Accept Refuse

EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32014L0047

Directiva 2014/47/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind controlul tehnic în trafic al vehiculelor comerciale care circulă în Uniune și de abrogare a Directivei 2000/30/CE Text cu relevanță pentru SEE

OJ L 127, 29.4.2014, p. 134–218 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

In force

ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2014/47/oj

29.4.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 127/134


DIRECTIVA 2014/47/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

din 3 aprilie 2014

privind controlul tehnic în trafic al vehiculelor comerciale care circulă în Uniune și de abrogare a Directivei 2000/30/CE

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 91,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

după consultarea Comitetului Regiunilor,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (2),

întrucât:

(1)

În Cartea albă din 28 martie 2011 intitulată „Foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor – Către un sistem de transport competitiv și eficient din punct de vedere al resurselor”, Comisia a stabilit obiectivul „viziunea zero” conform căruia Uniunea ar trebui să se apropie, până în 2050, de cifra zero în privința numărului de decese cauzate de accidente rutiere. Pentru a atinge acest obiectiv, se așteaptă ca tehnologia vehiculelor să contribuie în mod semnificativ la îmbunătățirea nivelului de siguranță al transportului rutier.

(2)

În comunicarea sa intitulată „Pentru un spațiu european de siguranță rutieră: orientări pentru politica de siguranță rutieră 2011-2020”, Comisia a propus o reducere adițională la jumătate a numărului total de decese cauzate de accidente rutiere în Uniunea Europeană până în anul 2020, începând din 2010. În vederea atingerii acestui obiectiv, Comisia a stabilit șapte obiective strategice și a identificat acțiuni pentru vehicule mai sigure, o strategie de reducere a numărului de răniri, precum și măsuri pentru îmbunătățirea siguranței participanților la trafic vulnerabili, în special a motocicliștilor.

(3)

Inspecția tehnică auto este parte componentă a unui regim mai larg destinat să garanteze că vehiculele sunt menținute în condiții acceptabile din punct de vedere al siguranței și al protecției mediului pe durata utilizării lor. Acest regim ar trebui să includă inspecții tehnice periodice ale vehiculelor și controale tehnice în trafic ale vehiculelor utilizate în activitățile de transport comercial rutier, precum și să prevadă o procedură de înmatriculare a vehiculelor care să permită suspendarea autorizării de a folosi în trafic un vehicul în cazul în care vehiculul reprezintă un risc imediat pentru siguranța rutieră. Inspecția tehnică periodică ar trebui să fie principalul instrument pentru a se garanta conformitatea vehiculelor cu normele tehnice aferente circulației pe drumurile publice. Controalele tehnice în trafic ale vehiculelor comerciale ar trebui doar să completeze inspecțiile tehnice periodice.

(4)

În Uniune au fost adoptate o serie de standarde și cerințe tehnice în materie de siguranță a vehiculelor și de caracteristici legate de mediu. Este necesar să se asigure, prin intermediul unui regim de controale tehnice în trafic inopinate, că vehiculele rămân conforme normelor tehnice aferente circulației pe drumurile publice.

(5)

Controalele tehnice în trafic reprezintă un element esențial pentru menținerea în permanență a unui nivel ridicat de conformitate tehnică a vehiculelor comerciale pe toată durata lor de utilizare. Aceste controale contribuie nu numai la siguranța rutieră și la o reducere a emisiilor vehiculelor, ci și la evitarea concurenței neloiale în domeniul transportului rutier datorată acceptării unor niveluri de control diferite de la un stat membru la altul.

(6)

Regulamentul (CE) nr. 1071/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (3) a înființat Registrul european al întreprinderilor de transport rutier (ERRU). ERRU permite interconectarea registrelor electronice naționale ale întreprinderilor de transport din întreaga Uniune, în conformitate cu normele Uniunii privind protecția datelor cu caracter personal. Utilizarea respectivului sistem, exploatat de autoritatea competentă din fiecare stat membru, facilitează cooperarea dintre statele membre.

(7)

Prezenta directivă ar trebui să se aplice anumitor vehicule comerciale cu o viteză maximă prin construcție mai mare de 25 km/h din categoriile definite în Directiva 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (4). Acest lucru nu ar trebui să împiedice însă statele membre să efectueze controale tehnice în trafic asupra vehiculelor care nu intră sub incidența prezentei directive sau să verifice alte aspecte ale transportului rutier, în special cele referitoare la timpul de conducere și de repaus sau la transportul mărfurilor periculoase.

(8)

Tractoarele cu roți cu viteza maximă prin construcție mai mare de 40 km/h tind să înlocuiască camioanele în activitățile de transport local și în activități comerciale de transport rutier de marfă. Potențialul lor de risc este comparabil cu cel al camioanelor și, în consecință, modul de tratare al vehiculelor din această categorie, folosite în special pe drumurile publice, ar trebui să fie același cu al camioanelor în ceea ce privește controalele tehnice în trafic.

(9)

Rapoartele privind punerea în aplicare a Directivei 2000/30/CE a Parlamentului European și a Consiliului (5) indică în mod clar importanța controalelor tehnice în trafic. În perioada 2009-2010, mai mult de 350 000 de vehicule supuse controalelor tehnice în trafic pe întreg teritoriul Uniunii au fost raportate ca fiind într-o stare care necesita imobilizarea acestora. Aceste rapoarte indică, de asemenea, existența unor diferențe foarte mari între rezultatele controalelor efectuate în diferite state membre. În perioada 2009-2010, rata de depistare a anumitor deficiențe a variat între 2,1 % din toate vehiculele controlate într-un stat membru și 48,3 % într-un al stat membru. În fine, aceste rapoarte arată diferențele semnificative de la un stat membru la altul în ceea ce privește numărul controalelor tehnice în trafic efectuate. Pentru a ajunge la o abordare mai echilibrată, statele membre ar trebui să se angajeze să efectueze un număr adecvat de controale, proporțional cu numărul vehiculelor comerciale înmatriculate pe teritoriul lor și/sau care circulă pe teritoriul lor.

(10)

Furgonetele, cum ar fi vehiculele din categoria N1, și remorcile acestora nu fac obiectul acelorași cerințe ale Uniunii în materie de siguranță rutieră ca vehiculele utilitare grele, precum normele privind timpul de conducere, formarea pentru conducătorii auto profesioniști sau instalarea unor dispozitive limitatoare de viteză. Statele membre ar trebui să țină seama de vehiculele din categoria N1 în strategiile lor globale în materie de siguranță rutieră și controale în trafic, chiar dacă aceste vehicule nu sunt acoperite de domeniul de aplicare al prezentei directive.

(11)

Pentru a evita povara și costurile administrative inutile și de a ameliora eficiența controalelor, autoritățile naționale competente ar putea selecta în mod prioritar vehiculele exploatate de întreprinderi care nu respectă standardele de siguranță rutieră și de mediu, în timp ce vehiculele exploatate de operatori responsabili, care acordă atenția cuvenită aspectelor de siguranță, și întreținute în mod corespunzător ar trebui recompensate prin controale mai puțin frecvente. Selectarea vehiculelor pentru controalele în trafic bazată pe profilul de risc al operatorilor acestora s-ar putea dovedi a fi un instrument util în vederea verificării mai atente și mai frecvente a întreprinderilor cu un grad ridicat de risc.

(12)

Controalele tehnice în trafic ar trebui să fie susținute de folosirea unui sistem de clasificare în funcție de gradul de risc. Regulamentul (CE) nr. 1071/2009 impune statelor membre să extindă sistemul de clasificare în funcție de gradul de risc instituit în temeiul Directivei 2006/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului (6) în ceea ce privește punerea în aplicare a normelor privind timpul de conducere și perioadele de odihnă pentru a acoperi alte domenii specifice legate de transportul rutier, inclusiv conformitatea tehnică a vehiculelor comerciale. Prin urmare, informațiile privind numărul și gravitatea deficiențelor constatate la vehicule ar trebui introduse în sistemul de clasificare în funcție de gradul de risc instituit în temeiul articolului 9 din Directiva 2006/22/CE. Ar trebui ca statele membre să poată decidă în ceea ce privește mecanismele tehnice și administrative adecvate pentru folosirea sistemelor de clasificare în funcție de gradul de risc. Eficacitatea și armonizarea sistemelor de clasificare în funcție de gradul de risc în întreaga Uniune ar trebui analizate în continuare.

(13)

Deținătorul certificatului de înmatriculare și, după caz, operatorul vehiculului ar trebui să fie responsabili de menținerea vehiculului într-o stare conformă cu normele tehnice aferente circulației pe drumurile publice.

(14)

La realizarea controalelor tehnice în trafic, inspectorii ar trebui să acționeze independent, iar aprecierea lor nu ar trebui să fie afectată de conflicte de interese, inclusiv cele de tip economic sau personal, în special în relația cu conducătorul auto, operatorul sau deținătorul certificatului de înmatriculare, care ar putea influența imparțialitatea și obiectivitatea deciziilor acestora. În consecință, recompensarea inspectorilor nu ar trebui să fie direct legată de rezultatele controalelor tehnice în trafic. Acest fapt nu ar trebui să împiedice statele membre să autorizeze organisme private să realizeze atât controale tehnice detaliate în trafic, cât și reparații ale vehiculelor, chiar și în cazul aceluiași vehicul.

(15)

Controalele tehnice în trafic ar trebui să constea în controlul inițial și, dacă este necesar, în controale mai amănunțite. În ambele cazuri, acestea ar trebui să vizeze părți și sisteme relevante ale vehiculelor. Pentru a se ajunge la controale detaliate mai armonizate la nivelul Uniunii, ar trebui introduse metode recomandate de control și exemple de deficiențe și ar fi necesară clasificarea lor în funcție de gravitate pentru fiecare element supus controlului.

(16)

Arimarea încărcăturii este esențială pentru siguranța rutieră. Prin urmare, încărcătura ar trebui să fie arimată astfel încât să suporte accelerările care au loc în timpul utilizării vehiculului la drum. Din motive practice, forțele dependente de masă care rezultă din astfel de accelerări ar trebui să fie utilizate drept valori limită pe baza standardelor europene. Personalul implicat în controalele legate de arimarea încărcăturii ar trebui să beneficieze de o formare adecvată.

(17)

Toate părțile implicate în procesul logistic, inclusiv ambalatori, încărcători, societăți de transport, operatori și conducători auto, au un rol în asigurarea ambalării corespunzătoare a încărcăturii și a încărcării acesteia pe un vehicul adecvat.

(18)

În mai multe state membre, rapoartele privind controalele tehnice în trafic sunt elaborate prin mijloace electronice. În astfel de cazuri, conducătorul auto ar trebui să primească o copie a raportului de inspecție. Toate datele și informațiile colectate pe durata controalelor tehnice în trafic trebuie transferate într-o bază de date comună a statului membru în cauză pentru ca datele să poată fi ușor prelucrate, iar transferul de informații relevante să se poată face fără vreo sarcină administrativă suplimentară.

(19)

Pentru a reduce sarcina administrativă a autorităților care execută controalele, rapoartele privind controalele tehnice în trafic inițiale, inclusiv cele referitoare la vehiculele înmatriculate în țări terțe, ar trebui să includă numai informații esențiale care să ateste că o astfel de verificare a fost realizată în cazul unui anumit vehicul, precum și rezultatul acelei verificări. Un raport detaliat ar trebui să fie necesar numai în cazul în care se realizează un control mai amănunțit în urma controlului inițial.

(20)

Comisia ar trebui să examineze posibilitatea de a combina formularul de raportare inclus în anexa IV cu alte rapoarte.

(21)

Prin utilizarea unităților mobile de control se reduc întârzierile și costurile pentru operatori, întrucât se pot efectua inspecții mai amănunțite direct pe marginea drumurilor publice. Pentru realizarea unor controale mai detaliate, mai pot fi folosite cele mai apropiate centre de inspecție practicabile și dispozitivele de control tehnic în trafic desemnate.

(22)

Personalul care efectuează controale tehnice în trafic ar trebui să beneficieze de formarea sau calificarea corespunzătoare, inclusiv pentru a executa controale vizuale în mod eficient. Inspectorii care efectuează controale tehnice în trafic mai aprofundate ar trebui să dețină cel puțin aceleași competențe și să îndeplinească cel puțin aceleași cerințe ca și cei care efectuează inspecțiile tehnice în conformitate cu Directiva 2014/45/UE a Parlamentului European și a Consiliului (7). Statele membre ar trebui să solicite inspectorilor care efectuează controale în facilități de control tehnic în trafic desemnate sau care utilizează unități de control mobile să îndeplinească aceste cerințe sau cerințe echivalente aprobate de autoritatea competentă.

(23)

Pentru reducerea costurilor ce decurg din utilizarea echipamentelor tehnice pentru un control tehnic în trafic mai detaliat, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a solicita plata în cazul în care se constată deficiențe. Suma acestei plăți ar trebui să fie rezonabilă și proporțională.

(24)

Cooperarea și schimbul de bune practici între statele membre sunt esențiale pentru a realiza un sistem mai armonizat de controale tehnice în trafic în întreaga Uniune. Prin urmare, statele membre ar trebui să colaboreze mai strâns și în timpul activităților operaționale, dacă este posibil. O astfel de cooperare ar trebui să includă organizarea periodică a unor controale tehnice în trafic concertate.

(25)

În scopul de a asigura un schimb de informații eficient între statele membre, ar trebui să existe, în fiecare stat membru, un punct de contact pentru asigurarea legăturii cu alte autorități competente din domeniu. Acest punct de contact ar trebui, de asemenea, să elaboreze statisticile necesare. Pe lângă aceasta, statele membre ar trebui să aplice o strategie națională coerentă de punere în executare pe teritoriul lor și să poată desemna un organism care să coordoneze punerea în aplicare a acesteia. Autoritățile competente din fiecare stat membru ar trebui să desemneze proceduri prin care se stabilesc termenele limită și conținutul informațiilor care trebuie transmise.

(26)

La desemnarea unui punct de contact, ar trebui respectate dispozițiile constituționale și nivelul de competențe corespunzător.

(27)

Pentru a permite monitorizarea regimului controalelor tehnice în trafic pus în practică în Uniune, statele membre ar trebui să comunice Comisiei, înainte de 31 martie 2021 și, ulterior, la fiecare doi ani, anterior datei de 31 martie, rezultatele controalelor tehnice în trafic efectuate. Comisia ar trebui să raporteze datele colectate Parlamentului European și Consiliului.

(28)

Pentru a reduce la minimum pierderile de timp pentru întreprinderi și șoferi și pentru a mări eficiența globală a controalelor în trafic, ar trebui încurajată efectuarea controalelor tehnice în trafic, alături de controalele efectuate pentru a verifica respectarea legislației sociale din domeniul transportului rutier, în special a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (8), a Directivei 2006/22/CE și a Regulamentului (CEE) nr. 3821/85 al Consiliului (9).

(29)

Statele membre ar trebui să stabilească norme privind sancțiunile aplicabile în cazul încălcării dispozițiilor prezentei directive și să asigure aplicarea acestor norme. Sancțiunile respective ar trebui să fie efective, proporționale, cu efect de descurajare și nediscriminatorii. Statele membre ar trebui să prevadă, în special, măsuri adecvate pentru abordarea refuzului unui conducător auto sau al unui operator de a coopera cu inspectorul și pentru utilizarea neautorizată a unui vehicul cu deficiențe periculoase.

(30)

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentei directive, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (10).

(31)

Comisia nu ar trebui să adopte acte de punere în aplicare privind procedurile de notificare a vehiculelor care prezintă deficiențe majore sau periculoase punctelor de contact ale statelor membre de înmatriculare, precum și actele de punere în aplicare de stabilire a formatului datelor pentru a transmite Comisiei informațiile colectate de statele membre cu privire la vehiculele inspectate, în cazul în care comitetul înființat în temeiul prezentei directive nu emite niciun aviz referitor la proiectul de act de punere în aplicare prezentat de Comisie.

(32)

În vederea actualizării, dacă este cazul, a articolului 2 alineatul (1) și a punctului 6 din anexa IV, fără a afecta domeniul de aplicare al prezentei directive, a actualizării punctului 2 din anexa II, în ceea ce privește metodele, și a adaptării punctului 2 din anexa II, în ceea ce privește lista elementelor de verificat, metodele de inspecție, motivele respingerii și evaluarea deficiențelor, competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui să fie delegată Comisiei. Este deosebit de important ca, în timpul lucrărilor pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure o transmitere simultană, în timp util și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu.

(33)

Deoarece obiectivul prezentei directive, și anume acela de a îmbunătăți siguranța rutieră prin stabilirea de cerințe minime comune și norme armonizate privind controalele tehnice în trafic ale vehiculelor care circulă în Uniune, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea acțiunii, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este definit la articolul respectiv, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului menționat.

(34)

Prezenta directivă respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, astfel cum se menționează la articolul 6 din Tratatul privind Uniunea Europeană.

(35)

Prezenta directivă dezvoltă regimul existent referitor la controalele tehnice în trafic, actualizează cerințele tehnice ale Directivei 2000/30/CE și include regulile cuprinse în Recomandarea 2010/379/UE a Comisiei (11). Prin urmare, Directiva 2000/30/CE ar trebui să fie abrogată,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

CAPITOLUL I

OBIECT, DEFINIȚII ȘI DOMENIU DE APLICARE

Articolul 1

Obiect

În scopul ameliorării siguranței rutiere și a protecției mediului, prezenta directivă stabilește cerințe minime pentru un regim al controalelor tehnice în trafic aplicate vehiculelor comerciale care circulă pe teritoriul statelor membre.

Articolul 2

Domeniu de aplicare

(1)   Prezenta directivă se aplică vehiculelor comerciale cu o viteză maximă prin construcție mai mare de 25 km/h aparținând următoarelor categorii, astfel cum sunt definite în Directiva 2003/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului (12) și în Directiva 2007/46/CE:

(a)

autovehicule concepute și construite în principal pentru transportul persoanelor și al bagajelor lor, care au, în afara locului pe scaunul conducătorului auto, mai mult de opt locuri pe scaune – categoriile M2 și M3;

(b)

autovehicule concepute și construite în principal pentru transportul de mărfuri cu o masă maximă mai mare de 3,5 tone – categoriile N2 și N3;

(c)

remorci concepute și construite pentru transportul de mărfuri sau persoane, precum și pentru cazarea persoanelor, și cu o masă maximă mai mare de 3,5 tone – categoriile O3 și O4;

(d)

tractoare cu roți din categoria T5, utilizate în principal pe drumurile publice, în activități comerciale de transport rutier de marfă, cu viteza maximă prin construcție mai mare de 40 km/h.

(2)   Prezenta directivă nu aduce atingere dreptului statelor membre de a efectua controale tehnice în trafic asupra vehiculelor care nu intră sub incidența prezentei directive, cum ar fi vehiculele comerciale ușoare din categoria N1 a căror masă maximă nu depășește 3,5 tone, și de a verifica alte aspecte ale transportului rutier și ale siguranței rutiere sau de a efectua controale în alte locuri decât pe drumurile publice. Nicio dispoziție din prezenta directivă nu împiedică statele membre să limiteze utilizarea unui anumit tip de vehicule la anumite părți din rețeaua sa rutieră pe motive de siguranță rutieră.

Articolul 3

Definiții

Următoarele definiții se aplică numai în sensul prezentei directive:

1.

„vehicul” înseamnă orice autovehicul care nu circulă pe șine sau remorca sa;

2.

„autovehicul” înseamnă orice vehicul motorizat cu roți care se deplasează prin propriile mijloace, cu o viteză maximă prin construcție mai mare de 25 km/h;

3.

„remorcă” înseamnă orice vehicul cu roți și fără autopropulsie, conceput și construit pentru a fi tractat de un autovehicul;

4.

„semiremorcă” înseamnă orice remorcă concepută pentru a fi atașată unui autovehicul astfel încât o parte a sa să se sprijine pe autovehicul și o parte substanțială din masa ei și masa încărcăturii sale să fie suportate de autovehicul;

5.

„încărcătură” înseamnă toate bunurile care ar fi în mod normal plasate în sau pe partea de vehicul destinată să transporte o sarcină și care nu sunt fixate permanent pe acesta, inclusiv obiectele din dispozitive de transport, cum ar fi lăzile, cutiile mobile sau containerele, plasate pe vehicule;

6.

„vehicul comercial” înseamnă un autovehicul împreună cu remorca sau semiremorca sa, utilizat în principal pentru transportul de mărfuri sau de pasageri în scopuri comerciale, precum transportul pentru terți și în contul terților sau transport pe cont propriu sau în alte scopuri profesionale;

7.

„vehicul înmatriculat într-un stat membru” înseamnă un vehicul înmatriculat sau pus în circulație într-un stat membru;

8.

„deținător al unui certificat de înmatriculare” înseamnă persoana fizică sau juridică pe al cărei nume este înmatriculat vehiculul;

9.

„întreprindere” înseamnă o întreprindere astfel cum este definită la articolul 2 punctul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1071/2009;

10.

„control tehnic în trafic” înseamnă un control tehnic inopinat al vehiculelor comerciale efectuat de autoritățile competente ale unui stat membru sau sub supravegherea directă a acestora;

11.

„drum public” înseamnă un drum de utilitate publică generală, precum drumurile locale, regionale sau naționale, șoselele, drumurile expres sau autostrăzile;

12.

„inspecție tehnică” înseamnă o inspecție în conformitate cu articolul 3 punctul 9 din Directiva 2014/45/UE;

13.

„certificat de inspecție tehnică” înseamnă un raport al inspecției tehnice eliberat de autoritatea competentă sau de un centru de inspecție, care conține rezultatul inspecției tehnice;

14.

„autoritate competentă” înseamnă o autoritate sau un organism public abilitat de un stat membru de a fi responsabil cu administrarea sistemului de control tehnic în trafic, inclusiv, dacă este cazul, cu efectuarea unor astfel de controale;

15.

„inspector” înseamnă o persoană autorizată de un stat membru sau de autoritatea competentă a acestuia să efectueze controale tehnice în trafic inițiale și/sau mai detaliate;

16.

„deficiențe” se referă la defecțiuni tehnice și alte situații de neconformitate constatate în timpul unui control tehnic în trafic;

17.

„control tehnic în trafic concertat” înseamnă un control tehnic în trafic întreprins în comun de autoritățile competente din două sau mai multe state membre;

18.

„operator” înseamnă o persoană fizică sau juridică care exploatează vehiculul în calitate de proprietar sau este autorizat să exploateze vehiculul de către proprietarul acestuia;

19.

„unitate mobilă de control” înseamnă un sistem transportabil de echipamente de inspecție necesare pentru efectuarea de controale tehnice în trafic mai detaliate, operat de inspectori competenți pentru a realiza controale tehnice în trafic mai detaliate;

20.

„facilitate de control tehnic în trafic desemnată” înseamnă o zonă fixă pentru efectuarea controalelor tehnice în trafic inițiale și/sau mai detaliate care poate fi echipată și cu echipamente de inspecție instalate permanent.

CAPITOLUL II

SISTEMUL DE CONTROL TEHNIC ÎN TRAFIC ȘI OBLIGAȚIILE GENERALE

Articolul 4

Sistemul de control tehnic în trafic

Sistemul de control tehnic în trafic include controalele tehnice în trafic inițiale menționate la articolul 10 alineatul (1) și controalele tehnice în trafic mai detaliate menționate la articolul 10 alineatul (2).

Articolul 5

Procentul de vehicule care trebuie controlate

(1)   Pentru vehiculele menționate la articolul 2 alineatul (1) literele (a), (b) și (c), numărul total de controale tehnice în trafic inițiale în Uniune în fiecare an calendaristic corespunde unei proporții de cel puțin 5 % din numărul total al acestor vehicule care sunt înmatriculate în statele membre.

(2)   Fiecare stat membru depune eforturi pentru a efectua un număr adecvat de controale tehnice în trafic inițiale, proporțional cu numărul total de astfel de vehicule care sunt înmatriculate pe teritoriul său.

(3)   Informațiile referitoare la vehiculele verificate sunt comunicate Comisiei în conformitate cu articolul 20 alineatul (1).

Articolul 6

Sistemul de clasificare în funcție de gradul de risc

Pentru vehiculele menționate la articolul 2 alineatul (1) literele (a), (b) și (c), statele membre asigură introducerea în sistemul de clasificare în funcție de gradul de risc instituit în temeiul articolului 9 din Directiva 2006/22/CE a informațiilor privind numărul și gravitatea deficiențelor, stabilite în anexa II și, după caz, în anexa III, constatate la vehicule exploatate de întreprinderi individuale. Pentru a atribui fiecărei întreprinderi un profil de risc, statele membre pot folosi criteriile stabilite în anexa I. Aceste informații se utilizează pentru verificarea mai riguroasă și mai frecventă a întreprinderilor cu un grad de risc ridicat. Sistemul de clasificare în funcție de gradul de risc este administrat de autoritățile competente din statele membre.

În vederea punerii în aplicare a primului paragraf, statul membru de înmatriculare folosește informația primită de la alte state membre în temeiul articolului 18 alineatul (1).

Statele membre pot permite inspecții tehnice suplimentare voluntare. Informațiile privind conformitatea cu cerințele tehnice aferente circulației pe drumurile publice obținute din inspecțiile voluntare pot fi avute în vedere pentru a îmbunătăți profilul de risc al unei întreprinderi.

Articolul 7

Responsabilități

(1)   Statele membre solicită ca certificatul de inspecție tehnică aferent celei mai recente inspecții tehnice periodice sau o copie a acestuia sau, în cazul unui certificat de inspecție tehnică electronic, o copie certificată a certificatului sau un original al acestuia și raportul întocmit cu ocazia celui mai recent control tehnic în trafic să fie păstrate la bordul vehiculului, dacă sunt disponibile. Statele membre pot permite autorităților lor să accepte dovezi electronice ale unor astfel de inspecții, atunci când informații în acest sens sunt accesibile.

(2)   Statele membre solicită întreprinderilor și conducătorilor unui vehicul supus unui control tehnic în trafic să coopereze cu inspectorii și să ofere acces la vehicul, la piesele acestuia și la întreaga documentația relevantă în scopul efectuării controlului.

(3)   Statele membre se asigură că responsabilitățile întreprinderilor de a-și menține vehiculele într-o stare de siguranță și de conformitate cu normele tehnice aferente circulației pe drumurile publice sunt definite, fără a aduce atingere responsabilităților conducătorilor acestor vehicule.

Articolul 8

Inspectorii

(1)   Inspectorii se abțin de la orice fel de discriminare pe considerente care țin de naționalitatea conducătorului auto sau de țara de înmatriculare ori de punerea în circulație a vehiculului atunci când selectează vehiculul pentru un control tehnic în trafic și când efectuează controlul.

(2)   Atunci când efectuează un control tehnic în trafic, inspectorul este liber de orice conflict de interese care ar putea influența imparțialitatea și obiectivitatea deciziilor sale.

(3)   Recompensa pentru inspectori nu este direct legată de rezultatele controalelor tehnice în trafic inițiale sau mai detaliate.

(4)   Controalele tehnice în trafic mai detaliate sunt efectuate de inspectori care îndeplinesc cerințele minime de competență și de formare stabilite la articolul 13 și în anexa IV din Directiva 2014/45/UE. Statele membre pot să prevadă ca inspectorii care efectuează controale în facilități de control tehnic în trafic desemnate sau care utilizează unități de control mobile să îndeplinească aceste cerințe sau cerințe echivalente aprobate de autoritatea competentă.

CAPITOLUL III

PROCEDURILE DE CONTROL

Articolul 9

Selectarea vehiculelor pentru controlul tehnic inițial în trafic

Atunci când identifică vehicule care urmează a fi supuse unui control tehnic în trafic inițial, inspectorii pot alege cu prioritate vehicule exploatate de întreprinderi cu un profil de risc ridicat, astfel cum se menționează în Directiva 2006/22/CE. Vehiculele pot fi selectate pentru control și aleatoriu sau atunci când există suspiciunea că acestea prezintă un risc pentru siguranța rutieră sau pentru mediu.

Articolul 10

Conținutul și metodele controalelor tehnice în trafic

(1)   Statele membre se asigură că vehiculele selectate în conformitate cu articolul 9 sunt supuse unui control tehnic în trafic inițial.

La fiecare control tehnic în trafic inițial al unui vehicul, inspectorul:

(a)

verifică cel mai recent certificat de inspecție tehnică și cel mai recent raport de control tehnic în trafic, dacă sunt disponibile, păstrate la bord, sau dovezile electronice ale acestora în conformitate cu articolul 7 alineatul (1);

(b)

efectuează o evaluare vizuală a stării tehnice a vehiculului;

(c)

poate efectua o evaluare vizuală a arimării încărcăturii vehiculului în conformitate cu articolul 13;

(d)

poate efectua verificări tehnice prin orice metodă pe care o consideră adecvată. Aceste verificări tehnice se pot efectua pentru a justifica o decizie de a supune vehiculul unui control tehnic în trafic mai detaliat sau de a solicita ca deficiențele să fie remediate fără întârziere în conformitate cu articolul 14 alineatul (1).

Inspectorul verifică dacă toate deficiențele indicate în raportul de control tehnic în trafic anterior au fost remediate.

(2)   Pe baza rezultatului inspecției inițiale, inspectorul decide dacă vehiculul sau remorca acestuia ar trebui supuse unui control tehnic în trafic mai detaliat.

(3)   Un control tehnic în trafic mai detaliat acoperă elementele enumerate în anexa II care sunt considerate necesare și relevante, având în vedere în special siguranța frânelor, a anvelopelor, a jantelor, a șasiului și a elementelor poluante și metodele recomandate aplicabile verificării acelor elemente.

(4)   În cazul în care un certificat de inspecție tehnică sau un raport de control tehnic în trafic demonstrează că în cursul ultimelor trei luni a fost controlat unul dintre elementele enumerate în anexa II, inspectorul nu controlează elementul respectiv, cu excepția cazurilor în care un astfel de control este justificat de existența unei deficiențe evidente.

Articolul 11

Instalațiile de control

(1)   Un control tehnic în trafic mai detaliat se efectuează cu ajutorul unei unități mobile de control sau al unei facilități de control tehnic în trafic desemnate sau într-un centru de inspecție astfel cum se menționează în Directiva 2014/45/UE.

(2)   Dacă un control mai detaliat urmează să fie efectuat într-un centru de inspecție sau într-o facilitate de control tehnic în trafic desemnată, acesta trebuie efectuat cât mai curând posibil, în unul dintre cele mai apropiate centre sau în una dintre cele mai apropiate centre sau facilități practicabile.

(3)   Unitățile mobile de control și facilitățile de control tehnic în trafic desemnate includ echipamente adecvate pentru efectuarea unui control tehnic în trafic mai detaliat, printre care echipamentele necesare pentru evaluarea stării frânelor, a eficienței frânării, a direcției, a suspensiei și a elementelor poluante ale vehiculului, după caz. Atunci când unitățile mobile de control sau facilitățile de control tehnic în trafic desemnate nu includ echipamente necesare pentru verificarea unui element indicat la controlul inițial, vehiculul este trimis la un centru sau o facilitate de control la care se poate efectua o verificare detaliată a elementului respectiv.

Articolul 12

Clasificarea deficiențelor

(1)   Pentru fiecare element care urmează să fie inspectat, în anexa II figurează o listă a posibilelor deficiențe și a gradului de lor gravitate care trebuie folosită în timpul controalelor tehnice în trafic.

(2)   Deficiențele identificate pe parcursul controalelor tehnice în trafic ale vehiculelor se clasifică în una dintre următoarele categorii:

(a)

deficiențe minore care nu au un efect semnificativ asupra siguranței vehiculului sau nu au impact asupra mediului și alte neconformități minore;

(b)

deficiențe majore susceptibile să compromită siguranța vehiculului, să aibă impact asupra mediului, să-i pună în pericol pe ceilalți participanți la trafic sau alte neconformități mai importante;

(c)

deficiențe periculoase care constituie un risc direct și imediat la adresa siguranței rutiere sau au un impact asupra mediului.

(3)   Un vehicul care prezintă deficiențe care se încadrează în mai mult de o categorie de deficiențe dintre cele menționate la alineatul (2) este clasificat în categoria care corespunde deficienței mai grave. Un vehicul care prezintă mai multe deficiențe la aceleași aspecte verificate, astfel cum sunt definite în domeniul de aplicare al controalelor menționate la punctul 1 din anexa II, poate fi clasificat în categoria următoare de gravitate a deficiențelor dacă se consideră că efectul combinat al acestor deficiențe generează un risc mai mare la adresa siguranței rutiere.

Articolul 13

Controlul arimării încărcăturii

(1)   În cursul unui control tehnic în trafic, un vehicul poate fi supus unui control al arimării încărcăturii sale în conformitate cu anexa III, pentru a se asigura că încărcătura este arimată astfel încât să nu afecteze condusul în condiții de siguranță sau să nu reprezinte o amenințare pentru viață, sănătate, bunuri sau mediu. Pot fi efectuate controale pentru a se verifica dacă în cursul tuturor manevrelor executate în cursul exploatării vehiculului, inclusiv în cazul situațiilor de urgență sau al manevrelor de pornire în pantă:

poziția încărcăturilor unele față de altele ori față de pereții vehiculului sau de alte suprafețe ale acestuia se poate modifica doar într-o măsură minimă; și

încărcăturile nu pot să părăsească spațiul destinat mărfurilor sau să se deplaseze în afara suprafeței de încărcare.

(2)   Fără a aduce atingere cerințelor aplicabile transportului anumitor categorii de bunuri, precum cele vizate de Acordul european referitor la transportul rutier internațional al mărfurilor periculoase (ADR) (13), arimarea încărcăturii și controlul arimării încărcăturii se pot efectua în conformitate cu principiile și, după caz, cu standardele stipulate în secțiunea I din anexa III. Se poate utiliza cea mai recentă versiune a standardelor stipulate în secțiunea I punctul 5 din anexa III.

(3)   Procedurile referitoare la măsurile subsecvente, menționate la articolul 14, se pot aplica, de asemenea, în cazul unor deficiențe majore sau periculoase legate de arimarea încărcăturii.

(4)   Statele membre dispun ca personalul implicat în controalele legate de arimarea încărcăturii să beneficieze de o formare adecvată în acest sens.

Articolul 14

Măsuri subsecvente în cazul identificării unor deficiențe majore sau periculoase

(1)   Fără a aduce atingere articolului 14 alineatul (3), statele membre dispun ca orice deficiență majoră sau periculoasă identificată în cursul unui control inițial sau al unuia mai detaliat să fie rectificată înainte ca vehiculul să fie folosit pe drumurile publice.

(2)   Inspectorul poate decide ca vehiculul să fie supus unei inspecții tehnice complete într-un termen specificat dacă acesta este înmatriculat în statul membru în care s-a desfășurat controlul tehnic în trafic. Dacă vehiculul este înmatriculat într-un alt stat membru, autoritatea competentă poate solicita autorității competente din acest alt stat membru în cauză, prin intermediul punctelor de contact menționate la articolul 17, să efectueze o nouă inspecție tehnică a acestui vehicul conform procedurii stabilite la articolul 18 alineatul (2). Atunci când se constată deficiențe majore sau periculoase la un vehicul înmatriculat în afara Uniunii, statele membre pot decide să informeze autoritatea competentă a țării în care a fost înmatriculat vehiculul.

(3)   În cazul oricăror deficiențe care necesită remedierea promptă sau imediată, ca urmare a oricărui risc direct și imediat la adresa siguranței rutiere, statul membru sau autoritatea competentă în cauză dispun restricționarea sau interzicerea utilizării vehiculului respectiv până la remedierea acestor deficiențe. Utilizarea unui astfel de vehicul poate fi permisă în scopul deplasării lui până la unul dintre cele mai apropiate ateliere unde pot fi reparate aceste deficiențe, cu condiția ca deficiențele periculoase în cauză să fi fost remediate în așa fel încât să îi permită să ajungă la atelierul respectiv și să nu existe niciun risc imediat pentru siguranța ocupanților săi sau a altor participanți la traficul rutier. În cazul deficiențelor care nu necesită remedierea imediată, statul membru sau autoritatea competentă în cauză poate stabili condițiile și intervalul de timp rezonabil în care poate fi folosit vehiculul înainte de remedierea deficienței.

Atunci când nu poate fi reparat astfel încât să poată ajunge până la atelier, vehiculul poate fi dus într-un loc disponibil în care poate fi reparat.

Articolul 15

Taxele de control

Atunci când, în urma unui control mai detaliat, au fost identificate deficiențe, statele membre pot solicita plata unei taxe rezonabile și proporționale care ar trebui să fie corelată cu costul efectuării respectivului control.

Articolul 16

Raportul controlului și bazele de date privind controalele tehnice în trafic

(1)   Pentru fiecare control tehnic în trafic inițial efectuat se comunică autorității competente următoarele informații:

(a)

țara în care a fost înmatriculat vehiculul;

(b)

categoria vehiculului;

(c)

rezultatul controlului tehnic în trafic inițial.

(2)   La încheierea unui control mai detaliat, inspectorul întocmește un raport în conformitate cu anexa IV. Statele membre asigură primirea de către conducătorul auto al vehiculului a unei copii a raportului controlului.

(3)   Inspectorul comunică autorității competente rezultatele controalelor tehnice în trafic mai detaliate într-un interval de timp rezonabil de la inspecția respectivă. Autoritatea competentă păstrează aceste informații în conformitate cu legislația aplicabilă privind protecția datelor timp de cel puțin 36 de luni de la data primirii lor.

CAPITOLUL IV

COOPERARE ȘI SCHIMB DE INFORMAȚII

Articolul 17

Desemnarea unui punct de contact

(1)   Statele membre desemnează un punct de contact care:

asigură coordonarea cu punctele de contact desemnate de alte state membre în ceea ce privește acțiunile întreprinse în temeiul articolului 18;

transmite Comisiei datele menționate la articolul 20;

asigură, după caz, orice alt schimb de informații și oferă asistență punctelor de contact ale altor state membre.

(2)   Statele membre transmit Comisiei numele și datele de contact ale punctului lor național de contact până la 20 mai 2015 și o informează de îndată cu privire la orice modificare apărută. Comisia întocmește lista tuturor punctelor de contact și o transmite statelor membre.

Articolul 18

Cooperarea dintre statele membre

(1)   Atunci când se identifică deficiențe majore sau periculoase sau deficiențe care duc la o restricționare sau la o interdicție de a utiliza vehiculul, la un vehicul care nu este înmatriculat în statul membru unde are loc controlul, punctul de contact notifică rezultatele controlului respectiv punctului de contact din statul membru de înmatriculare a vehiculului. Această notificare conține elementele raportului de control tehnic în trafic, conform anexei IV, și este comunicată, de preferat, prin intermediul registrului electronic național menționat la articolul 16 din Regulamentul (CE) nr. 1071/2009. Comisia adoptă, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 23 alineatul (2), norme detaliate privind procedurile de notificare a vehiculelor care prezintă deficiențe majore sau periculoase punctului de contact al statului membru de înmatriculare.

(2)   Atunci când se găsesc deficiențe majore sau periculoase la un vehicul, punctul de contact al statului membru în care a fost controlat vehiculul poate solicita autorității competente din statul membru în care este înmatriculat vehiculul, prin intermediul punctului de contact din acest stat membru, să ia măsurile subsecvente corespunzătoare, cum ar fi supunerea vehiculului unei noi inspecții tehnice astfel cum se prevede la articolul 14.

Articolul 19

Controale tehnice în trafic concertate

Anual, statele membre întreprind, în mod regulat, activități de control tehnic în trafic concertate. Statele membre pot combina aceste activități cu cele stabilite la articolul 5 din Directiva 2006/22/CE.

Articolul 20

Comunicarea de informații către Comisie

(1)   Înainte de 31 martie 2021 și, ulterior, din doi în doi ani înainte de 31 martie, statele membre comunică prin mijloace electronice Comisiei datele colectate referitoare la ultimii doi ani calendaristici și referitoare la vehiculele controlate pe teritoriul lor. Respectivele date indică:

(a)

numărul de vehicule controlate;

(b)

categoria de vehicule controlate;

(c)

țara de înmatriculare a fiecărui vehicul controlat;

(d)

în cazul controalelor mai detaliate, părțile verificate și elementele cu deficiențe, în conformitate cu punctul 10 din anexa IV.

Primul raport vizează o perioadă de doi ani începând de la 1 ianuarie 2019.

(2)   Comisia adoptă norme detaliate, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 23 alineatul (2), referitoare la formatul în care datele menționate la alineatul (1) trebuie să fie comunicate prin mijloace electronice. Până la stabilirea acestor norme, se folosește formularul standard de raportare prevăzut în anexa V.

Comisia raportează datele colectate Parlamentului European și Consiliului.

CAPITOLUL V

ACTE DELEGATE ȘI ACTE DE PUNERE ÎN APLICARE

Articolul 21

Actele delegate

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 22, în ceea ce privește:

actualizarea, dacă este cazul, a articolului 2 alineatul (1) și a punctului 6 din anexa IV pentru a ține seama de schimbările categoriilor de vehicule rezultate din modificări ale legislației menționate la articolul respectiv, fără a afecta domeniul de aplicare al prezentei directive;

actualizarea punctului 2 din anexa II în ceea ce privește metodele, în cazul în care metode de inspecție mai eficiente și mai eficace devin disponibile, fără a extinde lista elementelor care trebuie verificate;

adaptarea punctului 2 din anexa II, în urma unei evaluări pozitive ale costurilor și beneficiilor implicate, în ceea ce privește lista elementelor de verificat, metodele de inspecție, motivele respingerii și evaluarea deficiențelor în cazul unei modificări a cerințelor obligatorii relevante pentru omologarea de tip din cadrul legislației Uniunii privind siguranța sau mediul.

Articolul 22

Exercitarea delegării de competențe

(1)   Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)   Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 21 se conferă Comisiei pe o perioadă de cinci ani de la 19 mai 2014. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu intervale de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3)   Delegarea de competențe menționată la articolul 21 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)   De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(5)   Un act delegat adoptat în temeiul articolului 21 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la data notificării acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 23

Procedura comitetului

(1)   Comisia este asistată de un Comitetul de inspecție tehnică, menționat în Directiva 2014/45/UE. Respectivul comitet este un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)   În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011. În cazul în care comitetul nu emite un aviz, Comisia nu adoptă proiectul de act de punere în aplicare și se aplică articolul 5 alineatul (4) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

CAPITOLUL VI

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 24

Raportarea

(1)   Până la 20 mai 2016, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind punerea în aplicare și efectele prezentei directive. Raportul analizează, în special, efectele în privința ameliorării siguranței rutiere, precum și a costurilor și a beneficiilor eventualei includeri a categoriilor N1 și O2 în domeniul de aplicare al prezentei directive.

(2)   Nu mai târziu de 20 mai 2022, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind punerea în aplicare și efectele prezentei directive, în special în ceea ce privește eficacitatea și armonizarea sistemelor de clasificare în funcție de gradul de risc, îndeosebi în definirea profilurilor de risc reciproc comparabile ale diferitelor întreprinderi în cauză. Raportul este însoțit de o evaluare de impact detaliată, care analizează costurile și beneficiile pe întreg teritoriul Uniunii. Evaluarea impactului este pusă la dispoziția Parlamentului European și a Consiliului cu cel puțin șase luni înainte de prezentarea oricărei propuneri legislative, după caz, de includere a noi categorii de vehicule în domeniul de aplicare al prezentei directive.

Articolul 25

Sancțiuni

Statele membre stabilesc regimul sancțiunilor aplicabile în cazul încălcării dispozițiilor prezentei directive și adoptă toate măsurile necesare pentru a asigura că acestea sunt aplicate. Sancțiunile prevăzute trebuie să fie efective, proporționale, cu efect de descurajare și nediscriminatorii.

Articolul 26

Transpunere

(1)   Statele membre adoptă și publică, până la 20 mai 2017, actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceste acte.

Statele membre aplică măsurile respective de la 20 mai 2018.

În ceea ce privește sistemul de clasificare în funcție de gradul de risc menționat la articolul 6 din prezenta directivă, ele aplică măsurile respective de la 20 mai 2019.

Atunci când statele membre adoptă aceste măsuri, ele conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc metodele de efectuare a acestei trimiteri.

(2)   Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor măsuri de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 27

Abrogare

Directiva 2000/30/CE se abrogă cu începere de la 20 mai 2018.

Articolul 28

Intrare în vigoare

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 29

Destinatari

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 3 aprilie 2014.

Pentru Parlamentul European

Președintele

M. SCHULZ

Pentru Consiliu

Președintele

D. KOURKOULAS


(1)  JO C 44, 15.2.2013, p. 128.

(2)  Poziția Parlamentului European din 11 martie 2014 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 24 martie 2014.

(3)  Regulamentul (CE) nr. 1071/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme comune privind condițiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea ocupației de operator de transport rutier și de abrogare a Directivei 96/26/CE a Consiliului (JO L 300, 14.11.2009, p. 51).

(4)  Directiva 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 septembrie 2007 de stabilire a unui cadru pentru omologarea autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective (JO L 263, 9.10.2007, p. 1).

(5)  Directiva 2000/30/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iunie 2000 privind controlul tehnic rutier al vehiculelor utilitare care circulă în Comunitate (JO L 203, 10.8.2000, p. 1).

(6)  Directiva 2006/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2006 privind condițiile minime pentru punerea în aplicare a Regulamentelor (CEE) nr. 3820/85 și (CEE) nr. 3821/85 ale Consiliului privind legislația socială referitoare la activitățile de transport rutier și de abrogare a Directivei 88/599/CEE a Consiliului (JO L 102, 11.4.2006, p. 35).

(7)  Directiva 2014/45/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind inspecția tehnică periodică a autovehiculelor și a remorcilor acestora și de abrogare a Directivei 2009/40/CE (a se vedea pagina 51din prezentul Jurnal Oficial).

(8)  Regulamentul (CE) nr. 561/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2006 privind armonizarea anumitor dispoziții ale legislației sociale în domeniul transporturilor rutiere, de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 3821/85 și (CE) nr. 2135/98 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 3820/85 al Consiliului (JO L 102, 11.4.2006, p. 1).

(9)  Regulamentului (CEE) nr. 3821/85 al Consiliului din 20 decembrie 1985 privind aparatura de înregistrare în transportul rutier (JO L 370, 31.12.1985, p. 8).

(10)  Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(11)  Recomandarea 2010/379/UE a Comisiei din 5 iulie 2010 privind analiza de risc a defecțiunilor identificate în timpul controalelor tehnice rutiere (la vehiculele utilitare) în conformitate cu Directiva 2000/30/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 173, 8.7.2010, p. 97).

(12)  Directiva 2003/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 mai 2003 privind omologarea de tip a tractoarelor agricole sau forestiere, a remorcilor acestora și a echipamentului remorcat interschimbabil, împreună cu sistemele, componentele și unitățile lor tehnice separate și de abrogare a Directivei 74/150/CEE (JO L 171, 9.7.2003, p. 1).

(13)  Transpus prin Directiva 2008/68/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 septembrie 2008 privind transportul interior de mărfuri periculoase (JO L 260, 30.9.2008, p. 13), astfel cum a fost modificată, printre altele, prin Directiva 2012/45/UE a Comisiei (JO L 332, 4.12.2012, p. 18).


ANEXA I

ELEMENTE DE CLASIFICARE ÎN FUNCȚIE DE GRADUL DE RISC

Sistemul de clasificare în funcție de gradul de risc constituie baza unei selecții specifice a vehiculelor exploatate de întreprinderi cu un bilanț slab în privința respectării cerințelor de întreținere a vehiculelor și de conformitate cu normele tehnice aferente circulației pe drumurile publice. Acesta ia în considerare rezultatele inspecțiilor tehnice periodice și pe cele ale controalelor tehnice în trafic deopotrivă.

Sistemul de clasificare în funcție de gradul de risc ține seama de următorii parametri la stabilirea unui grad de risc pentru întreprinderea în cauză:

numărul de deficiențe;

gravitatea deficiențelor;

numărul de controale tehnice în trafic sau de inspecții tehnice periodice și voluntare;

factorul timp.

1.

Deficiențele sunt ponderate în funcție de gravitatea lor prin aplicarea următorilor factori de gravitate:

=

deficiență periculoasă

=

40;

=

deficiență majoră

=

10;

=

deficiență minoră

=

1.

2.

Evoluția situației (unui vehicul al) unei întreprinderi se reflectă prin atribuirea unui factor de ponderare mai slab rezultatelor unei inspecții „mai vechi” (deficiențelor) decât cel atribuit celor mai „recente”, utilizând următorii factori:

anul 1 = ultimele 12 luni = factorul 3;

anul 2 = lunile 13-24 = factorul 2;

anul 3 = lunile 25-36 = factorul 1.

Acest lucru se aplică doar la stabilirea clasificării globale în funcție de gradul de risc.

3.

Clasificarea în funcție de gradul de risc se realizează cu ajutorul următoarelor formule:

(a)

formula pentru clasificarea globală în funcție de gradul de risc:

Formula

unde

RR

=

punctajul global al clasificării în funcție de gradul de risc;

DYi

=

totalul pentru defecțiunile din anul 1, 2, 3;

DY1

=

Formula în anul 1;

#…

=

numărul de …;

DD

=

deficiențe periculoase;

MaD

=

deficiențe majore;

MiD

=

deficiențe minore;

C

=

verificări (controale tehnice în trafic sau inspecții tehnice periodice și voluntare) în anul 1, 2, 3;

(b)

formula pentru clasificarea anuală în funcție de gradul de risc:

Formula

unde

AR

=

punctajul anual de risc;

#…

=

numărul de …;

DD

=

deficiențe periculoase;

MaD

=

deficiențe majore;

MiD

=

deficiențe minore;

C

=

verificări (controale tehnice în trafic sau inspecții tehnice periodice și voluntare).

Riscul anual trebuie utilizat pentru a evalua evoluția unei întreprinderi de-a lungul anilor.

Clasificarea întreprinderilor (vehiculelor) pe baza clasificării globale în funcție de gradul de risc se realizează astfel încât să se obțină următoarea distribuție în rândul întreprinderilor (vehiculelor) care fac obiectul clasificării:

< 30 % risc scăzut;

30 %-80 % risc mediu;

> 80 % risc ridicat.


ANEXA II

DOMENIUL DE APLICARE AL CONTROALELOR TEHNICE ÎN TRAFIC

1.   ASPECTE VERIFICATE

0.

Identificarea vehiculului

1.

Echipamentul de frânare

2.

Direcția

3.

Vizibilitatea

4.

Dispozitivele de iluminat și părțile sistemului electric

5.

Punți, jante, anvelope, suspensie

6.

Șasiu și accesorii șasiu

7.

Alte echipamente

8.

Elemente poluante

9.

Inspecții suplimentare la vehiculele pentru transport de călători din categoriile M2 și M3

2.   CERINȚE PRIVIND INSPECȚIILE

Elementele care pot fi verificate doar cu ajutorul echipamentelor sunt marcate cu E.

Elementele care pot fi verificate doar într-o oarecare măsură fără ajutorul echipamentelor sunt marcate cu +E.

În cazul în care o metodă de inspecție este indicată drept vizuală, aceasta înseamnă că, pe lângă examinarea vizuală a elementelor în cauză, inspectorul mai trebuie, după caz, să le manipuleze, să le evalueze zgomotul sau să se servească de oricare alte metode corespunzătoare de inspecție care nu implică folosirea de echipament.

Controalele tehnice în trafic pot cuprinde elementele enumerate în tabelul 1, care include metodele recomandate de inspecție care ar trebui să fie utilizate. Nimic din prezenta anexă nu împiedică un inspector să utilizeze echipament suplimentar, după caz, precum un elevator sau un canal.

Inspecțiile se desfășoară cu ajutorul tehnicilor și echipamentelor disponibile în prezent și fără a se folosi unelte pentru a demonta sau îndepărta diferite părți ale vehiculului. Inspecția mai poate include, de asemenea, o verificare a faptului că piesele și componentele vehiculului respectă cerințele de siguranță și de mediu obligatorii care erau în vigoare la momentul omologării sau, dacă este cazul, la momentul postechipării.

În cazul în care, prin construcție, vehiculul nu permite aplicarea metodelor de inspecție prevăzute în prezenta anexă, inspecția se desfășoară în conformitate cu metodele de inspecție recomandate acceptate de autoritățile competente.

„Motivele respingerii” nu se aplică în cazurile în care acestea fac referire la cerințe care nu au fost stabilite de legislația relevantă privind omologarea vehiculelor la data primei înmatriculări, a primei puneri în circulație sau la cerințe privind postechiparea.

3.   CONȚINUTUL INSPECȚIEI ȘI METODELE APLICATE, EVALUAREA DEFICIENȚELOR VEHICULELOR

Controlul acoperă elementele care sunt considerate necesare și relevante, luând în considerare în special siguranța frânelor, a anvelopelor, a roților, a șasiurilor, precum și elementele poluante și metodele recomandate enumerate în tabelul următor.

Pentru fiecare dintre sistemele și componentele unui vehicul, supuse inspecției, evaluarea deficiențelor se desfășoară în conformitate cu criteriile stabilite în acest tabel, de la caz la caz.

Deficiențele care nu sunt enumerate în prezenta anexă se evaluează în ceea ce privește riscurile pe care le pun pentru siguranța rutieră.

Element

Metodă

Motivele respingerii

Clasificarea deficiențelor

 

Minoră

Majoră

Periculoasă

0.   

IDENTIFICAREA VEHICULULUI

0.1.

Plăcuțele cu numărul de înmatriculare (dacă sunt obligatorii 1)

Inspecție vizuală

(a)

Plăcuță (plăcuțe) de înmatriculare absentă (absente) sau fixată (fixate) atât de nesigur încât riscă să cadă

 

X

 

(b)

Număr absent sau ilizibil

 

X

 

(c)

Neconforme cu documentele vehiculului sau cu registrele

 

X

 

0.2.

Identificarea/numărul de șasiu/numărul de serie ale vehiculului

Inspecție vizuală

(a)

Absent sau de negăsit

 

X

 

(b)

Incomplet, ilizibil, evident falsificat sau nu corespunde documentelor vehiculului

 

X

 

(c)

Documente ilizibile ale vehiculului sau inexactități materiale

X

 

 

1.   

SISTEMUL DE FRÂNARE

1.1.   

Starea mecanică și funcționare

1.1.1.

Pivotul pedalei frânei de serviciu/axul levierului manual

Inspecție vizuală a componentelor în timpul acționării sistemului de frânare

Notă: Vehiculele cu sisteme de servofrână trebuie verificate cu motorul oprit.

(a)

Pivot prea strâns

 

X

 

(b)

Uzură sau joc excesiv

 

X

 

1.1.2.

Starea pedalei/levierului manual și cursa dispozitivului de acționare a frânei

Inspecție vizuală a componentelor în timpul acționării sistemului de frânare

Notă: Vehiculele cu sisteme de servofrână trebuie verificate cu motorul oprit.

(a)

Cursă excesivă sau rezervă de cursă insuficientă

 

X

 

Frâna nu poate fi acționată complet sau este blocată

 

X

(b)

Degajare incorectă a comenzii de frână

X

 

 

Funcționalitatea este afectată

X

(c)

Cauciucul antiderapant de pe pedala de frână absent, insuficient fixat sau tocit

 

X

 

1.1.3.

Pompa de vacuum sau compresorul și rezervoarele

Inspecție vizuală a componentelor la presiunea normală de lucru. Se verifică timpul necesar de formare a vidului sau a presiunii aerului pentru atingerea valorii de operare sigure și funcționarea dispozitivului de avertizare, a supapei de protecție a multicircuitului și a supapei de siguranță

(a)

Presiune/vid insuficient pentru asigurarea a cel puțin patru acționări ale frânei după declanșarea dispozitivului de avertizare (sau când manometrul indică un nivel periculos)

 

X

 

Cel puțin două acționări ale frânei după declanșarea dispozitivului de avertizare (sau când manometrul indică un nivel periculos)

X

(b)

Timpul de formare a presiunii/vidului la valoarea sigură de operare este prea lung față de cerințe 1

 

X

 

(c)

Supapa de protecție multicircuit sau supapa de decompresie nu funcționează

 

X

 

(d)

Lipsă a etanșeității care produce o scădere considerabilă a presiunii sau pierderi de aer perceptibile auditiv

 

X

 

(e)

Deteriorare externă care poate afecta funcționarea sistemului de frânare

 

X

 

Nivelul de performanță a frânei secundare nu este respectat

 

X

1.1.4.

Manometrul sau indicatorul pentru presiune scăzută

Verificare prin acționare

Funcționare defectuoasă sau defectarea indicatorului de presiune scăzută sau a manometrului

X

 

 

Este imposibilă identificarea presiunii mici

X

1.1.5.

Supapa de comandă a frânei cu acționare manuală

Inspecție vizuală a componentelor în timpul acționării sistemului de frânare

(a)

Supapă fisurată, deteriorată sau uzată excesiv

 

X

 

(b)

Comandă nesigură asupra supapei sau supapă nesigură

 

X

 

(c)

Conexiuni insuficient fixate sau lipsa etanșeității în sistem

 

X

 

(d)

Funcționare nesatisfăcătoare

 

X

 

1.1.6.

Activator frână de staționare, levier de comandă, mecanism cu clichet frână de staționare, frână de staționare electronică

Inspecție vizuală a componentelor în timpul acționării sistemului de frânare

(a)

Sistemul de blocare al mecanismului cu clichet funcționează necorespunzător

 

X

 

(b)

Uzură a axului levierului sau a mecanismului cu clichet

X

 

 

Uzură excesivă

X

(c)

Cursă prea mare a levierului, indicând un reglaj incorect

 

X

 

(d)

Activator lipsă, deteriorat sau nefuncțional

 

X

 

(e)

Funcționare incorectă, avertizorul indică o funcționare defectuoasă

 

X

 

1.1.7.

Supape de frânare (supape de comandă, supape de degajare rapidă, regulatoare de presiune)

Inspecție vizuală a componentelor în timpul acționării sistemului de frânare

(a)

Supape deteriorate sau pierderi de aer excesive

 

X

 

Funcționalitatea este afectată

 

X

(b)

Pierdere excesivă de ulei din compresor

X

 

 

(c)

Supapă nesigură sau montată necorespunzător

 

X

 

(d)

Pierdere sau scurgere de lichid de frână

 

X

 

Funcționalitatea este afectată

 

X

1.1.8.

Elemente de cuplare ale frânelor remorcii (electrice și pneumatice)

Deconectarea și reconectarea elementelor de cuplare ale sistemului de frână dintre vehiculul tractor și remorcă

(a)

Ventil de închidere sau supapă cu etanșare automată defecte

X

 

 

Funcționalitatea este afectată

X

(b)

Ventil de închidere sau supapă prost fixată sau montată necorespunzător

X

 

 

Funcționalitatea este afectată

X

(c)

Pierderi excesive de aer

 

X

 

Funcționalitatea este afectată

X

(d)

Funcționare defectuoasă

 

X

 

Funcționarea frânei este afectată

X

1.1.9.

Acumulator/rezervor de presiune

Inspecție vizuală

(a)

Rezervor ușor deteriorat sau corodat

X

 

 

Rezervor foarte deteriorat, corodat sau neetanș

X

(b)

Dispozitivul de purjare nu funcționează

 

X

 

(c)

Rezervor prost fixat sau montat necorespunzător

 

X

 

1.1.10.

Servomecanism frână, cilindru principal (pentru sisteme hidraulice)

Inspecție vizuală a componentelor în timpul acționării sistemului de frânare, dacă este posibil

(a)

Servomecanism frână defect sau ineficace

 

X

 

Nu funcționează

X

(b)

Cilindrul principal defect, dar frâna încă funcționează

 

X

 

Cilindru principal defect sau neetanș

X

(c)

Cilindrul principal nesigur, dar frâna încă funcționează

 

X

 

Cilindru principal nesigur

X

(d)

Cantitate insuficientă de lichid de frână, sub marcajul MIN

X

 

 

Cantitatea de lichid de frână este considerabil sub marcajul MIN

X

 

Lichidul de frână nu este vizibil

 

X

(e)

Capacul de la rezervorul cilindrului principal lipsește

X

 

 

(f)

Martorul lichidului de frână aprins sau defect

X

 

 

(g)

Funcționare incorectă a dispozitivului de avertizare în cazul unui nivel insuficient de lichid de frână

X

 

 

1.1.11.

Conducte de frână rigide

Inspecție vizuală a componentelor în timpul acționării sistemului de frânare, dacă este posibil

(a)

Risc iminent de fisurare sau rupere

 

 

X

(b)

Lipsa etanșeității conductelor sau a racordurilor (la sistemele de frânare pneumatice)

 

X

 

Lipsa etanșeității conductelor sau a racordurilor (la sisteme de frânare hidraulice)

X

(c)

Conducte deteriorate sau excesiv de corodate

 

X

 

Afectează funcționarea frânelor ca urmare a blocajelor sau a riscului iminent de scurgere

X

(d)

Conducte plasate greșit

X

 

 

Risc de producere a unei avarii

X

1.1.12.

Furtunuri flexibile de frână

Inspecție vizuală a componentelor în timpul acționării sistemului de frânare, dacă este posibil

(a)

Risc iminent de fisurare sau rupere

 

 

X

(b)

Furtunuri deteriorate, cu puncte de fricțiune, răsucite sau prea scurte

X

 

 

Furtunuri deteriorate sau cu puncte de fricțiune

X

(c)

Lipsa etanșeității furtunurilor sau a racordurilor (la sistemele de frânare pneumatice)

 

X

 

Lipsa etanșeității furtunurilor sau a racordurilor (la sistemele de frânare hidraulice)

 

X

(d)

Umflare exagerată a furtunului sub presiune

 

X

 

Cablu deteriorat

X

(e)

Porozitatea furtunurilor

 

X

 

1.1.13.

Garnituri și plăcuțe de frână

Inspecție vizuală

(a)

Garnituri sau plăcuțe excesiv de uzate (la nivelul marcajului minim)

 

X

 

Garnituri sau plăcuțe excesiv de uzate (marcajul minim nu este vizibil)

X

(b)

Garnituri sau plăcuțe ancrasate (cu ulei, unsoare etc.)

 

X

 

Funcționarea frânei este afectată

X

(c)

Garnituri sau plăcuțe lipsă sau montate în mod greșit

 

 

X

1.1.14.

Tamburi și discuri de frână

Inspecție vizuală

(a)

Tambur sau disc uzat

 

X

 

Tambur sau disc excesiv de zgâriat, crăpat, nesigur sau spart

X

(b)

Tambur sau disc ancrasat (cu ulei, unsoare etc.)

 

X

 

Funcționarea frânei este grav afectată

X

(c)

Tambur sau disc care lipsește

 

 

X

(d)

Platou spate nesigur

 

X

 

1.1.15.

Cabluri de frână, leviere și conexiuni, tije de acționare

Inspecție vizuală a componentelor în timpul acționării sistemului de frânare, dacă este posibil

(a)

Cabluri deteriorate sau cu noduri

 

X

 

Funcționarea frânei este afectată

X

(b)

Componente excesiv de uzate sau corodate

 

X

 

Funcționarea frânei este afectată

X

(c)

Cablu, tijă sau îmbinare fixată nesigur

 

X

 

(d)

Ghid de cablu defect

 

X

 

(e)

Restricționarea mișcării libere a elementelor sistemului de frânare

 

X

 

(f)

Mișcare anormală a pârghiilor/cuplajului indicând reglarea incorectă sau uzura excesivă

 

X

 

1.1.16.

Servomotor frână (inclusiv frâne cu arc sau cilindri hidraulici)

Inspecție vizuală a componentelor în timpul acționării sistemului de frânare, dacă este posibil

(a)

Servomotor frână fisurat sau deteriorat

 

X

 

Funcționarea frânei este afectată

X

(b)

Servomotor frână neetanș

 

X

 

Funcționarea frânei este afectată

X

(c)

Servomotor frână nesigur sau montat necorespunzător

 

X

 

Funcționarea frânei este afectată

X

(d)

Servomotor frână excesiv de corodat

 

X

 

Riscă să se fisureze

X

(e)

Cursă insuficientă sau prea mare a pistonului sau a mecanismului cu membrană

 

X

 

Funcționarea frânei este afectată (lipsa rezervei de mișcare)

X

(f)

Înveliș de protecție contra prafului deteriorat

X

 

 

Lipsa învelișului de protecție contra prafului sau deteriorarea excesivă a acestuia

X

1.1.17.

Regulator automat al frânării în funcție de sarcină

Inspecție vizuală a componentelor în timpul acționării sistemului de frânare, dacă este posibil

(a)

Cuplaj defect

 

X

 

(b)

Cuplaj incorect reglat

 

X

 

(c)

Blocarea sau nefuncționarea regulatorului (funcționare ABS)

 

X

 

Blocarea sau nefuncționarea regulatorului

X

(d)

Lipsa regulatorului (dacă este necesar)

 

 

X

(e)

Lipsa plăcuței cu date

X

 

 

(f)

Date ilizibile sau neconforme cu cerințele 1

X

 

 

1.1.18.

Dispozitive și indicatori de reglare a jocului

Inspecție vizuală

(a)

Dispozitiv de reglare deteriorat, blocat sau cu mișcare anormală, excesiv de uzat sau reglat incorect

 

X

 

(b)

Dispozitiv de reglare defect

 

X

 

(c)

Dispozitiv de reglare instalat incorect sau înlocuit

 

X

 

1.1.19.

Frâna de încetinire (dacă este prevăzută din construcție sau obligatorie)

Inspecție vizuală

(a)

Racorduri sau montări nesigure

X

 

 

Funcționalitatea este afectată

X

(b)

Sistem defect în mod evident sau absent

 

X

 

1.1.20.

Acționarea automată a frânelor remorcii

Deconectarea cuplării sistemului de frânare între vehiculul tractor și remorcă

Sistemul de frânare al remorcii nu funcționează automat dacă este deconectată cuplarea

 

 

X

1.1.21.

Sistem de frânare complet

Inspecție vizuală

(a)

Alte dispozitive ale sistemului (de exemplu, pompă antigel, uscător de aer etc.) deteriorate la exterior sau excesiv corodate, astfel încât afectează sistemul de frânare

 

X

 

Funcționarea frânei este afectată

X

(b)

Pierderi de aer sau de antigel

X

 

 

Funcționalitatea sistemului este afectată

X

(c)

Componente prost fixate sau montate în mod necorespunzător

 

X

 

(d)

Modificare nesigură a oricărei componente 3

 

X

 

Funcționarea frânei este afectată

X

1.1.22.

Racorduri diagnoză (dacă au fost prevăzute din construcție sau sunt obligatorii)

Inspecție vizuală

Absente

 

X

 

1.1.23.

Frânare inerțială

Inspecție vizuală și în timpul funcționării

Eficiență insuficientă

 

X

 

1.2.   

Performanța și eficiența frânei de serviciu

1.2.1.

Performanță

(E)

În timpul unei testări efectuate pe un aparat de testare frâne, frânele sunt acționate în mod progresiv până la puterea maximă

(a)

Forță de frânare necorespunzătoare pe una sau pe mai multe roți

 

X

 

Forță de frânare inexistentă pe una sau pe mai multe roți

X

(b)

Forța de frânare la oricare dintre roți este mai mică de 70 % din forța maximă înregistrată pe cealaltă roată de pe aceeași punte. În cazul testării frânelor pe carosabil, vehiculul deviază excesiv de la linia dreaptă

 

X

 

Forța de frânare la oricare dintre roți este mai mică de 50 % din forța maximă înregistrată pe cealaltă roată de pe aceeași punte în cazul punților directoare

X

(c)

Variație bruscă a forței de frânare (blocaj)

 

X

 

(d)

Întârziere anormală la frânarea oricăreia dintre roți

 

X

 

(e)

Fluctuație excesivă a forței de frânare în cursul fiecărei turații complete a roții

 

X

 

1.2.2.

Eficiență

(E)

Testare efectuată pe un aparat de testare frâne la masa prezentată sau, dacă acest lucru nu este posibil din considerente tehnice, cu vehiculul în mișcare, utilizându-se un instrument de înregistrare a decelării (1)

Coeficient de frânare mai mic decât următoarele valori (2):

 

 

 

Categoriile M1, M2 și M3: 50 % (3)

X

 

Categoria N1: 45 %

 

 

Categoriile N2 și N3: 43 % (4)

 

 

Categoriile O3 și O4: 40 % (5)

 

 

Mai puțin de 50 % din valorile de mai sus atinse

 

X

1.3.   

Performanța și eficiența frânei secundare (de urgență) (dacă este acționată printr-un sistem separat)

1.3.1.

Performanță

(E)

Dacă sistemul de frânare secundar este separat de sistemul frânei de serviciu, a se utiliza metoda menționată la punctul 1.2.1

(a)

Forță de frânare necorespunzătoare pe una sau pe mai multe roți

 

X

 

Forță de frânare inexistentă pe una sau pe mai multe roți

X

(b)

Forța de frânare a oricăreia dintre roți este mai mică de 70 % din forța maximă înregistrată pe cealaltă roată de pe aceeași punte. În cazul testării frânelor pe carosabil, vehiculul deviază excesiv de la linia dreaptă

 

X

 

Forța de frânare la oricare dintre roți este mai mică de 50 % din forța maximă înregistrată pe cealaltă roată de pe aceeași punte în cazul punților directoare

X

(c)

Variație bruscă a forței de frânare (blocaj)

 

X

 

1.3.2.

Eficiență

(E)

Dacă sistemul de frânare secundar este separat de sistemul frânei de serviciu, a se utiliza metoda menționată la punctul 1.2.2

Forța de frânare mai mică de 50 % (6) din performanța prevăzută a frânei de serviciu definită la punctul 1.2.2 în raport cu masa maximă autorizată

 

X

 

Mai mică de 50 % din valorile forței de frânare de mai sus atinse în raport cu masa vehiculului în timpul testării

X

1.4.   

Performanța și eficiența frânei de staționare

1.4.1.

Performanță

(E)

A se acționa frâna în timpul unei testări pe un aparat de testare frâne

Frână nefuncțională pe o parte sau, în cazul testării pe carosabil, vehiculul deviază excesiv de la linia dreaptă

 

X

 

Mai mică de 50 % din valorile forței de frânare menționate la punctul 1.4.2 atinse în raport cu masa vehiculului în timpul testării

X

1.4.2.

Eficiență

(E)

Testare efectuată cu un aparat de testare frâne. Dacă nu este posibil, atunci printr-un test rutier cu ajutorul unui instrument de înregistrare a decelerării

Pentru toate categoriile de vehicule, un coeficient de frânare de cel puțin 16 % în raport cu masa maximă autorizată sau, pentru autovehicule, de cel puțin 12 % în raport cu masa maximă combinată autorizată a vehiculului, luându-se în considerare coeficientul cu cea mai mare valoare

 

X

 

Mai mică de 50 % din valorile coeficienților de frânare de mai sus atinse în raport cu masa vehiculului în timpul testării

X

1.5.

Performanța frânei de încetinire

Inspecție vizuală și, dacă este posibil, verificări destinate să stabilească dacă sistemul funcționează

(a)

Variație bruscă a eficienței (nu se aplică sistemelor de frânare pe evacuare)

 

X

 

(b)

Sistemul nu funcționează

 

X

 

1.6.

Sistem de frânare cu antiblocare (ABS)

Inspecție vizuală și inspecția dispozitivului de avertizare și/sau prin utilizarea interfeței electronice a vehiculului

(a)

Funcționare defectuoasă a dispozitivului de avertizare

 

X

 

(b)

Dispozitivul de avertizare indică funcționarea defectuoasă a sistemului

 

X

 

(c)

Senzorii de viteză din roată sunt absenți sau deteriorați

 

X

 

(d)

Instalație electrică deteriorată

 

X

 

(e)

Alte componente sunt absente sau deteriorate

 

X

 

(f)

Sistemul indică o defecțiune prin interfața electronică a vehiculului

 

X

 

1.7.

Sistem electronic de frânare (EBS)

Inspecție vizuală și inspecția dispozitivului de avertizare și/sau prin utilizarea interfeței electronice a vehiculului

(a)

Funcționare defectuoasă a dispozitivului de avertizare

 

X

 

(b)

Dispozitivul de avertizare indică funcționarea defectuoasă a sistemului

 

X

 

(c)

Sistemul indică o defecțiune prin interfața electronică a vehiculului

 

X

 

(d)

Conectorul între vehiculul tractor și remorcă incompatibil sau lipsă

 

 

X

1.8.

Lichid de frână

Inspecție vizuală

Lichid de frână contaminat sau sedimentat

 

X

 

Risc iminent de avarie

X

2.   

DIRECȚIE

2.1.   

Stare mecanică

2.1.1.

Starea mecanismului de direcție

Inspecția vizuală a modului de funcționare a mecanismului de direcție în timp ce volanul este rotit

(a)

Palierul arborelui răsucit sau caneluri uzate

 

X

 

Funcționalitatea este afectată

X

(b)

Palierul arborelui excesiv de uzat

 

X

 

Funcționalitatea este afectată

X

(c)

Mișcare excesivă a palierului arborelui

 

X

 

Funcționalitatea este afectată

X

(d)

Lipsa etanșeității

 

X

 

Formare de picături

X

2.1.2.

Fixarea casetei de direcție

Inspecția vizuală a modului de fixare a casetei de direcție pe șasiu în timp ce volanul este rotit în sensul acelor de ceasornic și în sens invers

(a)

Fixarea necorespunzătoare a casetei de direcție

 

X

 

Fixare periculos de slăbită sau joc relativ vizibil față de șasiu/caroserie

X

(b)

Găuri de fixare în șasiu ovalizate

 

X

 

Fixare foarte defectuoasă

X

(c)

Șuruburile de fixare absente sau rupte

 

X

 

Fixare foarte defectuoasă

X

(d)

Caseta de direcție spartă

 

X

 

Stabilitatea sau fixarea casetei este afectată

X

2.1.3.

Starea conexiunilor sistemului de direcție

Inspecția vizuală a componentelor sistemului de direcție în timp ce volanul este rotit în sensul acelor de ceasornic și în sens invers pentru identificarea gradului de uzură și a fisurilor și pentru a evalua gradul de siguranță

(a)

Mișcare relativă între componente care ar trebui să fie fixe

 

X

 

Mișcare excesivă sau risc de desprindere

X

(b)

Uzură excesivă a articulațiilor

 

X

 

Risc foarte mare de desprindere

X

(c)

Componente sparte sau deformate

 

X

 

Afectează funcționarea

X

(d)

Absența dispozitivelor de blocare

 

X

 

(e)

Aliniere greșită a componentelor (de exemplu, bara de conexiune sau bara de comandă a direcției)

 

X

 

(f)

Modificare nesigură 3

 

X

 

Afectează funcționarea

X

(g)

Învelișul de protecție contra prafului stricat sau deteriorat

X

 

 

Învelișul de protecție contra prafului absent sau deteriorat excesiv

X

2.1.4.

Funcționare conexiunilor sistemului de direcție

Inspecția vizuală a componentelor sistemului de direcție în timp ce volanul este rotit cu roțile pe sol și cu motorul pornit (servodirecție) în sensul acelor de ceasornic și în sens invers pentru identificarea gradului de uzură și a fisurilor și pentru a evalua gradul de siguranță

(a)

La acționarea sistemului de direcție se produce ciocnirea cu un element fix al șasiului

 

X

 

(b)

Limitatoarele de cursă nu funcționează sau lipsesc

 

X

 

2.1.5.

Servodirecție

Se verifică sistemul de direcție în ceea ce privește etanșeitatea și nivelul lichidului de frână din rezervor (dacă este vizibil). Cu roțile pe sol și cu motorul pornit, se verifică dacă sistemul de servodirecție funcționează

(a)

Scurgere de lichid

 

X

 

(b)

Cantitate insuficientă de lichid (sub marcajul MIN)

 

X

 

Capacitate a rezervorului insuficientă

X

(c)

Mecanismul nu funcționează

 

X

 

Direcția este afectată

X

(d)

Mecanism crăpat sau nesigur

 

X

 

Direcția este afectată

X

(e)

Aliniere necorespunzătoare sau ciocnirea componentelor

 

X

 

Direcția este afectată

X

(f)

Modificare nesigură 3

 

X

 

Direcția este afectată

X

(g)

Cabluri/furtunuri deteriorate, corodate excesiv

 

X

 

Direcția este afectată

X

2.2.   

Volanul, coloana și bara de direcție

2.2.1.

Starea volanului

Cu roțile pe sol, se împinge și se trage volanul în linie cu coloana, se împinge volanul în diferite direcții perpendiculare pe coloană. Inspecție vizuală a jocului și a stării cuplajelor flexibile sau a articulațiilor universale

(a)

Mișcare relativă între volan și coloana de direcție, indicând o fixare insuficientă

 

X

 

Risc foarte mare de desprindere

X

(b)

Lipsa dispozitivului de reținere pe butucul volanului

 

X

 

Risc foarte mare de desprindere

X

(c)

Butucul, coroana sau spițele volanului fisurate sau prost fixate

 

X

 

Risc foarte mare de desprindere

X

(d)

Modificare nesigură 3

 

X

 

2.2.2.

Coloană de direcție și amortizoare de direcție

Se împinge și se trage volanul în linie cu coloana, se împinge volanul în diferite direcții perpendiculare pe coloană. Inspecție vizuală a jocului și a stării cuplajelor flexibile sau a articulațiilor universale

(a)

Joc excesiv al centrului volanului în sus sau în jos

 

X

 

(b)

Joc excesiv radial al centrului volanului în raport cu coloana

 

X

 

(c)

Cuplaj flexibil deteriorat

 

X

 

(d)

Fixare defectuoasă

 

X

 

Risc foarte mare de desprindere

 

X

(e)

Modificare nesigură 3

 

 

X

2.3.

Joc direcție

Cu motorul în funcțiune pentru vehiculele cu servodirecție și cu roțile în poziție dreaptă, se învârte ușor volanul în sensul acelor de ceasornic și în sens invers pe cât posibil fără a mișca roțile. Inspecția vizuală a mișcării libere

Joc excesiv al direcției (de exemplu, un punct de pe coroana volanului poate fi rotit pe un arc de cerc pe o distanță mai mare de o cincime din diametrul volanului fără ca roțile directoare să se miște) sau neconformitate cu cerințele 1

 

X

 

Siguranța este afectată

X

2.4.

Aliniament roți (X) 2

Inspecție vizuală

Roți în mod evident nealiniate

X

 

 

Deplasarea în linie dreaptă afectată; stabilitatea direcțională afectată

X

 

2.5.

Platformă cu punte directoare pentru remorci

Inspecție vizuală sau cu ajutorul unui detector special adaptat pentru jocul de direcție

(a)

Componentă ușor deteriorată

 

X

 

Componentă puternic deteriorată sau fisurată

X

(b)

Joc excesiv

 

X

 

Deplasarea în linie dreaptă afectată; stabilitatea direcțională afectată

X

(c)

Fixare defectuoasă

 

X

 

Fixare foarte defectuoasă

X

2.6.

Servodirecție electronică (EPS)

Inspecție vizuală și verificarea concordanței dintre unghiul volanului și unghiul roților în momentul pornirii sau opririi motorului și/sau prin utilizarea interfeței electronice a vehiculului

(a)

Martorul indicator de defecțiuni (MIL) al servodirecției electronice indică o funcționare defectuoasă a sistemului

 

X

 

(b)

Nefuncționarea asistenței electrice

 

X

 

(c)

Sistemul indică o defecțiune prin interfața electronică a vehiculului

 

X

 

3.   

VIZIBILITATE

3.1.

Câmpul vizual

Inspecție vizuală de pe scaunul conducătorului auto

Obstrucționarea câmpului de vizibilitate al conducătorului auto care nu poate privi clar în față sau în lateral (în afara zonei de baleiaj a ștergătoarelor de parbriz)

X

 

 

Suprafața de baleiaj a ștergătoarelor de parbriz este afectată sau oglinzile exterioare nu sunt vizibile

X

3.2.

Starea geamurilor

Inspecție vizuală

(a)

Sticlă fisurată sau decolorată sau panou transparent (dacă este permis) (în afara zonei de baleiaj a ștergătoarelor de parbriz)

X

 

 

Zona de baleiaj a ștergătoarelor de parbriz este afectată sau oglinzile exterioare nu sunt vizibile

X

(b)

Sticlă sau panou transparent (inclusiv folie reflectorizantă sau ușor colorată) neconforme cu cerințele 1 (în afara zonei de baleiaj a ștergătoarelor de parbriz)

X

 

 

Suprafața de baleiaj a ștergătoarelor de parbriz este afectată sau oglinzile exterioare nu sunt vizibile

X

(c)

Sticlă sau panou transparent în stare inacceptabilă

 

X

 

Vizibilitatea în zona de baleiaj a ștergătoarelor de parbriz grav afectată

X

3.3.

Oglinzi sau dispozitive retrovizoare

Inspecție vizuală

(a)

Oglindă sau dispozitiv lipsă sau nemontat în conformitate cu cerințele 1 (există cel puțin două dispozitive retrovizoare)

X

 

 

Mai puțin de două dispozitive retrovizoare disponibile

X

(b)

Oglindă sau dispozitiv deteriorat sau insuficient fixat

X

 

 

Oglindă sau dispozitiv nefuncțional, grav deteriorat, nesigur sau insuficient fixat

X

(c)

Câmp vizual necesar neacoperit

 

X

 

3.4.

Ștergătoare de parbriz

Inspecție vizuală și prin acționare

(a)

Ștergătoarele nu funcționează sau lipsesc

 

X

 

(b)

Lamelele de șters defecte

X

 

 

Lamelele de șters lipsesc sau sunt în mod evident defecte

X

3.5

Spălătoare de parbriz

Inspecție vizuală și prin acționare

Spălătoarele nu funcționează corespunzător (lichidul de spălat lipsește, dar pompa funcționează sau jetul de apă nu este bine aliniat)

X

 

 

Spălătoarele nu funcționează

X

3.6.

Sistem de dezaburire (X) 2

Inspecție vizuală și prin acționare

Sistem nefuncțional sau în mod evident defect

X

 

 

4.   

LUMINI, DISPOZITIVE REFLECTORIZANTE ȘI ECHIPAMENTE ELECTRICE

4.1.   

Faruri

4.1.1.

Stare și funcționare

Inspecție vizuală și prin acționare

(a)

Lumină/sursă de lumină defectă sau lipsă (lumini/surse de lumină multiple; în cazul LED, mai puțin de 1/3 nu funcționează)

X

 

 

Lumină/sursă de lumină unică; în cazul LED, vizibilitate foarte afectată

X

(b)

Defecțiune ușoară a sistemului de proiecție (dispozitiv reflectorizant și dispersoare)

X

 

 

Defecțiune gravă sau lipsa sistemului de proiecție (dispozitiv reflectorizant și dispersoare)

X

(c)

Lampă fixată nesigur

 

X

 

4.1.2.

Aliniere

Inspecție vizuală și prin acționare

(a)

Aliniere greșită flagrantă a farurilor

 

X

 

(b)

Sursă de lumină montată incorect

 

 

 

4.1.3.

Comutare

Inspecție vizuală și prin acționare

(a)

Comutator care nu funcționează în conformitate cu cerințele 1 (număr de faruri iluminate concomitent)

X

 

 

Luminozitatea maximă admisă în partea din față este depășită

X

(b)

Funcționarea dispozitivului de comandă este perturbată

 

X

 

4.1.4.

Respectarea cerințelor 1

Inspecție vizuală și prin acționare

(a)

Lumină, culoare emisă, poziție, luminozitate sau marcaj neconform cu cerințele 1

 

X

 

(b)

Dispersoare sau sursă de lumină obstrucționate, reducând luminozitatea sau modificând culoarea luminii emise

 

X

 

(c)

Sursă de lumină și lampă incompatibile

 

X

 

4.1.5.

Dispozitive de corectare a orientării farurilor (acolo unde este obligatoriu)

Inspecție vizuală și prin acționare, dacă este posibil

(a)

Dispozitivul nu funcționează

 

X

 

(b)

Dispozitivul manual nu poate fi acționat de pe scaunul conducătorului auto

 

X

 

4.1.6.

Dispozitiv de spălare a farurilor (acolo unde este obligatoriu)

Inspecție vizuală și prin acționare, dacă este posibil

Dispozitivul nu funcționează

X

 

 

În cazul lămpilor cu descărcare în gaze rarefiate

X

4.2.   

Lumini de poziție față și spate, lămpi laterale de gabarit, lămpi de contur și lămpi de zi

4.2.1.

Stare și funcționare

Inspecție vizuală și prin acționare

(a)

Sursă de lumină defectă

 

X

 

(b)

Dispersoare defecte

 

X

 

(c)

Lampă fixată nesigur

X

 

 

Risc foarte mare de desprindere

X

4.2.2.

Comutare

Inspecție vizuală și prin acționare

(a)

Nefuncționarea comutatorului în conformitate cu cerințele 1

 

X

 

Lămpile de poziție spate și lămpile laterale de gabarit pot fi oprite dacă farurile sunt aprinse

X

(b)

Funcționarea dispozitivului de comandă este perturbată

 

X

 

4.2.3.

Respectarea cerințelor 1

Inspecție vizuală și prin acționare

(a)

Lumină, culoare emisă, poziție, luminozitate sau marcaj neconforme cu cerințele 1

X

 

 

Lumină roșie în față sau albă în spate; luminozitate puternic redusă

X

(b)

Dispersoare sau sursă de lumină obstrucționate, reducând luminozitatea sau modificând culoarea luminii emise

X

 

 

Lumină roșie în față sau albă în spate; luminozitate puternic redusă

X

4.3.   

Lămpi de stop

4.3.1.

Stare și funcționare

Inspecție vizuală și prin acționare

(a)

Sursă de lumină defectă (surse multiple de lumină în cazul LED, mai puțin de 1/3 nu funcționează)

X

 

 

Surse unice de lumină; în cazul LED, mai puțin de 2/3 funcționează

X

 

Nicio sursă de lumină nu funcționează

 

X

(b)

Dispersor cu defecțiune ușoară (nu afectează lumina emisă)

X

 

 

Dispersoare cu defecțiuni grave (lumina emisă este afectată)

X

(c)

Lampă fixată nesigur

X

 

 

Risc foarte mare de desprindere

X

4.3.2.

Comutare

Inspecție vizuală și prin acționare

(a)

Nefuncționarea comutatorului în conformitate cu cerințele 1

X

 

 

Acționare întârziată

X

Complet nefuncțională

 

X

(b)

Funcționarea dispozitivului de comandă este perturbată

 

X

 

4.3.3.

Respectarea cerințelor 1

Inspecție vizuală și prin acționare

Lumină, culoare emisă, poziție, luminozitate sau marcaj neconforme cu cerințele 1

X

 

 

Lumină albă în spate; luminozitate puternic redusă

X

4.4.   

Lămpi de semnalizare direcție și de avarie

4.4.1.

Stare și funcționare

Inspecție vizuală și prin acționare

(a)

Sursă de lumină defectă (sursă multiplă de lumină; în cazul LED, mai puțin de 1/3 nu funcționează)

X

 

 

Sursă unică de lumină; în cazul LED, mai puțin de 2/3 funcționează

X

(b)

Dispersor cu defecțiune ușoară (nu afectează lumina emisă)

X

 

 

Dispersoare cu defecțiuni mari (lumina emisă este afectată)

X

(c)

Lampă fixată nesigur

X

 

 

Risc foarte mare de desprindere

X

4.4.2.

Comutare

Inspecție vizuală și prin acționare

Nefuncționarea comutatorului în conformitate cu cerințele 1

X

 

 

Complet nefuncțională

X

4.4.3.

Respectarea cerințelor 1

Inspecție vizuală și prin acționare

Lumină, culoare emisă, poziție, luminozitate sau marcaj neconforme cu cerințele 1

 

X

 

4.4.4.

Frecvență semnal luminos

Inspecție vizuală și prin acționare

Frecvența semnalului luminos neconformă cu cerințele 1 (frecvența deviază cu peste 25 %)

X

 

 

4.5.   

Lămpi de ceață față și spate

4.5.1.

Stare și funcționare

Inspecție vizuală și prin acționare

(a)

Sursă de lumină defectă (sursă multiplă de lumină; în cazul LED, mai puțin de 1/3 nu funcționează)

X

 

 

Surse unice de lumină; în cazul LED, mai puțin de 2/3 funcționează

X

(b)

Dispersor cu defecțiune ușoară (nu afectează lumina emisă)

X

 

 

Dispersoare cu defecțiuni grave (lumina emisă este afectată)

X

(c)

Lampă fixată nesigur

X

 

 

Risc foarte mare de desprindere sau de orbire a traficului din sens opus.

X

4.5.2

Aliniere (X) 2

Inspecție vizuală și prin acționare

Deviere a lămpii de ceață față de orientarea orizontală în momentul în care modelul de lumină are o linie de separare (linia de separare prea jos)

X

 

 

Linia de separare mai sus decât cea a farurilor în fază scurtă

X

4.5.3.

Comutare

Inspecție vizuală și prin acționare

Nefuncționarea comutatorului în conformitate cu cerințele 1

X

 

 

Nefuncționare

X

4.5.4.

Respectarea cerințelor 1

Inspecție vizuală și prin acționare

(a)

Lumină, culoare emisă, poziție, luminozitate sau marcaj neconforme cu cerințele 1

 

X

 

(b)

Nefuncționarea sistemului în conformitate cu cerințele 1

X

 

 

4.6.   

Lămpi de marșarier

4.6.1.

Stare și funcționare

Inspecție vizuală și prin acționare

(a)

Sursă de lumină defectă

X

 

 

(b)

Dispersoare defecte

X

 

 

(c)

Lampă fixată nesigur

X

 

 

Risc foarte mare de desprindere

X

4.6.2.

Respectarea cerințelor 1

Inspecție vizuală și prin acționare

(a)

Lumină, culoare emisă, poziție, luminozitate sau marcaj neconforme cu cerințele 1

 

X

 

(b)

Nefuncționarea sistemului în conformitate cu cerințele 1

 

X

 

4.6.3.

Comutare

Inspecție vizuală și prin acționare

Nefuncționarea comutatorului în conformitate cu cerințele 1

X

 

 

Lampa de marșarier se poate aprinde atunci când schimbătorul de viteză se află în altă poziție decât marșarier

X

4.7.   

Lampă de iluminare a plăcuței de înmatriculare spate

4.7.1.

Stare și funcționare

Inspecție vizuală și prin acționare

(a)

Lampă care proiectează lumina direct în spate sau lumină albă în spate

X

 

 

(b)

Sursă de lumină defectă (sursă de lumină multiplă)

X

 

 

Sursă de lumină defectă (sursă unică de lumină)

X

(c)

Lampă fixată nesigur

X

 

 

Risc foarte mare de desprindere

X

4.7.2.

Respectarea cerințelor 1

Inspecție vizuală și prin acționare

Nefuncționarea sistemului în conformitate cu cerințele 1

X

 

 

4.8.   

Catadioptri, marcaje de vizibilitate (reflectorizante) și plăcuțe de marcaj spate

4.8.1.

Stare

Inspecție vizuală

(a)

Echipament reflectorizant defect sau deteriorat

X

 

 

Este afectată capacitatea de reflecție

X

(b)

Reflector fixat nesigur

X

 

 

Riscă să cadă

X

4.8.2.

Respectarea cerințelor 1

Inspecție vizuală

Dispozitiv, culoare reflectată sau poziție neconforme cu cerințele 1

 

X

 

Absenți sau reflectând culoarea roșie în față sau culoarea albă în spate

 

X

4.9.   

Martori obligatorii pentru echipamentul de iluminare

4.9.1.

Stare și funcționare

Inspecție vizuală și prin acționare

Nu funcționează

X

 

 

Nu funcționează pentru lumina de drum sau pentru lampa de ceață spate

X

 

4.9.2.

Respectarea cerințelor 1

Inspecție vizuală și prin acționare

Neconformitate cu cerințele 1

X

 

 

4.10.

Conexiuni electrice între vehiculul tractor și remorcă sau semiremorcă

Inspecția vizuală: dacă este posibil, se examinează continuitatea electrică a conexiunii

(a)

Componente fixe atașate nesigur

X

 

 

Dulie cu fixare defectuoasă

X

(b)

Izolație stricată sau deteriorată

X

 

 

Riscă să provoace un scurtcircuit

X

(c)

Funcționare necorespunzătoare a conexiunilor electrice ale remorcii sau ale vehiculului tractor

 

X

 

Luminile de frână ale remorcii nu funcționează deloc

X

4.11.

Cablaj electric

Inspecție vizuală, inclusiv (dacă este cazul) în interiorul compartimentului motor

(a)

Cablaj nesigur sau securizat necorespunzător

X

 

 

Legături slăbite, contact cu margini ascuțite, risc de deconectare a conectorilor

X

 

Cablajul poate intra în contact cu piesele calde, cu piesele care se învârtesc sau cu solul, conectorii (piese necesare pentru frânare, direcție) debranșați

 

X

(b)

Cablajul ușor deteriorat

X

 

 

Cablajul grav deteriorat

X

Cablaj extrem de deteriorat (elemente necesare pentru frânare, direcție)

X

(c)

Izolație stricată sau deteriorată

X

 

 

Riscă să provoace un scurtcircuit

X

 

Risc iminent de incendiu, de formare de scântei

 

X

4.12.

Catadioptri și lămpi facultative (X) 2

Inspecție vizuală și prin acționare

(a)

Lampă/catadioptru nemontat(ă) în conformitate cu cerințele 1

X

 

 

Emiterea/reflectarea unei lumini roșii în față sau a unei lumini albe în spate

X

(b)

Nefuncționarea lămpii în conformitate cu cerințele 1

X

 

 

Numărul farurilor care se aprind simultan depășește luminozitatea permisă; emiterea unei lumini roșii în față sau a unei lumini albe în spate

X

(c)

Lampă/catadioptru atașat nesigur

X

 

 

Risc foarte mare de desprindere

X

4.13.

Baterie (baterii) de acumulatori

Inspecție vizuală

(a)

Nesigură

X

 

 

Fixată necorespunzător; riscă să provoace un scurtcircuit

X

(b)

Lipsă a etanșeității

X

 

 

Pierderi de substanțe periculoase

X

(c)

Comutator defect (dacă este obligatoriu)

 

X

 

(d)

Siguranțe defecte (dacă sunt obligatorii)

 

X

 

(e)

Ventilație necorespunzătoare (dacă este obligatorie)

 

X

 

5.   

PUNȚI, JANTE, ANVELOPE ȘI SUSPENSIE

5.1.   

Punți

5.1.1.

Punți

(+E)

Inspecție vizuală care utilizează, dacă sunt disponibili, detectori de joc al roților

(a)

Punte fisurată sau deformată

 

 

X

(b)

Fixare nesigură pe vehicul

 

X

 

Stabilitate afectată, funcționalitate afectată: mișcare semnificativă față de dispozitivele de fixare

X

(c)

Modificare nesigură 3

 

X

 

Stabilitate afectată, funcționalitate afectată, distanță față de alte piese ale vehiculului sau gardă la sol insuficientă

X

5.1.2.

Fuzete

(+E)

Inspecție vizuală care utilizează, dacă sunt disponibili, detectori de joc al roților. Se aplică o forță verticală sau laterală la fiecare roată și se constată gradul de mișcare dintre fuzetă și raza axului

(a)

Fuzetă fisurată

 

 

X

(b)

Uzură excesivă a pivotului fuzetei și/sau a bucșelor

 

X

 

Riscă să se slăbească; stabilitatea direcțională afectată

X

(c)

Mișcare excesivă între fuzetă și puntea rigidă

 

X

 

Riscă să se slăbească; stabilitatea direcțională afectată

X

(d)

Joc al pivotului fuzetei în punte

 

X

 

Riscă să se slăbească; stabilitatea direcțională afectată

X

5.1.3.

Rulmenți roată

(+E)

Inspecție vizuală care utilizează, dacă sunt disponibili, detectori de joc al roților. Se aplică o forță laterală sau verticală la fiecare roată și se constată gradul de ridicare a roții față de fuzetă

(a)

Joc excesiv al unui rulment

 

X

 

Stabilitate direcțională afectată; pericol de distrugere

X

(b)

Rulment roată prea strâns, blocat

 

X

 

Pericol de supraîncălzire; pericol de distrugere

X

5.2.   

Jante și anvelope

5.2.1.

Butuc

Inspecție vizuală

(a)

Prezon sau piuliță de fixare a roților absentă sau slăbită

 

X

 

Fixare lipsă sau slabă în măsură să afecteze foarte grav siguranța rutieră

X

(b)

Butucul uzat sau deteriorat

 

X

 

Butucul uzat sau deteriorat în așa măsură încât este afectată fixarea roților

X

5.2.2.

Jante

Inspecție vizuală a ambelor părți ale fiecărei roți cu vehiculul pe un elevator sau pe canal

(a)

Fisură sau defect de sudură

 

 

X

(b)

Montare necorespunzătoare a inelelor de reținere a anvelopelor

 

X

 

Riscă să cadă

X

(c)

Jantă deformată sau uzată excesiv

 

X

 

Fixarea sigură pe butuc este afectată; fixarea sigură a anvelopei este afectată

X

(d)

Dimensiunea, proiectarea tehnică, compatibilitatea sau tipul jantei neconform cu cerințele 1 și afectează siguranța rutieră

 

X

 

5.2.3.

Anvelope

Inspecție vizuală a întregii anvelope prin deplasarea vehiculului înainte și înapoi

(a)

Dimensiunea anvelopei, indicele de încărcare, marca de omologare sau indicele de viteză neconforme cu cerințele 1 și susceptibile să afecteze siguranța rutieră

 

X

 

Indice de încărcare sau de viteză insuficient pentru utilizarea efectivă, anvelopa atinge alte părți fixe ale vehiculului și periclitează condusul în siguranță

X

(b)

Anvelopele de pe aceeași punte sau de pe roțile jumelate sunt de mărimi diferite

 

X

 

(c)

Anvelopele de pe aceeași punte au o construcție diferită (radială/diagonală)

 

X

 

(d)

Anvelope grav deteriorate sau tăiate

 

X

 

Corzi vizibile sau deteriorate

X

(e)

Indicatorul de uzură a profilului anvelopelor devine expus

 

X

 

Adâncimea profilului pneurilor neconformă cu cerințele 1

X

(f)

Anvelopa se freacă de alte componente (dispozitive flexibile antiîmproșcare)

X

 

 

Anvelopa se freacă de alte componente (nu este periclitat condusul în siguranță)

X

(g)

Anvelopele reșapate neconforme cu cerințele 1

 

X

 

Stratul de protecție a corzilor afectat

X

5.3.   

Sistemul de suspensie

5.3.1.

Arcuri și stabilizatori

(+E)

Inspecție vizuală care utilizează, dacă sunt disponibili, detectori de joc al roților

(a)

Arcuri atașate necorespunzător la șasiu sau punte

 

X

 

Mișcare relativă vizibilă, fixări foarte slăbite

X

(b)

O componentă a arcului deteriorată sau fisurată

 

X

 

Foaia de arc principală deteriorată sau restul foilor foarte afectate

X

(c)

Lipsă arc

 

X

 

Foaia de arc principală deteriorată sau restul foilor foarte afectate

X

(d)

Modificare nesigură 3

 

X

 

Distanță insuficientă față de alte piese ale vehiculului; sistem de arcuri nefuncțional

X

5.3.2.

Amortizoare

Inspecție vizuală

(a)

Amortizoare fixate necorespunzător pe șasiu sau punte

X

 

 

Amortizor slăbit

 

X

(b)

Amortizor deteriorat prezentând semne grave de neetanșeitate sau funcționare necorespunzătoare

 

X

 

(c)

Amortizor absent

 

X

 

5.3.3.

Tuburi pentru arborele cardanic, brațe suspensie dreapta față, brațe triunghiulare și brațe de suspensie

(+E)

Inspecție vizuală care utilizează, dacă sunt disponibili, detectori de joc al roților

(a)

Fixare necorespunzătoare a componentei pe șasiu sau punte

 

X

 

Riscă să se slăbească; stabilitatea direcțională afectată

X

(b)

Componentă deteriorată sau corodată excesiv

 

X

 

Stabilitatea unei componente afectată sau componentă ruptă

X

(c)

Modificare nesigură 3

 

X

 

Distanță insuficientă față de alte piese ale vehiculului; sistem nefuncțional

X

5.3.4.

Articulații suspensie

(+E)

Inspecție vizuală care utilizează, dacă sunt disponibili, detectori de joc al roților

(a)

Uzură excesivă a pivotului fuzetei și/sau a bucșelor sau a articulațiilor

 

X

 

Riscă să se slăbească; stabilitatea direcțională afectată

X

(b)

Învelișul de protecție contra prafului deteriorat foarte grav

X

 

 

Învelișul de protecție contra prafului absent sau rupt

 

X

5.3.5.

Suspensie pneumatică

Inspecție vizuală

(a)

Sistem nefuncțional

 

 

X

(b)

Componente defecte, modificate sau deteriorate astfel încât afectează funcționarea sistemului

 

X

 

Funcționarea sistemului grav afectată

X

(c)

Răsuflare audibilă a sistemului

 

X

 

(d)

Modificare nesigură

 

X

 

6.   

ȘASIU ȘI ACCESORII ȘASIU

6.1.   

Șasiu sau cadru și accesorii

6.1.1.

Stare generală

Inspecție vizuală

(a)

Ruptură sau deformare ușoară a lonjeroanelor sau a traverselor

 

X

 

Ruptură sau deformare gravă a lonjeroanelor sau a traverselor

X

(b)

Plăci de strângere sau legături nesigure

 

X

 

Majoritatea legăturilor slăbite; rezistență insuficientă a pieselor

X

(c)

Coroziune excesivă care afectează rigiditatea ansamblului

 

X

 

Rezistență insuficientă a pieselor

X

6.1.2.

Țevi de evacuare și amortizoare de zgomot

Inspecție vizuală

(a)

Sistem de evacuare nesigur sau neetanș

 

X

 

(b)

Gazele pătrund în cabină sau în habitaclu

 

X

 

Pericol la adresa sănătății persoanelor aflate în autovehicul

X

6.1.3.

Rezervor și conducte de combustibil (inclusiv rezervor și conducte de combustibil pentru încălzire)

Inspecție vizuală cu ajutorul dispozitivelor de detectare a scurgerilor în cazul sistemelor GPL/GNC/GNL

(a)

Rezervor sau conducte nesigure, creând un risc deosebit de incendiu

 

 

X

(b)

Scurgeri de combustibil sau capacul de la rezervor absent sau ineficient

 

X

 

Risc de incendiu; pierdere excesivă de materiale periculoase

X

(c)

Conducte uzate din cauza frecării

X

 

 

Conducte deteriorate

 

X

(d)

Funcționare necorespunzătoare a robinetului de oprire (dacă este obligatoriu)

 

X

 

(e)

Risc de incendiu din cauza:

scurgerilor de combustibil;

rezervorului de combustibil sau sistemului de eșapament protejat necorespunzător;

stării compartimentului motorului.

 

 

X

(f)

Sistem GPL/GNC/GNL sau de hidrogen neconform cu cerințele, oricare dintre părțile sistemului este defectă 1

 

 

X

6.1.4.

Bare de protecție, dispozitive de protecție laterală și dispozitive de protecție antiîmpănare

Inspecție vizuală

(a)

Fixare incorectă sau deteriorare care poate cauza răniri la zgâriere sau contact

 

X

 

Piese care riscă să cadă; funcționalitate grav afectată

X

(b)

Dispozitiv în mod evident neconform cu cerințele 1

 

X

 

6.1.5.

Suport pentru roata de rezervă (dacă este prevăzut din construcție)

Inspecție vizuală

(a)

Suport în stare precară

X

 

 

(b)

Suport fisurat sau nesigur

 

X

 

(c)

O roată de rezervă nefixată sigur pe suport

 

X

 

Risc foarte mare de desprindere

X

6.1.6.

Cuplare mecanică și echipament de remorcare

(+E)

Inspecție vizuală a uzurii și operării corecte, cu atenție specială la montarea fiecărui dispozitiv de securitate și/sau cu utilizarea unor calibre de măsură

(a)

Componente deteriorate, defecte sau crăpate (în cazul în care nu sunt utilizate)

 

X

 

Componente deteriorate, defecte sau crăpate (dacă sunt în uz)

X

(b)

Uzură excesivă a unei componente

 

X

 

Peste limita de uzură

X

(c)

Fixare defectuoasă

 

X

 

Orice dispozitiv de cuplare slăbit, cu un risc foarte mare de desprindere

X

(d)

Lipsa ori funcționarea necorespunzătoare a dispozitivelor de siguranță

 

X

 

(e)

Nefuncționarea oricărui indicator de cuplare

 

X

 

(f)

Obstrucționarea plăcii cu numărul de înmatriculare sau a oricărei lămpi (atunci când nu sunt aprinse)

X

 

Placa cu numărul de înmatriculare ilizibilă (când nu este în uz)

 

X

(g)

Modificare nesigură 3 (piese auxiliare)

 

X

 

Modificare nesigură 3 (piese principale)

X

(h)

Cuplare prea slabă, incompatibilă sau dispozitiv de cuplare neconform cu cerințele

 

 

X

6.1.7.

Transmisie

Inspecție vizuală

(a)

Șurub de siguranță fixat necorespunzător sau absent

 

X

 

Șurub de siguranță fixat necorespunzător sau lipsă, astfel încât siguranța rutieră este pusă în pericol în mod grav

X

(b)

Palierele arborilor de transmisie uzate excesiv

 

X

 

Risc foarte mare de slăbire sau de fisurare

 

X

(c)

Uzură excesivă a articulațiilor cardanice sau a lanțurilor/curelelor de transmisie

 

X

 

Risc foarte mare de slăbire sau de fisurare

X

(d)

Cuplaje flexibile deteriorate

 

X

 

Risc foarte mare de slăbire sau de fisurare

X

(e)

Arbore deteriorat sau îndoit

 

X

 

(f)

Carcasa lagărului fisurată sau nesigură

 

X

 

Risc foarte mare de slăbire sau de fisurare

X

(g)

Învelișul de protecție contra prafului deteriorat foarte grav

X

 

 

Învelișul de protecție contra prafului absent sau rupt

 

X

(h)

Modificare ilegală a transmisiei

 

X

 

6.1.8.

Suport motor

Inspecție vizuală

Elemente de fixare deteriorate și avariate evident și grav

 

X

 

Elemente de fixare slăbite sau rupte

 

X

6.1.9

Performanța motorului (X) 2

Inspecție vizuală și/sau prin utilizarea interfeței electronice

(a)

Unitate de comandă modificată, afectând siguranța și/sau mediul

 

X

 

(b)

Modificarea motorului, afectând siguranța și/sau mediul

 

 

X

6.2.   

Cabină conducător auto și caroserie

6.2.1.

Stare

Inspecție vizuală

(a)

Panou fixat necorespunzător sau deteriorat sau element care poate provoca răniri

 

X

 

Riscă să cadă

X

(b)

Montant nesigur

 

X

 

Stabilitate afectată

X

(c)

Permite pătrunderea emisiilor de gaze de la motor sau de evacuare

 

X

 

Pericol la adresa sănătății persoanelor aflate în autovehicul

X

(d)

Modificare nesigură 3

 

X

 

Distanță insuficientă față de piesele care se învârtesc sau sunt în mișcare și față de carosabil

X

6.2.2.

Montare

Inspecție vizuală

(a)

Caroserie sau cabină nesigură

 

X

 

Stabilitate afectată

X

(b)

Caroserie/cabină centrată necorespunzător pe șasiu

 

X

 

(c)

Fixare nesigură sau inexistentă a caroseriei/cabinei pe șasiu sau pe traverse și dacă este simetrică

 

X

 

Fixare nesigură sau lipsa fixării caroseriei/cabinei pe șasiu sau pe traverse, astfel încât siguranța rutieră este pusă în pericol în mod grav

X

(d)

Coroziune excesivă în punctele de fixare pe caroseria integrală

 

X

 

Stabilitate afectată

X

6.2.3.

Uși și dispozitive de închidere a ușilor

Inspecție vizuală

(a)

Ușă care nu se deschide sau nu se închide corespunzător

 

X

 

(b)

Ușă care se poate deschide inopinat sau care nu rămâne închisă (uși glisante)

 

X

 

Ușă care se poate deschide inopinat sau care nu rămâne închisă (uși batante)

X

(c)

Ușă, balamale, dispozitiv de asigurare sau montant deteriorați

X

 

 

Ușă, balamale, dispozitiv de asigurare sau montant slăbit sau lipsă

 

X

6.2.4.

Podea

Inspecție vizuală

Podea nesigură sau foarte deteriorată

 

X

 

Stabilitate insuficientă

X

6.2.5.

Scaunul conducătorului auto

Inspecție vizuală

(a)

Scaun cu structură defectă

 

X

 

Scaun fixat necorespunzător

X

(b)

Funcționare necorespunzătoare a mecanismului de reglare

 

X

 

Scaunul este mobil sau spătarul scaunului nu poate fi fixat

X

6.2.6.

Alte scaune

Inspecție vizuală

(a)

Scaune defecte sau nesigure (piese auxiliare)

X

 

 

Scaune defecte sau nesigure (piese principale)

X

(b)

Scaune care nu au fost montate în conformitate cu cerințele 1

X

 

 

Numărul de scaune autorizat este depășit; dispunere neconformă cu autorizația

X

6.2.7.

Comenzi de conducere

Inspecție vizuală și prin acționare

Funcționare incorectă a oricărei comenzi necesare pentru funcționarea în siguranță a vehiculului

 

X

 

Funcționarea în condiții de siguranță este afectată

X

6.2.8.

Treptele cabinei

Inspecție vizuală

(a)

Treaptă nesigură

X

 

 

Stabilitate insuficientă

 

X

(b)

Treaptă aflată într-o stare susceptibilă de a provoca utilizatorilor răniri

 

X

 

6.2.9.

Alte instalații și echipamente interioare și exterioare

Inspecție vizuală

(a)

Fixarea altor instalații sau echipamente defectuoasă

 

X

 

(b)

Accesorii sau echipamente neconforme cu cerințele 1

X

 

 

Piesele montate riscă să producă răniri; siguranța este afectată

X

(c)

Neetanșeitatea echipamentelor hidraulice

X

 

 

Pierdere foarte mare de materiale periculoase

 

X

6.2.10.

Apărători de noroi (aripi), dispozitive antiîmproșcare

Inspecție vizuală

(a)

Absente, slăbite sau foarte corodate

X

 

 

Riscă să producă răniri; riscă să cadă

X

(b)

Distanță insuficientă față de anvelope/roți (dispozitivele antiîmproșcare)

X

 

 

Distanță insuficientă față de anvelope/roți (apărători de noroi)

X

(c)

Neconformitate cu cerințele 1

X

 

 

Acoperire insuficientă a benzii de rulare a anvelopelor

 

X

7.   

ALTE ECHIPAMENTE

7.1.   

Centuri de siguranță/catarame și sisteme de reținere

7.1.1.

Siguranța montării centurilor de siguranță și a cataramelor aferente

Inspecție vizuală

(a)

Punctul de fixare deteriorat excesiv

 

X

 

Stabilitate afectată

X

(b)

Fixarea slăbită

 

X

 

7.1.2.

Starea centurilor de siguranță/cataramelor

Inspecție vizuală și prin acționare

(a)

Centura de siguranță obligatorie absentă sau nemontată

 

X

 

(b)

Centură de siguranță deteriorată

X

 

 

Orice tăietură sau semn de supratensionare

 

X

(c)

Centură de siguranță neconformă cu cerințele 1

 

X

 

(d)

Deteriorarea sau funcționarea incorectă a cataramei centurii de siguranță

 

X

 

(e)

Deteriorarea sau funcționarea incorectă a retractorului centurii de siguranță

 

X

 

7.1.3.

Limitatorul sarcinii la centura de siguranță

Inspecție vizuală și/sau prin utilizarea interfeței electronice

(a)

Lipsa evidentă sau nepotrivirea limitatorului sarcinii cu vehiculul în cauză

 

X

 

(b)

Sistemul indică o defecțiune prin interfața electronică a vehiculului

 

X

 

7.1.4.

Centură de siguranță cu dispozitiv de pretensionare

Inspecție vizuală și/sau prin utilizarea interfeței electronice

(a)

Lipsa evidentă a dispozitivului de pretensionare sau nepotrivirea acestuia cu vehiculul

 

X

 

(b)

Sistemul indică o defecțiune prin interfața electronică a vehiculului

 

X

 

7.1.5.

Airbaguri

Inspecție vizuală și/sau prin utilizarea interfeței electronice

(a)

Lipsa evidentă a airbagurilor sau nepotrivirea acestora cu vehiculul

 

X

 

(b)

Sistemul indică o defecțiune prin interfața electronică a vehiculului

 

X

 

(c)

Airbag în mod evident nefuncțional

 

X

 

7.1.6.

Sisteme SRS

Inspecție vizuală a MIL și/sau prin utilizarea interfeței electronice

(a)

Martorul indicator de defecțiuni al SRS indică o funcționare defectuoasă a sistemului

 

X

 

(b)

Sistemul indică o defecțiune prin interfața electronică a vehiculului

 

X

 

7.2.

Extinctor (X) 2

Inspecție vizuală

(a)

Absent

 

X

 

(b)

Neconformitate cu cerințele 1

X

 

 

Dacă este obligatoriu (de exemplu, pentru taxiuri, autobuze, autocare etc.)

X

7.3.

Încuietori și dispozitiv antifurt

Inspecție vizuală și prin acționare

(a)

Dispozitivul este defect și nu împiedică conducerea vehiculului

X

 

 

(b)

Defect

 

X

 

Închidere sau blocare inopinată

X

7.4.

Triunghi reflectorizant (dacă este obligatoriu) (X) 2

Inspecție vizuală

(a)

Absent sau incomplet

X

 

 

(b)

Neconformitate cu cerințele 1

X

 

 

7.5.

Trusă de prim ajutor (dacă este obligatorie) (X) 2

Inspecție vizuală

Lipsă, incompletă sau neconformă cu cerințele 1

X

 

 

7.6.

Cală (cale) de roată (prisme) (dacă sunt obligatorii) (X) 2

Inspecție vizuală

Lipsă sau în stare precară, stabilitate insuficientă sau dimensiune prea mică

 

X

 

7.7.

Dispozitive de avertizare acustică

Inspecție vizuală și prin acționare

(a)

Nu funcționează corespunzător

X

 

 

Complet nefuncționale

 

X

(b)

Comandă nesigură

X

 

 

(c)

Neconformitate cu cerințele 1

X

 

 

Sunetul emis riscă să fie confundat cu cel al sirenelor oficiale

 

X

7.8.

Vitezometru

Inspecție vizuală sau prin acționare în timpul unui control în trafic sau prin mijloace electronice

(a)

Nemontat conform cerințelor 1

X

 

 

Lipsește (în cazul în care este prevăzut)

 

X

(b)

Funcționare defectuoasă

X

 

 

Nu funcționează deloc

 

X

(c)

Insuficient iluminat

X

 

 

Nu poate fi iluminat

X

7.9.

Tahograf (dacă este prevăzut din construcție/obligatoriu)

Inspecție vizuală

(a)

Nemontat conform cerințelor 1

 

X

 

(b)

Nefuncțional

 

X

 

(c)

Sigilii defecte sau absente

 

X

 

(d)

Placă de instalare absentă, ilizibilă sau expirată

 

X

 

(e)

Falsificare sau manipulare evidentă

 

X

 

(f)

Mărimea anvelopelor incompatibilă cu parametrii de calibrare

 

X

 

7.10.

Dispozitiv limitator de viteză (dacă este prevăzut/necesar)

(+E)

Inspecție vizuală și prin acționare dacă echipamentul este disponibil

(a)

Nemontat conform cerințelor 1

 

X

 

(b)

Evident nefuncțional

 

X

 

(c)

Limita de viteză incorect fixată (dacă este verificată)

 

X

 

(d)

Sigilii defecte sau absente

 

X

 

(e)

Placă lipsă sau ilizibilă

 

X

 

(f)

Dimensiunea anvelopelor incompatibilă cu parametrii de calibrare

 

X

 

7.11.

Odometru (dacă este disponibil) (X) 2

Inspecție vizuală și/sau prin utilizarea interfeței electronice

(a)

Manipulare evidentă (fraudă) pentru a reduce kilometrajul sau pentru a reprezenta în mod greșit kilometrajul unui vehicul

 

X

 

(b)

Nefuncționare evidentă

 

X

 

7.12.

Sistemul de control electronic al stabilității (ESC), dacă este prevăzut/obligatoriu (X) 2

Inspecție vizuală și/sau prin utilizarea interfeței electronice

(a)

Senzorii de viteză roată lipsă sau deteriorați

 

X

 

(b)

Instalație electrică deteriorată

 

X

 

(c)

Alte componente sunt absente sau deteriorate

 

X

 

(d)

Deteriorare sau nefuncționare corespunzătoare a comutatorului

 

X

 

(e)

Martorul indicator de defecțiuni (MIL) al ESC indică funcționarea defectuoasă a sistemului

 

X

 

(f)

Sistemul indică o defecțiune prin interfața electronică a vehiculului

 

X

 

8.   

ELEMENTE POLUANTE

8.1.   

Zgomot

8.1.1

Sistem de eliminare a zgomotului

(+E)

Evaluare subiectivă (doar dacă inspectorul nu consideră că nivelul de zgomot este la limita acceptată, situație în care poate fi efectuată o măsurare a zgomotului emis de un vehicul staționar cu ajutorul unui sonometru)

(a)

Nivelurile sonore depășesc nivelurile maxime permise de cerințe 1

 

X

 

(b)

O parte a sistemului de suprimare a zgomotului fixată necorespunzător, este deteriorată, montată incorect, lipsă sau alterată în mod evident și poate afecta nivelurile de zgomot

 

X

 

Risc foarte mare de desprindere

X

8.2.   

Gaze de evacuare

8.2.1.   

Emisii produse de motoarele cu aprindere prin scânteie

8.2.1.1.

Echipament de control al gazelor de evacuare

Inspecție vizuală

(a)

Echipamentul de control al gazelor montat de constructor este absent, modificat sau evident defect

 

X

 

(b)

Scurgeri de gaze care ar afecta măsurătorile emisiilor

 

X

 

(c)

MIL nu urmează secvența corectă

 

X

 

8.2.1.2.

Emisii de gaze

(E)

Pentru vehiculele din clasele de emisie până la Euro 5 și Euro V (7):

Măsurătoare cu analizorul de gaze de evacuare în conformitate cu cerințele 1 sau citirea OBD. Testul țevii de eșapament reprezintă metoda de bază pentru evaluarea emisiilor de gaze de evacuare. Pe baza evaluării echivalenței și ținând seama de legislația privind omologarea de tip, statele membre pot autoriza utilizarea OBD în conformitate cu recomandările producătorului și cu alte cerințe

Pentru vehiculele din clasele de emisie Euro 6 și Euro VI (8):

Măsurătoare cu analizorul de gaze de evacuare conform cerințelor 1 sau prin citirea OBD în conformitate recomandările producătorului și cu alte cerințe 1

Măsurătorile nu se aplică în cazul motoarelor în doi timpi

Ca alternativă, măsurători prin utilizarea echipamentului de teledetecție și confirmate de metode standard de testare

(a)

Fie emisiile de gaze depășesc nivelurile specifice stabilite de constructor

 

X

 

(b)

Fie, în cazul în care aceste informații nu sunt disponibile, emisiile de CO depășesc:

(i)

pentru vehiculele care nu sunt controlate prin intermediul unui sistem avansat de control al emisiilor:

4,5 %; sau

3,5 %,

în funcție de data primei înmatriculări sau a primei utilizări, specificată în cerințe 1;

(ii)

pentru vehiculele controlate prin intermediul unui sistem avansat de control al emisiilor:

la ralanti: 0,5 %;

la turație ridicată la ralanti: 0,3 %;

sau

la ralanti: 0,3 % (7);

la turație ridicată la ralanti: 0,2 %,

în funcție de data primei înmatriculări sau utilizări menționate în cerințe 1.

 

X

 

(c)

Coeficientul lambda nu se încadrează în seria de valori de 1 ± 0,03 sau nu este conform cu specificațiile producătorului

 

X

 

(d)

Citirea OBD indică o funcționare defectuoasă semnificativă

 

X

 

(e)

Măsurătorile prin teledetecție indică o neconformitate semnificativă

 

X

 

8.2.2.   

Emisii produse de motoarele cu aprindere prin compresie

8.2.2.1.

Echipament de control al gazelor de evacuare

Inspecție vizuală

(a)

Echipamentul de control al emisiilor instalat de constructor este absent sau în mod evident defect

 

X

 

(b)

Scurgeri de gaze care ar afecta măsurătorile emisiilor

 

X

 

(c)

MIL nu urmează secvența corectă

 

X

 

(d)

Reactiv insuficient, după caz

 

X

 

8.2.2.2.

Opacitate

Vehiculele înmatriculate sau puse în circulație înainte de 1 ianuarie 1980 sunt exonerate de această obligație

Pentru vehiculele din clasele de emisie până la Euro 5 și Euro V (7):

Măsurarea opacității gazelor de evacuare în timpul accelerării libere (mers în gol, de la ralanti până la turația de întrerupere a alimentării) cu schimbătorul de viteză la punctul mort și ambreiajul cuplat sau citirea OBD. Testul țevii de eșapament reprezintă metoda de bază pentru evaluarea emisiilor de gaze de evacuare. Pe baza evaluării echivalenței, statele membre pot autoriza utilizarea OBD în conformitate cu recomandările producătorului și cu alte cerințe

Pentru vehiculele din clasele de emisie Euro 6 și Euro VI (8):

Măsurarea opacității gazelor de evacuare în timpul accelerării libere (mers în gol, de la ralanti până la turația de întrerupere a alimentării) cu schimbătorul de viteză la punctul mort și ambreiajul cuplat sau citirea OBD în conformitate cu recomandările producătorului și cu alte cerințe 1

(a)

Pentru vehicule înmatriculate sau puse în circulație pentru prima oară după data menționată în cerințe 1,

 

 

 

opacitatea depășește nivelul înregistrat pe placa constructorului aplicată pe vehicul

 

X

 

Condiționarea prealabilă a vehiculului:

1.

Vehiculele pot fi testate fără condiționare prealabilă, cu toate că, din motive de siguranță, trebuie să se verifice dacă motorul este cald și într-o stare mecanică satisfăcătoare.

(b)

Dacă această informație nu este disponibilă sau cerințele 1 nu permit utilizarea valorilor de referință:

pentru motoare cu aspirație naturală: 2,5 m–1;

pentru motoare supraalimentate: 3,0 m–1,

sau, pentru vehiculele identificate în cerințe 1 sau înmatriculate ori puse în circulație pentru prima oară după data menționată în cerințe 1:

 

1,5 m–1  (9);

sau

 

0,7 m–1  (10).

 

X

 

2.

Cerințele specifice condiționării prealabile:

(i)

Motorul trebuie să fie complet încălzit; de exemplu, temperatura uleiului de motor măsurată printr-o sondă în tubul jojei de ulei să fie de cel puțin 80 °C sau temperatura normală de funcționare, dacă aceasta este mai scăzută, ori temperatura blocului motor, măsurată în funcție de nivelul de radiații infraroșii, să atingă cel puțin o temperatură echivalentă. Dacă, din cauza configurației vehiculului, această măsurătoare nu poate fi efectuată, temperatura normală de funcționare a motorului poate fi stabilită prin alte mijloace, de exemplu pe baza funcționării ventilatorului de răcire a motorului.

(ii)

Sistemul de evacuare se purjează prin cel puțin trei cicluri de accelerare liberă sau printr-o metodă echivalentă.

 

 

X

 

Procedura de încercare:

1.

Motorul și orice turbocompresor instalat trebuie să se afle la turația de ralanti înainte de începerea fiecărui ciclu de accelerare liberă. Pentru motoarele diesel ale vehiculelor grele, aceasta înseamnă să se aștepte cel puțin 10 secunde după eliberarea pedalei de accelerație.

2.

Pentru inițierea fiecărui ciclu de accelerare liberă, pedala de accelerație trebuie să fie apăsată complet, în mod rapid și continuu (în mai puțin de o secundă), dar nu brutal, pentru a se obține debitul maxim al pompei de injecție.

3.

În timpul fiecărui ciclu de accelerare liberă, motorul trebuie să atingă turația de întrerupere a alimentării sau, pentru vehicule cu transmisie automată, turația specificată de constructor ori, dacă aceste date nu sunt disponibile, două treimi din turația de întrerupere a alimentării, înainte de eliberarea pedalei de accelerație. De exemplu, această condiție poate fi verificată prin monitorizarea turației motorului sau permițând trecerea unui timp suficient între apăsarea pedalei de accelerație și eliberarea sa, interval care, în cazul vehiculelor din categoriile M2, M3, N2 și N3, trebuie să fie de cel puțin două secunde.

4.