EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32011L0085

Directiva 2011/85/UE a Consiliului din 8 noiembrie 2011 privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre

OJ L 306, 23.11.2011, p. 41–47 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
Special edition in Croatian: Chapter 01 Volume 009 P. 122 - 128

In force

ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2011/85/oj

23.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 306/41


DIRECTIVA 2011/85/UE A CONSILIULUI

din 8 noiembrie 2011

privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 126 alineatul (14) al treilea paragraf,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

având în vedere avizul Parlamentului European (1),

având în vedere avizul Băncii Centrale Europene (2),

întrucât:

(1)

Este necesar să se profite de experiența dobândită în prima decadă de funcționare a uniunii economice și monetare. Evoluțiile economice recente au generat noi provocări la adresa aplicării politicii bugetare în cadrul Uniunii și au subliniat în special necesitatea stabilirii și asumării mai puternice la nivel național a unor cerințe uniforme în ceea ce privește normele și procedurile care alcătuiesc cadrele bugetare ale statelor membre. În particular, este necesar să se specifice ce trebuie să facă autoritățile naționale pentru a se conforma dispozițiilor Protocolului (nr. 12) privind procedura de deficit excesiv anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special celor de la articolul 3 din respectivul protocol.

(2)

Guvernele statelor membre și subsectoarele administrațiilor publice recurg la sisteme publice de contabilitate care includ elemente cum ar fi contabilitatea, controlul intern, raportarea financiară și auditul. Aceste de contabilitate ar trebui distinse de datele statistice care se referă la rezultatele finanțelor publice bazate pe metodologii statistice, precum și de previziunile sau de acțiunile de stabilire a bugetului care se referă la evoluția viitoare a finanțelor publice.

(3)

Existența unor practici de contabilitate publică fiabile și complete pentru toate subsectoarele administrației publice este o condiție prealabilă pentru realizarea de statistici de înaltă calitate, care să fie comparabile între statele membre. Practicile de control intern ar trebui să garanteze că regulile existente se aplică tuturor subsectoarelor administrației publice. Auditul independent efectuat de instituții publice precum Curtea de Conturi sau de organisme private de audit ar trebui să încurajeze cele mai bune practici la nivel internațional.

(4)

Disponibilitatea datelor fiscale este esențială pentru buna funcționare a cadrului de supraveghere bugetară al Uniunii. Disponibilitatea constantă a unor date fiscale fiabile și actualizate este cheia unei monitorizări adecvate și oportune care, la rândul său, permite o acțiune promptă în cazul unor evoluții bugetare neașteptate. Un element esențial în asigurarea calității datelor fiscale este transparența, care trebuie să determine publicarea regulată a acestor date.

(5)

În ceea ce privește statisticile, Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind statisticile europene (3) a stabilit un cadru legislativ pentru elaborarea de statistici europene în vederea formulării, aplicării, monitorizării și evaluării politicilor Uniunii. Regulamentul în cauză a stabilit, de asemenea, principiile care reglementează dezvoltarea, producția și difuzarea statisticilor europene: independența profesională, imparțialitatea, obiectivitatea, fiabilitatea, confidențialitatea statistică și eficiența costurilor, dând definiții exacte pentru fiecare dintre aceste principii. Regulamentul (CE) nr. 479/2009 din 25 mai 2009 privind aplicarea Protocolului privind procedura aplicabilă deficitelor excesive anexat la Tratatul de instituire a Comunității Europene (4), astfel cum a fost modificat, a consolidat competențele Comisiei de a verifica datele statistice utilizate pentru procedura de deficit excesiv.

(6)

Definițiile noțiunilor de „administrație”, „deficit” și „investiție” sunt prevăzute în Protocolul (nr. 12) privind procedura aplicabilă deficitelor excesive cu trimitere la Sistemul european al conturilor economice integrate (SEC), înlocuit cu Sistemul european al conturilor naționale și regionale din Comunitate, adoptat prin Regulamentul (CE) nr. 2223/96 al Consiliului din 25 iunie 1996 privind Sistemul european de conturi naționale și regionale din Comunitate (5) („SEC 95”).

(7)

Disponibilitatea și calitatea datelor SEC 95 sunt cruciale pentru a asigura o funcționare corectă a cadrului de supraveghere bugetară al Uniunii. SEC 95 se bazează pe informații furnizate pe baza principiilor contabilității de angajamente. Totuși, aceste statistici bugetare bazate pe angajamente sunt fondate pe o compilare anterioară de date bazate pe contabilitatea de casă sau pe echivalentul acestora. Acestea pot juca un rol relevant în consolidarea monitorizării bugetare oportune, astfel încât să se evite detectarea târzie a unor erori bugetare semnificative. Disponibilitatea seriilor cronologice de date bazate pe contabilitatea de casă referitoare la evoluțiile bugetare poate releva modele care justifică o supraveghere mai atentă. Datele bugetare bazate pe contabilitatea de casă (sau cifrele echivalente provenite din contabilitatea publică, în cazul în care datele bazate pe contabilitatea de casă nu sunt disponibile) care urmează să fie publicate ar trebui să includă cel puțin un sold total, totalul veniturilor și totalul cheltuielilor. În cazuri justificate, de exemplu atunci când există un număr ridicat de organisme care aparțin administrației locale, publicarea la timp a datelor se poate baza pe tehnici de estimare adecvate, care iau în calcul un eșantion de organisme, cu o revizuire ulterioară utilizând datele complete.

(8)

Previziunile macroeconomice și bugetare nerealiste și părtinitoare pot împiedica în mod considerabil eficacitatea planificării bugetare și, prin urmare, pot face dificilă respectarea disciplinei bugetare, în timp ce transparența și discutarea metodelor de previzionare pot crește semnificativ calitatea previziunilor macroeconomice și bugetare realizate pentru elaborarea planificării bugetare.

(9)

Un element esențial pentru asigurarea utilizării unor previziuni realiste în aplicarea politicii bugetare este transparența, care ar implica în mod necesar publicarea nu numai a previziunilor macroeconomice și bugetare oficiale realizate pentru planificarea bugetară, ci și a metodelor, a ipotezelor și a parametrilor relevanți pe care se bazează aceste previziuni.

(10)

Analiza de sensibilitate și previziunile bugetare corespunzătoare care completează scenariul macrobugetar cel mai probabil permit analizarea modului în care principalele variabile bugetare pot evolua în funcție de diferite ipoteze privind ratele de creștere și ratele dobânzii și reduc astfel foarte mult riscul de a pune în pericol disciplina bugetară prin erori de prognoză.

(11)

Previziunile Comisiei și informațiile privind modelele pe care sunt bazate pot oferi statelor membre o valoare de referință utilă pentru scenariul lor macrobugetar cel mai probabil, sporind validitatea previziunilor utilizate pentru planificarea bugetară. Cu toate că măsura în care statele membre sunt susceptibile de a compara previziunile utilizate pentru planificarea bugetară cu previziunile Comisiei variază în funcție de calendarul de elaborare a previziunii și de comparabilitatea metodelor și a ipotezelor utilizate în materie de previziuni. Previziunile elaborate de alte organisme independente pot furniza, de asemenea, valori de referință utile.

(12)

Diferențele semnificative dintre scenariul macrobugetar ales și previziunile Comisiei ar trebui descrise și motivate, în special dacă nivelul sau creșterea variabilelor din ipotezele externe se îndepărtează în mod semnificativ de valorile cuprinse în previziunile Comisiei.

(13)

Având în vedere interdependența dintre bugetele statelor membre și bugetul Uniunii, Comisia ar trebui să furnizeze previziuni pentru cheltuielile Uniunii pe baza nivelului de cheltuieli programat în cadrul financiar multianual cu scopul de a sprijini statele membre în pregătirea previziunilor lor bugetare.

(14)

Cu scopul de a facilita realizarea de previziuni utilizate pentru planificarea bugetară și de a clarifica diferențele dintre previziunile Comisiei și cele ale statelor membre, fiecare stat membru ar trebui să aibă anual oportunitatea de a discuta cu Comisia ipotezele care stau la baza pregătirii previziunilor macroeconomice și bugetare.

(15)

Calitatea previziunilor macroeconomice și bugetare oficiale este îmbunătățită considerabil în urma unor evaluări periodice nepărtinitoare, cuprinzătoare și bazate pe criterii obiective. Evaluarea detaliată include trecerea în revistă a ipotezelor economice, efectuarea de comparații cu previziunile realizate de către alte instituții și evaluarea performanței previziunilor din trecut.

(16)

Având în vedere eficacitatea dovedită a cadrelor bugetare ale statelor membre întocmite pe bază de reguli în consolidarea adeziunii naționale la regulile fiscale ale Uniunii și în promovarea disciplinei bugetare, cadrul de supraveghere bugetară consolidat al Uniunii trebuie să aibă ca piatră de temelie reguli fiscale numerice consolidate cu specific național, în concordanță cu obiectivele bugetare stabilite la nivelul Uniunii. Regulile fiscale numerice consolidate ar trebui să conțină definiții precise ale obiectivelor, împreună cu mecanisme de monitorizare eficace și oportune. Acestea ar trebui să se bazeze pe o analiză fiabilă și independentă efectuată de organisme independente sau organisme care beneficiază de autonomie funcțională față de autoritățile bugetare ale statelor membre. În plus, experiența în acest domeniu de politică a arătat că, pentru ca regulile fiscale numerice să funcționeze în mod eficace, nerespectarea lor trebuie să antreneze consecințe, fie chiar și costuri de natură pur și simplu reputațională.

(17)

În temeiul Protocolului (nr. 15) privind unele dispoziții referitoare la Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, anexat la TUE și la TFUE, valorile de referință menționate în Protocolul (nr. 12) privind procedura aplicabilă deficitelor excesive, anexat la tratatele menționate, nu se aplică în mod direct Regatului Unit. Obligația de a adopta reguli fiscale numerice care să promoveze în mod eficace respectarea valorilor de referință specifice pentru deficitul excesiv și obligația aferentă ca obiectivele multianuale incluse în cadrele bugetare pe termen mediu să fie consecvente cu aceste reguli nu ar trebui, prin urmare, să se aplice Regatului Unit.

(18)

Statele membre ar trebui să evite politicile bugetare prociclice și să își intensifice eforturile de consolidare bugetară în perioadele economice favorabile. Regulile fiscale numerice bine definite contribuie la realizarea acestor obiective și ar trebui să se reflecte în legislația referitoare la bugetele anuale ale statelor membre.

(19)

Planificarea bugetară națională se poate conforma atât componentei preventive, cât și celei corective a Pactului de stabilitate și de creștere (PSC) numai în cazul în care adoptă o perspectivă multianuală și urmărește în special realizarea obiectivelor bugetare pe termen mediu. Cadrele bugetare pe termen mediu sunt strict necesare pentru a garanta respectarea legislației Uniunii de către cadrele bugetare ale statelor membre. În spiritul Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare, precum și supravegherea și coordonarea politicilor economice (6) și al Regulamentului (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii deficitului excesiv (7), componenta preventivă și cea corectivă a PSC nu ar trebui să fie tratate separat.

(20)

Deși aprobarea legii bugetului anual este etapa cea mai importantă a procesului bugetar, deoarece în cursul acesteia statele membre adoptă decizii bugetare importante, majoritatea măsurilor fiscale au implicații bugetare care depășesc ciclul bugetar anual. Un orizont de un an oferă, prin urmare, o bază nesigură pentru o politică bugetară solidă. Pentru a încorpora perspectiva bugetară multianuală a cadrului de supraveghere bugetară a Uniunii, planificarea legislației bugetului anual ar trebui să se bazeze pe planificarea bugetară multianuală care decurge din cadrul bugetar pe termen mediu.

(21)

Acest cadru bugetar pe termen mediu ar trebui să conțină, printre altele, previziuni ale fiecărei rubrici principale de cheltuieli și venituri pentru durata exercițiului bugetar și ulterior, pe baza unor politici neschimbate. Fiecare stat membru ar trebui să fie în măsură să definească în mod adecvat politicile neschimbate, iar definiția ar trebui să fie dată publicității, alături de ipotezele și metodologiile aferente, precum și de parametrii relevanți.

(22)

Prezenta directivă nu ar trebui să împiedice niciun guvern nou-ales într-un stat membru să-și actualizeze cadrul bugetar pe termen mediu pentru a reflecta noile sale priorități politice. În acest caz, noul guvern ar trebui să evidențieze diferențele față de cadrul bugetar pe termen mediu anterior.

(23)

Dispozițiile cadrului de supraveghere bugetară stabilite prin TFUE și în special prin PSC, se aplică administrațiilor publice în ansamblul lor, care includ subsectoarele administrației centrale, administrația de stat, administrația locală și fondurile de securitate socială, astfel cum sunt definite în Regulamentul (CE) nr. 2223/96.

(24)

Un număr semnificativ de state membre au cunoscut o descentralizare bugetară considerabilă, cu delegarea de competențe bugetare către administrațiile subnaționale. Rolul jucat de aceste administrații subnaționale în garantarea respectării PSC a crescut considerabil, o atenție deosebită trebuind acordată garantării faptului că toate subsectoarele administrației publice intră în mod corespunzător sub incidența obligațiilor și procedurilor stabilite prin cadrele bugetare interne, în special – dar nu exclusiv – în statele membre cu un grad mai mare de descentralizare.

(25)

Pentru a promova cu eficacitate disciplina bugetară și sustenabilitatea finanțelor publice, cadrele bugetare ar trebui să acopere finanțele publice în mod exhaustiv. Din acest motiv, ar trebui să se acorde o atenție deosebită operațiunilor organismelor și fondurilor administrației publice care nu sunt incluse în bugetele ordinare la nivel subsectorial și care au un impact imediat sau pe termen mediu asupra pozițiilor bugetare ale statelor membre. Impactul combinat al acestora asupra soldurilor bugetelor generale și datoriilor publice ar trebui prezentat în cadrul proceselor bugetare anuale și al planurilor bugetare pe termen mediu.

(26)

În mod similar, ar trebui să se acorde o atenție deosebită existenței unor datorii contingente. Mai precis, datoriile contingente implică obligații posibile, condiționate de producerea unor evenimente viitoare nesigure, sau obligații prezente în cazul cărora efectuarea plății este improbabilă sau suma nu poate fi estimată în mod fiabil. Acestea cuprind, de exemplu, informații relevante cu privire la garanțiile de stat, creditele neperformante și pasivele care rezultă din funcționarea societăților publice, inclusiv, după caz, probabilitatea materializării plății datoriilor contingente și data posibilă a scadenței. Ar trebui să se țină seama de deplin de sensibilitățile pieței.

(27)

Comisia ar trebui să monitorizeze în mod regulat punerea în aplicare a prezentei directive. Cele mai bune practici cu privire la dispozițiile directivei referitoare la diferitele aspecte ale cadrelor bugetare naționale ar trebui să fie definite și ar trebui să facă obiectul unui schimb.

(28)

Deoarece obiectivul prezentei directive, și anume garantarea respectării uniforme a disciplinei bugetare în conformitate cu TFUE, nu poate fi realizat în mod corespunzător de statele membre și, prin urmare, poate fi realizat în condiții mai bune la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul respectiv, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv.

(29)

În conformitate cu punctul 34 din Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare (8), statele membre sunt încurajate să elaboreze, în interes propriu și în interesul Uniunii, propriile tabele care, pe cât posibil, să ilustreze corespondența dintre prezenta directivă și măsurile de transpunere și să le facă publice,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

CAPITOLUL I

OBIECT ȘI DEFINIȚII

Articolul 1

Prezenta directivă stabilește norme detaliate privind caracteristicile cadrelor bugetare ale statelor membre necesare. Respectivele norme se impun pentru a asigura respectarea de către statele membre a obligației prevăzute în TFUE de a evita deficitele publice excesive.

Articolul 2

În sensul prezentei directive, se aplică definițiile termenilor „public”, „deficit” și „investiție” prevăzute la articolul 2 din Protocolul (nr. 12) privind procedura aplicabilă deficitelor excesive anexat la TUE și la TFUE. De asemenea, se aplică definiția subsectoarelor administrației publice prevăzută la punctul 2.70 din anexa A la Regulamentul (CE) nr. 2223/96.

Se aplică, de asemenea, următoarea definiție:

„cadru bugetar” înseamnă ansamblul dispozițiilor, procedurilor, regulilor și instituțiilor care stau la baza aplicării politicii bugetare a unei administrații publice, în special:

(a)

sistemele de contabilitate bugetară și de raportare statistică;

(b)

regulile și procedurile care reglementează elaborarea previziunilor pentru planificarea bugetară;

(c)

regulile fiscale numerice cu specific național, care contribuie la alinierea aplicării de către statele membre a politicii bugetare la obligațiile lor în temeiul tratatului, exprimate printr-un indicator sintetic al performanței bugetare, cum ar fi deficitul bugetului public, împrumuturile publice, datoria publică sau una dintre componentele lor majore;

(d)

procedurile bugetare, inclusiv normele procedurale pe care se bazează procesul bugetar în toate etapele sale;

(e)

cadrele bugetare pe termen mediu, concepute ca un ansamblu specific de proceduri bugetare naționale care extind orizontul elaborării politicii bugetare dincolo de calendarul bugetar anual și care includ definirea priorităților în materie de politică și a obiectivelor bugetare pe termen mediu;

(f)

acordurile de monitorizare și analiză independentă destinate să mărească transparența elementelor procesului bugetar;

(g)

mecanismele și normele care reglementează raporturile bugetare dintre autoritățile publice din diferitele subsectoare ale administrației publice.

CAPITOLUL II

CONTABILITATE ȘI STATISTICĂ

Articolul 3

(1)   Statele membre dispun de sisteme naționale de contabilitate publică care acoperă în mod coerent și exhaustiv toate subsectoarele administrației publice și care conțin informațiile necesare generării de date bazate pe angajamente în vederea pregătirii datelor bazate pe standardele SEC 95. Aceste sisteme de contabilitate publică sunt supuse controlului intern și auditării independente.

(2)   Statele membre asigură publicarea periodic și în timp util a datelor bugetare pentru toate subsectoarele administrației publice, așa cum sunt definite în Regulamentul (CE) nr. 2223/96. În special, statele membre publică:

(a)

date bugetare bazate pe contabilitatea de casă (sau cifrele echivalente provenite din contabilitatea publică, în cazul în care datele bazate pe contabilitatea de casă nu sunt disponibile), cu următoarea frecvență:

lunar și înainte de sfârșitul lunii următoare, pentru administrația centrală, administrația de stat și subsectoarele administrațiilor de securitate socială; și

trimestrial și înainte de sfârșitul trimestrului următor, pentru subsectorul administrației locale;

(b)

un tabel de corespondență detaliat, care indică metodologia de tranziție între datele bazate pe contabilitatea de casă (sau cifrele echivalente provenite din contabilitatea publică, în cazul în care datele bazate pe contabilitatea de casă nu sunt disponibile) și datele bazate pe standardele SEC 95.

CAPITOLUL III

PREVIZIUNI

Articolul 4

(1)   Statele membre se asigură că planificarea bugetară se bazează pe previziuni macroeconomice și bugetare realiste, care utilizează informațiile cele mai actuale. Planificarea bugetară se bazează pe scenariul macrofiscal cel mai probabil sau pe un scenariu mai prudent. Previziunile macroeconomice și bugetare sunt comparate cu previziunile cele mai recente ale Comisiei și, după caz, cu cele ale altor organisme independente. Diferențele semnificative dintre scenariul macrobugetar ales și previziunile Comisiei sunt descrise și motivate, în special dacă nivelul sau creșterea variabilelor din ipotezele externe se îndepărtează în mod semnificativ de valorile menționate în previziunile Comisiei.

(2)   Comisia publică metodologiile, ipotezele și parametrii relevanți pe care se bazează previziunile sale macroeconomice și bugetare.

(3)   Comisia furnizează previziuni pentru cheltuielile Uniunii pe baza nivelului de cheltuieli programat în cadrul financiar multianual cu scopul de a sprijini statele membre în pregătirea previziunilor lor bugetare.

(4)   În cadrul unei analizei de sensibilitate, previziunile macroeconomice și bugetare examinează traiectoriile principalelor variabile bugetare în funcție de diferite ipoteze privind ratele de creștere și ratele dobânzii. Gama de ipoteze alternative utilizate în previziunile macroeconomice și bugetare este ghidată de performanța previziunilor anterioare și încearcă să ia în considerare scenariile de risc relevante.

(5)   Statele membre stabilesc instituția care este responsabilă de producerea previziunilor macroeconomice și bugetare și publică previziunile macroeconomice și bugetare oficiale elaborate pentru planificarea bugetară, inclusiv metodologiile, ipotezele și parametrii relevanți care stau la baza acestor previziuni. Cel puțin anual, statele membre și Comisia inițiază un dialog cu caracter tehnic privind ipotezele care stau la baza pregătirii previziunilor macroeconomice și bugetare.

(6)   Previziunile macroeconomice și bugetare utilizate pentru planificarea bugetară fac obiectul unor evaluări periodice, imparțiale și cuprinzătoare bazate pe criterii obiective, inclusiv al unei evaluări ex post. Rezultatele acestei evaluări sunt făcute publice și luate în considerare în mod adecvat în viitoarele previziuni macroeconomice și bugetare. Dacă evaluarea detectează o tendință părtinitoare considerabilă care afectează previziunile macroeconomice pe o perioadă de cel puțin patru ani consecutivi, statul membru în cauză ia măsurile necesare și le face publice.

(7)   Nivelul datoriei și al deficitului trimestrial al statelor membre este publicat de către Comisie (Eurostat) o dată la trei luni.

CAPITOLUL IV

REGULI FISCALE NUMERICE

Articolul 5

Fiecare stat membru dispune de reguli fiscale numerice cu specific național, care promovează în mod eficace respectarea obligațiilor ce îi revin în temeiul TFUE în domeniul politicii bugetare, pe durata unui orizont multianual stabilit pentru administrația publică în ansamblu. Aceste reguli promovează în special:

(a)

respectarea valorilor de referință ale deficitului și datoriei, stabilite conform tratatului;

(b)

adoptarea unui orizont de planificare bugetară multianual, inclusiv respectarea obiectivelor bugetare pe termen mediu ale statelor membre.

Articolul 6

(1)   Fără a aduce atingere dispozițiilor TFUE referitoare la cadrul de supraveghere bugetară a Uniunii, regulile fiscale numerice cu specific național conțin specificații privind următoarele elemente:

(a)

definirea obiectivelor și a domeniului de aplicare al regulilor;

(b)

monitorizarea eficace și oportună a respectării regulilor, bazată pe o analiză fiabilă și independentă efectuată de organisme independente sau organisme care beneficiază de autonomie funcțională față de autoritățile bugetare ale statelor membre;

(c)

consecințele unei eventuale nerespectări a regulilor.

(2)   Dacă regulile fiscale numerice conțin clauze de exceptare, acestea prevăd un număr limitat de circumstanțe specifice consecvente cu obligațiile statelor membre care decurg din tratat în domeniul politicii bugetare și al procedurilor stricte în care este autorizată nerespectarea unei anumite reguli.

Articolul 7

Legea bugetului anual a unui stat membru reflectă regulile fiscale numerice cu specific național în vigoare.

Articolul 8

Articolele 5-7 nu se aplică Regatului Unit.

CAPITOLUL V

CADRUL BUGETAR PE TERMEN MEDIU

Articolul 9

(1)   Statele membre stabilesc un cadru bugetar pe termen mediu credibil și eficace care să prevadă adoptarea unui orizont de planificare bugetară de cel puțin trei ani pentru a se asigura că planificarea bugetară națională se înscrie într-o perspectivă de planificare bugetară multianuală.

(2)   Cadrele bugetare pe termen mediu prevăd proceduri de stabilire a următoarelor elemente:

(a)

obiective bugetare multianuale transparente și detaliate în ceea ce privește deficitul public, datoria, precum și orice alt indicator bugetar sintetic, cum ar fi cheltuielile, asigurându-se că acestea sunt compatibile cu toate normele bugetare numerice în vigoare, în temeiul capitolului IV;

(b)

proiecții pentru fiecare rubrică principală de cheltuieli și venituri a administrației publice, cu mai multe detalii la nivelul administrației centrale și al securității sociale, pentru perioada exercițiului bugetar vizat și ulterior, pe baza unor politici neschimbate;

(c)

o descriere a politicilor prevăzute pe termen mediu cu impact asupra finanțelor administrației publice, defalcate în funcție de rubricile principale de venituri și cheltuieli, arătând modalitatea de realizare a ajustării în direcția atingerii obiectivelor bugetare pe termen mediu în comparație cu previziunile, în condițiile în care politicile rămân neschimbate.

(d)

o evaluare a modalității probabile în care politicile prevăzute, menționate mai sus, vor afecta sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice, având în vedere impactul lor direct pe termen lung asupra finanțelor administrației publice.

(3)   Proiecțiile adoptate în contextul cadrelor bugetare pe termen mediu se bazează pe previziuni macroeconomice și bugetare realiste, în conformitate cu capitolul III.

Articolul 10

Legea anuală a bugetului este compatibilă cu dispozițiile cadrului bugetar pe termen mediu. Mai exact, previziunile și prioritățile privind veniturile și cheltuielile care rezultă din cadrul bugetar pe termen mediu, menționat la articolul 9 alineatul (2), constituie baza pentru întocmirea bugetului anual. Orice abatere de la aceste dispoziții se motivează.

Articolul 11

Nicio dispoziție din prezenta directivă nu împiedică un guvern nou-ales într-un stat membru să-și actualizeze cadrul bugetar pe termen mediu pentru a ilustra noile sale priorități politice. În acest caz, noul guvern evidențiază diferențele față de cadrul bugetar pe termen mediu anterior.

CAPITOLUL VI

TRANSPARENȚA FINANȚELOR PUBLICE ȘI DOMENIUL DE APLICARE EXHAUSTIV AL CADRELOR BUGETARE

Articolul 12

Statele membre se asigură că toate măsurile luate pentru a se conforma capitolelor II, III și IV sunt consecvente și acoperă totalitatea subsectoarelor administrației publice. Acest lucru implică în special consecvența în ceea ce privește normele și procedurile contabile și integritatea sistemelor subiacente de colectare și prelucrare a datelor.

Articolul 13

(1)   Statele membre instituie mecanisme adecvate de coordonare între subsectoarele administrației publice pentru a asigura o acoperire cuprinzătoare și consecventă a tuturor subsectoarelor administrației publice în ceea ce privește planificarea bugetară, regulile fiscale numerice cu specific național, precum și elaborarea previziunilor bugetare și a planificării multianuale prevăzute în mod special în cadrul bugetar multianual.

(2)   În vederea promovării responsabilizării bugetare, responsabilitățile bugetare ale autorităților publice din diferite subsectoare ale administrației publice sunt clar stabilite.

Articolul 14

(1)   Toate organismele și fondurile administrației publice care nu sunt incluse în bugetele ordinare la nivel subsectorial sunt identificate și prezentate, împreună cu alte informații relevante, în cadrul proceselor bugetare anuale. Impactul lor combinat asupra soldurilor bugetelor generale și datoriilor publice este prezentat în cadrul procedurilor bugetare anuale și al planurilor bugetare pe termen mediu.

(2)   Statele membre publică informații detaliate referitoare la impactul cheltuielilor fiscale asupra veniturilor.

(3)   Pentru toate subsectoarele administrației publice, statele membre publică informații relevante referitoare la datoriile contingente cu impact potențial major asupra bugetelor publice, inclusiv informații cu privire la garanțiile de stat, creditele neperformante și pasivele care rezultă din funcționarea societăților publice, inclusiv cuantumul pasivelor. Statele membre publică, de asemenea, informații privind participațiile administrației publice în capitalul societăților publice și private cu sume semnificative din punct de vedere economic.

CAPITOLUL VII

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 15

(1)   Statele membre asigură intrarea în vigoare a dispozițiilor necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 31 decembrie 2013. Acestea comunică de îndată Comisiei textele acestor dispoziții. Consiliul încurajează statele membre să elaboreze, în interes propriu și în interesul Uniunii, propriile lor tabele de corespondență care să ilustreze, în măsura posibilului, corespondența dintre prezenta directivă și măsurile de transpunere și să le facă publice.

(2)   Atunci când statele membre le adoptă, aceste dispoziții conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de această trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(3)   Comisia pregătește un raport intermediar privind stadiul aplicării principalelor dispoziții din prezenta directivă pe baza informațiilor relevante din partea statelor membre, raport care este prezentat Parlamentului European și Consiliului până la 14 decembrie 2012.

(4)   Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziții pe care acestea le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 16

(1)   Până la 14 decembrie 2018, Comisia publică un raport de evaluare a oportunității prezentei directive.

(2)   Raportul evaluează, printre altele, oportunitatea:

(a)

cerințelor statistice pentru toate subsectoarele administrației publice;

(b)

elaborarea și eficacitatea normelor bugetare numerice din statele membre;

(c)

nivelul general de transparență al finanțelor publice din statele membre.

(3)   Comisia efectuează până la 31 decembrie 2012 o evaluare a validității Standardelor internaționale de contabilitate pentru sectorul public pentru statele membre.

Articolul 17

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 18

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 8 noiembrie 2011.

Pentru Consiliu

Președintele

J. VINCENT-ROSTOWSKI


(1)  Avizul Parlamentului European din 28 septembrie 2011 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

(2)  JO C 150, 20.5.2011, p. 1.

(3)  JO L 87, 31.3.2009, p. 164.

(4)  JO L 145, 10.6.2009, p. 1.

(5)  JO L 310, 30.11.1996, p. 1.

(6)  JO L 209, 2.8.1997, p. 1.

(7)  JO L 209, 2.8.1997, p. 6.

(8)  JO C 321, 31.12.2003, p. 1.


Top