsurii de înghețare a fondurilor și/sau altor măsuri impuse de un stat membru a cărui monedă este euro, prin care se restricționează capacitatea contrapărții de a își utiliza fondurile;

(r)

toate sau o parte importantă a activelor contrapărții fac obiectul unui ordin de înghețare, sechestrului, confiscării sau oricărei alte proceduri care are drept scop apărarea interesului public sau a drepturilor creditorilor contrapărții;

(s)

toate sau o parte importantă a activelor contrapărții sunt cesionate unei alte entități;

(t)

orice alt eveniment iminent sau existent, a cărui producere poate amenința îndeplinirea de către contraparte a obligațiilor care îi revin în temeiul acordului pe care l-a încheiat în scopul efectuării de operațiuni de politică monetară din Eurosistem sau al altor norme aplicabile raportului dintre contraparte și oricare dintre BCN.

2.   Situațiile menționate la alineatul (1) literele (a) și (p) produc efecte în mod automat; situațiile menționate la literele (b), (c) și (q) pot produce efecte în mod automat; situațiile menționate la literele (d)-(o) și (r)-(t) nu pot produce efecte în mod automat și fac obiectul unei decizii discreționare, și anume, exercitate doar prin transmiterea unei notificări privind neîndeplinirea obligațiilor. Această notificare privind neîndeplinirea obligațiilor poate oferi o „perioadă de grație” de cel mult trei zile lucrătoare pentru rectificarea situației în cauză. Pentru situațiile de neîndeplinire a obligațiilor care fac obiectul unei decizii discreționare, BCN se asigură că dispozițiile referitoare la exercitarea acestei puteri discreționare menționează clar efectul exercitării acestei puteri.

Articolul 166

Măsuri reparatorii în situația neîndeplinirii obligațiilor sau din motive de prudență

1.   Fiecare BCN aplică reglementări sau contracte care asigură că, în urma apariției unei situații de neîndeplinire a obligațiilor sau din motive de prudență, BCN are dreptul de a adopta următoarele măsuri reparatorii:

(a)

suspendarea, limitarea sau suprimarea accesului contrapărții la operațiunile de piață monetară;

(b)

suspendarea, limitarea sau suprimarea accesului contrapărții la facilitățile permanente;

(c)

rezilierea tuturor acordurilor și tranzacțiilor în curs de desfășurare;

(d)

solicitarea recuperării anticipate a creanțelor care nu au ajuns încă la scadență sau care sunt condiționate;

(e)

utilizarea depozitelor contrapărții la BCN pentru a compensa creanțele pe care le are față de această contraparte;

(f)

suspendarea îndeplinirii obligațiilor față de contraparte până la rambursarea creanței pe care o are față de contraparte.

2.   Fiecare BCN poate aplica reglementări sau contracte care asigură că, în urma apariției unei situații de neîndeplinire a obligațiilor, BCN de origine are dreptul de a adopta următoarele măsuri reparatorii, în plus față de măsurile reparatorii menționate la alineatul (1):

(a)

să solicite dobânzi de întârziere; și

(b)

să solicite despăgubiri pentru prejudiciile suferite din cauza neîndeplinirii obligațiilor de către contraparte.

3.   Fiecare BCN poate aplica reglementări sau contracte care, din motive de prudență, acordă BCN de origine dreptul de a respinge, limita utilizarea sau aplica marje de ajustare suplimentare activelor mobilizate de către contrapărți drept colateral în operațiunile de creditare din Eurosistem.

4.   Fiecare BCN aplică reglementări sau contracte care asigură permanent posibilitatea juridică ca BCN de origine să execute fără întârzieri nejustificate toate activele furnizate drept colateral, astfel încât BCN să aibă dreptul să obțină prin executare valoarea creditului acordat, în cazul în care contrapartea nu reglează cu promptitudine soldul negativ.

5.   Pentru a asigura punerea în aplicare uniformă a măsurilor impuse, Consiliul guvernatorilor BCE poate adopta o decizie cu privire la măsurile reparatorii, inclusiv suspendarea, limitarea sau suprimarea accesului la operațiunile de piață monetară sau la facilitățile permanente.

Articolul 167

Furnizarea de informații de către contrapărți

Fiecare BCN aplică reglementări sau contracte care asigură că o BCN poate obține orice informații relevante de la contrapărți în legătură cu operațiunile de politică monetară din Eurosistem.

Articolul 168

Notificări și alte comunicări

1.   Fiecare BCN aplică reglementări sau contracte relevante care prevăd că toate notificările sau alte comunicări se fac în formă scrisă și/sau electronică.

2.   Fiecare BCN aplică reglementări sau contracte relevante care menționează clar modul în care sunt transmise notificările sau alte comunicări, precum și momentul din care produc efecte. Durata oricărei perioade anterioare producerii efectelor notificărilor sau comunicărilor nu este atât de lungă încât să modifice efectul economic al dispozițiilor în ansamblul lor. În special, confirmarea este trimisă și verificată cu promptitudine.

Articolul 169

Drepturile terților

1.   Fiecare BCN aplică reglementări sau contracte relevante care prevăd că drepturile și obligațiile contrapărții nu pot fi cedate, grevate de obligații, novate sau negociate în alt mod de contraparte fără consimțământul prealabil scris al BCN de origine.

2.   Fiecare BCN aplică reglementări sau contracte care prevăd că numai BCN contractantă sau de origine și contrapartea identificată au drepturi și obligații care decurg din tranzacție. Totuși aceste reglementări sau contracte permit raporturi între BCN și/sau BCE:

(a)

care decurg din folosirea transfrontalieră a activelor eligibile; și

(b)

care sunt necesare pentru operațiunile efectuate cu contrapărți care acționează printr-o instituție intermediară (networking institution)].

Articolul 170

Dreptul aplicabil și jurisdicția

1.   Fiecare BCN aplică reglementări sau contracte care stipulează că legea aplicabilă pentru reglementările sau contractele relevante aplicate de respectiva BCN și pentru toate tranzacțiile efectuate în baza acestora este, cu excepția cazului în care utilizarea transfrontalieră a activelor eligibile impune altceva, cea a statului membru a cărui monedă este euro în care este situată această BCN.

2.   Competența teritorială pentru soluționarea litigiilor revine, fără a aduce atingere competenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, instanțelor oficiale din statul membru în cauză a cărui monedă este euro.

Articolul 171

Zile de decontare în ceea ce privește depozitele la termen

Fiecare BCN aplică dispoziții privind depozitele care specifică faptul că decontarea, atât cu privire la constituirea, cât cu privire la rambursarea depozitelor la termen are loc în zilele precizate în anunțul BCE privind operațiunea de depozit.

CAPITOLUL 2

Caracteristici comune minime suplimentare aplicabile contractelor de report și creditelor colateralizate

Articolul 172

Data componentei reversibile a tranzacției

Fiecare BCN aplică reglementări sau contracte care asigură că data componentei reversibile a tranzacției, inclusiv data rambursării creditului colateralizat, după caz, este fixată în momentul agreării fiecărei tranzacții.

Articolul 173

Zile lucrătoare

Fiecare BCN aplică reglementări sau contracte care definesc „ziua lucrătoare” în conformitate cu articolul 2.

Articolul 174

Ratele dobânzilor

1.   Într-un contract de report, diferența de preț dintre prețul de cumpărare și prețul de răscumpărare corespunde valorii agregate obținute prin aplicarea unei rate specificate la prețul de cumpărare pe perioada dintre data planificată de cumpărare și data de răscumpărare.

2.   Rata dobânzii într-un credit colateralizat se determină prin aplicarea ratei dobânzii specificate la valoarea creditului pentru perioada până la scadența operațiunii.

3.   Rata aplicată tranzacțiilor reversibile este o rată a dobânzii simplă, calculată pe baza convenției privind numărul de zile „efectiv/360”.

Articolul 175

Mecanisme pentru conversia sumelor care nu sunt exprimate în euro

Fiecare BCN aplică reglementări sau contracte care asigură că mecanismele de conversie în euro a sumelor care nu sunt exprimate în euro precizează că se folosește cursul de schimb zilnic de referință al euro publicat de BCE sau, dacă acesta nu este disponibil, cursul de schimb la vedere indicat de BCE pentru ziua lucrătoare anterioară zilei în care se face conversia pentru tranzacțiile BCE de vânzare de euro contra cumpărării altei monede.

CAPITOLUL 3

Caracteristici Comune Minime Suplimentare Exclusive Contractelor De Report

Articolul 176

Obiectul contractelor de report

1.   La încheierea contractelor de report, fiecare BCN aplică reglementări sau contracte care asigură că vânzarea de active eligibile contra unei sume în numerar în euro se efectuează împreună cu un acord simultan de revânzare, la o dată specificată, a unor active echivalente contra unei sume în numerar în euro.

2.   Fiecare BCN definește „activele echivalente” ca fiind active ale aceluiași emitent, făcând parte din aceeași emisiune, indiferent de data emisiunii, și fiind de tip, valoare nominală, cantitate și descriere identice cu cele ale activelor cu care sunt comparate.

3.   În cazul în care activele cu care se face comparația de la alineatul (2) au fost convertite sau redenominate sau fac obiectul unei opțiuni de cumpărare, definiția activelor echivalente este modificată pentru a indica:

(a)

în cazul conversiei, activele în care au fost convertite activele inițiale;

(b)

în cazul exercitării unei opțiuni de cumpărare, activele echivalente activelor eliberate, cu condiția ca vânzătorul să fi plătit cumpărătorului o sumă egală cu valoarea opțiunii de cumpărare;

(c)

în cazul activelor redenominate, activele echivalente celor în care au fost redenominate activele inițiale, plus, dacă este necesar, o sumă de bani egală cu diferența între valoarea activelor înainte și după redenominarea acestora.

Articolul 177

Aranjamente de compensare cu exigibilitate imediată în ceea ce privește tranzacțiile de report

1.   Fiecare BCN aplică reglementări sau contracte care asigură că, la apariția unei situații de neîndeplinire a obligațiilor, acestea au dreptul să rezilieze și să lichideze toate tranzacțiilor de report în curs de desfășurare.

2.   Fiecare BCN aplică reglementări sau contracte care conțin dispoziții referitoare la compensare destinate să producă efecte economice echivalente celor menționate în continuare.

(a)

La apariția unei situații de neîndeplinire a obligațiilor, termenul de răscumpărare pentru fiecare tranzacție se consideră ca fiind împlinit imediat și face obiectul uneia dintre următoarele dispoziții:

(i)

orice activ echivalent activelor pentru asigurarea marjei este livrabil imediat, astfel încât executarea obligațiilor respective ale părților cu privire la livrarea activelor și plata prețului de răscumpărare pentru activele răscumpărate se realizează numai în conformitate cu literele (b)-(d); sau

(ii)

tranzacția de report este reziliată;

(b)

Valoarea de piață în caz de neîndeplinire a obligațiilor pentru activele răscumpărate și toate activele echivalente activelor pentru asigurarea marjei care urmează să fie transferate și prețul de răscumpărare care trebuie plătit de fiecare parte se stabilesc de BCN pentru toate tranzacțiile la data de răscumpărare într-o modalitate rezonabilă din punct de vedere comercial.

(c)

Pe baza literei (b), BCN efectuează un calcul privind sumele datorate de fiecare parte celeilalte părți la data de răscumpărare. Sumele datorate de o parte se compensează cu sumele datorate de la cealaltă parte, astfel încât doar soldul net este plătibil de partea a cărei creanță are valoare mai mică.

(d)

Soldul net este datorat și plătibil în ziua următoare în care TARGET2 este operațional pentru a efectua plata. Pentru efectuarea acestui calcul, toate sumele care nu sunt exprimate în euro trebuie să fie convertite în euro în ziua corespunzătoare la cursul de schimb calculat în conformitate cu articolul 175.

3.   Fiecare BCN definește „valoare de piață în caz de neexecutare a obligațiilor” astfel cum e prevăzut la articolul 2.

Articolul 178

Respectarea măsurilor de control al riscurilor

În cazul în care BCN aplică reglementări sau contracte care conțin o dispoziție care permite înlocuirea colateralului, acestea ar trebui să asigure respectarea măsurilor de control al riscurilor prescrise.

Articolul 179

Marje în numerar

În cazul în care BCN aplică reglementări sau contracte care conțin dispoziții privind plata sau restituirea marjelor în numerar, aceste dispoziții prevăd că orice altă obligație de a restitui sau furniza marje ar trebui în primul rând să fie îndeplinită prin folosirea de numerar până la realizarea aceleiași sume, împreună cu dobânzile aplicabile.

Articolul 180

Dispoziții suplimentare privind contractele de report

Fără a aduce atingere dispozițiilor prezentei orientări, BCN poate include dispoziții suplimentare în reglementări sau contracte referitoare la contractele de report.

CAPITOLUL 4

Caracteristici comune minime suplimentare exclusive creditelor colateralizate

Articolul 181

Furnizarea și executarea colateralului

1.   În ceea ce privește procedurile de furnizare de lichiditate sub formă de credite colateralizate, fiecare BCN, în reglementările sau contractele acesteia, ține seama de diferitele proceduri și formalități necesare pentru a permite constituirea și executarea ulterioară a colateralului aplicabile în jurisdicția sa, precum un gaj, o cesiune sau o sarcină.

2.   Fiecare BCN aplică proceduri privind creditele colateralizate care asigură faptul că activele furnizate drept colateral sunt executabile de BCN din punct de vedere legal fără să fie grevate de creanțe constituite anterior. Este imposibil pentru terți, inclusiv autoritatea de lichidare în caz de insolvență, să intervină și să revendice cu succes activele furnizate drept colateral, cu excepția unei fraude, sau orice alte drepturi aferente acestora.

3.   Fiecare BCN aplică credite colateralizate care asigură că, la apariția unei situații de neîndeplinire a obligațiilor astfel cum e prevăzut la articolul 165, are capacitatea din punct de vedere juridic să obțină prin executare valoarea economică a activelor furnizate drept colateral. De asemenea, aceste circumstanțe reflectă cazurile în care BCN poate considera contrapartea ca fiind într-o situație de neîndeplinire a obligațiilor în cadrul contractelor de report.

Articolul 182

Prelungirea overnight a operațiunilor pe parcursul zilei

Fiecare BCN aplică reglementări sau contracte care prevăd posibilitatea ca operațiunile realizate doar pe parcursul zilei să fie transformate în operațiuni overnight.

CAPITOLUL 5

Caracteristici comune minime suplimentare exclusive operațiunilor de swap valutar în scopuri de politică monetară

Articolul 183

Acord simultan de vânzare și cumpărare la vedere și la termen

Fiecare BCN aplică reglementări sau contracte care asigură că fiecare tranzacție este creată ca un acord simultan de vânzare și cumpărare la vedere și la termen de euro în schimbul unei monede străine.

Articolul 184

Momentul și mecanismul transferului plăților

Fiecare BCN aplică reglementări sau contracte care includ o dispoziție privind momentul și mecanismul transferului plăților. Data vânzării și cumpărării la termen este stabilită în momentul agreării fiecărei tranzacții.

Articolul 185

Definirea anumitor termeni specifici

Fiecare BCN aplică reglementări sau contracte care definesc moneda străină, cursul de schimb la vedere, cursul de schimb la termen, data transferului și data retransferului în conformitate cu următoarele:

(a)

„monedă străină” înseamnă orice altă monedă considerată legală, alta decât euro;

(b)

„curs de schimb la vedere” înseamnă, în legătură cu o tranzacție specifică, cursul de schimb (calculat în conformitate cu articolul 175 folosit pentru conversia sumei în euro în suma echivalentă în moneda străină relevantă pentru tranzacția respectivă, sumă pe care o parte este obligată să o transfere celeilalte părți, la data transferului, în schimbul plății sumei în euro, acest curs de schimb fiind indicat în confirmare;

(c)

„curs de schimb la termen” înseamnă cursul de schimb calculat în conformitate cu articolul 175 și folosit pentru conversia sumei în euro în suma echivalentă în monedă străină, sumă pe care o parte este obligată să o transfere celeilalte părți, la data retransferului, în schimbul plății sumei în euro, acest curs de schimb fiind indicat în confirmare și definit în reglementările sau contractele relevante aplicate de BCN relevantă;

(d)

„suma în monedă străină în caz de retransfer” înseamnă suma în monedă străină necesară pentru cumpărarea sumei în euro la data retransferului;

(e)

„data transferului” înseamnă, pentru orice tranzacție, data și, dacă este cazul, ora de la data respectivă la care trebuie să se realizeze transferul sumei în euro de la o parte către cealaltă parte și care este data și, dacă este cazul, ora de la data respectivă la care părțile au convenit să aibă loc decontarea transferului sumei în euro;

(f)

„data retransferului” înseamnă, pentru orice tranzacție, data și, dacă este cazul, ora de la data respectivă la care o parte trebuie să retransfere suma în euro celeilalte părți.

Articolul 186

Aranjamente de compensare cu exigibilitate imediată în ceea ce privește operațiunile de swap valutar

1.   Fiecare BCN aplică reglementări sau contracte care asigură că, la apariția unei situații de neîndeplinire a obligațiilor, BCN are dreptul să rezilieze și să lichideze toate tranzacțiile în curs de desfășurare.

2.   Fiecare BCN aplică reglementări sau contracte care conțin dispoziții referitoare la compensare destinate să producă efecte economice echivalente celor menționate în continuare.

(a)

La apariția unei situații de neîndeplinire a obligațiilor, fiecare tranzacție este considerată ca reziliată și valorile de înlocuire ale sumelor în euro și ale sumelor în monedă străină în caz de retransfer sunt stabilite de BCN, având în vedere că aceste valori de înlocuire reprezintă sumele necesare asigurării echivalentului economic corespunzător oricăror plăți care ar fi fost datorate în caz contrar pentru BCN.

(b)

Pe baza sumelor astfel stabilite, BCN efectuează un calcul privind sumele datorate de fiecare parte celeilalte părți la data retransferului. Sumele datorate de o parte trebuie să fie convertite în euro în conformitate cu articolul 175, dacă este necesar, și compensate cu sumele datorate de cealaltă parte. Numai soldul net este plătibil de partea a cărei creanță are valoare mai mică. Acest sold net este datorat și plătibil în ziua următoare în care TARGET2 este operațional pentru efectuarea de astfel de plăți.

Articolul 187

Dispoziții suplimentare privind operațiunile de swap valutar

Fără a aduce atingere cerințelor stabilite în prezenta orientare, fiecare BCN poate include dispoziții suplimentare privind desfășurarea operațiunile de swap valutar în reglementările sau contractele acesteia.

PARTEA A OPTA

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 188

Schimb de informații

În cazul în care este necesar pentru punerea în aplicare a politicii monetare, BCN pot face schimburi reciproce de informații individuale, precum date operaționale, cu privire la contrapărțile care participă la operațiunile de politică monetară din Eurosistem. Aceste informații fac obiectul cerinței privind păstrarea secretului profesional prevăzute la articolul 38 din Statutul SEBC.

Articolul 189

Legislația privind prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului

Contrapărțile la operațiunile de politică monetară din Eurosistem cunosc și respectă toate obligațiile care le revin în temeiul legislației privind prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului.

Articolul 190

Abrogare

1.   Orientarea BCE/2011/14 se abrogă de la 1 mai 2015.

2.   Trimiterile la orientarea abrogată se interpretează ca trimiteri la prezenta orientare și se citesc conform tabelului de corespondență inclus în anexa XIII.

Articolul 191

Producerea de efecte și punerea în aplicare

1.   Prezenta orientare produce efecte de la data notificării sale către BCN.

2.   Toate dispozițiile prezentei orientări se aplică de la 1 mai 2015 cu excepția celor prevăzute la articolul 142 care se aplică de la 1 noiembrie 2015.

3.   BCN transmit BCE textele și modalitățile prin care intenționează să respecte dispozițiile prezentei orientări care reprezintă modificări semnificative în comparație cu Orientarea BCE/2011/14 până cel târziu la16 februarie 2015.

Articolul 192

Destinatari

Prezenta orientare se adresează băncilor centrale din Eurosistem.

Adoptată la Frankfurt pe Main, 19 decembrie 2014.

Pentru Consiliul guvernatorilor BCE

Președintele BCE

Mario DRAGHI


(1)  Orientarea BCE/2011/14 din 20 septembrie 2011 privind instrumentele și procedurile de politică monetară ale Eurosistemului (JO L 331, 14.12.2011, p. 1).

(2)  Regulamentul (CE) nr. 2531/98 al Consiliului din 23 noiembrie 1998 privind aplicarea rezervelor obligatorii de către Banca Centrală Europeană (JO L 318, 27.11.1998, p. 1).

(3)  Regulamentul (CE) nr. 1745/2003 al Băncii Centrale Europene din 12 septembrie 2003 privind aplicarea rezervelor minime obligatorii (BCE/2003/9) (JO L 250, 2.10.2003, p. 10).

(4)  Orientarea BCE/2012/27 a Băncii Centrale Europene din 5 decembrie 2012 privind sistemul transeuropean automat de transfer rapid cu decontare pe bază brută în timp real (TARGET2) (JO L 30, 30.1.2013, p. 1).

(5)  Regulamentul (CE) nr. 2532/98 al Consiliului din 23 noiembrie 1998 cu privire la atribuțiile Băncii Centrale Europene în materie de sancțiuni (JO L 318, 27.11.1998, p. 4).

(6)  Regulamentul (CE) nr. 2157/1999 al Băncii Centrale Europene din 23 septembrie 1999 privind competența Băncii Centrale Europene de a impune sancțiuni (BCE/1999/4) (JO L 264, 12.10.1999, p. 21).

(7)  Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE (JO L 176, 27.6.2013, p. 338).

(8)  Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 176, 27.6.2013, p. 1).

(9)  Regulamentul (CE) nr. 1060/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind agențiile de rating de credit (JO L 302, 17.11.2009, p. 1).

(10)  Regulamentul (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind Sistemul european de conturi naționale și regionale din Uniunea Europeană (SEC 2010) (JO L 174, 26.6.2013, p. 1).

(11)  Directiva 2009/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 de coordonare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM) (JO L 302, 17.11.2009, p. 32).

(12)  Sub rezerva articolului 7 alineatul (4).

(13)  Ora Europei Centrale (CET) ia în considerare trecerea la ora de vară a Europei Centrale.

(14)  Pot avea loc programări speciale din cauza zilelor nelucrătoare.

(15)  Ca urmare a perioadei sărbătorilor, operațiunea din decembrie este devansată, în general, cu o săptămână, respectiv în ziua de miercuri precedentă din aceeași lună.

(16)  Data decontării se referă la zilele lucrătoare pentru Eurosistem. T se referă la ziua tranzacției.

(17)  Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Directivei 2002/92/CE și a Directivei 2011/61/UE (JO L 173, 12.6.2014, p. 349).

(18)  Informațiile privind nivelurile de calitate a creditului sunt publicate pe website-ul BCE.

(19)  Directiva 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind piețele instrumentelor financiare, de modificare a Directivelor 85/611/CEE și 93/6/CEE ale Consiliului și a Directivei 2000/12/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 93/22/CEE a Consiliului (JO L 145, 30.4.2004, p. 1).


ANEXA I

REZERVE MINIME OBLIGATORII

Conținutul prezentei anexe are exclusiv scop informativ. În cazul unui conflict între prezenta anexă și cadrul juridic pentru mecanismul rezervelor minime obligatorii din Eurosistem, astfel cum este descris la punctul 1, acesta din urmă are prioritate.

1.

În conformitate cu articolul 19 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene (Statutul SEBC), Banca Centrală Europeană (BCE) solicită instituțiilor de credit să dețină rezerve minime obligatorii în conturi deschise la băncile centrale naționale (BCN) în cadrul mecanismului rezervelor minime obligatorii din Eurosistem. Cadrul juridic aplicabil acestui mecanism este definit la articolul 19 din Statutul SEBC, în Regulamentul (CE) nr. 2531/98 al Consiliului și în Regulamentul (CE) nr. 1745/2003 (BCE/2003/9). Aplicarea Regulamentului (CE) nr. 1745/2003 (BCE/2003/9) asigură uniformitatea termenilor și condițiilor privind mecanismul rezervelor minime obligatorii din Eurosistem în toate statele membre a căror monedă este euro.

2.

Mecanismul rezervelor minime obligatorii din Eurosistem are ca scop principal stabilizarea ratelor dobânzilor pe piața monetară și crearea (sau accentuarea) unui deficit structural de lichiditate.

3.

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1745/2003 (BCE/2003/9), mecanismul rezervelor minime obligatorii din Eurosistem se aplică instituțiilor de credit cu sediul în statele membre a căror monedă este euro. În plus, sucursalele din zona euro ale instituțiilor de credit care nu au sediul social în zona euro sunt, de asemenea, supuse mecanismului rezervelor minime obligatorii din Eurosistem. Cu toate acestea, sucursalele cu sediul în afara zonei euro ale instituțiilor de credit care au sediul social în zona euro nu sunt supuse acestui mecanism.

4.

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1745/2003 (BCE/2003/9), instituțiile vor fi exonerate în mod automat de obligația de constituire a rezervelor minime obligatorii de la începutul perioadei de aplicare în cursul căreia le-a fost retrasă autorizația sau au renunțat la autorizație sau în cursul căreia o autoritate judiciară sau orice altă autoritate competentă dintr-un stat membru a luat o decizie prin care supune instituția procedurii de lichidare.

5.

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1745/2003 (BCE/2003/9), BCE poate exonera, în mod nediscriminatoriu, instituțiile enumerate la literele (a)-(c) din respectivul alineat de obligația de a constitui rezerve minime obligatorii. Printre aceste instituții se numără, printre altele, instituțiile supuse unor măsuri de reorganizare și instituțiile care sunt supuse înghețării fondurilor și/sau al altor măsuri impuse de Uniune în temeiul articolului 75 din tratat sau de un stat membru care restricționează utilizarea fondurilor acestora sau al unei decizii a Consiliului guvernatorilor BCE prin care le este suspendat sau suprimat accesul la operațiunile de piață monetară sau la facilitățile permanente din Eurosistem.

6.

În conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1745/2003 (BCE/2003/9), BCE poate stabili și actualiza o listă de instituții care fac obiectul mecanismului rezervelor minime obligatorii din Eurosistem.

7.

De asemenea, BCE publică o listă a instituțiilor exonerate de obligațiile care le revin în cadrul acestui mecanism din alte motive decât acelea de a fi supuse unor măsuri de reorganizare sau înghețării fondurilor și/sau altor măsuri impuse de Uniune în temeiul articolului 75 din tratat sau de un stat membru care restricționează utilizarea fondurilor acestora sau în privința cărora Consiliul guvernatorilor BCE a emis o decizie prin care le este suspendat sau suprimat accesul la operațiunile de piață monetară sau la facilitățile permanente oferite de Eurosistem.

8.

Baza de calcul a rezervelor minime obligatorii pentru fiecare instituție se determină în funcție de elementele din bilanțul acesteia. Datele de bilanț sunt raportate BCN în cadrul regimului general al BCE privind statisticile monetare și bancare. De regulă, aceste instituții calculează baza de calcul a rezervelor minime obligatorii pentru o anumită perioadă de aplicare pe baza datelor care se referă la luna anterioară cu două luni lunii în care începe perioada de aplicare în conformitate cu articolul 3 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1745/2003 (BCE/2003/9), cu excepția instituțiilor mici, astfel cum este prevăzut la articolul 3 alineatul (4) din același regulament.

9.

Ratele rezervelor minime obligatorii sunt determinate de BCE ținând seama de limita maximă prevăzută de Regulamentul (CE) nr. 2531/98.

10.

Volumul de rezerve minime obligatorii care urmează a fi deținut de fiecare instituție pentru o anumită perioadă de aplicare se calculează prin aplicarea ratelor rezervelor minime obligatorii asupra fiecărui post relevant din baza de calcul a rezervelor minime obligatorii pentru această perioadă. Rezervele minime identificate de BCN participantă relevantă și de către instituție în conformitate cu procedurile menționate la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1745/2003 (BCE/2003/9) constituie baza pentru următoarele: (a) remunerarea rezervelor minime obligatorii constituite; și (b) evaluarea conformității unei instituții cu obligația de a deține valoarea necesară de rezerve minime obligatorii.

11.

În vederea îndeplinirii obiectivului de stabilizare a ratelor dobânzilor, mecanismul rezervelor minime obligatorii din Eurosistem permite instituțiilor să folosească mecanismul de determinare a valorii medii, ceea ce presupune că îndeplinirea obligației de constituire a rezervelor minime obligatorii se determină pe baza valorii medii a soldurilor la închiderea zilei calendaristice din conturile de rezerve ale contrapărților, pentru o anumită perioadă de aplicare. Îndeplinirea obligației de constituire a rezervelor minime se apreciază pe baza mediei zilnice a rezervelor minime obligatorii constituite de o instituție pe perioada de aplicare. Perioada de aplicare este definită la articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 1745/2003 (BCE/2003/9).

12.

În conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 1745/2003 (BCE/2003/9), rezervele minime obligatorii constituite ale instituțiilor se remunerează pe baza valorii medii, calculată pe parcursul perioadei de aplicare, a ratei BCE (ponderată în funcție de numărul de zile calendaristice) aplicabilă operațiunilor principale de refinanțare, calculată cu ajutorul formulei următoare (unde rezultatul este rotunjit până la cel mai apropiat cent):

Formula Formula

unde:

Rt

=

remunerația de plătit pentru rezervele minime obligatorii constituite pentru perioada de aplicare t;

Ht

=

media rezervelor minime obligatorii constituite zilnic pentru perioada de aplicare t;

nt

=

numărul de zile calendaristice din perioada de aplicare t;

rt

=

rata remunerării rezervelor minime obligatorii constituite pentru perioada de aplicare t. Se aplică rotunjirea standard cu două zecimale a ratei de remunerare;

i

=

a i-a zi calendaristică din perioada de aplicare t;

MR i

=

rata dobânzii marginale aplicabilă celei mai recente operațiuni principale de refinanțare decontate în sau înainte de ziua calendaristică i.

În cazul în care o instituție nu își îndeplinește alte obligații ce îi revin în temeiul regulamentelor și deciziilor BCE privind mecanismul rezervelor minime obligatorii din Eurosistem (de exemplu, în cazul în care datele relevante nu se transmit la timp sau nu sunt exacte), BCE are dreptul de a impune sancțiuni în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2532/98 și cu Regulamentul BCE/1999/4. Comitetul executiv al BCE poate specifica și publica criteriile în conformitate cu care aplică sancțiunile prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 2531/98.


ANEXA II

ANUNȚAREA LICITAȚIILOR

Anunțul public privind licitația cuprinde următoarele informații orientative:

(a)

numărul de referință al licitației;

(b)

data licitației;

(c)

tipul operațiunii (furnizare sau absorbție de lichiditate și tipul instrumentului de politică monetară care urmează să fie folosit);

(d)

scadența operațiunii;

(e)

durata operațiunii (exprimată în mod normal în număr de zile);

(f)

tipul licitației, de exemplu, licitație la rată fixă sau la rată variabilă;

(g)

pentru licitațiile la rată variabilă, metoda de alocare, de exemplu, licitație bazată pe metoda ratei uniforme (licitație de tip neerlandez) sau licitație bazată pe metoda ratei multiple (licitație de tip american);

(h)

volumul prevăzut pentru operațiune, de regulă numai în cazul LTRO;

(i)

pentru licitații la rată fixă, nivelul fix al ratei dobânzii, prețului, punctului swap sau marjei (indexul de referință în cazul licitațiilor indexate și tipul de cotație în cazul unei rate a dobânzii sau marje);

(j)

nivelul minim sau maxim acceptat al ratei dobânzii, prețului sau punctelor swap, dacă este cazul;

(k)

data începerii operațiunii și data scadenței acesteia, dacă este cazul, sau data valutei și data scadenței instrumentului, în cazul emiterii de certificate de creanță ale BCE;

(l)

monedele implicate și, pentru operațiunile de swap valutar, suma determinată de monedă străină;

(m)

pentru operațiunile de swap valutar, cursul de schimb de referință la vedere care urmează a fi utilizat pentru calcularea ofertelor;

(n)

limita maximă a ofertei, dacă este cazul;

(o)

suma minimă alocată fiecărei contrapărți, dacă este cazul;

(p)

procentul minim de alocare, respectiv procentul minim de oferte la rata dobânzii marginale onorate în cadrul unei licitații, dacă este cazul;

(q)

orarul de depunere a ofertelor;

(r)

în cazul emisiunii de certificate de creanță ale BCE, valoarea nominală a certificatelor și codul ISIN al emisiunii;

(s)

numărul maxim de oferte pe contraparte (pentru licitațiile la rată variabilă, în cazul în care BCE intenționează să limiteze numărul de oferte, acesta este stabilit în mod uzual la zece oferte pe contraparte);

(t)

tipul de cotație (rată sau marjă);

(u)

entitatea de referință în cazul licitațiilor indexate.


ANEXA III

ALOCAREA LICITAȚIILOR ȘI PROCEDURILE DE LICITAȚIE

Tabelul 1

Alocarea în cadrul licitațiilor la rată fixă

Procentul de alocare este:

Formula

Suma alocată celei de-a i-a contrapărți este:

alli = all % × (ai )

unde:

A

=

suma totală alocată

n

=

numărul total al contrapărților

ai

=

valoarea ofertei celei de-a i-a contrapărți

all %

=

procentul alocat

alli

=

suma totală alocată celei de-a i-a contrapărți

Tabelul 2

Alocarea licitațiilor la rată variabilă în euro

(exemplul se referă la ofertele cotate sub formă de rate ale dobânzilor)

Procentul de alocare la rata dobânzii marginale este:

Formula

Suma alocată celei de-a i-a contrapărți la rata dobânzii marginale este:

all (rm ) i = all % (rm ) × a(rm)i

Suma totală alocată celei de-a i-a contrapărți este:

Formula

unde:

A

=

suma totală alocată

r s

=

a s-a ofertă de rată a dobânzii prezentată de contraparte

N

=

numărul total al contrapărților

a(r s ) i

=

valoarea ofertei la a s-a rată a dobânzii (r s ) prezentată de a i-a contraparte

a(r s )

=

valoarea totală a ofertelor la a s-a rată a dobânzii (rs)

Formula

r m

=

rata dobânzii marginale:

 

r 1rs rm pentru o licitație de furnizare de lichiditate

 

rm rs r 1 pentru o licitație de absorbție de lichiditate

r m – 1

=

rata dobânzii înainte de rata dobânzii marginale (ultima rată a dobânzii la care ofertele se onorează în totalitate):

 

r m – 1 > r m pentru o licitație de furnizare de lichiditate

 

r m > r m – 1 pentru o licitație de absorbție de lichiditate

all %(r m )

=

procentul de alocare la rata dobânzii marginale

all(r s ) i

=

suma alocată celei de-a i-a contrapărți la a s-a rată a dobânzii

all i

=

suma totală alocată celei de-a i-a contrapărți

Tabelul 3

Alocarea în cadrul licitațiilor la rată variabilă având ca obiect operațiuni de swap valutar

Procentul de alocare la punctele swap marginale este:

Formula

Suma alocată celei de-a i-a contrapărți la punctele swap marginale este:

all m ) i = all % (Δ m ) × a(Δm)i

Suma totală alocată celei de-a i-a contrapărți este:

Formula

unde:

A =

suma totală alocată

Δs =

al s-lea nivel al punctelor swap transmis de contrapărți

N =

numărul total al contrapărților

a(Δs) i =

valoarea ofertei la al s-lea nivel al punctelor swap (Δs) transmis de a i-a contraparte

a(Δs) =

valoarea totală a ofertelor la al s-lea nivel al punctelor swap (Δs)

Formula

Δ m =

punctele swap marginale:

 

Δ m ≥ Δ s ≥ Δ1 pentru o operațiune de swap valutar de furnizare de lichiditate

 

Δ1 Δ s Δ m pentru o operațiune de swap valutar de absorbție de lichiditate

Δ m – 1

punctele swap înainte de punctele swap marginale (ultimele puncte swap la care ofertele se onorează în întregime):

 

Δ m > Δ m – 1 pentru o operațiune de swap valutar de furnizare de lichiditate

 

Δ m – 1 > Δ m pentru o operațiune de swap valutar de absorbție de lichiditate

all %(Δm)

procentul de alocare la punctele swap marginale

all(Δ s ) i

suma alocată celei de-a i-a contrapărți la al s-lea nivel al punctelor swap

all i

suma totală alocată celei de-a i-a contrapărți


ANEXA IV

ANUNȚAREA REZULTATELOR LICITAȚIILOR

Mesajul public privind rezultatul licitației cuprinde următoarele informații orientative:

(a)

numărul de referință al licitației;

(b)

data licitației;

(c)

tipul operațiunii;

(d)

scadența operațiunii;

(e)

durata operațiunii (exprimată în mod normal în număr de zile);

(f)

valoarea totală a ofertelor transmise de contrapărțile Eurosistemului;

(g)

numărul ofertanților;

(h)

pentru operațiunile de swap valutar, monedele implicate;

(i)

valoarea totală alocată;

(j)

pentru licitațiile la rată fixă, procentul de alocare;

(k)

pentru operațiunile de swap valutar, cursul de schimb la vedere;

(l)

pentru licitațiile la rată variabilă, nivelul marginal acceptat al ratei dobânzii, prețului, punctului swap sau marjei și procentajul alocării la nivelul marginal al ratei dobânzii, prețului sau punctului swap;

(m)

pentru licitațiile bazate pe metoda ratei multiple, rata minimă a ofertei și rata maximă a ofertei, respectiv limita inferioară și limita superioară a ratei dobânzii la care contrapărțile pot depune oferte în licitațiile la rată variabilă, precum și rata medie ponderată de alocare;

(n)

în cazul emisiunii de certificate de creanță ale BCE, data începerii operațiunii și data scadenței acesteia, dacă este cazul, sau data valutei și data scadenței instrumentului;

(o)

suma minimă alocată fiecărei contrapărți, dacă este cazul;

(p)

procentul minim de alocare, dacă este cazul;

(q)

în cazul emisiunii de certificate de creanță ale BCE, valoarea nominală a certificatelor și codul ISIN al emisiunii;

(r)

numărul maxim de oferte pe contraparte (pentru licitațiile la rată variabilă, în cazul în care BCE intenționează să limiteze numărul de oferte, acesta este stabilit în mod uzual la zece oferte pe contraparte).


ANEXA V

CRITERII DE SELECTARE A CONTRAPĂRȚILOR PENTRU A PARTICIPA LA OPERAȚIUNILE DE INTERVENȚIE PE PIAȚA VALUTARĂ

1.

Selectarea contrapărților pentru operațiunile de intervenție pe piața valutară din Eurosistem se bazează pe două seturi de criterii referitoare la principiile prudenței și eficienței.

2.

Criteriile referitoare la eficiență se aplică numai după aplicarea criteriilor referitoare la principiul prudenței.

3.

Criteriile referitoare la principiul prudenței cuprind următoarele:

(a)

solvabilitatea contrapărții, care se evaluează cu ajutorul unei combinații de metode diferite, de exemplu, folosind ratingurile de credit puse la dispoziție de agențiile comerciale și analizele interne privind coeficienții referitori la capital și alți indicatori economici;

(b)

o contraparte este supravegheată de o autoritate de supraveghere recunoscută;

(c)

o contraparte are o bună reputație și respectă standarde înalte de etică.

4.

Criteriile referitoare la principiul eficienței cuprind, printre altele, următoarele:

(a)

comportamentul competitiv al unei contrapărți în ceea ce privește prețurile și capacitatea acesteia de a desfășura operațiuni de schimb valutar de volum ridicat în mod eficient în toate condițiile de piață; și

(b)

calitatea și acoperirea informațiilor furnizate de contraparte.

5.

Pentru a putea interveni în mod eficient în diferite zone geografice, BCN pot selecta contrapărți pentru operațiunile acestora de intervenție pe piața valutară în orice centru financiar internațional.


ANEXA VI

UTILIZAREA TRANSFRONTALIERĂ A ACTIVELOR ELIGIBILE

I.   MODELUL BĂNCILOR CENTRALE DE CORESPONDENT (MBCC)

Tabelul 1

Modelul băncilor centrale de corespondent (MBCC)

Utilizarea activelor eligibile depozitate în țara B de o contraparte cu sediul în țara A în vederea obținerii unui credit de la BCN a țării A

Image

1.

Toate BCN dețin la celelalte conturi de valori mobiliare pentru utilizarea transfrontalieră a activelor eligibile. Procedura exactă a MBCC diferă dacă activele eligibile sunt alocate în cazul fiecărei tranzacții în parte sau dacă sunt deținute într-un portofoliu de active-garanție.

2.

Într-un sistem de tip earmarking, din momentul acceptării cererii de credit de către BCN de origine, contrapartea transmite către SSS din țara în care se află activele sale tranzacționabile, prin custodele său, dacă este necesar, instrucțiuni privind transferul acestora către banca centrală din țara în cauză (denumită în continuare „bancă centrală de corespondent”), în contul BCN de origine. De îndată ce BCN de origine a fost informată de banca centrală de corespondent cu privire la primirea colateralului, aceasta transferă fondurile către contraparte. BCN acordă fondurile numai după ce se asigură că activele tranzacționabile ale contrapărților au fost primite de banca centrală de corespondent. Pentru a putea respecta termenele de decontare, contrapărțile au posibilitatea să depoziteze în prealabil active la băncile centrale de corespondent, în contul BCN de origine a acestora, folosind procedurile MBCC.

3.

Într-un sistem de tip pooling, contrapartea poate furniza în orice moment active tranzacționabile băncii centrale de corespondent, în contul BCN de origine. De îndată ce BCN de origine a fost informată de banca centrală de corespondent cu privire la primirea activelor tranzacționabile, aceasta va adăuga aceste active tranzacționabile în contul de depozitare în comun a activelor care aparține contrapărții.

4.

Au fost elaborate proceduri specifice pentru utilizarea transfrontalieră a anumitor active netranzacționabile, respectiv creanțe private și instrumente de natura datoriei garantate cu creanțe ipotecare asupra persoanelor private (retail mortgage-backed debt instruments) (RMBD). Atunci când se folosesc creanțe private drept colateral în operațiuni transfrontaliere, creanțelor private li se aplică o variantă a MBCC, utilizând un transfer de proprietate, o cesiune sau un gaj în favoarea BCN de origine sau o sarcină în favoarea băncii centrale de corespondent care acționează ca agent al BCN de origine. Pentru a permite utilizarea transfrontalieră a RMBD, se aplică și o variantă ad-hoc bazată pe sarcina în favoarea băncii centrale de corespondent care acționează ca agent al BCN de origine.

5.

Contrapărțile, atât pentru active tranzacționabile, cât și pentru active netranzacționabile, au acces la MBCC, cel puțin în intervalul 9:00.-16:00 CET, în fiecare zi lucrătoare TARGET2. În cazul în care o contraparte intenționează să folosească MBCC, ea trebuie să anunțe BCN de la care dorește să obțină un credit, respectiv BCN de origine a acesteia, înainte de 16:00 CET. Contrapartea trebuie să asigure livrarea colateralului pentru garantarea operațiunilor de creditare în contul băncii centrale de corespondent, până la 16:45 CET cel târziu. Instrucțiunile sau livrările care nu respectă acest termen vor fi tratate doar ca o obligație de mijloace și pot fi luate în considerare pentru acordarea unui credit în următoarea zi lucrătoare TARGET2. Atunci când contrapărțile intenționează să folosească MBCC spre sfârșitul zilei, ar trebui, dacă este posibil, să depoziteze în prealabil activele. În circumstanțe excepționale sau atunci când este necesar din motive de politică monetară, BCE poate decide să prelungească momentul închiderii MBCC până la momentul închiderii TARGET2, în cooperare cu DCVM în ceea ce privește disponibilitatea acestora de a amâna termenele-limită pe care le-au stabilit pentru activele tranzacționabile.

II.   LEGĂTURI ELIGIBILE ÎNTRE SSS

Tabelul 2

Legături între sistemele de decontare a operațiunilor cu valori mobiliare

Utilizarea activelor eligibile emise în SSS din țara B deținute de o contraparte stabilită în țara A printr-o legătură între SSS din țările A și B în vederea obținerii unui credit de la BCN a țării A.

Image

1.

Legăturile eligibile dintre două SSS din SEE constau într-un set de proceduri și aranjamente pentru transferul transfrontalier de valori mobiliare printr-un proces de înregistrare în cont. Acestea iau forma unui cont global deschis de un SSS (denumit în continuare „SSS investitor”) într-un alt SSS (denumit în continuare „SSS emitent”).

2.

Legăturile eligibile permit unui participant la un SSS din SEE să dețină valori mobiliare emise într-un alt SSS din SEE fără a fi participant la acel SSS. Atunci când utilizează legăturile între SSS, contrapărțile dețin activele în propriul cont deschis la SSS de origine și nu au nevoie de un custode.

III.   MBCC ÎN COMBINAȚIE CU LEGĂTURILE ELIGIBILE

Tabelul 3

MBCC în combinație cu legăturile eligibile

Utilizarea activelor eligibile emise în SSS din țara B deținute de o contraparte stabilită în țara A printr-o legătură între SSS din țările A și B în vederea obținerii unui credit de la BCN a țării A

Image

Atunci când activele eligibile sub forma de valori mobiliare urmează a fi transferate prin MBCC cu legături, contrapărțile asigură livrarea valorilor mobiliare într-un cont la SSS investitor relevant până la 16:00 CET din ziua decontării pentru a asigura decontarea operațiunilor cu data valutei din aceeași zi. Orice solicitare de mobilizare primită de BCN de origine de la contrapărțile lor după 16:00 CET sau orice solicitare de livrare de active eligibile către un cont la SSS investitor relevant primită după 16:00 CET va fi tratată ca o obligație de mijloace, în conformitate cu termenele-limită ale SSS implicate.

IV.   MBCC CU SERVICII TRIPARTITE DE GESTIONARE A COLATERALULUI

Tabelul 4

Servicii tripartite transfrontaliere

Utilizarea activelor eligibile deținute la un agent tripartit din țara B de o contraparte stabilită în țara A în vederea obținerii unui credit de la BCN a țării A.

Image

Săgeata „Informații privind colateralul” dintre contrapartea A și BCN A poate să nu aibă relevanță cu privire la anumiți agenți tripartiți, în funcție de modelul contractual ales, iar în aceste cazuri contrapartea nu trimite BCN A o instrucțiune și nici nu primește de la BCN A o confirmare.


ANEXA VII

CALCULAREA SANCȚIUNILOR DE APLICAT ÎN CONFORMITATE CU PARTEA A CINCEA

I.   CALCULAREA SANCȚIUNILOR FINANCIARE PENTRU ÎNCĂLCAREA ANUMIT OBLIGAȚII ALE CONTRAPĂRȚILOR

1.

Atunci când BCN trebuie să impună o sancțiune financiară asupra oricăreia dintre contrapărțile sale în conformitate cu partea a cincea, BCN calculează sancțiunea financiară în conformitate cu o rată de penalizare predeterminată, după cum urmează.

(a)

Pentru nerespectarea unei obligații prevăzute la articolul 154 alineatul (1) literele (a), (b) sau (c), se calculează o sancțiune financiară utilizând rata dobânzii pentru facilitatea de creditare marginală aplicată în ziua în care a început neconformitatea, plus 2,5 puncte procentuale.

(b)

Pentru nerespectarea unei obligații prevăzute la articolul 154 alineatul (1) litera (d), se calculează o sancțiune financiară utilizând rata dobânzii pentru facilitatea de creditare marginală aplicată în ziua în care a început neconformitatea, plus 5 puncte procentuale. Pentru încălcări repetate ale obligației prevăzute la articolul 154 alineatul (1) litera (d) într-o perioadă de 12 luni (calculată de la data primei încălcări), rata de penalizare crește cu încă 2,5 puncte procentuale pentru fiecare încălcare.

2.

Pentru nerespectarea unei obligații menționate la articolul 154 alineatul (1) literele (a) sau (b), se calculează o sancțiune financiară prin aplicarea unei rate de penalizare, în conformitate cu alineatul (1) litera (a), asupra valorii colateralului sau numerarului pe care contrapartea nu a putut să o livreze sau să o deconteze, multiplicată cu coeficientul X/360, unde X este numărul de zile calendaristice, cu un maxim de șapte, în cursul cărora contrapartea nu a putut colateraliza sau deconta: (a) suma alocată prevăzută în certificarea rezultatelor individuale ale alocării licitației pe durata unei operațiuni; sau (b) suma rămasă a unei anumite operațiuni, în cazul unor rezilieri anticipate executate de BCN pe restul duratei operațiunii.

3.

Pentru nerespectarea unei obligații menționate la articolul 154 alineatul (1) litera (c), se calculează o sancțiune financiară prin aplicarea ratei de penalizare, în conformitate cu alineatul (1) litera (a), asupra valorii activelor neeligibile sau a activelor care nu mai pot fi mobilizate sau utilizate de contraparte, după aplicarea marjelor de ajustare, după cum urmează:

(a)

în cazul activelor neeligibile care sunt furnizate de contraparte unei BCN, valoarea activelor neeligibile după luarea în considerare a marjelor de ajustare; sau

(b)

în cazul activelor care inițial au fost eligibile, dar au devenit neeligibile sau nu mai pot fi mobilizate sau utilizate de contraparte, valoarea după luarea în considerare a marjelor de ajustare ale activelor care nu au fost eliminate până la sau înainte de începerea celei de-a opta zile calendaristice, în urma unui eveniment după care activele eligibile au devenit neeligibile sau nu mai pot fi mobilizate sau utilizate de contraparte.

4.

Sumele menționate la alineatul (3) literele (a) și (b) sunt multiplicate cu coeficientul X/360, unde X este numărul de zile calendaristice, cu un maxim de șapte, în care contrapartea nu și-a respectat obligațiile referitoare la utilizarea activelor prezentate drept colateral pentru operațiunile de creditare din Eurosistem. În cazul alineatului (3) litera (b), X începe să se calculeze după expirarea perioadei de grație de șapte zile calendaristice.

[[valoarea activelor neeligibile după marjele de ajustare în prima zi de încălcare] EUR * (rata aplicabilă a dobânzii pentru facilitatea de creditare marginală în ziua în care a început încălcarea + 2,5 %) * [X]/360 = […] EUR]

5.

Pentru încălcări ale limitelor referitoare la instrumente de natura datoriei negarantate cu colateral emise de o instituție de credit sau de entitățile strâns legate de acestea, astfel cum sunt stabilite la articolul 141, aplicarea unei perioade de grație se determină după cum urmează:

(a)

Se aplică o perioadă de grație de șapte zile calendaristice în cazul în care încălcarea a rezultat dintr-o schimbare a evaluării, fără prezentarea unor asemenea instrumente suplimentare de natura datoriei negarantate cu colateral, pe baza următoarelor:

(i)

valoarea instrumentelor de natura datoriei negarantate cu colateral deja prezentate a crescut; sau

(ii)

portofoliul total de colateral a fost redus.

În aceste cazuri, contrapartea trebuie să-și ajusteze valoarea portofoliului total de colateral sau valoarea acestor instrumente de natura datoriei negarantate cu colateral în perioada de grație, pentru a asigura respectarea limitei aplicabile.

(b)

Prezentarea unor instrumente suplimentare de natura datoriei negarantate cu active emise de o instituție de credit sau de entitățile strâns legate ale acestora care încalcă limita aplicabilă nu dă contrapărții dreptul la o perioadă de grație.

6.

În cazul în care contrapartea a furnizat informații care afectează negativ valoarea colateralului acestuia din perspectiva Eurosistemului, în ceea ce privește articolul 145 alineatul (4), de exemplu, informații incorecte privind soldul unei creanțe private utilizate care este sau a fost falsă sau expirată, valoarea colateralului care a fost afectat negativ este luată în considerare pentru calcularea sancțiunii financiare în temeiul punctului 3. Nu se aplică nicio sancțiune în cazul în care informațiile incorecte sunt corectate în cadrul perioadei de grație.

7.

Pentru nerespectarea obligațiilor menționate la articolul 154 alineatul (1) litera (d), se calculează o sancțiune financiară prin aplicarea ratei de penalizare, în conformitate cu alineatul (1) litera (b), asupra valorii accesului neautorizat al contrapărții la facilitatea de creditare marginală.

8.

O BCN va impune o sancțiune financiară minimă de 500 EUR atunci când calculul în conformitate cu prezenta anexă conduce la o sumă mai mică de 500 EUR. Nu se va impune o sancțiune financiară atunci când o încălcare este rectificată în cadrul unei perioade de grație aplicabile.

II.   CALCULAREA SANCȚIUNILOR NEFINANCIARE ÎN CAZUL ÎNCĂLCĂRII ANUMITOR OBLIGAȚII ALE CONTRAPĂRȚILOR

Suspendare pentru nerespectarea obligațiilor menționate la articolul 154 alineatul (1) literele (a) sau (b)

9.

Atunci când se aplică o perioadă de suspendare în conformitate cu articolul 156 alineatul (1), o BCN va impune suspendarea în conformitate cu următoarele:

(a)

în cazul în care valoarea colateralului sau a numerarului nelivrat este de până la 40 % din totalul colateralului sau numerarului care trebuie livrat, se aplică o suspendare de o lună;

(b)

în cazul în care valoarea colateralului sau a numerarului nelivrat este cuprinsă între 40 % și 80 % din totalul colateralului sau numerarului care trebuie livrat, se aplică o suspendare de două luni;

(c)

în cazul în care valoarea colateralului sau a numerarului nelivrat este cuprinsă între 80 % și 100 % din totalul colateralului sau numerarului care trebuie livrat, se aplică o suspendare de trei luni.

10.

În ceea ce privește punctele I și II de mai sus, în cazul în care o sancțiune se referă la o tranzacție între o contraparte și BCE într-o procedură bilaterală, dispozițiile de mai sus sunt interpretate ca referindu-se la impunerea de sancțiuni de către BCE.


ANEXA VIII

CERINȚE DE RAPORTARE A DATELOR LA NIVEL DE CREDIT PENTRU TITLURILE GARANTATE CU ACTIVE

Prezenta anexă se aplică furnizării de date cuprinzătoare și standardizate la nivel de credit privind portofoliul de active generatoare de numerar care garantează titlurile garantate cu active, astfel cum se prevede la articolul 78.

I.   PREZENTAREA DE DATE LA NIVEL DE CREDIT

1.

Datele la nivel de credit trebuie prezentate de părțile relevante unui registru de date la nivel de credit desemnat de către Eurosistem. Registrul de date la nivel de credit publică aceste date în mod electronic. Pentru a fi desemnate, registrele de date la nivel de credit trebuie să respecte cerințele aplicabile din Eurosistem, inclusiv accesul liber, acoperirea, nediscriminarea, structura adecvată de guvernanță și transparența.

2.

Datele la nivel de credit trebuie prezentate pentru fiecare tranzacție individuală împreună cu modelul relevant actualizat de raportare a datelor la nivel de credit, publicat pe website-ul BCE, în funcție de tipul de activ care garantează titlul garantat cu active, astfel cum se definește la articolul 73 alineatul (1).

3.

Datele la nivel de credit trebuie raportate cel puțin trimestrial, dar nu mai târziu de o lună de la data scadenței plății dobânzii pentru titlurile garantate cu active relevante. În ceea ce privește datele prezentate, termenul-limită al portofoliului nu poate fi mai vechi de două luni, respectiv, „data prezentării raportului” minus „termenul-limită al portofoliului” trebuie să fie sub două luni. „Termenul-limită al portofoliului” este definit ca data la care a fost colectat un instantaneu al performanței activelor-garanție pentru raportul respectiv.

4.

Pentru asigurarea respectării cerințelor de la punctele 2 și 3, registrul de date la nivel de credit efectuează verificări automate ale consecvenței și exactității raportărilor de date noi și actualizate la nivel de credit pentru fiecare tranzacție.

II.   NIVELUL NECESAR DE DETALII

1.

După data aplicării cerințelor de raportare a datelor la nivel de credit pentru categoria specifică de active generatoare de fluxuri de numerar care garantează titluri garantate cu active, astfel cum se specifică pe website-ul BCE, trebuie furnizate informații detaliate la nivel de credit pentru ca titlurile garantate cu active să devină sau să rămână eligibile.

2.

În termen de trei luni, titlurile garantate cu active trebuie să atingă un nivel minim obligatoriu de conformitate, evaluat pe baza disponibilității informațiilor, în special câmpurile de date din modelul de raportare a datelor la nivel de credit.

3.

Pentru a determina câmpurile care nu sunt disponibile, în modelele de date la nivel de credit este inclus un set de șase opțiuni de tip „date inexistente” [No data (ND)], care trebuie completate atunci când anumite date nu pot fi transmise în conformitate cu modelul de date la nivel de credit. Există, de asemenea, o a șaptea opțiune ND care se aplică doar modelului de date la nivel de credit pentru titlurile garantate cu creanțe ipotecare comerciale (commercial mortgage-backed securities) (CMBS).

Tabelul 1

Explicarea opțiunilor ND

opțiuni „date inexistente”

Explicație

ND1

Date necolectate întrucât nu sunt prevăzute de criteriile pentru acordarea creditului

ND2

Date colectate la depunerea cererii de acordare a creditului, dar neîncărcate în sistemul de raportare la aprobarea cererii

ND3

Date colectate la depunerea cererii de acordare a creditului, dar încărcate într-un sistem diferit de cel de raportare

ND4

Date colectate, dar disponibile doar de la AAAA-LL

ND5

Irelevant

ND6

Inaplicabil pentru jurisdicție

ND7

Doar pentru creditele CMBS cu o valoare mai mică de 500 000 EUR, respectiv valoarea soldului întregului credit comercial la inițiere

III.   PERIOADĂ DE TRANZIȚIE

1.

Următoarea perioadă de tranziție de nouă luni se aplică tuturor titlurilor garantate cu active, în funcție de data la care cerințele de raportare a datelor la nivel de credit se aplică pentru categoria relevantă de active care garantează titlurile garantate cu active:

(a)

în cursul primelor trei luni (primul trimestru) de la data de aplicare, trebuie raportate datele la nivel de credit, dar nu există limite specifice privind numărul de câmpuri obligatorii care să conțină ND1-ND7;

(b)

de la începutul celei de-a patra luni până la sfârșitul celei de-a șasea luni (al doilea trimestru), numărul de câmpuri obligatorii care conțin ND1 nu poate depăși 30 % din numărul total de câmpuri obligatorii, iar numărul de câmpuri obligatorii care conțin ND2, ND3 sau ND4 nu poate depăși 40 % din numărul total de câmpuri obligatorii;

(c)

de la începutul celei de-a șaptea luni până la sfârșitul celei de-a noua luni (al treilea trimestru), numărul de câmpuri obligatorii care conțin ND1 nu poate depăși 10 % din numărul total de câmpuri obligatorii, iar numărul de câmpuri obligatorii care conțin ND2, ND3 sau ND4 nu poate depăși 20 % din numărul total de câmpuri obligatorii;

(d)

la sfârșitul perioadei de tranziție de nouă luni, în datele la nivel de credit trebuie să nu mai existe câmpuri obligatorii cu valori ND1, ND2, ND3 sau ND4 pentru o tranzacție individuală.

2.

Aplicând aceste praguri, registrul de date la nivel de credit generează și atribuie o notă fiecărei tranzacții cu titluri garantate cu active, cu ocazia transmiterii și procesării datelor la nivel de credit.

3.

Această notă reflectă numărul de câmpuri obligatorii care conțin ND1 și numărul de câmpuri obligatorii care conțin ND2, ND3 sau ND4, comparat în fiecare caz cu numărul total de câmpuri obligatorii. În acest sens, opțiunile ND5, ND6 și ND7 pot fi folosite doar atunci când câmpurile de date relevante din modelul relevant de raportare a datelor la nivel de credit permit acest lucru. Combinarea celor două referințe de praguri produce următoarea gamă de note pentru datele la nivel de credit.

Tabelul 2

Note pentru datele la nivel de credit

Matricea valorilor de notare

Câmpuri ND1

0

≤ 10 %

≤ 30 %

> 30 %

ND2

sau

ND3

sau

ND4

0

A1

B1

C1

D1

≤ 20 %

A2

B2

C2

D2

≤ 40 %

A3

B3

C3

D3

> 40 %

A4

B4

C4

D4

4.

În funcție de perioada de tranziție stabilită mai sus, nota trebuie să se îmbunătățească gradual pentru fiecare trimestru, în conformitate cu următoarea prezentare:

Tabelul 3

Valoarea de notare

Calendar

Valoarea de notare (tratament pentru eligibilitate)

primul trimestru

(nu este aplicată nicio valoare de notare)

al doilea trimestru

C3 (ca un minimum)

al treilea trimestru

B2 (ca un minimum)

începând cu al patrulea trimestru

A1


ANEXA IX

PROCESUL DE MONITORIZARE A PERFORMANȚEI DIN CADRUL MECANISMULUI DE EVALUARE A CREDITULUI DIN EUROSISTEM

1.

Pentru fiecare sistem de evaluare a creditului, procesul de monitorizare a performanței din cadrul mecanismului de evaluare a creditului din Eurosistem (ECAF) constă într-o comparație anuală ex post referitoare la:

(a)

ratele observate de neîndeplinire a obligațiilor pentru toate entitățile eligibile și instrumentele de natura datoriei cărora le este atribuit un rating de către sistemul de evaluare a creditului, atunci când aceste entități și instrumente sunt grupate în portofolii statice pe baza anumitor caracteristici, de exemplu ratingul de credit, categoria de active, sectorul financiar, modelul de evaluare a calității creditului; și

(b)

probabilitatea maximă de neîndeplinire a obligațiilor asociată cu respectivul nivel de calitate a creditului din grila armonizată de evaluare din Eurosistem.

2.

Primul element al procesului este elaborarea anuală de către furnizorul sistemului de evaluare a creditului a listei entităților și instrumentelor de natura datoriei cu evaluări ale calității creditului care respectă cerințele privind calitatea creditului aplicabile în Eurosistem la începutul perioadei de monitorizare. Apoi această listă trebuie transmisă Eurosistemului de către furnizorul sistemului de evaluare a creditului, utilizând modelul pus la dispoziție de Eurosistem, care include câmpurile referitoare la identificare, clasificare și evaluarea calității creditului.

3.

Al doilea element al procesului are loc la sfârșitul perioadei de monitorizare de 12 luni. Furnizorul sistemului de evaluare a creditului actualizează datele de performanță pentru entitățile și instrumentele de natura datoriei de pe listă. Eurosistemul își rezervă dreptul de a solicita orice informații suplimentare necesare pentru efectuarea monitorizării performanței.

4.

Rata observată de neîndeplinire a obligațiilor de către portofoliile statice dintr-un sistem de evaluare a creditului înregistrată pentru o perioadă de un an este o informație de intrare în procesul de monitorizare a performanțelor din cadrul ECAF, care cuprinde o regulă anuală și o evaluare care acoperă mai multe perioade.

5.

În cazul în care se constată existența unui decalaj semnificativ între rata observată de neîndeplinire a obligațiilor de către portofoliile statice și probabilitatea maximă de neîndeplinire a obligațiilor a nivelului relevant de calitate a creditului într-o perioadă anuală și/sau multianuală, Eurosistemul se va consulta cu furnizorul sistemului de evaluare a creditului pentru a analiza motivele decalajului respectiv.


ANEXA X

NIVELURILE MARJELOR DE AJUSTARE A VALORII

Tabelul 1

Nivelurile marjelor de ajustare a valorii aplicate activelor tranzacționabile eligibile

 

Categorii de marje de ajustare

Calitatea creditului

Scadență reziduală (ani) (2)

Categoria I

Categoria II (1)

Categoria III (1)

Categoria IV (1)

Categoria V (1)

cupon fix

cupon zero

cupon fix

cupon zero

cupon fix

cupon zero

cupon fix

cupon zero

 

Nivelurile 1 și 2

[0, 1)

0,5

0,5

1,0

1,0

1,0

1,0

6,5

6,5

10,0

[1, 3)

1,0

2,0

1,5

2,5

2,0

3,0

8,5

9,0

[3, 5)

1,5

2,5

2,5

3,5

3,0

4,5

11,0

11,5

[5, 7)

2,0

3,0

3,5

4,5

4,5

6,0

12,5

13,5

[7, 10)

3,0

4,0

4,5

6,5

6,0

8,0

14,0

15,5

[10, ∞)

5,0

7,0

8,0

10,5

9,0

13,0

17,0

22,5

 

Categorii de marje de ajustare

Calitatea creditului

Scadență reziduală (ani) (2)

Categoria I

Categoria II (1)

Categoria III (1)

Categoria IV (1)

Categoria V (1)

cupon fix

cupon zero

cupon fix

cupon zero

cupon fix

cupon zero

cupon fix

cupon zero

 

Nivelul 3

[0, 1)

6,0

6,0

7,0

7,0

8,0

8,0

13,0

13,0

Nu sunt eligibile

[1, 3)

7,0

8,0

10,0

14,5

15,0

16,5

24,5

26,5

[3, 5)

9,0

10,0

15,5

20,5

22,5

25,0

32,5

36,5

[5, 7)

10,0

11,5

16,0

22,0

26,0

30,0

36,0

40,0

[7, 10)

11,5

13,0

18,5

27,5

27,0

32,5

37,0

42,5

[10, ∞)

13,0

16,0

22,5

33,0

27,5

35,0

37,5

44,0


Tabelul 2

Nivelurile marjelor de ajustare a valorii aplicate creanțelor private cu plăți ale dobânzii la rată fixă

 

Metodologia de evaluare

Calitatea creditului

Scadență reziduală (ani) (3)

Plată a dobânzii la rată fixă și evaluare pe baza unui preț teoretic alocat de BCN

Plată a dobânzii la rată fixă și evaluare bazată pe valoarea soldului alocată de BCN

Nivelurile 1 și 2

[0, 1)

10,0

12,0

[1, 3)

12,0

16,0

[3, 5)

14,0

21,0

[5, 7)

17,0

27,0

[7, 10)

22,0

35,0

[10, ∞)

30,0

45,0

 

Metodologia de evaluare

Calitatea creditului

Scadență reziduală (ani) (3)

Plată a dobânzii la rată fixă și evaluare pe baza unui preț teoretic alocat de BCN

Plată a dobânzii la rată fixă și evaluare bazată pe valoarea soldului alocată de BCN

Nivelul 3

[0, 1)

17,0

19,0

[1, 3)

29,0

34,0

[3, 5)

37,0

46,0

[5, 7)

39,0

52,0

[7, 10)

40,0

58,0

[10, ∞)

42,0

65,0


(1)  

Notă: Titlurile garantate cu active, obligațiunile garantate și instrumentele de natura datoriei negarantate cu colateral emise de instituții de credit pot face obiectul unei marje suplimentare de ajustare a valorii în conformitate cu dispozițiile stabilite în partea a patra.

(2)  „[0, 1)” se interpretează ca scadență reziduală sub un an; „[1, 3)” ca scadență reziduală egală sau mai mare de un an și sub trei ani; „[3, 5)” ca scadență reziduală egală sau mai mare de trei ani și sub cinci ani etc.

(3)  „[0, 1)” se interpretează ca scadență reziduală sub un an; „[1, 3)” ca scadență reziduală egală sau mai mare de un an și sub trei ani; „[3, 5)” ca scadență reziduală egală sau mai mare de trei ani și sub cinci ani etc.


ANEXA XI

FORME DE VALORI MOBILIARE

La 13 iunie 2006, BCE a anunțat criteriile referitoare la certificatele globale noi (new global notesNGN) pentru valorile mobiliare internaționale globale la purtător care urmau să fie eligibile drept colateral pentru operațiunile de creditare din Eurosistem de la 1 ianuarie 2007. La 22 octombrie 2008, BCE a anunțat că instrumentele de natura datoriei internaționale globale înregistrate emise după 30 septembrie 2010 urmau să fie eligibile drept colateral pentru operațiunile de creditare din Eurosistem numai atunci când este utilizată noua structură de păstrare (new safekeeping structureNSS) pentru instrumentele de natura datoriei internaționale.

Tabelul următor rezumă regulile de eligibilitate pentru diferitele forme de valori mobiliare în urma introducerii criteriilor NGN.

Tabelul 1

Reguli de eligibilitate pentru diferite forme de valori mobiliare

Globală/individuală

La purtător/înregistrată

NGN/certificat global clasic (classic global note -CGN)

În cazul NGN/NSS, este depozitarul comun [common safekeeper (CSK)] un DCIVM (1)?

Eligibilă?

Globală

La purtător

NGN

Da

Da

Nu

Nu

Globală

La purtător

CGN

N/A

Nu, dar aceste valori mobiliare emise înainte de 1 ianuarie 2007 își vor păstra drepturile până la scadență, plus orice emisiuni continue de la 1 ianuarie 2007, atunci când ISIN sunt fungibile.

Globală

Înregistrată

CGN

N/A

Obligațiunile emise în această structură după 30 septembrie 2010 nu mai sunt eligibile.

Globală

Înregistrată

NSS

Da

Da

Nu

Nu

Individuală

La purtător

N/A

N/A

Obligațiunile emise în această structură după 30 septembrie 2010 nu mai sunt eligibile. Certificatele individuale la purtător emise la sau înainte de 30 septembrie 2010 își vor păstra drepturile până la scadență


(1)  Sau, dacă devine aplicabil, într-un DCVM evaluat pozitiv.


ANEXA XII

EXEMPLE DE OPERAȚIUNI ȘI PROCEDURI DE POLITICĂ MONETARĂ DIN EUROSISTEM

Listă de exemple

Exemplul 1

Tranzacție reversibilă de furnizare de lichiditate prin licitație la rată fixă

Exemplul 2

Tranzacție reversibilă de furnizare de lichiditate prin licitație la rată variabilă

Exemplul 3

Emisiune de certificate de creanțe ale BCE prin licitație la rată variabilă

Exemplul 4

Operațiune de swap valutar de absorbție de lichiditate prin licitație la rată variabilă

Exemplul 5

Operațiune de swap valutar de furnizare de lichiditate prin licitație la rată variabilă

Exemplul 6

Măsuri de control al riscurilor

I.   EXEMPLUL 1: TRANZACȚIE REVERSIBILĂ DE FURNIZARE DE LICHIDITATE PRIN LICITAȚIE LA RATĂ FIXĂ

1.

BCE decide să furnizeze lichiditate pe piață printr-o tranzacție reversibilă organizată pe baza unei licitații la rată fixă.

2.

Trei contrapărți prezintă următoarele oferte:

Contraparte

Ofertă (milioane EUR)

Banca 1

30

Banca 2

40

Banca 3

70

Total

140

3.

BCE decide să aloce o sumă totală de 105 milioane EUR.

4.

Procentul de alocare este:

Formula

5.

Suma alocată contrapărților este:

Contraparte

Ofertă (milioane EUR)

Sumă alocată (milioane EUR)

Banca 1

3