EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32013D0668

Decizia 2013/668/PESC a Consiliului din 18 noiembrie 2013 în sprijinul activităților Organizației Mondiale a Sănătății în domeniul biosiguranței și biosecurității în cadrul Strategiei Uniunii Europene împotriva proliferării armelor de distrugere în masă

OJ L 310, 20.11.2013, p. 13–19 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

Legal status of the document In force

ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2013/668/oj

20.11.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 310/13


DECIZIA 2013/668/PESC A CONSILIULUI

din 18 noiembrie 2013

în sprijinul activităților Organizației Mondiale a Sănătății în domeniul biosiguranței și biosecurității în cadrul Strategiei Uniunii Europene împotriva proliferării armelor de distrugere în masă

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 26 alineatul (2) și articolul 31 alineatul (1),

având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,

întrucât:

(1)

La 12 decembrie 2003, Consiliul European a adoptat Strategia UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă („strategia UE”), capitolul III al acesteia cuprinzând lista măsurilor de combatere a acestei proliferări.

(2)

Uniunea pune în aplicare în mod activ strategia UE și pune în practică măsurile enumerate la capitolul III din aceasta, în special cele referitoare la consolidarea, punerea în practică și universalizarea Convenției privind interzicerea dezvoltării, fabricării și stocării armelor bacteriologice (biologice) sau cu toxine și distrugerea acestora (BTWC).

(3)

În cadrul celei de a șasea (2006) și a șaptea (2011) conferințe de examinare a BTWC, Uniunea a promovat deplina respectare a dispozițiilor BTWC de către toate statele părți și consolidarea, în cazul în care este necesar, a măsurilor naționale de punere în aplicare, inclusiv a legislației penale, și controlul microorganismelor și toxinelor patogene în cadrul BTWC.

(4)

La 14 aprilie 2008, Consiliul a adoptat Acțiunea Comună 2008/307/PESC (1). Acțiunea comună respectivă a fost pusă în aplicare cu succes de către Organizația Mondială a Sănătății („OMS”) până la 31 decembrie 2011.

(5)

La 11 decembrie 2008, Consiliul a adoptat „Noile linii de acțiune” pentru consolidarea strategiei UE. Capitolul IV prevede sprijinul Uniunii pentru o abordare coordonată și complementară a problemelor privind biosiguranța și biosecuritatea, care să garanteze o gestionare optimă, în special a riscurilor și a amenințărilor biologice.

(6)

La 18 iulie 2011, Consiliul a adoptat Decizia 2011/429/PESC (2) care prevede că Uniunea susține dezvoltarea unor cadre de reglementare naționale, în special privind biosiguranța și biosecuritatea.

(7)

Cea de a șaptea conferință de examinare a reafirmat angajamentul statelor părți de a adopta măsurile naționale necesare în temeiul articolelor I, III și IV ale BTWC, în scopul asigurării siguranței și securității agenților sau toxinelor de origine microbiană sau a altor agenți sau toxine de origine biologică, în laboratoare și în alte unități și pe parcursul transportului acestora, precum și în scopul de a se împiedica accesul neautorizat la astfel de agenți și toxine și eliminarea neautorizată a acestora. Conferința a îndemnat de asemenea statele părți cu experiență relevantă în domeniul măsurilor legale și administrative pentru punerea în aplicare a dispozițiilor BTWC să ofere asistență altor state părți, la solicitarea acestora din urmă. În cadrul conferinței, a fost încurajată o astfel de asistență la nivel regional.

(8)

De asemenea, în cadrul celei de a șaptea conferințe de examinare s-a remarcat, în contextul articolului VII al BTWC, că nivelul național de pregătire al statelor părți contribuie la capacitățile internaționale de reacție la apariția unor focare de boli și de investigare și reducere a efectelor acestora, inclusiv în cazul bolilor cauzate de o presupusă utilizare a armelor biologice sau toxice.

(9)

Cea de a șaptea conferință de examinare a încurajat statele părți, în contextul articolului X al BTWC, să continue consolidarea organizațiilor și rețelelor internaționale existente, în special cele ale OMS, ale Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), ale Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animală (OIE) și ale Convenției internaționale pentru protecția plantelor (CIPP).

(10)

La 15 iunie 2007 a intrat în vigoare Regulamentul sanitar internațional („RSI”). Acesta reglementează deplasarea și controlul focarelor de boli infecțioase și reacția la acestea, indiferent de originea lor, și solicită statelor membre ale OMS să constituie capacități de bază în domeniul laboratoarelor și supravegherii în domeniul sănătății publice împotriva bolilor infecțioase, pentru a permite punerea în aplicare a RSI. Secretariatul OMS se angajează să sprijine statele membre ale OMS, în vederea punerii în aplicare a planurilor lor naționale privind RSI, prin intermediul sediului central și al birourilor regionale ale OMS. Programul OMS de gestionare a reducerii riscurilor biologice oferă îndrumări cu privire la condițiile în care ar trebui să funcționeze laboratoarele, prin intermediul orientărilor normative, al atelierelor și formării profesionale în domeniul practicilor de biosiguranță, al biosecurității în laboratoare și al codurilor de conduită privind cercetarea responsabilă în domeniul bioștiințelor. Acesta are, de asemenea, un rol important în elaborarea orientărilor ONU cu privire la transportul substanțelor infecțioase. În temeiul RSI, laboratoarele de sănătate publică au un rol important în ceea ce privește capacitatea de reacție la amenințările biologice, chimice, radiologice și nucleare. Definițiile biosiguranței și biosecurității în laboratoare sunt cuprinse în Manualul de biosiguranță în laboratoare al OMS, ediția a treia (2004) și în Îndrumările privind biosecuritatea în laboratoare și gestionarea riscurilor biologice (2006).

(11)

OMS este singura agenție de punere în aplicare care beneficiază de competențele, cunoașterea aprofundată, personalul, structura și resursele pentru punerea în aplicare a proiectelor și activităților prevăzute în prezenta decizie a Consiliului.

(12)

Comisia este însărcinată cu supravegherea aplicării corecte a contribuției financiare a Uniunii,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

(1)   În scopul aplicării imediate și concrete a elementelor relevante din strategia UE, Uniunea contribuie la punerea în aplicare a deciziilor adoptate de statele părți la cea de a șaptea conferință de examinare a BTWC, cu următoarele obiective:

asigurarea siguranței și securității agenților sau toxinelor de origine microbiană sau a altor agenți sau toxine de origine biologică, în laboratoare și alte unități, inclusiv pe durata transportului, după caz, în scopul de a se împiedica accesul neautorizat la astfel de agenți și toxine și eliminarea neautorizată a acestora;

promovarea practicilor de reducere a riscurilor biologice și a sensibilizării în acest sens, inclusiv în ceea ce privește biosiguranța, biosecuritatea, bioetica și pregătirea împotriva utilizării intenționate în mod abuziv, a agenților și toxinelor de origine biologică, prin intermediul cooperării internaționale în acest domeniu.

(2)   Proiectele corespunzătoare măsurilor strategiei UE sunt cele care urmăresc:

promovarea gestionării riscurilor biologice de laborator prin informare națională și regională;

dezvoltarea strategiilor naționale de gestionare a riscurilor biologice de laborator pentru a contracara riscurile biologice (model demonstrativ pe țări).

O descriere detaliată a proiectelor respective este prezentată în anexă.

Articolul 2

(1)   Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate („ÎR”) este responsabil cu punerea în aplicare a prezentei decizii.

(2)   Punerea în aplicare din punct de vedere tehnic a activităților menționate la articolul 1 este încredințată Organizației Mondiale a Sănătății („OMS”). Acesta îndeplinește această sarcină sub responsabilitatea ÎR. În acest scop, ÎR încheie acordurile necesare cu OMS.

Articolul 3

(1)   Valoarea de referință financiară pentru punerea în aplicare a proiectelor menționate la articolul 1 alineatul (2) este de 1 727 000 EUR.

(2)   Cheltuielile finanțate din suma indicată la alineatul (1) sunt gestionate în conformitate cu procedurile și normele aplicabile bugetului general al Uniunii.

(3)   Comisia supraveghează gestionarea corectă a cheltuielilor menționate la alineatul (1). În acest scop, Comisia încheie un acord de finanțare cu OMS. Acordul de finanțare prevede că OMS garantează vizibilitatea contribuției Uniunii, proporțional cu importanța sa.

(4)   Comisia depune eforturi în vederea încheierii acordului de finanțare menționat la alineatul (3) cât mai curând posibil după intrarea în vigoare a prezentei decizii. Comisia informează Consiliul cu privire la eventualele dificultăți survenite în decursul respectivului proces și cu privire la data încheierii acordului de finanțare.

Articolul 4

ÎR raportează Consiliului cu privire la punerea în aplicare a prezentei decizii pe baza rapoartelor periodice pregătite de OMS. Respectivele rapoarte stau la baza evaluării efectuate de Consiliu. Comisia furnizează informații cu privire la aspectele financiare ale proiectelor menționate la articolul 1 alineatul (2).

Articolul 5

(1)   Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

(2)   Prezenta decizie expiră după 24 de luni de la data încheierii acordului de finanțare menționat la articolul 3 alineatul (3). Totuși, aceasta expiră după șase luni de la adoptarea sa dacă acordul de finanțare nu a fost încheiat până la respectivul moment.

Adoptată la Bruxelles, 18 noiembrie 2013.

Pentru Consiliu

Președintele

C. ASHTON


(1)  Acțiunea Comună 2008/307/PESC a Consiliului din 14 aprilie 2008 în sprijinul activităților Organizației Mondiale a Sănătății în domeniul biosiguranței și al biosecurității în cadrul Strategiei Uniunii Europene împotriva proliferării armelor de distrugere în masă (JO L 106, 16.4.2008, p. 17).

(2)  Decizia 2011/429/PESC a Consiliului din 18 iulie 2011 privind poziția Uniunii Europene cu privire la cea de A șaptea conferință de examinare a statelor părți la Convenția privind interzicerea dezvoltării, fabricării și stocării armelor bacteriologice (biologice) sau cu toxine și distrugerea acestora (BTWC) (JO L 188, 19.7.2011, p. 42).


ANEXĂ

1.   Cadrul general

Obiectivul general al prezentei decizii este acela de a sprijini, prin proiectele descrise mai jos, punerea în aplicare, de către statele părți, a Rezoluției Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (RCSONU) 1540 și a altor rezoluții conexe, a Convenției privind interzicerea dezvoltării, fabricării și stocării armelor bacteriologice (biologice) sau cu toxine și distrugerea acestora (BTWC), precum și a Regulamentului sanitar internațional (RSI) și, mai precis, acele aspecte care au legătură cu siguranța și securitatea agenților și toxinelor de origine biologică în laboratoare și alte unități, inclusiv perioada de tranzit de la un loc la altul, pentru a împiedica pierderea naturală, accidentală sau deliberată a materialelor biologice și pentru a controla mai bine infecțiile. De asemenea, obiectivul deciziei este de a contribui la sensibilizarea cu privire la abordările privind gestionarea riscurilor biologice și de a încuraja punerea în aplicare a acestora, de a asigura controale bazate pe probe și riscuri și de a promova schimbul de cele mai bune practici de laborator, precum și de a sprijini țările în îndeplinirea cerințelor privind capacitățile de bază în materie de servicii de laborator pentru amenințările prioritare la adresa sănătății, astfel cum sunt definite în cadrul RSI.

2.   Obiective specifice proiectelor

În ultimii câțiva ani a apărut tendința asocierii tot mai frecvente a termenului „biosiguranță” cu termenul „bioizolare”, în contextul unei creșteri globale a laboratoarelor cu grad ridicat de izolare. Punerea accentului pe construirea de unități proiectate sofisticat a dus adesea la neglijarea multor alte elemente critice ale unui program de gestionare a riscurilor biologice cuprinzător, inclusiv a securității, a personalului și competenței, a tehnicii microbiologice de calitate, a investigării accidentelor și incidentelor și a întreținerii echipamentului. În plus, este posibil ca accentul pus pe unitățile selectate la nivel național să fi avut ca rezultat și neglijarea a numeroase alte laboratoare mai convenționale care ar putea, de asemenea, să beneficieze de implementarea unui sistem cuprinzător de gestionare a riscurilor biologice și de furnizarea unor echipamente și produse esențiale care stau la baza unei funcționări sigure, în condiții de securitate.

Există nevoia unei sensibilizări, a unei mai bune înțelegeri a riscurilor întâlnite în laborator și a unor strategii pentru combaterea acestor riscuri, precum și a unor dispoziții legislative și de reglementare utile și a unor orientări adecvate. Este încurajată îmbunătățirea unităților și furnizarea produselor indispensabile și a educației personalului la toate nivelurile în vederea unei gestionări corespunzătoare și cuprinzătoare a riscurilor biologice de laborator.

Bazându-se pe eforturile inițiate de Acțiunea Comună 2008/307/PESC în vederea sprijinirii activităților OMS în domeniul biosiguranței și biosecurității, prezenta decizie urmărește să abordeze unele dintre deficiențele menționate anterior.

Sunt propuse următoarele două proiecte, care se axează pe țările sau subregiunea (subregiunile) individuală (individuale) selectată (selectate):

2.1.   Proiectul nr. 1: Promovarea gestionării riscurilor biologice de laborator prin informare și replicare regională

2.1.1.   Scopul proiectului nr. 1

(a)

Încurajarea țărilor sau subregiunii (subregiunilor) individuale selectat(e) să pună în aplicare strategii de gestionare a riscurilor biologice de laborator (RBL) care vizează biosiguranța și biosecuritatea în laborator.

(b)

Oferirea de oportunități țărilor din regiune pentru a se întâlni și a face schimb de bune practici și lecții învățate. Valorificând la maximum această ocazie, o formare bazată pe necesități, cu posibila includere a unor sesiuni practice, va fi pusă la dispoziția reprezentanților naționali.

(c)

Sprijinirea țărilor în diseminarea celor mai bune practici și în punerea în aplicare a acestora în mediile lor proprii.

2.1.2.   Rezultatele preconizate ale proiectului nr. 1

(a)

Sensibilizarea privind beneficiile punerii în aplicare a unor strategii de gestionare a riscurilor biologice în laboratoare la nivel național și subnațional prin intermediul unor ateliere de formare la nivel regional.

(b)

Consolidarea capacității și a capabilității părților interesate de a evalua riscurile biologice, de a defini și adopta strategii de atenuare pentru reducerea acestora la niveluri acceptabile, de a asigura îmbunătățirea continuă a acestor strategii și de a trata agenții infecțioși în mod responsabil și în condiții de siguranță și securitate.

(c)

Constituirea unui grup de formatori în vederea sprijinirii programelor naționale de formare și a diseminării oportunităților de formare.

2.1.3.   Descrierea proiectului nr. 1

(a)   Oferirea de oportunități de formare la nivel regional:

Diverse ateliere la nivel regional vor fi propuse de maximum două ori, cu participarea a până la 50 de persoane la fiecare eveniment, cu scopul de a se adresa unei game largi de părți interesate din regiune și de a răspunde diverselor necesități de formare ale acestora. Valorificând la maximum oportunitățile de a reuni experți și factori de decizie competenți din regiune, se preconizează că atelierele vor oferi un forum regional pentru ca fiecare stat membru să împărtășească cu țările învecinate realizările, provocările și bunele sale practici.

(b)   Multiplicarea sesiunilor de formare la nivel național și/sau subnațional:

În plus, se va constitui un grup local de formatori prin intermediul atelierelor menționate anterior, ceea ce va permite sporirea numărului de sesiuni de formare la nivel național și/sau subnațional și abordarea în acest fel a unei serii de părți interesate la nivel național. Se va acorda sprijin în special acelor țări din regiune care nu beneficiază de programul nr. 2, maximum de șapte ori în total, cu participarea eventuală a experților externi, în vederea sprijinirii activităților de creștere a gradului de sensibilizare în rândul părților interesate relevante și a consolidării capacităților tehnice locale de punere în aplicare a bunelor practici la nivel central, intermediar și periferic. Dacă este posibil, va fi luată în considerare implicarea asociațiilor regionale și/sau naționale din domeniul biosiguranței.

Aceste activități vor fi efectuate într-un număr de maximum șapte țări identificate ca fiind corespunzătoare fie în mod individual, fie în cadrul unui grup de țări.

2.2.   Proiectul nr. 2: Dezvoltarea strategiilor naționale privind laboratoarele, pentru a contracara riscurile biologice și pentru a consolida capacitățile de bază (model demonstrativ pe țări)

2.2.1.   Scopurile proiectului nr. 2

(a)

Implicarea și punerea în legătură a factorilor de decizie relevanți (inclusiv a celor din domeniile sănătății publice, afacerilor externe, sănătății animale, mediului, educației și cercetării, justiției și comerțului) și a personalului de laborator de la toate nivelurile în vederea elaborării, punerii în aplicare și îmbunătățirii politicilor și practicilor de gestionare a riscurilor biologice, încurajând totodată dezvoltarea unei culturi transparente și responsabile a biosiguranței și biosecurității.

(b)

Sprijinirea țărilor identificate în vederea dotării mai adecvate a principalelor laboratoare ale acestora cu echipamente și produse care sunt indispensabile pentru obținerea unor capabilități de diagnostic sigure, în condiții de securitate și conforme cu standardele de calitate. Consolidarea elaborării capacităților de bază specifice în temeiul RSI, punându-se un accent deosebit pe laboratoare și punctele de intrare.

(c)

Sensibilizarea la scară națională privind documentele normative relevante, convenite la nivel internațional, și anume Acordul grupului de lucru al Comitetului European de Standardizare (CEN), ISO 15793:2011 Gestionarea riscurilor biologice de laborator, ISO 15189:2007 Laboratoare medicale – Cerințe particulare pentru calitate și competență, ISO 15190:2003 Laboratoare medicale – Cerințe de siguranță, ISO/IEC 17025:2005 Cerințe generale pentru competența laboratoarelor de încercări și etalonări, ISO 9001:2008 Sisteme de management al calității – Cerințe, precum și ISO 14001:2004 Sisteme de management de mediu – Cerințe cu ghid de utilizare, implicând factorii de decizie naționali în domeniul sănătății, precum și personalul de conducere și personalul de specialitate din laboratoare, care sunt încurajați să adopte o cultură transparentă și responsabilă a biosiguranței și biosecurității și să se angajeze pentru sisteme de calitate a laboratoarelor.

(d)

Consolidarea colaborării transsectoriale și a procesului de creare de conexiuni, în încercarea de a implica diverse părți interesate și autorități naționale, inclusiv ministerele sănătății, educației, științei și cercetării, agriculturii, transporturilor, afacerilor interne și afacerilor externe, precum și autoritățile vamale.

(e)

Oferirea și contribuția la elaborarea unor instrumente și a unor orientări corespunzătoare pentru a promova gestionarea riscurilor biologice de laborator și pentru a consolida sistemele naționale de laboratoare.

2.2.2.   Rezultatele preconizate ale proiectului nr. 2

(a)

Dezvoltarea și punerea la dispoziție a unor oportunități de formare variate, pe baza priorităților și nevoilor identificate pentru fiecare parte interesată la nivel național.

(b)

Consolidarea capacității de gestionare a riscurilor biologice în vederea reducerii la minimum a acestora.

(c)

Sensibilizarea părților interesate și a autorităților vizate la nivel național și angajarea lor într-un dialog proactiv privind chestiunile legate de siguranța și securitatea agenților biologici periculoși și a toxinelor periculoase în laboratoare și alte unități. Îmbunătățirea înțelegerii și a încrederii în rândul părților interesate la nivel național în vederea facilitării unei abordări transsectoriale și coerente a gestiunii riscurilor biologice.

(d)

Promovarea standardizării și elaborarea unor instrumente și orientări relevante care să permită adoptarea de măsuri de atenuare corespunzătoare și să îmbunătățească în mod permanent eficacitatea acestora.

(e)

Acordarea de asistență în vederea consolidării capacităților de bază specifice în conformitate cu RSI.

(f)

Revizuirea, discutarea și elaborarea unor politici și strategii naționale.

(g)

Examinarea posibilității unei perfecționări structurale și a unei reforme organizaționale și realizarea acestora pentru a converti strategia adoptată în acțiune într-un mod durabil.

(h)

Consolidarea izolării fizice a riscurilor biologice, cu furnizarea echipamentelor necesare și modernizarea unităților prioritare identificate.

(i)

Schimbul de bune practici la nivel național cu omologii la diferite niveluri și conectarea laboratoarelor prin organizarea de reuniuni și de activități de informare.

(j)

Elaborarea instrumentelor necesare pentru a contribui la punerea în aplicare efectivă a proiectului.

2.2.3.   Descrierea proiectului nr. 2

În scopurile descrise la punctul 2.2.1, proiectul va fi pus în aplicare pe o perioadă de doi ani, pe baza unui angajament pe termen lung asumat de țările beneficiare, Uniune și OMS. Punerea în aplicare a proiectului va fi împărțită în două etape:

(a)   Etapa pregătitoare

Acțiunea comună 2008/307/CFSP a permis OMS să evalueze necesitățile de gestionare a riscurilor biologice ale anumitor țări, inclusiv Indonezia, precum și să identifice angajamentele naționale în vederea stabilirii unui angajament politic și tehnic clar privind demararea unui proiect comun care să vizeze consolidarea gestionării riscurilor biologice de laborator la nivel național. Discuțiile viitoare cu Uniunea și cu guvernul (guvernele) vizat(e) vor permite identificarea a până la două țări, eventual grupate împreună cu un număr restrâns de țări învecinate, care ar putea beneficia de proiectul nr. 2, luând în considerare necesitățile tehnice regionale și capacitățile de diagnosticare și cercetare biologică în plină creștere ale țărilor individuale și în special angajamentele naționale, în concordanță cu alte eforturi ale Uniunii și OMS. Va fi analizată posibilitatea de a oferi oportunități de formare corespunzătoare în străinătate pentru resortisanții identificați pentru a forma responsabilii cu biosiguranța din țara (țările) vizată (vizate) conform competenței convenite la nivel internațional care vizează gestionarea programului de o manieră mai bună și mai durabilă.

În urma acestui proces pregătitor, Uniunea, OMS și țările selectate vor semna un memorandum de înțelegere.

(b)   Etapa de punere în aplicare

În cadrul acestei etape, țările selectate vor formula un plan general național și un plan de acțiune strategic în care să fie prezentate activitățile care urmează a fi puse în aplicare în vederea îndeplinirii obiectivului pe termen lung de adoptare a unor practici de laborator sigure și fiabile. Planurile respective vor include finalizarea unui plan de coordonare pentru a informa toate părțile interesate cu privire la situația planurilor naționale de pregătire împotriva incidentelor biologice, precum și inițierea armonizării responsabilităților de sănătate publică în cadrul planului național de pregătire pentru amenințări și/sau incidente biologice și pentru urgențele din domeniul sănătății publice de importanță internațională, astfel cum sunt definite de RSI. Spiritul de conducere autentic și asumarea inițiativei la nivel național ar trebui să stea la baza procesului de planificare.

Activitățile vor fi apoi puse în aplicare, iar echipamentele și produsele procurate, astfel cum a fost planificat și convenit de toate părțile interesate. Asistența tehnică și financiară necesară va fi oferită prin intermediul prezentei decizii pentru a permite părților interesate la nivel național să intre în contact și să stabilească legături cu organizațiile internaționale și cu alte părți interesate, cu scopul de a sprijini activitățile acestora și pentru a le ajuta să devină parteneri globali responsabili și activi în asociațiile profesionale regionale și în rețelele internaționale.

OMS, alături de țările selectate, va elabora rapoarte intermediare, actualizând și evaluând punerea în aplicare a planului național de îmbunătățire de gestionării riscurilor biologice, precum și performanțele laboratoarelor la nivel național, din perspectiva biosiguranței, a biosecurității și a RSI, și va înainta rapoartele respective către Uniune în mod corespunzător.

La finalul etapei de punere în aplicare, va fi organizat un atelier la nivel subregional cu scopul de a disemina rezultatele și experiența cu țările învecinate.

3.   Durata

Durata totală estimativă de punere în aplicare a prezentei decizii este de 24 de luni.

4.   Beneficiari

Beneficiarii proiectului nr. 1 sunt țările și subregiunile identificate în consultare cu Uniunea, care necesită o sensibilizare, strategii și practici îmbunătățite în materie de gestionare a riscurilor biologice, inclusiv eventual statele semnatare ale Convenției privind armele biologice și toxice.

Beneficiarii proiectului nr. 2 sunt țările care intenționează să efectueze o amplă consolidare a capacităților și capabilităților lor naționale prin intermediul prezentei decizii, selectate în consultare cu Uniunea și cu autoritățile naționale relevante pe baza angajamentului lor de a îmbunătăți gestionarea riscurilor biologice de laborator și a sistemelor naționale de laboratoare.

5.   Entitatea responsabilă cu punerea în aplicare

Proiectele vor fi gestionate și puse în aplicare de către OMS, care se va consulta în permanență cu Uniunea, fiind sprijinită, după caz, de experți externi în domeniu.

6.   Agenția de punere în aplicare: motivarea alegerii

OMS este organizația internațională care oferă cadrul, competențele și instrumentele necesare pentru a informa, a îndruma și a sprijini statele membre cu privire la protejarea sănătății persoanelor aflate în medii de laborator sau în apropierea acestora, prin gestionarea corespunzătoare a riscurilor biologice și a standardelor, normelor și procedurilor adecvate în acest sens. Acest proiect se încadrează în acordul general privind RSI, obligatoriu din punct de vedere juridic, care contribuie semnificativ la securitatea la nivel mondial a sănătății publice. OMS sprijină statele sale părți prin furnizarea unui cadru pentru coordonarea gestionării evenimentelor care pot reprezenta o urgență de interes internațional în domeniul sănătății publice și va îmbunătăți capacitatea tuturor țărilor de a detecta, a evalua și a notifica amenințările la adresa sănătății publice, precum și de a răspunde la amenințările respective. OMS a purtat deja discuții cu potențialele țări beneficiare, solicitându-le concursul. Activitățile propuse sunt identificate în urma dialogului repetat cu țările respective, prin intermediul filierei oficiale a OMS, pe baza nevoilor și priorităților reale, în conformitate cu fiecare strategie națională. Uniunea dorește să continue cooperarea sa fructuoasă cu OMS.

7.   Cofinanțare

OMS nu este o agenție finanțatoare sau de acordare a ajutoarelor, ci o agenție tehnică, prin urmare gestionarea unui proces de cofinanțare cu entități externe ar fi deosebit de complexă, în special în domeniul securității sănătății, domeniu în care părțile interesate au priorități și obiective regionale diferite. OMS va oferi expertiză tehnică și management de proiect, dar nu este abilitată să pună la dispoziție fonduri pentru activități comune în acest context. Cu toate acestea, celelalte proiecte simultane desfășurate de OMS în domeniul laboratoarelor vor fi considerate sinergice, corelate și complementare.

Deși nu asigură cofinanțarea proiectului prin punerea la dispoziție de fonduri, OMS va acoperi, parțial sau integral, salariile personalului implicat în punerea în aplicare a proiectului, fapt care poate fi considerat o contribuție în natură. Salariile responsabilului cu proiectul, asistentului administrativ și consultantului național din Bangladesh vor fi acoperite parțial de OMS. Salariile administratorului financiar, coordonatorului, consultantului regional și ale responsabililor medicali din Indonezia, Myanmar/Birmania și Nepal vor fi acoperite integral de OMS.

8.   Vizibilitate

OMS ia toate măsurile necesare pentru a aduce în atenția publicului faptul că Uniunea a finanțat integral ambele proiecte. Aceste măsuri respectă manualul privind comunicarea și vizibilitatea pentru acțiunile externe ale Uniunii Europene elaborat și publicat de Comisie si oricare alte orientări convenite împreună de Comisie și de OMS.

Se acordă o atenție deosebită simbolurilor și publicității care evidențiază rolul Uniunii ca susținător financiar al ambelor proiecte.


Top