EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32014D0913

Decizie 2014/913/PESC a Consiliului din 15 decembrie 2014 în sprijinul Codului de conduită de la Haga și al neproliferării rachetelor balistice în cadrul punerii în aplicare a Strategiei UE de combatere a proliferării armelor de distrugere în masă

OJ L 360, 17.12.2014, p. 44–52 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

Legal status of the document In force

ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2014/913/oj

17.12.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 360/44


DECIZIE 2014/913/PESC A CONSILIULUI

din 15 decembrie 2014

în sprijinul Codului de conduită de la Haga și al neproliferării rachetelor balistice în cadrul punerii în aplicare a Strategiei UE de combatere a proliferării armelor de distrugere în masă

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 26 alineatul (2),

întrucât:

(1)

La 12 decembrie 2003, Consiliul European a adoptat Strategia UE de combatere a proliferării armelor de distrugere în masă (denumită în continuare „Strategia”), care prezintă în capitolul III o listă a măsurilor care trebuie adoptate atât în cadrul Uniunii, cât și în țările terțe, pentru combaterea proliferării respectivelor arme.

(2)

În prezent, UE pune în aplicare în mod activ Strategia și se asigură că măsurile enumerate în capitolul II, respectiv capitolul III, produc efecte, cum ar fi furnizarea resurselor financiare destinate sprijinirii proiectelor specifice care duc la consolidarea sistemului multilateral de combatere a proliferării, precum și la măsuri de consolidare a încrederii la nivel multilateral. Codul de conduită de la Haga de combatere a proliferării rachetelor balistice (denumit în continuare „Codul” sau „HCoC”) și regimul de control al tehnologiei rachetelor (MTCR) reprezintă părți integrante ale sistemului de combatere a proliferării. Codul și MTCR urmăresc să împiedice și să limiteze proliferarea sistemelor de rachete balistice care pot servi ca vectori ai armelor de distrugere în masă (denumite în continuare „ADM”) și a tehnologiilor conexe.

(3)

La 17 noiembrie 2003, Consiliul a adoptat Poziția comună 2003/805/PESC (1). Poziția comună menționată lansează un apel în favoarea, printre altele, a aderării unui număr cât mai mare de țări posibil la Cod, în special a celor cu capacități în materie de rachete balistice, precum și în favoarea continuării elaborării și a punerii în aplicare a Codului, în special a măsurilor de consolidare a încrederii prevăzute de acesta, precum și în favoarea promovării unei relații mai strânse între Cod și sistemul multilateral de combatere a proliferării al ONU.

(4)

La 8 decembrie 2008, Consiliul a adoptat concluzii și un document intitulat „Noi linii de acțiune ale Uniunii Europene privind combaterea proliferării armelor de distrugere în masă și a vectorilor acestora”. Documentul respectiv statuează, printre altele, că proliferarea armelor de distrugere în masă și a vectorilor acestora continuă să reprezinte una dintre cele mai mari amenințări în materie de securitate și că politica de combatere a proliferării acestora constituie o componentă esențială a politicii externe și de securitate comune. Din perspectiva progreselor înregistrate și a eforturilor în desfășurare privind punerea în aplicare a „noilor linii de acțiune”, Consiliul a convenit în decembrie 2010 asupra prelungirii perioadei de punere în aplicare până la sfârșitul anului 2012.

(5)

La 18 decembrie 2008, Consiliul a adoptat Decizia 2008/974/PESC (2) în sprijinul Codului, în cadrul punerii în aplicare a Strategiei.

(6)

La 23 iulie 2012, Consiliul a adoptat Decizia 2012/423/PESC (3). Decizia menționată a permis promovarea cu succes a caracterului universal al Codului și respectarea principiilor acestuia. Continuarea dialogului între statele semnatare și statele nesemnatare reprezintă o prioritate a Uniunii, în scopul promovării în continuare a universalității codului, precum și a unei mai bune puneri în aplicare a acestuia și a consolidării sale. Prezenta decizie ar trebui să contribuie la acest proces.

(7)

În general, continuarea proliferării rachetelor balistice care pot servi ca vectori de arme de distrugere în masă reprezintă un motiv de îngrijorare crescândă pentru comunitatea internațională, în special programele de rachete în desfășurare în Orientul Mijlociu, Asia de Nord-Est și Asia de Sud-Est, inclusiv Iran, Siria și Republica Populară Democrată Coreeană (RPDC).

(8)

Consiliul de Securitate al ONU a subliniat în RCSONU 1540 (2004) și a reamintit în RCSONU 1977 (2011) faptul că proliferarea armelor nucleare, chimice și biologice, precum și a vectorilor acestora constituie o amenințare la adresa păcii și securității internaționale și a obligat statele, între altele, să se abțină de la sprijinirea prin orice mijloace a factorilor nestatali privind dezvoltarea, dobândirea, fabricarea, deținerea, transportul, transferul sau utilizarea armelor nucleare, chimice sau biologice și a vectorilor acestora. Amenințarea reprezentată de armele nucleare, chimice și biologice și de vectorii acestora la adresa păcii și securității internaționale a fost reafirmată în RCSONU 1887 (2009) privind neproliferarea nucleară și dezarmarea nucleară. De asemenea, Consiliul de Securitate al ONU a decis în RCSONU 1929 (2010) și 1718 (2006), pe baza, între altele, a rezoluțiilor CSONU 1540(2004), 1977(2011) și 1887(2009), că Iranul și RPDC nu ar trebui să întreprindă nicio activitate legată de rachetele balistice care pot servi ca vectori de arme nucleare, inclusiv lansări cu utilizarea tehnologiei rachetelor balistice, și că statele ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a preveni transferul de tehnologie sau asistența tehnică către Iran și RPDC în legătură cu aceste activități.

(9)

Prezenta decizie ar trebui să servească, în general, la sprijinirea unei varietăți de activități destinate combaterii proliferării rachetelor balistice,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

(1)   În scopul asigurării unei puneri în aplicare continue și concrete a anumitor elemente ale Strategiei, astfel cum se prevede în anexă, Uniunea:

(a)

sprijină activități în sprijinul Codului și al MTCR, în special pentru:

(i)

promovarea universalității și în special a aderării la cod a tuturor statelor cu capacități în materie de rachete balistice;

(ii)

susținerea punerii în aplicare și consolidarea vizibilității codului;

(iii)

promovarea aderării la orientările MTCR și anexa sa;

(b)

în general, sprijină o serie de activități de combatere a proliferării rachetelor balistice, destinate în special sensibilizării cu privire la această amenințare, accelerării eforturilor de creștere a eficienței instrumentelor multilaterale, consolidării sprijinului pentru inițiative care abordează aceste provocări specifice și susținerii țărilor interesate în consolidarea la nivel național a regimurilor relevante de control al exporturilor.

(2)   În acest context, proiectele care urmează a fi susținute de către Uniune cuprind următoarele activități specifice:

(a)

activități în sprijinul Codului:

(i)

pregătirea și publicarea unui „pachet de inițiere” pentru activități de informare la adresa statelor nesemnatare, reamintind, de asemenea obligațiile pentru statele semnatare;

(ii)

organizarea unor evenimente conexe de informare la Viena în marja reuniunii anuale HCoC a statelor semnatare;

(iii)

organizarea unor evenimente conexe de informare în sprijinul HCoC în marja reuniunilor Comisiei I a Adunării generale a ONU;

(iv)

organizarea a până la trei seminare regionale de informare pe baza priorităților UE (posibil Asia, țările Golfului și America de Sud);

(v)

încurajarea reprezentanților statelor semnatare și nesemnatare din țările în curs de dezvoltare să participe la reuniunile anuale ale HCoC și la seminarele de informare;

(vi)

organizarea unor sesiuni de sensibilizare pentru statele care s-au alăturat de curând HCoC pentru a le sprijini în îndeplinirea obligațiilor, inclusiv în marja reuniunii anuale de la Viena a HCoC;

(vii)

sprijinirea coordonării eforturilor de promovare a HCoC cu activitățile Comitetului 1540 al ONU, inclusiv prin finanțarea participării experților HCoC la vizitele la nivel de țară ale Comitetului 1540;

(viii)

sprijinirea mecanismului securizat de informare și comunicare bazat pe internet (e-ICC) al HCoC, inclusiv prin consolidarea tehnică a site-ului internet;

(b)

activități de sprijinire a neproliferării rachetelor balistice în general:

(i)

organizarea a până la patru seminare de sensibilizare cu privire la proliferarea rachetelor balistice în marja forurilor multilaterale, posibil corelate cu evenimentele de informare cu privire la HCoC menționate la litera (a), cum ar fi un seminar în marja AG a ONU sau a comisiilor pregătitoare ale Tratatului de neproliferare;

(ii)

organizarea a până la trei seminare regionale de sensibilizare cu privire la proliferarea rachetelor balistice și de încurajare a discuțiilor privind perspectivele unei abordări mai bune la nivel regional a amenințării reprezentate de proliferarea rachetelor balistice, posibil corelate cu alte activități de informare ale UE cu privire la HCoC; în asociere cu statele vizate, seminarele ar putea avea loc în Asia, regiunea Golfului și America Latină;

(iii)

producerea a patru documente de reflecție privind posibile măsuri multilaterale suplimentare de prevenire a amenințării reprezentate de proliferarea rachetelor și pentru promovarea eforturilor de dezarmare în domeniul rachetelor balistice, cu un accent deosebit pe posibilele măsuri de consolidare a încrederii și examinarea posibilității de adoptare a unui accent regional ca o primă etapă, de exemplu în regiunile de interes deosebit pentru Uniune și/sau în care pot fi așteptate progrese în viitorul apropiat;

(iv)

în scopul prevenirii transferului de tehnologii cu dublă utilizare și de cunoștințe într-o etapă timpurie, organizarea a până la trei sesiuni de sensibilizare pentru experți, în special din comunitățile științifice și/sau spațiale și din industrie;

(v)

încurajarea accesului universitarilor din țările în curs de dezvoltare care lucrează la proiectele de neproliferare a rachetelor ale centrelor de excelență ale UE;

(vi)

în coordonare cu centrele de excelență ale UE, organizarea unor misiuni specifice la nivel de experți din țări terțe pentru a partaja informații și lecții învățate cu privire la controlul exportului de tehnologie a rachetelor și de bunuri cu dublă utilizare și pentru a le ajuta să își consolideze capacitățile naționale;

(vii)

sprijinirea formării la nivel de experți privind neproliferarea rachetelor balistice, prin participarea la programe ale UE precum Colegiul European de Securitate și Apărare sau la programele statelor membre ale Uniunii (denumite în continuare „state membre”).

O descriere detaliată a proiectelor se regăsește în anexă.

Articolul 2

(1)   Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate („ÎR”) este responsabil de punerea în aplicare a prezentei decizii.

(2)   Punerea în aplicare la nivel tehnic a proiectelor prevăzută la articolul 1 alineatul (2) este realizată de Fondation pour la recherche stratégique (FRS), care își îndeplinește mandatul sub responsabilitatea ÎR. În acest scop, ÎR inițiază procedurile necesare împreună cu FRS.

Articolul 3

(1)   Valoarea de referință financiară pentru punerea în aplicare a proiectelor menționate la articolul 1 alineatul (2) este de 990 000 EUR.

(2)   Cheltuielile finanțate din suma prevăzută la alineatul (1) sunt gestionate în conformitate cu procedurile și normele aplicabile bugetului general al Uniunii.

(3)   Comisia supraveghează gestionarea corectă a cheltuielilor menționate la alineatul (1). În acest scop, aceasta încheie un acord de finanțare cu FRS. Acordul stipulează că FRS îi revine sarcina de a asigura vizibilitatea contribuției UE, adecvată dimensiunii acesteia.

(4)   Comisia depune eforturi în vederea încheierii acordului de finanțare menționat la alineatul (3) în cel mai scurt timp posibil după intrarea în vigoare a prezentei decizii. Comisia informează Consiliul cu privire la orice dificultăți în cadrul respectivului proces și cu privire la data încheierii acordului de finanțare.

Articolul 4

(1)   ÎR raportează Consiliului cu privire la punerea în aplicare a prezentei decizii pe baza rapoartelor periodice pregătite de FRS. Aceste rapoarte stau la baza evaluării efectuate de Consiliu.

(2)   Comisia furnizează informații cu privire la aspectele financiare ale proiectelor menționate la articolul 1 alineatul (2).

Articolul 5

(1)   Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării sale.

(2)   Prezenta decizie expiră după 30 de luni de la data încheierii acordului de finanțare menționat la articolul 3 alineatul (3). Cu toate acestea, prezenta decizie expiră la șase luni de la intrarea sa în vigoare în cazul în care niciun acord de finanțare nu a fost încheiat în termenul respectiv.

Adoptată la Bruxelles, 15 decembrie 2014.

Pentru Consiliu

Președintele

F. MOGHERINI


(1)  Poziția comună 2003/805/PESC a Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind universalizarea și consolidarea acordurilor multilaterale în domeniul neproliferării armelor de distrugere în masă și a vectorilor acestora (JO L 302, 20.11.2003, p. 34).

(2)  Decizia 2008/974/PESC a Consiliului din 18 decembrie 2008 în sprijinul Codului de conduită de la Haga împotriva proliferării rachetelor balistice, în cadrul punerii în aplicare a strategiei UE de combatere a proliferării armelor de distrugere în masă (JO L 345, 23.12.2008, p. 91).

(3)  Decizia 2012/423/PESC a Consiliului din 23 iulie 2012 în sprijinul neproliferării rachetelor balistice în cadrul punerii în aplicare a Strategiei UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă și a Poziției comune 2003/805/PESC a Consiliului (JO L 196, 24.7.2012, p. 74).


ANEXĂ

1.   OBIECTIVE

Uniunea promovează ferm neproliferarea rachetelor. Eforturile sale în acest scop includ Strategia și Poziția comună 2003/805/PESC. De asemenea, Consiliul a aprobat „Noile linii de acțiune ale Uniunii Europene privind combaterea proliferării armelor de distrugere în masă și a vectorilor acestora”, iar UE a sprijinit Rezoluția 1540 (2004) a CSONU, reluată în Rezoluția 1977 (2010) a CSONU.

Uniunea consideră că MTCR este un instrument multilateral important care are drept obiectiv limitarea proliferării sistemelor de rachete balistice și a tehnologiilor și cunoștințelor conexe prin instituirea și punerea în aplicare a unor reglementări în domeniul controlului exporturilor de materiale sensibile. 19 state membre sunt membre ale MTCR și toate statele membre pun în aplicare lista de control al exporturilor MTCR în temeiul Regulamentului (CE) nr. 428/2009 al Consiliului (1).

De asemenea, Uniunea a sprijinit cu tărie Codul de la începuturile sale și și-a exprimat periodic îngrijorarea cu privire la proliferarea rachetelor balistice. Uniunea consideră Codul o măsură centrală de promovare a transparenței și de consolidare a încrederii. Toate statele membre au aderat la cod și pun în aplicare codul cu bună-credință.

În trecut, Uniunea a încercat să depășească lacunele rămase la nivelul punerii în aplicare a codului și al universalității acestuia organizând ateliere, reuniuni ale experților și seminare regionale de sensibilizare. Respectivele activități organizate în temeiul Deciziei 2008/974/PESC și puse în aplicare de FRS și-au dovedit eficiența și relevanța.

Încurajată de rezultatele acestor evenimente, Uniunea a continuat această inițiativă și a susținut trei aspecte ale codului, după cum urmează:

(a)

universalitatea codului;

(b)

punerea în aplicare a codului;

(c)

consolidarea codului și îmbunătățirea funcționării acestuia.

Această acțiune a fost întreprinsă în temeiul Deciziei 2012/423/PESC, care a permis elaborarea mai multor inițiative în sprijinul HCoC, inclusiv:

(a)

dezvoltarea unui site internet securizat dedicat;

(b)

organizarea mai multor evenimente conexe destinate promovării codului față de statele nesemnatare la Viena, Geneva și New York;

(c)

un atelier de sensibilizare pentru țările africane și din Orientul Mijlociu la Paris;

(d)

seminare regionale în Singapore, Abu Dhabi și Lima;

(e)

pregătirea unor documente de reflecție.

Decizia 2012/423/PESC a contribuit la creșterea sensibilizării cu privire la cod și la promovarea acestuia în rândul țărilor terțe. Prin intermediul deciziei menționate, Uniunea a sprijinit Costa Rica, Franța, Ungaria, Japonia, Peru și România în activitatea lor de președinți ai HCoC. Prin sporirea vizibilității HCoC, aceasta a facilitat aderarea unor noi membri la Cod.

Din perspectiva rezultatelor obținute și dată fiind continuarea proliferării rachetelor balistice care pot servi ca vectori de arme de distrugere în masă și care reprezintă un motiv de îngrijorare crescândă pentru comunitatea internațională, în special programele de rachete în desfășurare în Orientul Mijlociu, Asia de Nord-Est și Asia de Sud-Est, inclusiv Iran și RPDC, se vor desfășura următoarele acțiuni:

(a)

proiectul nr. 1, informare și comunicare;

(b)

proiectul nr. 2, consolidarea neproliferării rachetelor balistice;

(c)

proiectul nr. 3, universalizarea HCoC — activități de informare.

Dincolo de promovarea aderării la cod și la MTCR, această decizie permite aprofundarea dezbaterii la nivel internațional cu privire la proliferarea rachetelor și implicarea unor noi zone geografice și a unor noi comunități.

2.   DESCRIEREA PROIECTULUI

2.1.   Proiectul nr. 1: informare și comunicare

2.1.1.   Obiectivul proiectului

Codul reprezintă un instrument important pentru limitarea proliferării rachetelor balistice și a tehnologiilor conexe prin măsuri de consolidare a încrederii și de asigurare a transparenței. Totuși, trebuie făcut mai mult pentru a îl sprijini, în special pentru:

(a)

promovarea universalității codului și în special a aderării la cod a tuturor statelor cu capacități în materie de rachete balistice și capacități spațiale;

(b)

sprijinirea punerii în aplicare a codului sub toate aspectele sale;

(c)

consolidarea vizibilității codului.

2.1.2.   Descrierea proiectului

Proiectul prevede trei tipuri de activități:

(a)

pregătirea, conceperea, tipărirea și distribuirea a până la 1 500 de broșuri care să descrie sprijinul acordat de Uniune Codului. Broșura va include, de asemenea:

(i)

o descriere a HCoC;

(ii)

obiectivele HCoC;

(iii)

o descriere a declarațiilor anuale, a notificărilor prealabile lansării și a vizitelor de observare voluntare;

(iv)

strategia europeană în ceea ce privește HCoC și proliferarea vectorilor ADM;

(v)

demersurile necesare pentru aderarea la cod;

(vi)

datele de contact pentru statele nesemnatare.

(b)

pregătirea, conceperea, tipărirea și publicarea a până la 1 000 de „pachete de inițiere” formate dintr-o broșură tipărită și dintr-un stick USB pentru activități de informare care să vizeze statele nesemnatare, reamintind, de asemenea obligațiile statelor semnatare. Acesta va fi, de asemenea, disponibil online și va conține toate informațiile necesare referitoare la cod și punctele de contact relevante. „Pachetul de inițiere” va include broșura descrisă la litera (a);

(c)

sprijinirea și actualizarea mecanismului securizat de informare și comunicare bazat pe internet („contactul electronic central imediat”/„electronic Immediate Central Contact” — e-ICC) al HCoC, inclusiv prin consolidarea tehnică a site-ului internet în strânsă cooperare cu Ministerul federal austriac al afacerilor externe.

2.1.3.   Rezultatele preconizate ale proiectului/indicatori

(a)

prin difuzarea largă a „pachetului de inițiere” în cadrul diferitelor evenimente, sensibilizarea într-o mai mare măsură a partenerilor cu privire la valoarea adăugată a HCoC și a rolului Uniunii;

(b)

site-ul internet HCoC mai securizat permite îmbunătățirea schimbului de informații relevante între parteneri;

(c)

utilizarea „pachetului de inițiere” de către președintele HCoC, secretariatul austriac („contactul central imediat”/„Immediate Central Contact” — ICC), Uniune și alți parteneri, după caz, în activitățile de informare.

2.1.4.   Beneficiarii proiectului

Beneficiarii proiectelor sunt atât statele semnatare ale HCoC, cât și statele nesemnatare.

2.2.   Proiectul nr. 2: consolidarea neproliferării rachetelor balistice.

2.2.1.   Scopul proiectului

Continuarea proliferării și utilizării operaționale a rachetelor balistice care pot servi ca vectori de arme de distrugere în masă reprezintă un motiv de îngrijorare crescândă pentru comunitatea internațională, în special programele de rachete în desfășurare în Orientul Mijlociu, Asia de Nord-Est și Asia de Sud-Est, inclusiv Iran și RPDC.

În general, proiectul va sprijini o serie de activități de combatere a proliferării rachetelor balistice, destinate în special sensibilizării cu privire la această amenințare, accelerării eforturilor de creștere a eficienței instrumentelor multilaterale, consolidării sprijinului pentru inițiative de abordare a acestor provocări specifice și susținerii țărilor interesate în consolidarea la nivel național a regimurilor relevante de control al exporturilor.

2.2.2.   Descrierea proiectului

Publicarea a două documente de reflecție pe an (patru pe toată durata proiectului). Printre subiectele posibile se numără:

(a)

utilizarea ca exemplu a actualelor zone fără ADM, precum și un potențial cadru pentru inițiative suplimentare de interzicere a rachetelor balistice;

(b)

măsuri multilaterale suplimentare de prevenire a amenințării reprezentate de proliferarea rachetelor și de promovare a eforturilor de dezarmare în domeniul rachetelor balistice, cu un accent deosebit pe posibilele măsuri de consolidare a încrederii;

(c)

mecanismele de control al exporturilor și al tranzitului;

(d)

rolul transferului intangibil de tehnologie (TIT) în domeniul rachetelor balistice.

2.2.3.   Rezultatele preconizate ale proiectului/indicatori

(a)

promovarea eforturilor multilaterale de limitare a proliferării rachetelor, inclusiv promovarea HCoC și MTCR, crește influența UE în domeniul neproliferării rachetelor;

(b)

încurajarea dezbaterii privind noi inițiative consolidează codul și MTCR și deschide calea pentru inițiative suplimentare;

(c)

susținerea neproliferării rachetelor;

(d)

publicarea a cel puțin patru documente de reflecție;

(e)

sensibilizarea cu privire la tehnologiile cu dublă utilizare și chestiunile legate de transferul de cunoștințe împiedică transferul neintenționat între statele membre și sporește nivelul global de sensibilizare cu privire la mecanismul de control al exporturilor.

2.2.4.   Beneficiarii proiectului

Uniunea și statele membre vor beneficia de documentele de reflecție; difuzarea mai largă va fi hotărâtă de ÎR în strânsă consultare cu statele membre în cadrul grupului de lucru competent al Consiliului. Decizia finală se va baza pe propunerile înaintate de entitatea de punere în aplicare, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din prezenta decizie.

2.3.   Proiectul nr. 3: universalizarea HCoC — activități de informare

2.3.1.   Scopul proiectului

Proiectul va crește sensibilizarea atât cu privire la neproliferarea rachetelor, cât și la HCoC, prin organizarea mai multor evenimente destinate implicării statelor nesemnatare. În acest scop, vor fi organizate evenimente la Viena și New York pentru a implica delegațiile ONU în marja evenimentelor relevante.

2.3.2.   Descrierea proiectului

Proiectul va prevedea trei tipuri de evenimente:

(a)

Finanțarea a patru evenimente de informare (câte două în fiecare oraș) în sprijinul atât al HCoC, cât și al neproliferării rachetelor balistice, care se vor desfășura în două orașe:

(i)

la New York, în marja reuniunilor Comisiei I a Adunării Generale a ONU sau a reuniunilor comisiilor pregătitoare ale Tratatului de neproliferare;

(ii)

la Viena, în marja HCoC sau a altor activități relevante ale ONU la Viena.

În ceea ce privește organizarea seminariilor:

(i)

fiecare seminar va dura o jumătate de zi și va reuni până la 80 de participanți din misiunile ONU de la New York și Viena în jurul unui grup de vorbitori selecționați și de funcționari ai UE;

(ii)

vor fi invitați până la șase vorbitori;

(iii)

va fi invitat președintele în exercițiu al HCoC;

(iv)

vor fi organizate și finanțate, în temeiul prezentei decizii, dejunuri sau dineuri cu participare restrânsă destinate implicării înalților funcționari din țările selecționate, conduse de un înalt reprezentant și experți ai UE.

În acest scop, entitatea de punere în aplicare va propune pentru fiecare eveniment o listă de țări, dintre care unele vor fi state nesemnatare. Aceasta va permite invitarea înalților reprezentanți care se ocupă de chestiuni legate de neproliferare.

(b)

Finanțarea a trei seminare regionale de informare care s-ar putea desfășura în America de Sud (de exemplu în Argentina, Brazilia, Chile, Mexic sau state nemembre din regiunea Caraibilor), Orientul Mijlociu (de exemplu țările din Golf, Bahrain, Qatar sau Arabia Saudită) și Asia (de exemplu Indonezia sau Vietnam). Alegerea amplasamentului se va face în acord cu ÎR, în strânsă consultare cu statele membre în cadrul grupului de lucru competent al Consiliului. Seminarul va fi dedicat tendințelor în materie de proliferare a rachetelor, se va axa pe chestiuni regionale și va aborda HCoC și informații practice legate de calitatea de stat semnatar. Statele semnatare din regiune vor fi invitate la nivel guvernamental pentru a face schimb de experiență cu statele nesemnatare. De asemenea, președintele în exercițiu al HCoC va fi invitat să prezinte o declarație și să prezideze sesiunea. Printre participanți s-ar putea număra funcționari, diplomați, personal militar, reprezentanți ai organizațiilor internaționale, reprezentanți ai UE, universitari etc.

În ceea ce privește organizarea seminariilor:

(i)

fiecare seminar va dura o zi întreagă;

(ii)

pot fi invitate până la 50 de persoane;

(iii)

președintele în exercițiu al HCoC va fi invitat să prezinte o declarație.

(c)

Până la 10 misiuni specifice la nivel de experți pentru statele nesemnatare. Acestea vor viza în principal industriile relevante, comunitatea științifică, experți în domeniul controlului exporturilor și reprezentanți ai societății civile. În coordonare cu centrele de excelență ale Uniunii Europene, doi experți în domeniul neproliferării rachetelor balistice din cadrul agenției de punere în aplicare și un expert al UE vor desfășura misiuni pe teren în țările vizate. Printre destinațiile posibile s-ar putea număra, printre altele: Algeria, Bahrain, Bolivia, Brazilia, China, Egipt, India, Indonezia, Israel, Malaysia, Mexic, Qatar, Arabia Saudită, Africa de Sud și Thailanda. Lista finală de țări va fi determinată în strânsă cooperare cu ÎR, precum și posibilitatea unor demersuri comune cu eforturile de informare ale Comitetului 1540 al ONU. Printre participanți s-ar putea număra funcționari, diplomați, personal militar, universitari, reprezentanți ai industriei, cercetători etc. din țara vizitată. Se va acorda prioritate funcționarilor și factorilor de decizie politică, diplomaților, personalului militar relevant etc.

În ceea ce privește organizarea seminariilor:

(i)

fiecare seminar va dura o zi întreagă;

(ii)

pot fi invitate până la 25 de persoane;

(iii)

vor fi invitați trei experți;

(iv)

va fi invitat președintele în exercițiu al HCoC.

2.3.3.   Rezultatele preconizate ale proiectului/indicatori

(a)

cel puțin patru evenimente de informare au fost organizate la New York și Viena;

(b)

cele trei evenimente regionale au reunit o importantă comunitate diplomatică și academică și au deschis noi perspective privind aderările;

(c)

au avut loc zece misiuni la nivel de experți în vederea consolidării universalizării HCoC. Aceste misiuni au reunit cel puțin 20 de factori de decizie și funcționari și au sporit nivelul de angajament din partea funcționarilor și a factorilor de decizie din țările vizitate;

(d)

sensibilizarea cu privire la tendințele în materie de proliferare a rachetelor și îndeosebi cu privire la Cod în legătură cu statele nesemnatare promovează discuțiile referitoare la eforturi suplimentare de limitare a proliferării rachetelor;

(e)

proiectul favorizează dezbaterile în interiorul și în afara Uniunii cu privire la inițiative viitoare;

(f)

proiectul accentuează chestiunea proliferării rachetelor ca provocare strategică.

2.3.4.   Beneficiarii proiectului

Aceste evenimente se vor axa în principal pe statele nesemnatare, deși statele semnatare ar putea fi asociate anumitor evenimente din motive de politică. Participanții ar trebui să fie în principal experți guvernamentali și înalți funcționari.

Alegerea finală a statelor beneficiare se va face în consultare cu entitatea de punere în aplicare și cu ÎR în strânsă consultare cu statele membre și cu Comisia în cadrul grupului de lucru competent al Consiliului.

3.   DURATA

Durata totală a punerii în aplicare a proiectelor este estimată la 30 de luni.

4.   ENTITATEA DE PUNERE ÎN APLICARE

(a)

FRS va fi însărcinată cu punerea în aplicare la nivel tehnic a proiectelor;

(b)

cofinanțarea va depinde de FRS;

(c)

entitatea de punere în aplicare va pregăti:

(i)

rapoarte trimestriale privind punerea în aplicare a proiectelor;

(ii)

un raport final, la cel mult o lună după finalizarea punerii în aplicare a proiectelor.

(d)

rapoartele se trimit ÎR.

(e)

FRS va asigura vizibilitatea contribuției Uniunii, corespunzător cu dimensiunea acesteia.

5.   PARTICIPANȚI TERȚI

Proiectele vor fi finanțate în întregime în temeiul prezentei decizii. Experții din statele semnatare ale codului sau din statele nesemnatare pot fi considerate părți terțe participante. Aceștia își vor desfășura activitatea în conformitate cu regimul general al FRS.


(1)  Regulamentul (CE) nr. 428/2009 al Consiliului din 5 mai 2009 de instituire a unui regim comunitar pentru controlul exporturilor, transferului, serviciilor de intermediere și tranzitului de produse cu dublă utilizare (JO L 134, 29.5.2009, p. 1).


Top