Accept Refuse

EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32013R1285

Regulamentul (UE) nr. 1285/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind punerea în aplicare și exploatarea sistemelor europene de radionavigație prin satelit și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 876/2002 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 683/2008 al Parlamentului European și al Consiliului

OJ L 347, 20.12.2013, p. 1–24 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

In force

ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2013/1285/oj

20.12.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 347/1


REGULAMENTUL (UE) NR. 1285/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 11 decembrie 2013

privind punerea în aplicare și exploatarea sistemelor europene de radionavigație prin satelit și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 876/2002 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 683/2008 al Parlamentului European și al Consiliului

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 172,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

după consultarea Comitetului Regiunilor,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)

Politica europeană în domeniul radionavigației prin satelit urmărește punerea la dispoziția Uniunii a două sisteme de radionavigație prin satelit, sistemul construit în cadrul programului Galileo și sistemul EGNOS (denumite în continuare „sistemele”). Aceste sisteme decurg din programele Galileo și, respectiv, EGNOS. Fiecare dintre cele două infrastructuri este compusă din sateliți și dintr-o rețea de stații terestre.

(2)

Programul Galileo urmărește punerea în funcțiune și exploatarea primei infrastructuri de radionavigație și de poziționare prin satelit concepută special în scopuri civile, care poate fi utilizată de o varietate de actori publici și privați din Europa și din întreaga lume. După cum au evidențiat Parlamentul European și Consiliul, sistemul realizat în cadrul programului Galileo funcționează independent de alte sisteme existente sau care ar putea fi create, contribuind, astfel, printre altele, la autonomia strategică a Uniunii.

(3)

Programul EGNOS urmărește îmbunătățirea calității semnalelor deschise recepționate de la sistemele globale de radionavigație prin satelit existente (denumite în continuare „GNSS”), precum și a semnalelor recepționate de la serviciul deschis oferit de sistemul creat în cadrul programului Galileo, atunci când acestea vor fi disponibile. Serviciile oferite de programul EGNOS ar trebui să acopere, cu prioritate, teritoriile statelor membre situate geografic în Europa, incluzând, în acest sens, insulele Azore, Canare și Madeira.

(4)

Parlamentul European, Consiliul, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor și-au manifestat invariabil sprijinul deplin pentru programele Galileo și EGNOS.

(5)

Deoarece programele Galileo și EGNOS se află într-un stadiu avansat de dezvoltare implicând sisteme în etapă de exploatare, este necesar un instrument juridic specific, care să răspundă nevoilor acestora, în special în ceea ce privește guvernanța și securitatea, și să satisfacă cerința bunei gestiuni financiare, precum și să promoveze utilizarea sistemelor.

(6)

Sistemele sunt infrastructuri create ca rețele transeuropene, a căror utilizare depășește cu mult frontierele naționale ale statelor membre. În plus, serviciile oferite prin intermediul acestor sisteme contribuie la o gamă largă de activități sociale și economice, inclusiv la dezvoltarea unor rețele transeuropene în domeniile infrastructurilor de transport, telecomunicații și energie.

(7)

Programele Galileo și EGNOS constituie un instrument al politicii industriale și se înscriu în cadrul strategiei Europa 2020, astfel cum reiese din Comunicarea Comisiei din 17 noiembrie 2010 intitulată „O politică industrială integrată adaptată erei globalizării – atribuirea celui mai important rol competitivității și viabilității”. Acestea sunt menționate, de asemenea, în comunicarea Comisiei din 4 aprilie 2011 intitulată „Către o strategie spațială a Uniunii Europene în serviciul cetățeanului”. Programele respective, a căror valoare cumulată a fost estimată la aproximativ 130 de miliarde EUR pentru perioada 2014-2034, prezintă numeroase avantaje pentru economia și cetățenii Uniunii.

(8)

Un mare număr de sectoare economice, în special transporturile, telecomunicațiile, agricultura și energia, utilizează din ce în ce mai mult sistemele de radionavigație prin satelit. Autoritățile publice pot beneficia, de asemenea, de aceste sisteme în diferite domenii cum ar fi serviciile de urgență, poliția, gestionarea crizelor sau gestionarea frontierelor. Dezvoltarea utilizării radionavigației prin satelit aduce avantaje enorme economiei, societății și mediului înconjurător. Aceste avantaje socio-economice sunt defalcate în trei categorii principale: avantaje directe ce decurg din creșterea pieței spațiale, avantaje directe ce decurg din creșterea pieței din aval pentru aplicații și servicii bazate pe GNSS și avantaje indirecte ce decurg din apariția unor noi aplicații în alte sectoare, sau a unor transferuri de tehnologie către acestea, conducând la noi oportunități de piață în alte sectoare, creșteri ale productivității pe ansamblul sectorului și avantaje publice generate de reducerea poluării sau de niveluri îmbunătățite de siguranță și securitate.

(9)

Prin urmare, este important ca Uniunea să sprijine dezvoltarea de aplicații și servicii bazate pe sisteme. Acest lucru va permite cetățenilor Uniunii să beneficieze din plin de avantajele ce decurg din sisteme, asigurându-se, totodată, menținerea încrederii populației în programele Galileo și EGNOS. Instrumentul adecvat de finanțare a activităților de cercetare și inovare legate de dezvoltarea aplicațiilor bazate pe GNSS este Orizont 2020 - Programul-cadru pentru cercetare și inovare (denumit în continuare „Orizont 2020”) instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (2). Totuși, o parte foarte specifică din amonte a activităților de cercetare și dezvoltare ar trebui finanțată din cadrul bugetului alocat programelor Galileo și EGNOS în conformitate cu prezentul regulament, în cazul activităților referitoare la elemente fundamentale precum chipset-uri și receptoare bazate pe Galileo, ceea ce va facilita dezvoltarea de aplicații în diferite sectoare ale economiei. Cu toate acestea, o asemenea finanțare nu ar trebui, să pericliteze desfășurarea sau exploatarea infrastructurilor create în cadrul programelor.

(10)

Având în vedere utilizarea într-o măsură tot mai mare a radionavigației prin satelit în multiple domenii de activitate, întreruperea furnizării serviciilor este de natură să cauzeze daune semnificative societății moderne și să ducă la pierderi pentru mulți operatori economici. În plus, dată fiind dimensiunea strategică a acestora, sistemele de radionavigație prin satelit sunt infrastructuri sensibile, susceptibile a fi, în special, supuse unei utilizări abuzive. Elementele menționate anterior pot afecta securitatea Uniunii, a statelor sale membre și a cetățenilor acesteia. Prin urmare, ar trebui să se țină cont de cerințele de securitate la proiectarea, dezvoltarea, desfășurarea și exploatarea infrastructurilor create în cadrul programelor Galileo și EGNOS în concordanță cu practicile standard.

(11)

Programul Galileo cuprinde o etapă de definire care a fost finalizată, o etapă de dezvoltare și de validare până în 2013, o etapă de desfășurare, care a început în 2008 și ar trebui să se încheie în 2020, și o etapă de exploatare, programată să înceapă treptat din 2014/2015, pentru ca sistemul complet să fie pe deplin operațional în 2020. Primii patru sateliți operaționali au fost construiți și lansați în etapa de dezvoltare și validare, întreaga constelație de sateliți ar trebui finalizată în etapa de desfășurare, iar completarea ar trebui să aibă loc în etapa de exploatare. Infrastructura terestră aferentă ar trebui dezvoltată și utilizată în mod corespunzător.

(12)

Programul EGNOS se află în etapa de exploatare, după ce serviciul său deschis și serviciul său denumit „Safety of Life” au fost declarate operaționale în octombrie 2009 și, respectiv, în martie 2011. În limita constrângerilor tehnice și financiare și în baza unor acorduri internaționale, acoperirea geografică a serviciilor oferite de sistemul EGNOS ar putea fi extinsă la alte regiuni ale lumii, în special la teritoriile țărilor candidate, la țările terțe asociate la programul Cerul unic european și la țările cuprinse în Politica europeană de vecinătate. Totuși, o astfel de extindere la alte regiuni ale lumii nu ar trebui finanțată din creditele bugetare alocate programelor Galileo și EGNOS în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311 /2013 al Consiliului (3) și nu ar trebui să întârzie extinderea acoperirii la toate teritoriile statelor membre situate geografic în Europa.

(13)

Conceptul inițial al serviciului privind siguranța vieții al Galileo, prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 683/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (4) a fost modificat pentru a se asigura interoperabilitatea cu alte GNSS, pentru a se răspunde în mod eficace necesităților utilizatorilor serviciului privind siguranța vieții și pentru a se reduce complexitatea, riscurile și costurile infrastructurii necesare.

(14)

Pentru a maximiza utilizarea serviciului privind siguranța vieții al EGNOS, acesta ar trebui să fie oferit fără taxe de utilizare directe. De asemenea, Serviciul public reglementat al Galileo (PRS) ar trebui oferit în mod gratuit următorilor participanți la PRS, în sensul Deciziei nr. 1104/2011/UE a Parlamentului European și a Consiliului (5): statele membre, Consiliul, Comisia, Serviciul European de Acțiune Externă („SEAE”) și agențiile Uniunii autorizate în mod corespunzător. Absența costurilor nu ar trebui înțeleasă ca aducând atingere prevederilor privind costul funcționării unei autorități PRS competente, astfel cum este prevăzut în Decizia nr. 1104/2011/UE.

(15)

În scopul optimizării utilizării serviciilor oferite, sistemele, rețelele și serviciile care decurg din programele Galileo și EGNOS ar trebui să fie compatibile și interoperabile între ele și, în măsura posibilului, cu alte sisteme de radionavigație prin satelit, precum și cu mijloace convenționale de radionavigație, în cazul în care o astfel de compatibilitate și interoperabilitate este prevăzută într-un acord internațional, fără a aduce atingere obiectivului autonomiei strategice.

(16)

Deoarece Uniunea asigură, în principiu, totalitatea finanțării programelor Galileo și EGNOS, este necesar să se prevadă că Uniunea deține proprietatea tuturor activelor corporale și necorporale constituite sau dezvoltate în cadrul programelor respective. Pentru respectarea deplină a drepturilor fundamentale în materie de proprietate, este necesar să se stabilească aranjamentele necesare cu proprietarii existenți, în special pentru părțile esențiale ale infrastructurilor și securitatea acestora. Ar trebui să fie înțeles faptul că dispozițiile referitoare la proprietatea activelor necorporale stabilite prin prezentul regulament nu reglementează drepturile necorporale care nu sunt transferabile în temeiul legislației naționale relevante. Deținerea drepturilor de proprietate de către Uniune nu ar trebui să aducă atingere posibilității ca Uniunea, în conformitate cu prezentul regulament și acolo unde acest lucru este considerat necesar pe baza unei evaluări de la caz la caz, să pună activele respective la dispoziția părților terțe sau să dispună de acestea. În special, Uniunea ar trebui să poată transfera către părți terțe proprietatea sau poate concesiona drepturile de proprietate intelectuală care decurg din activitățile desfășurate în cadrul programelor Galileo și EGNOS. Pentru a facilita preluarea radionavigației prin satelit de către piețe este necesar să se asigure că părțile terțe pot dispune de o utilizare optimă, în special în ceea ce privește drepturile de proprietate intelectuală decurgând din programele Galileo și EGNOS și aparținând Uniunii, inclusiv pe plan economic și social.

(17)

Activele create sau dezvoltate în afara programelor Galileo și EGNOS nu sunt afectate de dispozițiile privind proprietatea stabilite în prezentul regulament. Totuși, aceste active ar putea, ocazional, să fie relevante pentru desfășurarea programelor. Pentru a încuraja dezvoltarea de noi tehnologii în afara programelor Galileo și EGNOS, Comisia ar trebui să încurajeze țările terțe să îi atragă atenția asupra activelor necorporale pertinente și, în cazul în care acestea ar fi avantajoase pentru programe, ar trebui să negocieze termeni cu privire la utilizarea corespunzătoare a acestora.

(18)

Etapele de desfășurare și exploatare a programului Galileo și etapa de exploatare a programului EGNOS ar trebui să fie finanțate integral de către Uniune. Cu toate acestea, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (6), statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a aduce programelor Galileo și EGNOS fonduri suplimentare sau o contribuție în natură, pe baza unor acorduri corespunzătoare, în vederea finanțării elementelor suplimentare legate de potențialele obiective specifice ale statelor membre în cauză. Țările terțe și organizațiile internaționale ar trebui, de asemenea, să poată contribui la programe.

(19)

Pentru a garanta continuitatea și stabilitatea programelor Galileo și EGNOS și ținând seama de dimensiunea europeană a acestora și de valoarea lor adăugată europeană intrinsecă, este nevoie de finanțare suficientă și consecventă în cadrul perioadelor de planificare financiară. De asemenea, trebuie precizată suma necesară în cursul perioadei 1 ianuarie 2014 – 31 decembrie 2020 pentru finanțarea finalizării etapei de desfășurare a programului Galileo, precum și a etapelor de exploatare ale programelor Galileo și EGNOS.

(20)

Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 alocă maximum 7 071,73 milioane EUR în prețuri curente pentru finanțarea activităților legate de programele Galileo și EGNOS în perioada 1 ianuarie 2014 – 31 decembrie 2020. Pentru claritate și pentru a facilita controlarea costurilor, această sumă totală ar trebui defalcată pe categorii diferite. Cu toate acestea, în interesul flexibilității și pentru a asigura funcționarea armonioasă a programelor, Comisia ar trebui să poată realoca fonduri de la o categorie la alta. Programul activităților ar trebui să cuprindă, de asemenea, și protecția sistemelor și funcționarea acestora, inclusiv în timpul lansării sateliților. În acest sens, o participare la costurile serviciilor capabile să ofere o astfel de protecție ar putea fi finanțată din bugetul alocat programelor Galileo și EGNOS în măsura disponibilității decurgând dintr-o administrare riguroasă a costurilor și cu respectarea deplină a sumei maxime menționată mai sus și fixată prin Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013. O astfel de contribuție ar trebui utilizată numai pentru furnizarea de date și servicii, și nu pentru achiziționarea de infrastructură. Prezentul regulament stabilește, pentru continuarea programelor Galileo și EGNOS, un pachet financiar care constituie valoarea de referință principală, în sensul punctului 17 al Acordului interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în materie bugetară și buna gestiune financiară (7) pentru Parlamentul European și pentru Consiliu în cursul procedurii bugetare anuale.

(21)

Ar trebui să fie specificate în prezentul regulament activitățile pentru care urmează să fie acordate credite bugetare ale Uniunii programelor Galileo și EGNOS pentru perioada 2014-2020. Aceste credite ar trebui acordate în principal pentru activitățile legate de etapa de desfășurare a programului Galileo, inclusiv pentru acțiunile de administrare și monitorizare ale acestei etape, și pentru activitățile legate de exploatarea sistemului rezultat din programul Galileo, inclusiv pentru acțiunile prealabile sau pregătitoare ale etapei de exploatare a programului respectiv, precum și pentru activitățile legate de exploatarea sistemului EGNOS. Creditele ar trebui, de asemenea, acordate pentru finanțarea altor anumite activități necesare pentru administrarea și atingerea obiectivelor programelor Galileo și EGNOS, în special sprijinirea activităților de cercetare și dezvoltare ale elementelor fundamentale, precum chipset-urile și receptoare bazate pe Galileo, inclusiv, după caz, module de software pentru monitorizarea poziționării și integrității. Aceste elemente constituie interfața dintre serviciile oferite de infrastructuri și aplicațiile din aval și facilitează dezvoltarea de aplicații în diferite sectoare ale economiei. Dezvoltarea lor acționează ca un catalizator pentru maximizarea avantajelor socio-economice deoarece facilitează introducerea pe piață a serviciilor oferite. Comisia ar trebui să transmită anual Parlamentului European și Consiliului un raport privind strategia abordată în materie de gestionare a costurilor.

(22)

Ar trebui semnalat faptul că, în cadrul costurilor de investiții și de exploatare a sistemelor evaluate pentru perioada 2014 – 2020, nu sunt luate în calcul obligațiile financiare neprevăzute pe care Uniunea ar putea fi obligată să le suporte, în special cele legate de regimul răspunderii, având în vedere activitatea serviciilor sau faptul că sistemele sunt în proprietatea Uniunii, în special pentru cazurile de funcționare defectuoasă a sistemelor. Aceste obligații fac obiectul unei analize specifice din partea Comisiei.

(23)

De asemenea, ar trebui remarcat faptul că resursele bugetare prevăzute în prezentul regulament nu acoperă lucrările finanțate din fondurile alocate pentru Orizont 2020, cum ar fi cele legate de dezvoltarea de aplicații derivate din sisteme. Aceste lucrări vor permite optimizarea utilizării serviciilor oferite în cadrul programelor Galileo și EGNOS, asigurarea unei bune rentabilități a investițiilor realizate de Uniune în ceea ce privește beneficiile sociale și economice și creșterea expertizei întreprinderilor europene în ceea ce privește tehnologia radionavigației prin satelit. Comisia ar trebui să asigure transparența și claritatea în ce privește diferitele surse de finanțare pentru diferite aspecte ale programelor.

(24)

Ar trebui, de asemenea, ca veniturile generate de sisteme, provenite, în special din serviciile comerciale furnizate de sistemul instituit în cadrul programului Galileo, să fie colectate de Uniune pentru a asigura compensarea parțială a investițiilor realizate în prealabil de aceasta, iar veniturile respective ar trebui utilizate pentru sprijinirea obiectivelor programelor Galileo și EGNOS. În plus, un mecanism de repartizare a veniturilor ar putea fi prevăzut în contractele încheiate cu entități din sectorul privat.

(25)

Pentru a evita depășirile de costuri și întârzierile care au afectat derularea programelor Galileo și EGNOS în trecut, ar trebui intensificate eforturile care să permită controlul riscurilor susceptibile să antreneze costuri și/sau întârzieri suplimentare, astfel cum a fost solicitat de Parlamentul European prin Rezoluția sa din 8 iunie 2011 referitoare la evaluarea intermediară a programelor europene de radionavigație prin satelit: evaluarea implementării, provocările viitoare și perspectivele financiare (8) și prin concluziile Consiliului din 31 martie 2011 și astfel cum reiese din Comunicarea Comisiei din 29 iunie 2011 intitulată „Un buget pentru Europa 2020”.

(26)

Buna guvernanță publică a programelor Galileo și EGNOS necesită, pe de o parte, existența unei distribuții stricte a responsabilităților și sarcinilor, în special între Comisie, Agenția GNSS European și Agenția Spațială Europeană (ESA), iar, pe de altă parte, adaptarea progresivă a acestei guvernanțe la cerințele operării sistemelor.

(27)

Dat fiind că Comisia reprezintă Uniunea, care asigură pe cont propriu finanțarea programelor Galileo și EGNOS și deține drepturile de proprietate asupra sistemelor, Comisia ar trebui să fie responsabilă pentru derularea programelor respective și să își asume controlul general al acestora. Astfel, Comisia ar trebui să gestioneze fondurile alocate programelor prin prezentul regulament, să asigure desfășurarea tuturor activităților și să garanteze o distribuție clară a responsabilităților și sarcinilor, în special între Agenția GNSS European și ESA. În acest scop, este necesar să i se atribuie Comisiei, pe lângă sarcinile legate de aceste responsabilități generale și celelalte sarcini care-i revin în temeiul prezentului regulament, sarcini specifice. În vederea optimizării resurselor și competențelor diferitelor părți interesate, Comisia ar trebui să poată delega anumite sarcini prin intermediul acordurilor de delegare, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.

(28)

Având în vedere importanța pentru programele Galileo și EGNOS a infrastructurii terestre a sistemelor și impactul acesteia asupra securității acestora, stabilirea situării acestei infrastructuri ar trebui să fie una dintre sarcinile specifice atribuite Comisiei. Desfășurarea infrastructurii terestre a sistemelor ar trebui să continue să urmeze un proces deschis și transparent. Stabilirea situării unei astfel de infrastructuri ar trebui să se efectueze ținând seama de limitările geografice și tehnice asociate cu distribuirea geografică optimă a acestei infrastructuri terestre și prezența posibilă a unor instalații și echipamente existente adecvate sarcinilor relevante, precum și asigurând conformitatea cu nevoile de securitate ale fiecărei stații terestre și cu cerințele naționale în materie de securitate ale fiecărui stat membru.

(29)

Agenția GNSS European a fost instituită prin Regulamentul (UE) nr. 912/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (9) în scopul atingerii obiectivelor programelor Galileo și EGNOS și al executării anumitor sarcini legate de desfășurarea programelor. Aceasta este o agenție a Uniunii care, în calitate de organism în sensul Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012, se supune obligațiilor aplicabile agențiilor Uniunii. Este necesar să i se atribuie anumite sarcini legate de securitatea programelor și de eventuala desemnare a acesteia ca autoritate PRS responsabilă. De asemenea, ar trebui să contribuie la promovarea și comercializarea sistemelor, inclusiv prin stabilirea unor legături cu utilizatorii și potențialii utilizatori ai serviciilor furnizate în cadrul programelor Galileo și EGNOS, și ar trebui să strângă informații cu privire la cerințele și evoluțiile de pe piața radionavigației prin satelit. În plus, este necesar ca agenția să se achite de sarcinile pe care Comisia i le atribuie prin intermediul unuia sau mai multor acorduri de delegare cuprinzând diferite alte sarcini specifice legate de programe, în special sarcinile legate de etapele de exploatare a sistemelor, inclusiv gestionarea operațională a programelor, promovarea aplicațiilor și serviciilor pe piața radionavigației prin satelit și promovarea dezvoltării elementelor fundamentale legate de programe. Pentru a permite Comisiei, ca reprezentant al Uniunii, să își exercite pe deplin puterea de control, respectivele acorduri de delegare ar trebui să includă, în special, condițiile generale de gestionare a fondurilor încredințate Agenției GNSS European.

Transferul responsabilității pentru sarcinile legate de gestionarea operațională și exploatarea programelor Galileo și EGNOS către Agenția GNSS European ar trebui să fie treptat și condiționat de finalizarea cu succes a unei examinări adecvate a transferului, precum și de disponibilitatea Agenției GNSS European de a prelua aceste sarcini pentru a asigura continuitatea programelor respective. Pentru EGNOS, acest transfer ar trebui să aibă loc la 1 ianuarie 2014; pentru Galileo, se așteaptă ca acesta să aibă loc în 2016.

(30)

Pentru etapa de desfășurare a programului Galileo, Uniunea ar trebui să încheie un acord de delegare cu ASE în care să stabilească sarcinile acesteia în etapa respectivă. În calitate de reprezentant al Uniunii, Comisia ar trebui să depună toate eforturile pentru a încheia acest acord de delegare în termen de șase luni de la data aplicării prezentului Regulament. Pentru a permite Comisiei să își exercite pe deplin puterea de control, acordul de delegare ar trebui să includă condițiile generale de gestionare a fondurilor încredințate ESA. În ceea ce privește activitățile finanțate integral de Uniune, aceste condiții ar trebui să asigure un grad de control comparabil celui care s-ar impune în cazul în care ESA ar fi o agenție a Uniunii.

(31)

Pentru etapa de exploatare a programelor Galileo și EGNOS, Agenția GNSS European ar trebui să încheie acorduri de lucru cu ESA, în care să stabilească sarcinile acesteia din urmă în dezvoltarea generațiilor viitoare de sisteme și în furnizarea de sprijin tehnic în raport cu generația actuală de sisteme. Acordurile respective ar trebui să fie conforme Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012. Ele nu ar trebui să includă rolul ESA în ceea ce privește activitățile referitoare la cercetare și la dezvoltarea tehnologică, și la etapele timpurii ale evoluției, precum și activitățile de cercetare referitoare la infrastructurile create în cadrul programelor Galileo și EGNOS. Astfel de activități ar trebui finanțate în afara bugetului alocat programelor, de exemplu, prin fonduri alocate pentru Orizont 2020.

(32)

Responsabilitatea derulării programelor Galileo și EGNOS include, în special, responsabilitatea securității acestora, precum și responsabilitatea securității sistemelor și a funcționării acestora. Cu excepția cazului aplicării Acțiunii comune 2004/552/PESC a Consiliului (10), care trebuie să fie revizuită pentru a reflecta adaptarea la evoluția programelor Galileo și EGNOS, la guvernanța acestora și la modificările Tratatului privind Uniunea Europeană și ale Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene rezultate din Tratatul de la Lisabona, responsabilitatea în materie de securitate îi revine Comisiei, chiar dacă anumite sarcini legate de securitate îi sunt atribuite Agenției GNSS European. Mai precis, Comisiei îi revine sarcina de a institui mecanisme menite să asigure o coordonare corespunzătoare între diferitele entități responsabile pentru securitate.

(33)

În aplicarea prezentului regulament, Comisia ar trebui să se consulte cu experții relevanți din statele membre în domeniul securității în ce privește chestiunile legate de securitate.

(34)

Dată fiind expertiza specifică de care dispune SEAE și contactele acestuia cu administrațiile țărilor terțe și ale organizațiilor internaționale desfășurate în mod regulat, serviciul este în măsură să asiste Comisia la executarea unora din sarcinile acesteia legate de securitatea sistemelor și de programele din domeniul relațiilor externe, în conformitate cu Decizia 2010/427/UE a Consiliului (11). Comisia ar trebui să asigure că SEAE este pe deplin asociat activităților sale în punerea în aplicare a sarcinilor referitoare la securitate în domeniul relațiilor externe. În acest scop, ar trebui să se acorde SEAE tot sprijinul tehnic necesar.

(35)

Pentru a asigura circularea în condiții de securitate a informațiilor, în cadrul domeniului de aplicare a prezentului regulament, reglementările de securitate pertinente ar trebui să ofere un grad de protecție a informațiilor UE clasificate echivalent celui asigurat de normele de securitate prevăzute în anexa la Decizia Comisiei 2001/844/CE, CECO, Euratom (12) și de normele de securitate ale Consiliului prevăzute în anexa la Decizia 2013/488/UE a Consiliului (13). Fiecare stat membru se asigură că normele de securitate se aplică tuturor persoanelor fizice rezidente și persoanelor juridice stabilite pe teritoriul său, care au acces la informații clasificate UE referitoare la programele Galileo și EGNOS. Reglementările în materie de securitate ale ESA și Decizia din 15 iunie 2011 a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (14) ar trebui considerate ca fiind echivalente cu normele de securitate prevăzute în anexa la Decizia 2001/844/CE, CECO, Euratom și cu normele de securitate prevăzute în anexa la Decizia 2013/488/UE.

(36)

Prezentul regulament nu aduce atingere normelor existente și viitoare privind accesul la documente adoptate în conformitate cu articolul 15 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). De asemenea, prezentul regulament nu ar trebui înțeles ca impunând o obligație statelor membre de a ignora cerințele lor constituționale în ceea ce privește accesul la documente.

(37)

Pentru alocarea fondurilor Uniunii atribuite programelor Galileo și EGNOS, cu un plafon total pe care Comisia nu ar trebui să îl depășească, ar trebui să fie aplicate proceduri eficace de achiziții publice și, în special, să fie negociate contracte pentru a asigura utilizarea optimă a resurselor, prestații satisfăcătoare, continuarea armonioasă a programelor, buna gestionare a riscurilor și respectarea calendarului propus. Autoritatea contractantă relevantă ar trebui să depună eforturi pentru îndeplinirea acestor cerințe.

(38)

Întrucât programele Galileo și EGNOS vor fi finanțate, în principiu, de Uniune, contractele de achiziții publice încheiate în cadrul programelor respective ar trebui să respecte normele Uniunii privind achizițiile publice și să vizeze, înainte de toate, optimizarea resurselor, controlul costurilor și diminuarea riscurilor, precum și creșterea eficienței și reducerea dependenței de furnizori unici. Este necesar să fie asigurată o concurență deschisă și echitabilă pe întreg parcursul lanțului de aprovizionare, care să ofere posibilități echilibrate de participare diferitelor ramuri de activitate la toate nivelurile, inclusiv, în special, noilor veniți și întreprinderilor mici și mijlocii (denumite în continuare „IMM-uri”). Ar trebui evitate posibilele abuzuri de poziție dominantă sau a dependenței de furnizori unici pe termen lung. Pentru a diminua riscurile aferente programului, pentru a se evita dependența de surse unice de aprovizionare și pentru a asigura un control de ansamblu mai bun asupra programelor, costurilor și calendarului aferente acestora, ar trebui să se recurgă, ori de câte ori este necesar, la surse multiple de aprovizionare. În plus, dezvoltarea industriei europene ar trebui menținută și promovată în toate domeniile legate de radionavigația prin satelit în conformitate cu acordurile internaționale la care Uniunea este parte. Riscul executării deficitare a contractului sau al neexecutării ar trebui diminuat pe cât posibil. În acest scop, contractanții ar trebui să demonstreze sustenabilitatea executării contractului lor în ceea ce privește angajamentele asumate și durata acestuia. Prin urmare, autoritățile contractante ar trebui, după caz, să specifice cerințele legate de fiabilitatea aprovizionărilor și a furnizării de servicii.

În plus, în cazul achiziționării unor bunuri și servicii de natură sensibilă, autoritățile contractante pot supune aceste achiziții unor cerințe specifice, în special în vederea asigurării securității informațiilor. Industriile Uniunii ar trebui să se poată baza pe furnizori situați în afara Uniunii pentru anumite componente și servicii, în cazul în care sunt demonstrate avantaje substanțiale în materie de calitate și costuri, ținând seama, în același timp, de natura strategică a programelor și de cerințele Uniunii în materie de securitate și control al exporturilor. Ar trebui să se poată beneficia de investițiile și de experiența și competențele în domeniul industrial, inclusiv de cele dobândite în etapele de definire, dezvoltare și validare a programelor, garantând, în același timp, faptul că nu se aduce atingere normelor privind procedura competitivă de licitație.

(39)

Pentru o mai bună evaluare a costului total al unui produs, al unui serviciu sau al unei lucrări care face obiectul licitației, inclusiv a costului său operațional pe termen lung, ar trebui să se țină seama pe parcursul procedurii de achiziții, oricând acest lucru este adecvat, de costul total privind durata de viață utilă a produsului, a serviciului sau a lucrării care face obiectul licitației, prin utilizarea unei abordări bazate pe eficacitatea costurilor, precum calcularea costurilor pe ciclu de viață, în cadrul unor achiziții bazate pe criteriul de atribuire cel mai avantajos din punct de vedere economic. În acest scop, autoritatea contractantă ar trebui să se asigure că metodologia destinată calculării costurilor pentru durata de viață utilă a unui produs, a unui serviciu sau a unei lucrări este în mod expres menționată în documentația de achiziție sau în anunțul de participare și că respectiva metodologie permite verificarea acurateței informațiilor furnizate de ofertanți.

(40)

Radionavigația prin satelit reprezintă o tehnologie complexă și în permanentă evoluție. Acest lucru determină incertitudini și riscuri pentru contractele de achiziții publice încheiate în cadrul programelor Galileo și EGNOS, mai ales că acestea pot viza echipamente sau prestări de servicii pe termen lung. Aceste caracteristici impun prevederea unor măsuri speciale privind achizițiile publice care să fie aplicate în plus față de normele prevăzute prin Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012. Astfel, autoritatea contractantă ar trebui să poată restabili condiții de concurență echitabile atunci când una sau mai multe întreprinderi dispun deja, înaintea unei cereri de ofertă, de informații privilegiate privind activitățile legate de această cerere de ofertă. De asemenea, ar trebui să existe posibilitatea de a atribui un contract sub forma unui contract în tranșe condiționate, de a introduce, în anumite condiții, o modificare a unui contract în cadrul executării acestuia sau de a impune un nivel minim de subcontractare. În cele din urmă, având în vedere incertitudinile tehnologice care caracterizează programele Galileo și EGNOS, prețurile de achiziții publice nu pot fi întotdeauna abordate cu precizie și, astfel, este de dorit să se încheie contracte cu formă specială, care nu oferă prețuri ferme și definitive și includ clauze de salvgardare a intereselor financiare ale Uniunii.

(41)

Este necesar să fie observat faptul că, în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană („TUE”), statele membre nu adoptă măsuri susceptibile să afecteze buna funcționare a programelor Galileo și EGNOS sau a serviciilor. Este de asemenea necesar să fie clarificat faptul că statele membre în cauză ar trebui să adopte toate măsurile necesare pentru a asigura protecția stațiilor terestre înființate pe teritoriile lor. În plus, statele membre și Comisia ar trebui să colaboreze, precum și cu alte organisme și autorități de reglementare internaționale pentru a asigura că spectrul radio necesar sistemului instituit în cadrul programului Galileo este disponibil și protejat pentru a permite dezvoltarea și punerea în aplicare integrale ale aplicațiilor bazate pe acest sistem, cu respectarea Deciziei nr. 243/2012/UE a Parlamentului European și a Consiliului (15).

(42)

Având în vedere caracterul global al sistemelor, este esențial ca Uniunea să încheie acorduri cu țările terțe și cu organizațiile internaționale în cadrul programelor Galileo și EGNOS, în conformitate cu articolul 218 din TFUE, pentru a garanta, în special, buna derulare a acestora, pentru a trata anumite chestiuni legate de securitate și taxe, pentru a optimiza serviciile prestate față de cetățenii Uniunii și pentru a satisface nevoile țărilor terțe și ale organizațiilor internaționale. După caz, este, de asemenea, utilă adaptarea acordurilor existente la evoluțiile programelor Galileo și EGNOS. Cu ocazia pregătirii sau a punerii în aplicare a acestor acorduri, în limita sarcinilor care îi sunt conferite în cadrul prezentului regulament, Comisia poate apela la sprijinul SEAE, al ESA și al Agenției GNSS European.

(43)

Este necesar să fie confirmat faptul că, pentru ducerea la îndeplinire a unora din sarcinile sale de natură nereglementară, Comisia poate face apel, dacă este cazul și în măsura în care este necesar, la asistența tehnică a unor actori externi. Alte entități implicate în guvernanța publică a programelor Galileo și EGNOS pot, de asemenea, să beneficieze de aceeași asistență tehnică la executarea sarcinilor care le sunt atribuite prin aplicarea prezentului regulament.

(44)

Uniunea are la bază respectarea drepturilor fundamentale și în special a articolului 7 și a articolului 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în care sunt recunoscute în mod clar dreptul fundamental la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal. Protecția datelor cu caracter personal și a vieții private în cadrul programelor Galileo și EGNOS ar trebui să fie asigurată.

(45)

Interesele financiare ale Uniunii ar trebui să fie protejate prin măsuri proporționale pe tot parcursul ciclului de cheltuieli, inclusiv prin prevenirea, identificarea și cercetarea neregulilor, prin recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod eronat sau utilizate incorect și, după caz, prin aplicarea de sancțiuni de ordin administrativ și financiar în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.

(46)

Este necesar, de asemenea, să se asigure ca Parlamentul European și Consiliul sunt informate periodic cu privire la punerea în aplicare a programelor, în special cu privire la gestionarea riscurilor, costuri, termene și performanță. În acest scop, Parlamentul European, Consiliul și Comisia se vor întruni în cadrul Grupului interinstituțional Galileo, în conformitate cu Declarația comună privind Grupul interinstituțional Galileo publicată împreună cu prezentul regulament.

(47)

Comisia ar trebui să efectueze evaluări bazate pe indicatori conveniți pentru a aprecia eficacitatea și eficiența măsurilor luate pentru realizarea obiectivelor programelor Galileo și EGNOS.

(48)

Pentru a garanta securitatea sistemelor și a funcționării acestora, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește obiectivele de înalt nivel necesare asigurării securității sistemelor și a funcționării acestora. Este deosebit de important ca, în timpul lucrărilor pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Comisia, atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure o transmitere simultană, în timp util și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu.

(49)

Pentru a asigura condiții uniforme de executare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (16).

(50)

Având în vedere faptul că o bună guvernare publică necesită o gestionare uniformă a programelor Galileo și EGNOS, accelerarea procesului decizional și accesul egal la informații, reprezentanții Agenției GNSS European și ai ESA ar trebui să poată participa, în calitate de observatori, la lucrările Comitetului pentru programele GNSS europene (denumit în continuare „comitetul”) instituit pentru a oferi asistență Comisiei. Din aceleași motive, reprezentanții țărilor terțe sau ai organizațiilor internaționale care au încheiat un acord internațional cu Uniunea ar trebui să poată participa la lucrările comitetului sub rezerva restricțiilor în materie de securitate, în conformitate cu termenii acordului. Reprezentanții Agenției GNSS European, ai ESA, ai țărilor terțe și ai organizațiilor internaționale nu pot participa la vot în cadrul comitetului.

(51)

Deoarece obiectivul prezentului regulament, și anume punerea în aplicare și exploatarea unor sisteme de radionavigație prin satelit, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de statele membre, întrucât acesta depășește capacitățile financiare și tehnice ale oricărui stat membru acționând individual și, având în vedere amploarea și efectele sale, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat în respectivul articol, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv.

(52)

Întreprinderea comună Galileo instituită prin Regulamentul (CE) nr. 876/2002 al Consiliului (17) și-a încetat activitățile la 31 decembrie 2006. Regulamentul (CE) nr. 876/2002 ar trebui, prin urmare, să fie abrogat.

(53)

Ținând cont de necesitatea evaluării programelor Galileo și EGNOS, de numărul modificărilor care trebuie efectuate în Regulamentul (CE) nr. 683/2008 și din motive de claritate și securitate juridică, Regulamentul (CE) nr. 683/2008 ar trebui abrogat,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiectul

Prezentul regulament stabilește normele privind punerea în aplicare și exploatarea sistemelor în cadrul programelor europene de radionavigație prin satelit, în special cele referitoare la guvernanța și contribuția financiară a Uniunii.

Articolul 2

Sistemele și programele europene de radionavigație prin satelit

(1)   Programele europene de radionavigație prin satelit, Galileo și EGNOS, acoperă toate activitățile necesare pentru definirea, dezvoltarea, validarea, construirea, exploatarea, reînnoirea și îmbunătățirea sistemelor europene de radionavigație prin satelit, și anume sistemul constituit în cadrul programului Galileo și sistemul EGNOS, precum și pentru asigurarea securității și interoperabilității acestora.

Aceste programe vizează, de asemenea, să maximizeze beneficiile socio-economice ale sistemelor europene de radionavigație prin satelit, îndeosebi prin promovarea utilizării sistemelor și încurajarea dezvoltării de aplicații și servicii bazate pe aceste sisteme.

(2)   Sistemul constituit în cadrul programului Galileo este un sistem civil aflat sub control civil și o infrastructură globală de radionavigație prin satelit (GNSS) autonomă care cuprinde o constelație de sateliți și o rețea globală de stații terestre.

(3)   Sistemul EGNOS este o infrastructură bazată pe un sistem regional de radionavigație prin satelit care monitorizează și corectează semnalele deschise emise de sistemele globale de radionavigație prin satelit existente, precum și semnalele de la serviciul deschis oferit de sistemul creat în cadrul programului Galileo, atunci când acestea vor fi disponibile. Acesta cuprinde stații terestre și mai multe transpondere instalate pe sateliți geostaționari.

(4)   Obiectivele specifice ale programului Galileo constau în asigurarea faptului că semnalele emise de sistemul creat în cadrul acestui program pot fi utilizate pentru realizarea următoarelor funcții:

(a)

oferirea unui „serviciu deschis” (denumit „Open Service” sau OS), gratuit pentru utilizator, care furnizează informații cu privire la poziționare și sincronizare, destinat în principal aplicațiilor de masă ale radionavigației prin satelit;

(b)

contribuția, prin intermediul semnalelor serviciului deschis Galileo și/sau în cooperare cu alte sisteme de radionavigație prin satelit, la serviciile de monitorizare a integrității destinate utilizatorilor aplicațiilor privind siguranța vieții în conformitate cu standardele internaționale;

(c)

oferirea unui „serviciu comercial” (denumit „Commercial Service” sau CS) care să permită dezvoltarea de aplicații în scopuri profesionale sau comerciale pe baza unor performanțe crescute și a unor date cu valoare adăugată superioară celor obținute prin serviciul deschis;

(d)

oferirea unui „serviciu public reglementat” (denumit „Public Regulated Service” sau PRS) rezervat utilizatorilor autorizați de guverne, pentru aplicațiile sensibile care necesită un nivel ridicat de continuitate a serviciului, gratuit pentru statele membre, Consiliu, Comisie, SEAE și, după caz, agențiile Uniunii care sunt autorizate în mod corespunzător; acest serviciu utilizează semnale robuste și criptate. Chestiunea legată de impunerea unei taxe celorlalți participanți la PRS menționați la articolul 2 din Decizia nr. 1104/2011/UE se evaluează de la caz la caz iar dispozițiile adecvate se includ în acordurile încheiate în temeiul articolului 3 alineatul (5) din respectiva decizie;

(e)

contribuția la „serviciul de căutare și salvare” (denumit „Search and Rescue Support Service” sau SAR) din sistemul COSPAS-SARSAT prin detectarea semnalelor SOS transmise de balize și retransmiterea de mesaje către acestea.

(5)   Obiectivele specifice ale programului EGNOS sunt asigurarea faptului că semnalele emise de sistemul EGNOS pot fi utilizate pentru realizarea următoarelor funcții:

(a)

oferirea unui serviciu deschis (OS), gratuit pentru utilizator, care furnizează informații cu privire la poziționare și sincronizare, destinat în principal aplicațiilor de masă ale radionavigației prin satelit în zona de acoperire a sistemului EGNOS;

(b)

oferirea unui „serviciu de diseminare de informații cu caracter comercial”, și anume „EGNOS Data Access Service” (EDAS) care să permită dezvoltarea de aplicații în scopuri profesionale sau comerciale pe baza unor performanțe îmbunătățite și a unor date cu valoare adăugată superioară celor obținute prin serviciul său deschis;

(c)

oferirea unui „serviciu privind siguranța vieții” (SoL), orientat către utilizatorii pentru care securitatea este esențială; acest serviciu, care este oferit fără taxe de utilizare directe, răspunde în special cerințelor de continuitate, de disponibilitate și de precizie impuse în anumite sectoare și include o funcție de integritate care permite prevenirea utilizatorului în caz de disfuncționalitate sau de semnale „în cadrul și în afara limitelor de toleranță” în sisteme îmbunătățite de sistemul EGNOS în zona de acoperire.

Ca prioritate, funcțiile respective sunt furnizate, cât mai curând posibil, pe teritoriile statelor membre situate geografic în Europa.

În limita constrângerilor tehnice și în baza unor acorduri internaționale, acoperirea geografică a sistemului EGNOS ar putea fi extinsă la alte regiuni ale lumii, în special la teritoriile țărilor candidate, la țările terțe asociate la programul Cerul unic european și la țările cuprinse în Politica europeană de vecinătate. Costul unei asemenea extinderi, incluzând costurile de exploatare, nu sunt suportate de resursele prevăzute la articolul 9. O astfel de extindere nu ar trebui să întârzie extinderea acoperirii geografice a sistemului EGNOS la ansamblul teritoriilor statelor membre situate geografic în Europa.

Articolul 3

Etapele programului Galileo

Programul Galileo cuprinde următoarele etape:

(a)

o etapă de definire în cursul căreia a fost proiectată structura sistemului și au fost determinate componentele acestuia, care s-a încheiat în 2001;

(b)

o etapă de dezvoltare și de validare, programată să fie finalizată până la 31 decembrie 2013, care cuprinde construcția și lansarea primilor sateliți, realizarea primelor infrastructuri terestre, precum și toate lucrările și operațiunile necesare care permit validarea sistemului pe orbită;

(c)

o etapă de desfășurare care trebuie să se încheie până la 31 decembrie 2020 și care cuprinde:

(i)

construcția, instituirea și protejarea tuturor infrastructurilor spațiale, în special a sateliților necesari pentru realizarea obiectivelor specifice prevăzute la articolul 2 alineatul (4), a sateliților de rezervă necesari, precum și întreținerea evolutivă și operațiunile aferente;

(ii)

construcția, instituirea și protejarea tuturor infrastructurilor terestre, în special a infrastructurilor necesare pentru controlul sateliților și prelucrarea datelor de radionavigație prin satelit și a centrelor de servicii și a altor centre terestre, precum și întreținerea evolutivă și operațiunile aferente;

(iii)

pregătirile pentru etapa de exploatare, inclusiv activitățile pregătitoare referitoare la furnizarea serviciilor menționate la articolul 2 alineatul (4);

(d)

o etapă de exploatare care cuprinde:

(i)

gestionarea, întreținerea, îmbunătățirea continuă, evoluția și protejarea infrastructurii spațiale, inclusiv gestionarea activităților legate de completări și uzura morală;

(ii)

gestionarea, întreținerea, îmbunătățirea continuă, evoluția și protejarea infrastructurii terestre, în special centrele de servicii și alte centre, rețele și site-uri terestre, inclusiv gestionarea activităților legate de completări și uzura morală;

(iii)

dezvoltarea viitoarelor generații ale sistemului și evoluția serviciilor menționate la articolul 2 alineatul (4);

(iv)

operațiunile de acreditare și de standardizare legate de program;

(v)

furnizarea și comercializarea serviciilor menționate la articolul 2 alineatul (4);

(vi)

cooperarea cu alte GNSS; precum și

(vii)

toate celelalte activități necesare dezvoltării sistemului și asigurării bunei derulări a programului.

Etapa de exploatare începe progresiv între 2014 și 2015, odată cu furnizarea primelor servicii pentru serviciul deschis, serviciul de căutare și salvare și serviciul public reglementat. Aceste prime servicii sunt îmbunătățite progresiv și celelalte funcții specificate în cadrul obiectivelor specifice menționate la articolul 2 alineatul (4) sunt puse în aplicare treptat, cu obiectul atingerii unei capacități operaționale depline până la 31 decembrie 2020.

Articolul 4

Etapa de exploatare a sistemului EGNOS

Etapa de exploatare a sistemului EGNOS cuprinde, în principal:

(a)

gestionarea, întreținerea, îmbunătățirea continuă, evoluția și protejarea infrastructurii spațiale, inclusiv gestionarea activităților legate de completări și uzura morală;

(b)

gestionarea, întreținerea, îmbunătățirea continuă, evoluția și protejarea infrastructurii terestre, în special rețele, site-uri și instalații de asistență, inclusiv gestionarea activităților legate de completări și uzura morală;

(c)

dezvoltarea viitoarelor generații ale sistemului și evoluția serviciilor menționate la articolul 2 alineatul (5);

(d)

operațiunile de acreditare și de standardizare legate de program;

(e)

furnizarea și comercializarea serviciilor menționate la articolul 2 alineatul (5);

(f)

totalitatea elementelor care asigură fiabilitatea sistemului și a operării acestuia;

(g)

activități de coordonare legate de îndeplinirea obiectivelor specifice în conformitate cu articolul 2 alineatul (5) al doilea și al treilea paragraf.

Articolul 5

Compatibilitatea și interoperabilitatea sistemelor

(1)   Sistemele, rețelele și serviciile care decurg din programele Galileo și EGNOS sunt compatibile și interoperabile din punct de vedere tehnic.

(2)   Sistemele, rețelele și serviciile care decurg din programele Galileo și EGNOS sunt comparabile și interoperabile cu alte sisteme de radionavigație prin satelit și cu mijloace convenționale de radionavigație, dacă astfel de cerințe de comparabilitate și interoperabilitate sunt prevăzute într-un acord internațional încheiat în temeiul articolului 29.

Articolul 6

Proprietatea

Uniunea este proprietarul tuturor activelor corporale sau necorporale constituite sau dezvoltate în cadrul programelor Galileo și EGNOS. În acest scop, se încheie acorduri cu părți terțe, dacă este cazul, cu privire la drepturile de proprietate existente.

Comisia asigură, prin intermediul unui cadru adecvat, utilizarea optimă a activelor menționate la prezentul articol; în special, Comisia gestionează drepturile de proprietate intelectuală legate de programele Galileo și EGNOS în cel mai eficient mod posibil, ținând seama de necesitatea de a proteja și de a valorifica drepturile de proprietate intelectuală ale Uniunii, de interesele tuturor părților interesate, precum și de necesitatea de a asigura dezvoltarea armonioasă a piețelor și a noilor tehnologii. În acest sens, Comisia se asigură că contractele încheiate în cadrul programelor Galileo și EGNOS includ posibilitatea de a transfera sau concesiona către părți terțe drepturile de proprietate intelectuală care decurg din activitățile derulate în cadrul programelor respective.

CAPITOLUL II

CONTRIBUȚIE ȘI MECANISME BUGETARE

Articolul 7

Activități

(1)   Creditele bugetare ale Uniunii alocate programelor Galileo și EGNOS pentru perioada 2014-2020, în conformitate cu prezentul regulament, se acordă în scopul de a finanța activități legate de:

(a)

finalizarea etapei de desfășurare a programului Galileo menționate la articolul 3 litera (c);

(b)

etapa de exploatare a programului Galileo menționate la articolul 3 litera (d);

(c)

etapa de exploatare a programului EGNOS menționate la articolul 4;

(d)

gestionarea și monitorizarea programelor Galileo și EGNOS.

(2)   Creditele bugetare ale Uniunii alocate programelor Galileo și EGNOS se acordă, în conformitate cu articolul 9 alineatul (2), și pentru finanțarea activităților legate de cercetare și de dezvoltarea elementelor fundamentale, cum ar fi chipseturile sau receptoarele bazate pe Galileo.

(3)   Aceste credite bugetare ale Uniunii alocate programelor Galileo și EGNOS acoperă, de asemenea, cheltuielile Comisiei referitoare la activități de pregătire, de monitorizare, de control, de audit și de evaluare necesare pentru administrarea programelor și pentru realizarea obiectivelor specifice menționate la articolul 2 alineatele (4) și (5). Aceste cheltuieli pot acoperi în special:

(a)

studiile și reuniunile experților;

(b)

activitățile de informare și de comunicare, inclusiv comunicarea instituțională cu privire la prioritățile politice ale Uniunii, cu condiția să aibă o legătură directă cu obiectivele prezentului regulament, în special în ceea ce privește crearea de sinergii cu alte politici relevante ale Uniunii;

(c)

rețelele de tehnologie a informațiilor („IT”) al căror scop este prelucrarea sau schimbul de informații;

(d)

orice altă formă de asistență tehnică sau administrativă oferită Comisiei pentru gestionarea programelor.

(4)   Costurile programelor Galileo și EGNOS și ale diferitelor etape ale programelor respective sunt clar identificate. Comisia, în conformitate cu principiul gestionării transparente, informează anual Parlamentul European, Consiliul și comitetul menționat la articolul 36 (denumit în continuare „comitetul”) cu privire la alocarea fondurilor Uniunii, inclusiv rezerva pentru cheltuieli neprevăzute, pentru fiecare dintre activitățile menționate la alineatele (1), (2) și (3) de la prezentul articol, precum și cu privire la utilizarea fondurilor respective.

Articolul 8

Finanțarea programelor Galileo și EGNOS

(1)   În conformitate cu articolul 9, Uniunea finanțează activitățile legate de programele Galileo și EGNOS menționate la articolul 7 alineatele (1), (2) și (3), în vederea îndeplinirii obiectivelor prevăzute la articolul 2, fără a aduce atingere unei eventuale contribuții din alte surse de finanțare, inclusiv din sursele menționate la alineatele (2) și (3) de la prezentul articol.

(2)   Statele membre pot solicita să furnizeze finanțare suplimentară pentru programele Galileo și EGNOS, pentru a acoperi elemente suplimentare în cazuri specifice, cu condiția ca astfel de elemente suplimentare să nu creeze vreo sarcină financiară sau tehnică sau eventuale întârzieri în ceea ce privește programul în cauză. Pe baza unei solicitări din partea unui stat membru, Comisia decide, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 36 alineatul (3), dacă cele două condiții precedente au fost îndeplinite. Comisia informează Parlamentul European, Consiliul și comitetul cu privire la eventualele consecințe pe care le poate avea aplicarea prezentului alineat asupra programelor Galileo și EGNOS.

(3)   Finanțarea suplimentară a programelor Galileo și EGNOS poate fi asigurată, de asemenea, de țări terțe și organizații internaționale. Acordurile internaționale menționate la articolul 29 stabilesc condițiile și modalitățile participării acestora.

(4)   Finanțarea suplimentară menționată la alineatele (2) și (3) de la prezentul articol constituie venituri alocate externe în conformitate cu articolul 21 alineatul (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 966/2012.

Articolul 9

Resurse

(1)   Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a activităților prevăzute la articolul 7 alineatele (1), (2) și (3) și pentru acoperirea riscurilor asociate cu aceste activități este de 7 071,73 milioane EUR în prețuri curente pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020.

Creditele alocate anual sunt autorizate de Parlamentul European și de Consiliu în limitele cadrului financiar multianual.

Suma menționată la primul paragraf este defalcată pe următoarele categorii de cheltuieli în prețuri curente:

(a)

pentru activitățile menționate la litera (a) de la articolul 7 alineatul (1), 1 930 milioane EUR;

(b)

pentru activitățile menționate la litera (b) de la articolul 7 alineatul (1), 3 000 milioane EUR;

(c)

pentru activitățile menționate la litera (c) de la articolul 7 alineatul (1), 1 580 milioane EUR;

(d)

pentru activitățile menționate la litera (d) de la articolul 7 alineatul (1), precum și la articolul 7 alineatul (2), 561,73 milioane EUR.

(2)   Fără a aduce atingere sumelor alocate dezvoltării de aplicații bazate pe sistemele din cadrul Orizont 2020, creditele bugetare alocate programelor Galileo și EGNOS, inclusiv veniturile alocate, finanțează activitățile menționate la articolul 7 alineatul (2) până la un nivel maxim de 100 de milioane EUR în prețuri constante.

(3)   Comisia poate realoca fonduri dintr-o categorie de cheltuieli, astfel cum se prevede la alineatul (1) al treilea paragraf literele (a)-(d), unei alte categorii, până la un prag de 10 % din suma menționată la alineatul (1) primul paragraf. În cazul în care realocarea ajunge la o sumă totală mai mare de 10 % din suma menționată la alineatul (1) primul paragraf, Comisia consultă comitetul în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 36 alineatul (2).

Comisia informează Parlamentul European și Consiliul cu privire la orice realocare de fonduri între categorii de cheltuieli.

(4)   Creditele sunt executate în temeiul dispozițiilor aplicabile ale prezentului regulament și ale Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012.

(5)   Angajamentele bugetare privind programele Galileo și EGNOS se efectuează în tranșe anuale.

(6)   Comisia gestionează resursele financiare menționate la alineatul (1) într-un mod transparent și rentabil. Comisia transmite anual Parlamentului European și Consiliului un raport privind strategia abordată în materie de gestionare a cheltuielilor.

Articolul 10

Venituri generate de programele Galileo și EGNOS

(1)   Veniturile generate de exploatarea sistemelor sunt colectate de Uniune, vărsate la bugetul Uniunii și alocate programelor Galileo și EGNOS, în special obiectivelor menționate la articolul 2 alineatul (1). Dacă veniturile se dovedesc a fi mai ridicate decât cele necesare pentru finanțarea etapelor de exploatare a programelor, orice adaptare a principiului alocării acestor venituri este supusă aprobării de către Parlamentul European și Consiliu pe baza unei propuneri din partea Comisiei.

(2)   Un mecanism de repartizare a veniturilor poate fi prevăzut în contractele încheiate cu entități din sectorul privat.

(3)   Dobânzile generate de prefinanțările plătite entităților responsabile pentru execuția bugetară în mod indirect sunt alocate activităților care fac obiectul acordului de delegare sau al contractului încheiat între Comisie și entitatea în cauză. Conform principiului bunei gestiuni financiare, entitățile responsabile pentru execuția bugetară în mod indirect deschid conturi care permit identificarea fondurilor și a dobânzilor aferente.

CAPITOLUL III

GUVERNANȚA PUBLICĂ A PROGRAMELOR GALILEO ȘI EGNOS

Articolul 11

Principii de guvernanță a programelor Galileo și EGNOS

Guvernanța publică a programelor Galileo și EGNOS se bazează pe principiile următoare:

(a)

repartizarea strictă a sarcinilor și a responsabilităților între diferitele entități implicate, în special între Comisie, Agenția GNSS European și ESA, sub responsabilitatea generală a Comisiei;

(b)

cooperarea sinceră între entitățile menționate la litera (a) și statele membre;

(c)

controlul ferm al programelor, inclusiv pentru respectarea strictă a costurilor și a termenelor de către toate entitățile implicate, în cadrul domeniilor lor de competență, în ceea ce privește obiectivele programelor Galileo și EGNOS;

(d)

optimizarea și raționalizarea utilizării structurilor existente, în vederea prevenirii unor eventuale duplicări în ceea ce privește expertiza tehnică;

(e)

utilizarea de sisteme și tehnici de gestionare a proiectelor bazate pe cele mai bune practici pentru a supraveghea punerea în aplicare a programelor Galileo și EGNOS, în lumina cerințelor specifice și cu sprijinul experților din domeniu.

Articolul 12

Rolul Comisei

(1)   Comisia are responsabilitatea generală pentru programele Galileo și EGNOS. Aceasta gestionează fondurile care sunt alocate în temeiul prezentului regulament și supraveghează punerea în aplicare a tuturor activităților din cadrul programelor, în special în ceea ce privește costurile, termenele și performanța.

(2)   În afară de responsabilitatea generală menționată la alineatul (1) și de sarcinile specifice menționate în prezentul regulament, Comisia:

(a)

asigură o distribuție clară a sarcinilor între diferitele entități implicate în programele Galileo și EGNOS și încredințează în acest scop, în special prin intermediul acordurilor de delegare, Agenției GNSS European și ESA sarcinile menționate la articolul 14 alineatul (2) și, respectiv, articolul 15;

(b)

asigură punerea în aplicare la timp a programelor Galileo și EGNOS în limitele resurselor alocate programelor și în conformitate cu obiectivele menționate la articolul 2.

În acest scop, instituie și pun în aplicare instrumentele corespunzătoare și măsurile structurale necesare pentru identificarea, controlul, atenuarea și monitorizarea riscurilor asociate programelor;

(c)

gestionează, în numele Uniunii și în domeniul său de competență, relațiile cu țările terțe și organizațiile internaționale;

(d)

furnizează statelor membre și Parlamentului European, la timp, toate informațiile relevante referitoare la programele Galileo și EGNOS, în special în ceea ce privește gestionarea riscurilor, costurile generale, costurile de exploatare anuale ale fiecărui element semnificativ al infrastructurii Galileo, veniturile, calendarul și performanța, precum și o prezentare generală privind punerea în aplicare a sistemelor și tehnicilor de gestionare a proiectelor menționate la litera (e) de la articolul 11;

(e)

evaluează posibilitățile de promovare și de asigurare a utilizării sistemelor europene de radionavigație prin satelit în cadrul diferitelor sectoare economice, inclusiv analizând modalitățile de fructificare a beneficiilor generate de sisteme.

(3)   Pentru buna derulare a etapelor de desfășurare și exploatare ale programului Galileo și a etapei de exploatare a programului EGNOS menționate la articolele 3 și, respectiv, 4, Comisia stabilește, atunci când este necesar, măsurile care se impun pentru:

(a)

gestionarea și reducerea riscurilor inerente desfășurării programelor Galileo și EGNOS;

(b)

definirea etapelor de decizie determinante pentru monitorizarea și evaluarea punerii în aplicare a programelor;

(c)

poziționarea infrastructurii terestre a sistemelor în conformitate cu cerințele de securitate, în urma unui proces deschis și transparent, și asigurarea funcționării acesteia;

(d)

determinarea specificațiilor tehnice și operaționale necesare pentru îndeplinirea funcțiilor menționate la literele (b) și (c) de la articolul 2 alineatul (4) și pentru punerea în aplicare a evoluțiilor sistemelor.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 36 alineatul (3).

Articolul 13

Securitatea sistemelor și a operării lor

(1)   Comisia asigură securitatea programelor Galileo și EGNOS, inclusiv securitatea sistemelor și a operării lor. În acest scop, Comisia:

(a)

ține seama de necesitatea unei supravegheri și a unei integrări în toate programele a cerințelor și standardelor în materie de securitate;

(b)

asigură că efectul global al acestor cerințe și standarde va susține desfășurarea cu succes a programelor, în special în ceea ce privește costurile, gestionarea riscurilor și calendarul;

(c)

stabilește mecanismele de coordonare între diferitele entități implicate;

(d)

ține seama de cerințele și standardele în materie de securitate care sunt în vigoare pentru a nu scădea nivelul general de securitate și a nu afecta funcționarea sistemelor existente bazate pe respectivele standarde și cerințe.

(2)   Fără a aduce atingere articolelor 14 și 16 din prezentul regulament și articolului 8 din Decizia nr. 1104/2011/UE, Comisia adoptă acte delegate, în conformitate cu articolul 35, care precizează obiectivele de nivel înalt necesare pentru asigurarea securității programelor Galileo și EGNOS menționate la alineatul (1).

(3)   Comisia stabilește specificațiile tehnice și alte măsuri necesare pentru punerea în aplicare a obiectivelor de nivel înalt menționate la alineatul (2). Actele respective de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 36 alineatul (3).

(4)   SEAE asistă în continuare Comisia, în exercitarea funcțiilor sale din domeniul relațiilor externe, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din Decizia 2010/427/UE.

Articolul 14

Rolul Agenției GNSS European

(1)   În conformitate cu orientările formulate de Comisie, Agenția GNSS European:

(a)

asigură, în ceea ce privește securitatea programelor Galileo și EGNOS, fără a aduce atingere articolelor 13 și 16:

(i)

prin biroul său de acreditare de securitate, acreditarea de securitate în conformitate cu capitolul III din Regulamentul (UE) nr. 912/2010; în acest scop, inițiază și urmărește punerea în aplicare a procedurilor de securitate și efectuează audituri ale securității sistemului;

(ii)

operarea Centrului de monitorizare a securității Galileo, astfel cum este menționat la articolul 6 litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 912/2010, în conformitate cu normele și cerințele prevăzute la articolul 13 din prezentul regulament, precum și cu instrucțiunile furnizate în temeiul Acțiunii comune 2004/552/PESC;

(b)

îndeplinește sarcinile prevăzute la articolul 5 din Decizia nr. 1104/2011/UE și asistă Comisia în conformitate cu articolul 8 alineatul (6) din decizia respectivă;

(c)

contribuie, în contextul etapei de desfășurare și al etapei de exploatare a programului Galileo și al etapei de exploatare a programului EGNOS, la promovarea și comercializarea serviciilor menționate la articolul 2 alineatele (4) și (5), inclusiv prin efectuarea analizelor de piață necesare, în special prin intermediul raportului de piață elaborat anual de Agenția GNSS European privind piața aplicațiilor și serviciilor, prin stabilirea de contacte strânse cu utilizatorii și potențialii utilizatori ai sistemelor în vederea colectării de informații cu privire la nevoile lor, prin urmărirea evoluțiilor piețelor de radionavigație prin satelit din aval, precum și prin elaborarea unui plan de acțiune pentru preluarea de către comunitatea utilizatorilor a serviciilor menționate la articolul 2 alineatele (4) și (5), care să cuprindă în special acțiuni relevante legate de standardizare și acreditare.

(2)   Agenția GNSS European execută, de asemenea, alte sarcini legate de punerea în aplicare a programelor Galileo și EGNOS, inclusiv sarcini de gestionare a programelor, și răspunde pentru ele. Aceste sarcini îi sunt încredințate de Comisie prin intermediul unui acord de delegare adoptat pe baza unei decizii de delegare, în conformitate cu articolul 58 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, și includ:

(a)

activitățile operaționale, inclusiv legate de gestionarea infrastructurii sistemelor, întreținerea și îmbunătățirea continuă, operațiunile de acreditare și de standardizare în cadrul programelor și furnizarea serviciilor menționate la articolul 2 alineatele (4) și (5);

(b)

activitățile de dezvoltare și de desfășurare privind evoluția și viitoarele generații de sisteme, precum și contribuția la definirea evoluțiilor serviciilor, inclusiv activitățile referitoare la achiziții;

(c)

promovarea dezvoltării de aplicații și servicii bazate pe sisteme, precum și sensibilizarea cu privire la aceste aplicații și servicii, inclusiv identificarea, conectarea și coordonarea rețelei de centre europene de excelență specializate în aplicații și servicii GNSS, utilizarea competențelor din sectorul public și cel privat, precum și evaluarea măsurilor legate de o astfel de promovare și sensibilizare;

(d)

promovarea dezvoltării elementelor fundamentale, cum ar fi chipseturile și receptoarele bazate pe Galileo.

(3)   Acordul de delegare menționat la alineatul (2) conferă Agenției GNSS European un nivel corespunzător de autonomie și autoritate, cu o referință specială la autoritatea contractantă, în cadrul articolului 58 alineatul (1) litera (c) și al articolului 60 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012. În plus, respectivul acord stabilește condițiile generale pentru gestionarea fondurilor încredințate Agenției GNSS European și, mai ales, acțiunile care vor fi puse în aplicare, finanțarea corespunzătoare, procedurile de gestionare, măsurile de monitorizare și de control, măsurile aplicabile în cazul executării necorespunzătoare a contractelor din punctul de vedere al costurilor, calendarului și al performanței, precum și regimul proprietății asupra tuturor activelor corporale și necorporale.

Măsurile de monitorizare și control prevăd, în special, un sistem de anticipare provizorie a costurilor, informarea sistematică a Comisiei cu privire la costuri și la calendar și, în caz de diferență între bugetele, performanța și calendarul prevăzute, acțiuni corective care să asigure realizarea infrastructurilor în limita bugetelor alocate.

(4)   Agenția GNSS European stabilește cu ESA acorduri de lucru care sunt necesare pentru îndeplinirea sarcinilor lor respective în temeiul prezentului regulament pentru etapa de exploatare a programelor Galileo și EGNOS. Comisia informează Parlamentul European, Consiliul și comitetul menționat la articolul 35 alineatul (1) în legătură cu asemenea acorduri de lucru încheiate de Agenția GNSS European și cu eventualele modificări aduse acestora. Dacă este cazul, Agenția GNSS European poate lua în considerare și posibilitatea de a recurge la alte entități din sectorul public sau privat.

(5)   În afară de sarcinile menționate la alineatele (1) și (2) și în cadrul domeniului de aplicare al misiunii care i-a fost încredințată, Agenția GNSS European asistă Comisia contribuind cu competențele sale tehnice și furnizând toate informațiile necesare executării sarcinilor în temeiul prezentului regulament, inclusiv cele necesare pentru evaluarea posibilității de a promova și a asigura utilizarea sistemelor menționate la litera (e) de la articolul 12 alineatul (2).

(6)   Comitetul este consultat cu privire la decizia de delegare prevăzută la alineatul (2) din prezentul articol, în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 36 alineatul (2). Parlamentul European, Consiliul și comitetul sunt informate în prealabil cu privire la acordurile de delegare care urmează a fi încheiate de Uniune, reprezentată de Comisie, și Agenția GNSS European.

(7)   Comisia informează Parlamentul European, Consiliul și comitetul cu privire la rezultatele intermediare și finale ale evaluării oricăror cereri de ofertă sau contracte care urmează a fi încheiate cu entități din sectorul privat, inclusiv informațiile referitoare la subcontractare.

Articolul 15

Rolul Agenției Spațiale Europene

(1)   Pentru etapa de desfășurare a programului Galileo menționată la articolul 3 litera (c), Comisia încheie fără întârziere un acord de delegare cu ESA, care detaliază sarcinile acesteia din urmă, în special în ceea ce privește proiectarea, dezvoltarea și achizițiile sistemului. Acordul de delegare cu ESA se încheie pe baza unei decizii de delegare adoptate de Comisie în conformitate cu articolul 58 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.

Acordul de delegare stabilește, în măsura necesară pentru executarea sarcinilor și a bugetului care face obiectul delegării, condițiile generale de gestionare a fondurilor încredințate ESA și, în special, acțiunile pe care trebuie să le pună în aplicare în ceea ce privește proiectarea și achizițiile sistemului, finanțarea corespunzătoare, procedurile de gestionare, măsurile de monitorizare și de control, măsurile aplicabile în cazul punerii în aplicare necorespunzătoare a contractelor în ceea ce privește costurile, calendarul și performanța, precum și regimul proprietății asupra tuturor activelor corporale și necorporale.

Măsurile de monitorizare și control prevăd, în special, un sistem de anticipare provizorie a costurilor, informarea sistematică a Comisiei cu privire la costuri și termene și, în caz de diferență între bugetele, performanța și calendarul prevăzute pentru acțiuni corective care să garanteze realizarea infrastructurilor în limita bugetelor alocate.

(2)   Comitetul este consultat cu privire la decizia de delegare prevăzută la alineatul (1) din prezentul articol, în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 36 alineatul (2). Parlamentul European, Consiliul și comitetul sunt informate în prealabil cu privire la acordul de delegare care urmează a fi încheiat de Uniune, reprezentată de Comisie, și ESA.

(3)   Comisia informează Parlamentul European, Consiliul și comitetul cu privire la rezultatele intermediare și finale ale evaluării cererilor de ofertă și a contractelor care urmează a fi încheiate de ESA cu entități din sectorul privat, inclusiv informațiile referitoare la subcontractare.

(4)   Pentru etapa de exploatare a programelor Galileo și EGNOS menționată la articolul 3 litera (d) și la articolul 4, acordurile de lucru dintre Agenția GNSS European și ESA menționate la articolul 14 alineatul (4) abordează rolul ESA pe parcursul etapei respective și cooperarea sa cu Agenția GNSS European, în special în ceea ce privește:

(a)

conceperea, proiectarea, monitorizarea, achizițiile și validarea în cadrul dezvoltării viitoarelor generații de sisteme;

(b)

asistența tehnică în cadrul operării și întreținerii generației de sisteme existente.

Acordurile respective respectă Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 și măsurile stabilite de Comisie în conformitate cu articolul 12 alineatul (3).

(5)   Fără a aduce atingere acordului de delegare și acordurilor de lucru menționate la alineatele (1) și, respectiv, (4), Comisia poate solicita ESA expertiza tehnică și informațiile necesare executării sarcinilor sale în temeiul prezentului regulament.

CAPITOLUL IV

ASPECTE PRIVIND SECURITATEA UNIUNII SAU A STATELOR SALE MEMBRE

Articolul 16

Acțiune comună

În toate cazurile în care exploatarea sistemelor poate aduce atingere securității Uniunii sau a statelor membre ale acesteia, se aplică procedurile prevăzute de Acțiunea comună 2004/552/PESC.

Articolul 17

Aplicarea normelor privind informațiile clasificate

În cadrul domeniului de aplicare a prezentului regulament:

(a)

fiecare stat membru se asigură că normele sale naționale de securitate oferă un grad de protecție a informațiilor UE clasificate cel puțin echivalent celui garantat de normele de securitate prevăzute în anexa la Decizia 2001/844/CE, CECO, Euratom și de normele de securitate ale Consiliului prevăzute în anexele la Decizia 2013/488/UE;

(b)

statele membre informează fără întârziere Comisia cu privire la reglementările naționale în materie de securitate menționate la litera (a);

(c)

persoanele fizice rezidente în țări terțe și persoanele juridice stabilite în țări terțe pot avea acces la informațiile clasificate ale UE referitoare la programele Galileo și EGNOS numai dacă li se aplică, în țările respective, reglementări în materie de securitate care asigură un grad de protecție cel puțin echivalent celui garantat de normele de securitate ale Comisiei prevăzute în anexa la Decizia 2001/844/CE, CECO, Euratom și de normele de securitate ale Consiliului prevăzute în anexele la Decizia 2013/488/UE. Echivalența reglementărilor în materie de securitate aplicate într-o țară terță sau în cadrul unei organizații internaționale se definește printr-un acord privind securitatea informațiilor între Uniune și țara terță sau organizația internațională respectivă, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 218 din TFUE și ținând seama de articolul 13 din Decizia 2013/488/UE;

(d)

fără a aduce atingere articolului 13 din Decizia 2013/488/UE și normelor care guvernează domeniul securității industriale, astfel cum figurează în anexa la Decizia 2001/844/CE, CECO, Euratom, se poate acorda, de la caz la caz, accesul la informații clasificate ale UE, atunci când se consideră necesar, unei persoane fizice sau unei persoane juridice, unei țări terțe sau unei organizații internaționale, în funcție de natura și conținutul informațiilor respective, necesitatea de a cunoaște a destinatarului lor și măsura avantajului pentru Uniune.

CAPITOLUL V

ACHIZIȚII PUBLICE

SECȚIUNEA I

Dispoziții generale aplicabile achizițiilor publice efectuate în etapele de desfășurare și de exploatare a programului galileo și în etapa de exploatare a programului egnos

Articolul 18

Principii generale

Fără a aduce atingere măsurilor necesare pentru a proteja interesele fundamentale în materie de securitate a Uniunii sau de securitate publică sau pentru a asigura conformitatea cu cerințele Uniunii privind controlul exporturilor, Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 se aplică în cadrul etapelor de desfășurare și de exploatare a programului Galileo și al etapei de exploatare a programului EGNOS. În plus, se aplică de asemenea etapelor de desfășurare și de exploatare a programului Galileo și etapei de exploatare a programului EGNOS următoarele principii generale: concurența deschisă și echitabilă pe întreg parcursul lanțului de aprovizionare, lansarea de cereri de ofertă pe baza unor informații transparente și actualizate, comunicarea de informații clare privind normele aplicabile în materie de achiziții publice, criteriile de selecție și de atribuire, precum și orice alte informații pertinente care creează un mediu concurențial echitabil pentru toți potențialii ofertanți.

Articolul 19

Obiective specifice

Pe parcursul procedurii de achiziții, sunt vizate următoarele obiective de către autoritățile contractante în cadrul cererilor de ofertă:

(a)

promovarea în întreaga Uniune a unei participări cât mai ample și cât mai deschise posibil din partea tuturor operatorilor economici, în special a celor care au intrat recent pe piață și a IMM-urilor, inclusiv prin încurajarea recurgerii la subcontractarea de către ofertanți;

(b)

evitarea posibilelor abuzuri de poziție dominantă și a dependenței de furnizori unici;

(c)

utilizarea investițiilor publice anterioare și a experienței acumulate, precum și a experienței și competențelor industriale, inclusiv cele dobândite în etapele de definire, de dezvoltare și de validare și desfășurare a programelor Galileo și EGNOS, asigurând, în același timp, conformitatea cu normele privind procedura competitivă de licitație;

(d)

urmărirea unei surse multiple de aprovizionare, oricând acest lucru este adecvat pentru asigurarea unui control general mai bun asupra programelor Galileo și EGNOS, a costurilor și a calendarelor acestora;

(e)

luarea în considerare, oricând acest lucru este adecvat, a costului total legat de durata de viață utilă a produsului, serviciului sau lucrării care face obiectul licitației.

SECȚIUNEA 2

Dispoziții speciale aplicabile achizițiilor publice efectuate în etapele de desfășurare și de exploatare a programului galileo și în etapa de exploatare a programului egnos

Articolul 20

Stabilirea unor condiții echitabile de concurență

Autoritatea contractantă adoptă măsurile corespunzătoare pentru stabilirea unor condiții echitabile de concurență atunci când participarea prealabilă a unei societăți la activități legate de cele care fac obiectul cererii de ofertă:

(a)

poate aduce acestei întreprinderi beneficii considerabile în ceea ce privește informațiile privilegiate și, prin urmare, poate ridica probleme în privința respectării principiului egalității de tratament sau

(b)

afectează condițiile normale de concurență sau imparțialitatea și obiectivitatea atribuirii sau executării contractelor.

Aceste măsuri nu aduc atingere concurenței loiale, egalității de tratament sau confidențialității informațiilor colectate cu privire la întreprinderi, relațiile comerciale și structura de costuri a acestora. În acest context, măsurile țin seama de natura și termenii contractului preconizat.

Articolul 21

Securitatea informațiilor

În cazul în care este vorba despre contracte care implică, necesită și/sau conțin informații clasificate, autoritatea contractantă precizează în documentația de achiziție măsurile și cerințele necesare în vederea asigurării securității acestor informații la nivelul necesar.

Articolul 22

Fiabilitatea aprovizionării

Autoritatea contractantă specifică în documentația de achiziție cerințele sale referitoare la fiabilitatea aprovizionărilor sau a furnizării de servicii pentru executarea contractului.

Articolul 23

Contracte cu tranșe condiționate

(1)   Autoritatea contractantă poate atribui un contract sub forma unui contract cu tranșe condiționate.

(2)   Contractul cu tranșe condiționate include o tranșă fermă, însoțită de un angajament bugetar care are drept rezultat un angajament ferm privind furnizarea lucrărilor, aprovizionărilor sau serviciilor contractate pentru această tranșă, precum și una sau mai multe tranșe condiționate din punctul de vedere al bugetului sau al execuției. Documentația de achiziție precizează elementele specifice contractelor cu tranșe condiționate. Aceasta definește, în special, obiectul, prețul sau metodele de stabilire a acestuia și modalitățile de executare a lucrărilor, prestațiilor și serviciilor din fiecare tranșă.

(3)   Prestațiile din tranșa fermă trebuie să constituie un ansamblu coerent; același lucru este valabil și pentru prestațiile din fiecare tranșă condiționată, având în vedere prestațiile din toate tranșele anterioare.

(4)   Executarea fiecărei tranșe condiționate se supune deciziei autorității contractante, notificată contractantului în condițiile stabilite în contract. Atunci când o tranșă condiționată este consolidată cu întârziere sau nu este consolidată, contractantul poate beneficia, în cazul în care contractul prevede acest lucru și în condițiile pe care le stabilește, de o compensație de așteptare sau de o compensație de reziliere.

(5)   Atunci când, în cazul unei anumite tranșe, autoritatea contractantă constată că lucrările, prestațiile sau serviciile convenite pentru tranșa respectivă nu au fost realizate, aceasta poate solicita daune și poate rezilia contractul, în cazul în care contractul prevede acest lucru și în condițiile stabilite în cuprinsul său.

Articolul 24

Contracte cu costuri suplimentare

(1)   Autoritatea contractantă poate opta pentru un contract plătit integral sau parțial cu costuri suplimentare, în limita unui plafon tarifar, în condițiile prevăzute la alineatul (2).

Prețul care urmează a fi achitat pentru astfel de contracte este constituit din rambursarea tuturor cheltuielilor efective suportate de contractant ca urmare a executării contractului, cum ar fi cheltuielile pentru forța de muncă, materiale, consumabile, utilizarea echipamentelor și a infrastructurilor necesare executării contractului. La aceste cheltuieli se adaugă, fie o sumă forfetară care acoperă cheltuielile generale și beneficiul, fie o sumă care acoperă cheltuielile generale și un stimulent bazat pe atingerea obiectivelor legate de rezultate și calendarul de realizare.

(2)   Autoritatea contractantă poate opta pentru un contract plătit integral sau parțial cu costuri suplimentare atunci când nu se poate stabili în mod obiectiv un preț ferm exact și dacă se poate dovedi în mod rezonabil că un astfel de preț ferm ar fi anormal de ridicat, având în vedere incertitudinile inerente realizării contractului pentru că:

(a)

contractul vizează elemente foarte complexe sau face apel la o tehnologie nouă și, prin urmare, implică riscuri tehnice importante; sau

(b)

din motive operaționale, activitățile care fac obiectul contractului trebuie inițiate fără întârziere, chiar dacă nu se poate stabili încă un preț ferm și definitiv în totalitate pentru că există riscuri semnificative sau pentru că executarea contractului depinde parțial de executarea altor contracte.

(3)   Plafonul tarifar al unui contract plătit integral sau parțial cu costuri suplimentare este prețul maxim plătibil. Acesta nu poate fi depășit decât în cazuri excepționale motivate corespunzător și cu acordul prealabil al autorității contractante.

(4)   Documentația contractelor plătite integral sau parțial cu costuri suplimentare precizează:

(a)

natura contractului, și anume dacă este vorba despre un contract cu costuri suplimentare total sau parțial în limita unui plafon tarifar;

(b)

pentru un contract plătit parțial cu costuri suplimentare, elementele contractului care fac obiectul costurilor suplimentare;

(c)

cuantumul plafonului tarifar;

(d)

criteriile de atribuire, care trebuie să permită, în special, evaluarea probabilității bugetului estimat, a costurilor rambursabile, a mecanismelor de stabilire a costurilor respective și a beneficiilor menționate în ofertă;

(e)

tipul de majorare menționată la alineatul (1) care urmează să se aplice cheltuielilor;

(f)

normele și procedurile de stabilire a eligibilității costurilor preconizate de ofertant pentru executarea contractului, conform principiilor menționate la alineatul (5);

(g)

normele contabile pe care trebuie să le respecte ofertanții;

(h)

în cazul unui contract plătit parțial cu costuri suplimentare, care trebuie transformat într-un contract cu preț ferm și definitiv, parametrii acestei transformări.

(5)   Cheltuielile efectuate de contractant în cursul executării unui contract cu costuri suplimentare total sau parțial sunt eligibile doar dacă:

(a)

sunt suportate efectiv pe durata contractului, cu excepția costurilor echipamentelor, infrastructurilor și imobilizărilor necorporale necesare executării contractului care pot fi considerate ca fiind eligibile până la valoarea totală de cumpărare a acestora;

(b)

sunt menționate în bugetul estimativ eventual revizuit prin actele adiționale la contractul inițial;

(c)

sunt necesare pentru executarea contractului;

(d)

rezultă din executarea contractului și sunt direct imputabile acesteia;

(e)

pot fi identificate și verificate, sunt înregistrate în contabilitatea contractantului și stabilite în conformitate cu normele contabile menționate în caietul de sarcini și în contract;

(f)

respectă dreptul fiscal și social aplicabil;

(g)

nu sunt exceptate de la termenii contractului;

(h)

sunt rezonabile, justificate și respectă cerințele bunei gestiuni financiare, în special în ceea ce privește economia și eficiența.

Contractantul este responsabil pentru contabilizarea costurilor, păstrarea unei bune evidențe contabile sau a oricărui alt document necesar pentru a dovedi faptul că cheltuielile a căror rambursare o solicită sunt efectuate și sunt în conformitate cu principiile definite la prezentul articol. Cheltuielile pe care contractantul nu le poate justifica sunt considerate neeligibile, iar rambursarea acestora este refuzată.

(6)   Autoritatea contractantă îndeplinește următoarele sarcini pentru a asigura buna execuție a contractelor cu costuri suplimentare:

(a)

stabilește cel mai realist plafon tarifar, permițând în același timp o flexibilitate necesară integrării riscurilor sale tehnice;

(b)

transformă un contract plătit parțial cu costuri suplimentare într-un contract cu preț ferm și definitiv în totalitate, atunci când, în cursul executării contractului, se poate stabili un astfel de preț ferm și definitiv. În acest scop, stabilește parametrii de conversie pentru trecerea de la un contract încheiat cu costuri suplimentare la un contract cu preț ferm și definitiv;

(c)

pune în aplicare măsuri de urmărire și control care prevăd, în special, un sistem estimativ de anticipare a costurilor;

(d)

stabilește principiile, instrumentele și procedurile adecvate pentru executarea contractului, în special pentru identificarea și controlul eligibilității cheltuielilor suportate de contractant sau de subcontractanții acestuia în cursul executării contractului și pentru introducerea de acte adiționale la contract;

(e)

verifică dacă contractantul și subcontractanții acestuia respectă normele contabile prevăzute în contract și obligația de a furniza documentele contabile care trebuie să aibă forță probantă;

(f)

asigură în permanență, în cursul executării contractului, eficacitatea principiilor, instrumentelor și procedurilor menționate la litera (d).

Articolul 25

Acte adiționale

Autoritatea contractantă și contractanții pot modifica contractul printr-un act adițional sub rezerva ca modificarea să îndeplinească următoarele condiții:

(a)

să nu schimbe obiectul contractului;

(b)

să nu perturbe echilibrul economic al contractului;

(c)

să nu introducă condiții care, dacă ar fi figurat inițial în documentația de achiziție, ar fi permis admiterea unor ofertanți, alții decât cei admiși inițial, sau ar fi permis reținerea unei oferte, alta decât cea reținută inițial.

Articolul 26

Subcontractarea

(1)   Autoritatea contractantă solicită ofertantului să subcontracteze o parte a contractului printr-o procedură competitivă de licitație la niveluri adecvate de subcontractare unor întreprinderi care nu aparțin grupului din care ofertantul face parte, în special firmelor nou-apărute și IMM-urilor.

(2)   Autoritatea contractantă enunță partea din contract care trebuie subcontractată sub forma unui interval care comportă un procent minim și un procent maxim. Aceasta se asigură că respectivele procente sunt proporționale cu obiectul și valoarea contractului, având în vedere natura sectorului de activitate în cauză și, în special, situația concurenței și potențialul industrial observat.

(3)   Dacă ofertantul indică în oferta sa că intenționează să nu subcontracteze nicio parte din contract sau să subcontracteze o parte inferioară minimului din intervalul menționat la alineatul (2), ofertantul indică motivele pentru aceasta autorității contractante. Autoritatea contractantă transmite informațiile respective Comisiei.

(4)   Autoritatea contractantă poate să respingă subcontractanții selectați de candidat în stadiul procedurii de atribuire a contractului principal sau de ofertantul reținut în momentul executării contractului. Autoritatea justifică în scris această respingere, care nu poate fi întemeiată decât pe criteriile aplicate pentru selecția ofertanților pentru contractul principal.

CAPITOLUL VI

DISPOZIȚII DIVERSE

Articolul 27

Programarea

Comisia adoptă un program de lucru anual sub forma unui plan de punere în aplicare a acțiunilor necesare pentru a atinge obiectivele specifice ale programului Galileo stabilite la articolul 2 alineatul (4) conform etapelor prevăzute la articolul 3 și obiectivele specifice ale programului EGNOS stabilite la articolul 2 alineatul (5). Programul de lucru anual prevede, de asemenea, finanțarea acestor acțiuni.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 36 alineatul (3).

Articolul 28

Acțiunea statelor membre

Statele membre iau toate măsurile necesare pentru a asigura buna funcționare a programelor Galileo și EGNOS, inclusiv măsuri pentru asigurarea protecției stațiilor terestre instituite pe teritoriile lor, care sunt cel puțin echivalente cu cele necesare pentru protecția infrastructurilor critice europene în sensul Directivei 2008/114/CE a Consiliului (18). Statele membre nu adoptă niciun fel de măsuri care ar putea aduce prejudicii programelor sau serviciilor oferite prin exploatarea acestora, în special în ceea ce privește continuitatea funcționării infrastructurilor.

Articolul 29

Acorduri internaționale

Uniunea poate încheia acorduri cu țările terțe și organizațiile internaționale în cadrul programelor, Galileo și EGNOS în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 218 din TFUE.

Articolul 30

Asistența tehnică

Pentru îndeplinirea sarcinilor de natură tehnică menționate la articolul 12 alineatul (2), Comisia poate să recurgă la asistența tehnică necesară, în special la capacitățile și la expertiza agențiilor naționale competente în domeniul spațial, sau la asistența experților independenți și a entităților capabile să furnizeze analize și avize imparțiale cu privire la desfășurarea programelor Galileo și EGNOS

Entitățile implicate în guvernanța publică a programelor, altele decât cele ale Comisiei, în special Agenția GNSS European și ESA, pot să beneficieze, de asemenea, de aceeași asistență tehnică la executarea sarcinilor care le sunt atribuite în temeiul prezentului regulament.

Articolul 31

Protecția datelor cu caracter personal și respectarea vieții private

(1)   Comisia asigură protecția datelor cu caracter personal și respectarea vieții private în momentul conceperii, punerii în aplicare și operării sistemelor, precum și integrarea unor garanții adecvate în acestea.

(2)   Orice prelucrare de date cu caracter personal în cadrul îndeplinirii sarcinilor și activităților prevăzute în prezentul regulament se efectuează în conformitate cu dreptul aplicabil în domeniul protecției datelor cu caracter personal, în special Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (19) și Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (20).

Articolul 32

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene

(1)   Comisia ia măsuri adecvate în vederea garantării faptului că, atunci când acțiunile finanțate în temeiul prezentului regulament sunt puse în aplicare, interesele financiare ale Uniunii sunt protejate prin aplicarea de măsuri preventive împotriva fraudei, corupției și oricăror altor activități ilegale, prin controale eficace, iar în cazul în care se constată nereguli, prin recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit și, dacă este necesar, prin sancțiuni eficace, proporționale și descurajante.

(2)   Comisia sau reprezentanții săi și Curtea de Conturi au competența de a audita, pe baza documentelor și la fața locului, toți beneficiarii subvențiilor, contractanții și subcontractanții care au beneficiat de fonduri ale Uniunii în temeiul prezentului regulament.

Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) este autorizat să efectueze controale și verificări la fața locului la operatorii economici care beneficiază direct sau indirect de o astfel de finanțare în conformitate cu dispozițiile și procedurile prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (21) și în Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului (22), în scopul de a stabili dacă au existat cazuri de fraudă, corupție sau orice altă activitate ilegală care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii în legătură cu un acord sau o decizie de acordare a unei subvenții sau un contract privind finanțarea din partea Uniunii.

Fără a aduce atingere primului și celui de-al doilea paragraf, acordurile internaționale încheiate cu țări terțe și organizații internaționale, acordurile și deciziile de acordare a unei subvenții și contractele care rezultă din punerea în aplicare a prezentului regulament mandatează în mod expres Comisia, Curtea de Conturi și OLAF să efectueze astfel de audituri și controale în conformitate cu competențele specifice ale acestora.

Articolul 33

Informarea Parlamentului European și a Consiliului

(1)   Comisia asigură punerea în aplicare a prezentului regulament. În fiecare an, cu ocazia prezentării proiectului preliminar de buget, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind punerea în aplicare a programelor Galileo și EGNOS. Raportul respectiv conține toate informațiile referitoare la programe, în special în ceea ce privește gestionarea riscurilor, costurile generale, costurile de exploatare anuale, veniturile, termenele și performanța, astfel cum se prevede la litera (d) de la articolul 12 alineatul (2), precum și în ceea ce privește funcționarea acordurilor de delegare încheiate în temeiul articolelor 14 alineatul (2) și al articolului 15 alineatul (1). Raportul cuprinde:

(a)

o prezentare generală a alocării și utilizării fondurilor alocate programelor, astfel cum se prevede la articolul 7 alineatul (4);

(b)

informații privind strategia de gestionare a costurilor adoptată de Comisie, astfel cum se prevede la articolul 9 alineatul (6);

(c)

o evaluare a gestionării drepturilor de proprietate intelectuală;

(d)

o prezentare generală privind punerea în aplicare a sistemelor și tehnicilor de gestionare a proiectelor, inclusiv a sistemelor și tehnicilor de gestionare a riscurilor, astfel cum se prevede la articolul 12 alineatul (2) la litera (d);

(e)

o evaluare a măsurilor luate pentru a maximiza beneficiile socioeconomice ale programelor.

(2)   Comisia informează Parlamentul European și Consiliul cu privire la rezultatele intermediare și finale ale evaluării ofertelor de achiziții în cazul contractelor cu entități din sectorul privat încheiate de Agenția GNSS European și ESA în temeiul articolului 14 alineatul (7) și, respectiv, al articolului 15 alineatul (3).

De asemenea, Comisia informează Parlamentul European și Consiliul în legătură cu:

(a)

orice realocare de fonduri între categorii de cheltuieli realizată în temeiul articolului 9 alineatul (3);

(b)

eventualele consecințe pe care le poate avea aplicarea articolului 8 alineatul (2) asupra programelor Galileo și EGNOS.

Articolul 34

Evaluarea aplicării prezentului regulament

(1)   Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului, cel târziu la 30 iunie 2017, un raport de evaluare privind punerea în aplicare a prezentului regulament, în vederea luării unei decizii privind reînnoirea, modificarea sau suspendarea măsurilor luate în temeiul prezentului regulament, care vizează:

(a)

îndeplinirea obiectivelor acestor măsuri, atât din punctul de vedere al rezultatelor, cât și al consecințelor;

(b)

eficacitatea utilizării resurselor;

(c)

valoarea adăugată europeană.

Evaluarea abordează, în plus, evoluțiile tehnologice legate de sisteme, posibilitatea simplificării programului, coerența sa internă și externă, pertinența tuturor obiectivelor, precum și contribuția măsurilor la prioritățile Uniunii de creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Evaluarea ține seama de rezultatele evaluărilor referitoare la consecințele pe termen lung ale măsurilor precedente.

(2)   Evaluarea ia în considerare progresele realizate în îndeplinirea obiectivelor specifice ale programelor Galileo și EGNOS stabilite la articolul 2 alineatele (4) și, respectiv, (5), pe baza unor indicatori de performanță precum:

(a)

în ceea ce privește Galileo și referitor la:

(i)

infrastructura de desfășurare a acestuia:

numărul de sateliți operaționali și disponibilitatea acestora, precum și numărul de sateliți de rezervă la sol care sunt disponibili versus numărul de sateliți preconizați menționați în acordul de delegare;

disponibilitatea efectivă a elementelor infrastructurii terestre (cum ar fi stațiile terestre, centrele de control) versus disponibilitatea preconizată;

(ii)

nivelul serviciilor:

harta de disponibilitate a serviciilor pentru fiecare serviciu versus documentul de definire a serviciului;

(iii)

costuri:

indicele de performanță a costurilor pentru fiecare cost major din cadrul programului, pe baza unui raport comparativ între costul efectiv și costul bugetat;

(iv)

calendar:

indicele de performanță a planificării pentru fiecare element major al programului, bazat pe compararea costului bugetat al activității efectuate cu costul bugetat al activității planificate;

(v)

nivelul pieței:

evoluția pieței pe baza procentului de receptoare Galileo și EGNOS din numărul total al modelelor de receptoare incluse în raportul de piață furnizat de Agenția GNSS European care este menționat la litera (c) de la articolul 14 alineatul (1).

(b)

în ceea ce privește EGNOS și referitor la:

(i)

extinderea acoperirii acestuia:

progrese în extinderea acoperirii versus planul convenit de extindere a acoperirii;

(ii)

nivelul serviciilor:

indicele privind disponibilitatea serviciilor bazat pe numărul de aeroporturi cu proceduri de apropiere bazate pe EGNOS cu un stadiu operațional versus numărul total de aeroporturi cu proceduri de apropiere bazate pe EGNOS;

(iii)

costuri:

indicele de performanță a costurilor pe baza unui raport comparativ între costul efectiv și costul bugetat;

(iv)

termene:

indicele de performanță a planificării bazat pe compararea costului bugetat al activității efectuate cu costul bugetat al activității planificate.

(3)   Entitățile implicate în punerea în aplicare a prezentului regulament furnizează Comisiei datele și informațiile necesare pentru a permite urmărirea și evaluarea acțiunilor în cauză.

CAPITOLUL VII

DELEGARE ȘI MĂSURI DE EXECUTARE

Articolul 35

Exercitarea delegării

(1)   Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute în prezentul articol.

(2)   Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 13 alineatul (2) se conferă Comisiei pe o perioadă nedeterminată de la 1 ianuarie 2014.

(3)   Delegarea de competențe menționată la articolul 13 alineatul (2) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)   De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(5)   Un act delegat adoptat în temeiul articolului 13 alineatul (2) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu, sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 36

Procedura comitetului

(1)   Comisia este asistată de un comitet. Respectivul comitet este un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)   Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(3)   Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(4)   Reprezentanții Agenției GNSS European și ai ESA participă în calitate de observatori la lucrările comitetului în condițiile prevăzute de regulamentul de procedură al acestuia.

(5)   Acordurile internaționale încheiate de Uniune în conformitate cu articolul 29 pot prevedea participarea, după caz, a reprezentanților țărilor terțe sau ai organizațiilor internaționale la lucrările comitetului în condițiile prevăzute de regulamentul de procedură al acestuia.

(6)   Comitetul se întrunește regulat, preferabil de patru ori pe an, pe o bază trimestrială. Comisia furnizează un raport referitor la progresele înregistrate în ceea ce privește programele în cadrul fiecărei reuniuni. Aceste rapoarte oferă o imagine generală asupra stadiului și evoluțiilor programelor, în special în ceea ce privește gestionarea riscurilor, costuri, calendar și performanță. Cel puțin o dată pe an, rapoartele respective includ indicatorii de performanță menționați la articolul 34 alineatul (2).

CAPITOLUL VIII

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 37

Abrogări

(1)   Regulamentele (CE) nr. 876/2002 și (CE) nr. 683/2008 se abrogă de la 1 ianuarie 2014.

(2)   Toate măsurile adoptate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 876/2002 sau al Regulamentului (CE) nr. 683/2008 rămân în vigoare.

(3)   Trimiterile la Regulamentul (CE) nr. 683/2008 abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexă.

Articolul 38

Intrarea în vigoare

Prezentul regulamentul intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2014.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Strasbourg, 11 decembrie 2013.

Pentru Parlamentul European

Președintele

M. SCHULZ

Pentru Consiliu

Președintele

V. LEŠKEVIČIUS


(1)  JO C 181, 21.6.2012, p. 179.

(2)  Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Programului-cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) - Orizont 2020 și de abrogare a Deciziei nr. 1982/2006/CE (A se vedea pagina 104 din prezentul Jurnal Oficial).

(3)  Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311 /2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 (A se vedea pagina 884 din prezentul Jurnal Oficial).

(4)  Regulamentul (CE) nr. 683/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 privind punerea în aplicare în continuare a programelor europene de radionavigație prin satelit (EGNOS și Galileo) (JO L 196, 24.7.2008, p. 1).

(5)  Decizia nr. 1104/2011/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2011 privind modalitățile de acces la serviciul public reglementat oferit de sistemul global de radionavigație prin satelit constituit în cadrul programului Galileo (JO L 287, 4.11.2011, p. 1).

(6)  Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Uniunii (JO L 298, 26.10.2012, p. 1).

(7)  JO C 420 20.12.2013, p. 1

(8)  JO C 380 E, 11.12.2012, p. 84.

(9)  Regulamentul (UE) nr. 912/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2010 de instituire a Agenției GNSS European, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1321/2004 al Consiliului privind crearea unor structuri de gestionare a programelor europene de radionavigație prin satelit și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 683/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 276, 20.10.2010, p. 11).

(10)  Acțiunea comună 2004/552/PESC a Consiliului din 12 iulie 2004 privind aspecte ale funcționării sistemului european de radionavigație prin satelit care aduc atingere securității Uniunii Europene (JO L 246, 20.7.2004, p. 30).

(11)  Decizia 2010/427/UE a Consiliului din 26 iulie 2010 privind organizarea și funcționarea Serviciului European de Acțiune Externă (JO L 201, 3.8.2010, p. 30).

(12)  2001/844/CE, CECO, Euratom: Decizia Comisiei din 29 noiembrie 2001 de modificare a regulamentului său de procedură (JO L 317, 3.12.2001, p. 1).

(13)  2013/488/UE: Decizia Consiliului din 23 septembrie 2013 privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate (JO L 274, 15.10.2013, p. 1).

(14)  JO C 304, 15.10.2011, p. 7.

(15)  Decizia nr. 243/2012/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2012 de instituire a unui program multianual pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio (JO L 81, 21.3.2012, p. 7).

(16)  Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(17)  Regulamentul (CE) nr. 876/2002 din 21 mai 2002 de constituire a întreprinderii comune Galileo (JO L 138, 28.5.2002, p. 1).

(18)  Directiva 2008/114/CE a Consiliului din 8 decembrie 2008 privind identificarea și desemnarea infrastructurilor critice europene și evaluarea necesității de îmbunătățire a protecției acestora (JO L 345, 23.12.2008, p. 75).

(19)  Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (JO L 8, 12.1.2001, p. 1).

(20)  Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (JO L 281, 23.11.1995, p. 31).

(21)  Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).

(22)  Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).


ANEXĂ

TABEL DE CORESPONDENȚĂ

Regulamentul (CE) nr. 683/2008

Prezentul regulament

Articolul 1

Articolul 2

Articolul 2

Articolul 1

Articolul 3

Articolul 3

Articolul 4

Articolul 8

Articolul 5

Articolul 4

Articolul 6

Articolul 8

Articolul 7

Articolul 5

Articolul 8

Articolul 6

Articolul 9

Articolul 7

Articolul 10

Articolul 9

Articolul 11

Articolul 10

Articolul 12 alineatul (1)

Articolul 11

Articolul 12 alineatele (2) și (3)

Articolul 12

Articolul 13 alineatele (1), (2) și (3)

Articolul 13

Articolul 13 alineatul (4)

Articolul 16

Articolul 14

Articolul 17

Articolul 15

Articolul 27

Articolul 16

Articolul 14

Articolul 17

Articolele 18-26

Articolul 18

Articolul 15

Articolul 19 alineatele (1) - (4)

Articolul 36

Articolul 19 alineatul (5)

Articolul 35

Articolul 20

Articolul 31

Articolul 21

Articolul 32

Articolul 22

Articolul 33

Articolul 23

 

Articolul 24

Articolul 38

Anexă

Articolul 1


Declarația comună

a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei privind Grupul INTERINSTITUȚIONAL PENTRU GALILEO (GIP)

1.

Având în vedere importanța, unicitatea și complexitatea programelor europene GNSS, proprietatea Uniunii asupra sistemelor rezultate în urma programelor, finanțarea completă de la bugetul Uniunii a programelor pentru perioada 2014-2020, Parlamentul European, Consiliul și Comisia Europeană recunosc necesitatea unei cooperări strânse între cele trei instituții.

2.

Un Grup interinstituțional pentru Galileo (GIP) se va întruni în vederea facilitării exercitării de către fiecare instituție a competențelor proprii. În acest scop, se va institui GIP pentru a urmări îndeaproape:

(a)

progresele înregistrate în aplicarea programelor europene GNSS, în special în ceea ce privește punerea în aplicare a acordurilor privind achizițiile și contractele, în special cu privire la ESA;

(b)

acordurile internaționale cu țări terțe fără a aduce atingere dispozițiilor de la articolul 218 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

(c)

pregătirea piețelor de radionavigație prin satelit;

(d)

eficiența acordurilor privind guvernanța și

(e)

revizuirea anuală a programului de lucru.

3.

În conformitate cu normele existente, GIP va respecta necesitatea discreției, în special având în vedere natura confidențială și delicată a anumitor date.

4.

Comisia va ține seama de opiniile exprimate de GIP.

5.

GIP va fi compus din șapte reprezentanți, dintre care:

trei reprezentanți ai Consiliului,

trei reprezentanți ai PE,

un reprezentant al Comisiei,

și se va întruni periodic (în principiu de patru ori pe an).

6.

GIP nu aduce atingere responsabilităților deja stabilite sau relațiilor interinstituționale.


Top