Accept Refuse

EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32011D0235

Decizia 2011/235/PESC a Consiliului din 12 aprilie 2011 privind măsuri restrictive îndreptate împotriva anumitor persoane și entități având în vedere situația din Iran

OJ L 100, 14.4.2011, p. 51–57 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
Special edition in Croatian: Chapter 18 Volume 008 P. 288 - 294

In force

ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2011/235/oj

14.4.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 100/51


DECIZIA 2011/235/PESC A CONSILIULUI

din 12 aprilie 2011

privind măsuri restrictive îndreptate împotriva anumitor persoane și entități având în vedere situația din Iran

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 29,

întrucât:

(1)

La 21 martie 2011, Consiliul și-a reiterat profunda îngrijorare cu privire la deteriorarea situației drepturilor omului în Iran.

(2)

Consiliul a subliniat în special creșterea dramatică a numărului execuțiilor în ultimele luni, precum și reprimarea sistematică a cetățenilor iranieni, care sunt hărțuiți și arestați pentru a-și fi exercitat drepturile legitime la libertatea de exprimare și de întrunire pașnică. Uniunea a reiterat condamnarea fermă a utilizării torturii și a altor tratamente cu cruzime, inumane și degradante.

(3)

În acest context, Consiliul și-a reafirmat hotărârea de a continua să abordeze încălcările drepturilor omului în Iran și a declarat că este pregătit să introducă măsuri restrictive orientate împotriva celor care se fac răspunzători de încălcări grave ale drepturilor omului în Iran.

(4)

Măsurile restrictive ar trebui orientate împotriva persoanelor complice la sau răspunzătoare de punerea în aplicare a unor încălcări grave ale drepturilor omului săvârșite cu ocazia reprimării manifestanților pașnici, a ziariștilor, a apărătorilor drepturilor omului, a studenților sau a altor persoane care își apără, verbal, drepturile legitime, inclusiv libertatea de exprimare, precum și împotriva persoanelor complice la sau răspunzătoare de punerea în aplicare a unor încălcări grave ale dreptului la un proces echitabil, de acte de tortură, de tratamente cu cruzime, inumane și degradante, sau de aplicarea fără distincție, în mod excesiv și din ce în ce mai frecvent a pedepsei cu moartea, inclusiv prin execuții publice, prin lapidare, spânzurare sau execuții ale infractorilor minori, cu încălcarea obligațiilor internaționale privind drepturile omului asumate de Iran.

(5)

Este necesar ca Uniunea să acționeze în continuare, pentru a pune în aplicare anumite măsuri,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

(1)   Statele membre iau măsurile necesare pentru a împiedica intrarea pe teritoriul lor sau tranzitarea acestuia de către persoane care se fac răspunzătoare de încălcări grave ale drepturilor omului în Iran și de către persoane asociate cu acestea, astfel cum figurează în anexă.

(2)   Alineatul (1) nu obligă un stat membru să refuze intrarea pe teritoriul său propriilor resortisanți.

(3)   Alineatul (1) nu aduce atingere cazurilor în care unui stat membru îi revine o obligație de drept internațional, și anume:

(a)

în calitate de țară-gazdă a unei organizații internaționale interguvernamentale;

(b)

în calitate de țară-gazdă a unei conferințe internaționale organizate de Organizația Națiunilor Unite sau sub auspiciile acesteia;

(c)

în temeiul unui acord multilateral care conferă privilegii și imunități; sau

(d)

în temeiul Tratatului de Conciliere din 1929 (Pactul de la Lateran) încheiat de Sfântul Scaun (Statul Vatican) și Italia.

(4)   Se consideră că alineatul (3) se aplică de asemenea în cazul în care un stat membru este țara-gazdă a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).

(5)   Consiliul este informat în mod corespunzător în toate cazurile în care un stat membru acordă o derogare în temeiul alineatului (3) sau (4).

(6)   Statele membre pot acorda derogări de la măsurile impuse la alineatul (1), atunci când deplasarea unei persoane se justifică din motive umanitare urgente sau atunci când persoana respectivă se deplasează pentru a asista la reuniuni interguvernamentale, inclusiv la reuniuni inițiate de Uniune sau la reuniuni găzduite de un stat membru care asigură președinția OSCE, în cazul în care în cadrul acestora se poartă un dialog politic care vizează direct promovarea democrației, a drepturilor omului și a statului de drept în Iran.

(7)   Un stat membru care dorește să acorde derogările menționate la alineatul (6) informează în scris Consiliul în acest sens. Derogarea se consideră acordată, cu excepția cazului în care unul sau mai mulți membri ai Consiliului ridică obiecții în scris, în termen de două zile lucrătoare de la primirea notificării privind derogarea propusă. În cazul în care unul sau mai mulți membri ai Consiliului ridică o obiecție, Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate decide să acorde totuși derogarea propusă.

(8)   În cazul în care, în temeiul alineatelor (3), (4), (6) sau (7), un stat membru autorizează intrarea sau tranzitul pe teritoriul său al persoanelor care figurează pe lista din anexă, autorizația se limitează la scopul pentru care a fost acordată și la persoanele la care se referă.

Articolul 2

(1)   Se îngheață toate fondurile și resursele economice care aparțin, se află în proprietatea ori posesia sau sunt controlate de persoane care se fac răspunzătoare de încălcări grave ale drepturilor omului în Iran, precum și toate fondurile și resursele economice care aparțin, se află în proprietatea ori posesia sau sunt controlate de către persoane și entități asociate acestora, astfel cum figurează pe lista din anexă.

(2)   Niciun fond sau resursă economică nu se pune, în mod direct sau indirect, la dispoziția persoanelor și entităților care figurează pe lista din în anexă și nici nu pot fi utilizate în beneficiul acestora.

(3)   Autoritatea competentă a unui stat membru poate autoriza deblocarea anumitor fonduri sau resurse economice înghețate sau punerea la dispoziție a anumitor fonduri sau resurse economice, în anumite condiții pe care le consideră corespunzătoare, după ce a hotărât că fondurile sau resursele economice în cauză sunt:

(a)

necesare pentru a satisface nevoile de bază ale persoanelor care figurează pe lista din anexă și ale membrilor de familie aflați în întreținerea acestora, incluzând cheltuielile pentru alimente, chirie sau ipotecă, pentru medicamente și tratamente medicale, impozitele, primele de asigurare și plata facturilor la utilități;

(b)

destinate exclusiv plății unor onorarii rezonabile și rambursării cheltuielilor suportate în legătură cu furnizarea unor servicii juridice;

(c)

destinate exclusiv plății unor comisioane sau taxe aferente serviciilor de păstrare sau gestionare curentă a unor fonduri sau resurse economice înghețate; sau

(d)

necesare pentru cheltuieli extraordinare, cu condiția ca autoritatea competentă să fi notificat autorităților competente ale celorlalte state membre și Comisiei motivele pe baza cărora consideră că ar trebui acordată o autorizație specifică, cu cel puțin două săptămâni înainte de acordarea acesteia.

Statul membru în cauză informează celelalte state membre și Comisia cu privire la orice autorizație acordată în temeiul prezentului alineat.

(4)   Prin derogare de la dispozițiile alineatului (1), autoritățile competente ale unui stat membru pot autoriza deblocarea anumitor fonduri sau resurse economice înghețate, cu condiția îndeplinirii următoarelor condiții:

(a)

fondurile sau resursele economice să facă obiectul unui privilegiu judiciar, administrativ sau arbitral instituit înainte de data la care persoana sau entitatea menționată la alineatul (1) a fost inclusă pe lista din anexă sau al unei hotărâri judecătorești, administrative sau arbitrale pronunțate înaintea datei respective;

(b)

fondurile sau resursele economice să fie utilizate exclusiv pentru a satisface pretențiile garantate printr-un astfel de privilegiu sau a căror valabilitate este recunoscută printr-o astfel de hotărâre, în limitele stabilite de actele cu putere de lege și normele administrative aplicabile care reglementează drepturile persoanelor care formulează astfel de pretenții;

(c)

privilegiul sau hotărârea să nu fie în beneficiul unei persoane sau entități menționate în anexă; și

(d)

recunoașterea privilegiului sau a hotărârii respective să nu contravină politicii publice a statului membru respectiv.

Statul membru în cauză informează celelalte state membre și Comisia cu privire la orice autorizație acordată în temeiul prezentului alineat.

(5)   Alineatul (1) nu interzice unei persoane sau entități care figurează pe listă să efectueze plăți datorate în temeiul unui contract încheiat anterior datei la care persoana sau entitatea respectivă a fost înscrisă pe lista din anexă, cu condiția ca statul membru în cauză să fi decis că beneficiarul plății respective nu este, în mod direct sau indirect, o persoană sau entitate menționată la alineatul (1).

(6)   Alineatul (2) nu se aplică sumelor suplimentare vărsate în conturile înghețate reprezentând:

(a)

dobânzi sau alte venituri generate de conturile respective; sau

(b)

plăți cuvenite în temeiul unor contracte, acorduri sau obligații care au fost încheiate sau care au survenit anterior datei la care aceste conturi au devenit obiectul măsurilor prevăzute la alineatele (1) și (2),

cu condiția ca orice astfel de dobânzi, alte venituri și plăți să rămână sub incidența măsurilor prevăzute la alineatul (1).

Articolul 3

(1)   Consiliul, hotărând la propunerea unui stat membru sau a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, întocmește și modifică lista din anexă.

(2)   Consiliul comunică decizia sa, inclusiv motivele includerii pe listă, persoanei sau entității vizate, fie direct, dacă dispune de adresa acesteia, fie prin publicarea unui anunț care să ofere persoanei sau entității în cauză posibilitatea de a prezenta observații.

(3)   În cazul în care se transmit observații sau se prezintă dovezi substanțiale noi, Consiliul reexaminează decizia și informează în consecință persoana sau entitatea în cauză.

Articolul 4

(1)   Anexa cuprinde motivele includerii pe listă a persoanelor și entităților vizate.

(2)   De asemenea, anexa include informațiile necesare identificării persoanelor sau entităților în cauză, în cazul în care acestea sunt disponibile. În ceea ce privește persoanele, astfel de informații pot cuprinde numele, inclusiv pseudonimele, data și locul nașterii, cetățenia, numărul de pașaport și de carte de identitate, sexul, adresa (dacă este cunoscută) și funcția sau profesia. În ceea ce privește entitățile, astfel de informații pot cuprinde denumirea, locul și data înregistrării, numărul de înregistrare și sediul.

Articolul 5

Pentru ca măsurile prevăzute în prezenta decizie să aibă un impact cât mai mare, Uniunea încurajează statele terțe să adopte măsuri restrictive similare.

Articolul 6

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Prezenta decizie se aplică până la 13 aprilie 2012. Aceasta se reexaminează permanent. Se reînnoiește sau se modifică, după caz, în cazul în care Consiliul consideră că obiectivele sale nu au fost îndeplinite.

Adoptată la Luxemburg, 12 aprilie 2011.

Pentru Consiliu

Președintele

C. ASHTON


ANEXA I

Lista persoanelor și entităților menționate la articolele 1 și 2

Persoane

 

Nume

Informații de identificare

Motive

Data includerii pe listă

1.

AHMADI-MOQADDAM Esmail

Locul nașterii: Teheran (Iran) - Data nașterii: 1961

Șeful Poliției Naționale a Iranului. Forțele aflate sub comanda acestuia au condus atacuri violente asupra protestatarilor pașnici și un atac nocturn violent asupra internatelor Universității din Teheran la 15 iunie 2009.

 

2.

ALLAHKARAM Hossein

 

Șeful Ansar-e Hezbollah și colonel în cadrul Corpului Gardienilor Revoluției Iraniene (IRGC). Este cofondator al Ansar-e Hezbollah. Această forță paramilitară a fost responsabilă de utilizarea violenței extreme în timpul represiunilor împotriva studenților și a universităților în 1999, 2002 și 2009.

 

3.

ARAGHI (ERAGHI) Abdollah

 

Adjunctul șefului forțelor terestre ale IRGC.

A fost răspunzător în mod direct de represiunile împotriva protestatarilor pe tot parcursul verii anului 2009.

 

4.

FAZLI Ali

 

Comandant adjunct al Basij, fost șef al trupelor Seyyed al-Shohada ale IRGC, provincia Teheran (până în februarie 2010). Trupele Seyyed al-Shohada asigură securitatea provinciei Teheran și au jucat un rol-cheie în represiunea violentă împotriva protestatarilor în 2009.

 

5.

HAMEDANI Hossein

 

Șeful trupelor Rassoulollah ale IRGC care sunt responsabile de teritoriul lărgit al Teheranului din noiembrie 2009. Trupele Rassoulollah se ocupă de securitatea teritoriul lărgit al Teheranului și au jucat un rol-cheie în represiunea violentă împotriva protestatarilor în 2009. Responsabil de reprimarea protestelor pe parcursul evenimentelor din ziua Ashura (decembrie 2009) și după acestea.

 

6.

JAFARI Mohammad-Ali

(alias Aziz Jafari)

Locul nașterii: Yazd (Iran) - Data nașterii: 1.9.1957

General, comandant al IRGC. IRGC și baza Sarollah comandată de generalul Aziz Jafari au jucat un rol-cheie în intervenția ilegală în alegerile prezidențiale din 2009, prin arestarea și reținerea activiștilor politici, precum și prin ciocnirile stradale cu protestatarii.

 

7.

KHALILI Ali

 

General al IRGC, șeful unității medicale de la baza Sarollah. La 26 iunie 2009, a semnat o scrisoare adresată Ministerului Sănătății, prin care interzicea transmiterea de documente sau dosare medicale oricărei persoane rănite sau spitalizate pe parcursul evenimentelor postelectorale.

 

8.

MOTLAGH Bahram Hosseini

 

Șeful trupelor Seyyed al-Shohada ale IRGC, provincia Teheran. Trupele Seyyed al-Shohada au jucat un rol-cheie în organizarea reprimării protestelor.

 

9.

NAQDI Mohammad-Reza

Locul nașterii: Najaf (Irak) – Data nașterii: aproximativ 1952

Comandantul Basij. În calitate de comandant al forțelor Basij ale IRGC, Naqdi este responsabil sau complice la abuzurile comise de acestea la sfârșitul anului 2009, inclusiv reacția violentă la protestele care au avut loc în decembrie 2009, în ziua Ashura, care au provocat 15 morți și arestarea a sute de protestatari.

Înaintea numirii sale în postul de comandant al forțelor Basij în octombrie 2009, Naqdi a fost șef al unității de informații a Basij, responsabil de interogarea persoanelor arestate în timpul represiunii postelectorale.

 

10.

RADAN Ahmad-Reza

Locul nașterii: Isfahan (Iran) -Data nașterii: 1963

Adjunctul șefului Poliției Naționale a Iranului. Ca adjunct al șefului Poliției Naționale, post pe care îl ocupă din 2008, Radan a fost responsabil de agresiunile fizice, crimele și arestările și reținerile arbitrare îndreptate împotriva protestatarilor, comise de forțele de poliție.

 

11.

RAJABZADEH Azizollah

 

Fost șef al Poliției din Teheran (până în ianuarie 2010). În calitate de comandant al Forțelor de Aplicare a Legii din teritoriul lărgit al Teheranului, Azizollah Rajabzadeh, este funcționarul cu cel mai înalt grad acuzat în cazurile de abuzuri de la Centru de detenție Kahrizak.

 

12.

SAJEDI-NIA Hossein

 

Șeful poliției din Teheran, fost adjunct al șefului Poliției Naționale a Iranului, responsabil de operațiunile poliției. Este responsabil de coordonarea, pentru Ministerul Internelor, a operațiunilor de represiune în capitala iraniană.

 

13.

TAEB Hossein

Locul nașterii: Teheran - Data nașterii: 1963

Fost comandant al Basij (până în octombrie 2009). În prezent, adjunct al comandatului IRGC însărcinat cu informațiile. Forțele aflate sub comanda sa au participat la agresiuni fizice în masă, crime, rețineri și la torturarea protestatarilor pașnici.

 

14.

SHARIATI Seyeed Hassan

 

Șef al Parchetului din Mashhad. Sub conducerea sa procesele s-au desfășurat sumar și în sesiuni închise, fără a se ține seama de drepturile de bază ale acuzatului și bazându-se pe mărturii obținute sub presiune și prin tortură. Întrucât hotărârile privind executarea au fost emise în masă, pedepsele cu moartea au fost pronunțate fără a se respecta în mod corespunzător dreptul la un proces echitabil.

 

15.

DORRI-NADJAFABADI Ghorban-Ali

Locul nașterii: Najafabad (Iran) - Data nașterii: 1945

Fost procuror-general al Iranului până în septembrie 2009 (fost ministru al informațiilor pe durata președinției Khatami). În această calitate a dispus și a supravegheat procesele-simulacru în urma primelor proteste postelectorale, pe parcursul cărora nu au fost respectate drepturile acuzaților și nu li s-a permis un avocat. De asemenea, acesta este responsabil de abuzurile din Kahrizak.

 

16.

HADDAD Hassan

(alias Hassan ZAREH DEHNAVI)

 

Judecător, Tribunalul Revoluționar din Teheran, secția 26. A răspuns de cazurile deținuților legate de criza postelectorală și a amenințat în repetate rânduri familiile deținuților pentru a le reduce la tăcere. A contribuit la emiterea ordinelor de detenție către Centrul de detenție Kahrizak.

 

17.

Hodjatoleslam Seyed Mohammad SOLTANI

 

Judecător, Tribunalul Revoluționar din Mashhad. Sub jurisdicția sa, procesele s-au desfășurat sumar și în sesiuni închise, fără a se ține seama de drepturile de bază ale acuzatului. Întrucât hotărârile privind executarea au fost emise în masă, pedepsele cu moartea au fost pronunțate fără a se respecta în mod corespunzător dreptul la un proces echitabil.

 

18.

HEYDARIFAR Ali-Akbar

 

Judecător, Tribunalul Revoluționar din Teheran. A participat la procesele protestatarilor. A fost audiat de parchet cu privire la actele de violență de la Kahrizak. A contribuit la emiterea ordinele de reținere pentru trimiterea deținuților la Centrul de detenție Kahrizak.

 

19.

JAFARI-DOLATABADI Abbas

 

Procuror - general al Teheranului din august 2009. Biroul lui Dolatabadi a pus sub acuzare un număr ridicat de protestatari, inclusiv persoane care au participat la protestele din decembrie 2009, cu ocazia zilei Ashura. Acesta a ordonat închiderea biroului lui Karroubi în septembrie 2009 și arestarea mai multor politicieni reformiști. De asemenea, a interzis două partide politice reformiste în iunie 2010. Biroul său a acuzat protestatarii de „Muharebeh”, sau ofense aduse lui Dumnezeu, care implică condamnarea la moarte, și a refuzat dreptul la un proces corespunzător persoanelor pasibile de condamnarea la moarte. De asemenea, biroul său a vizat și a arestat reformiști, activiști în domeniul drepturilor omului și membri ai mediei ca parte a unor represiuni de amploare împotriva opoziției politice.

 

20.

MOGHISSEH Mohammad

(alias NASSERIAN)

 

Judecător, șef al Tribunalului Revoluționar din Teheran, secția 28. Răspunde de cazurile postelectorale. A emis condamnări la perioade lungi de detenție în cursul unor procese neechitabile în care erau implicați activiști sociali și politici și jurnaliști, precum și mai multe condamnări la moarte ale unor protestatari și activiști sociali și politici.

 

21.

MOHSENI-EJEI Gholam-Hossein

Locul nașterii: Ejiyeh - Data nașterii: aproximativ 1956

Procuror-general al Iranului din septembrie 2009 și purtător de cuvânt al Parchetului (fost ministru al informațiilor pe parcursul alegerilor din 2009). În timp ce ocupa postul de Ministru al Informațiilor, pe parcursul alegerilor, agenți de informații aflați sub comanda sa au fost responsabili de reținerea, torturarea și obținerea de mărturii false sub presiune din partea a sute de activiști, jurnaliști, disidenți și politicieni reformiști. Mai mult, personalități politice au fost obligate să facă mărturii false în cursul unor interogatorii insuportabile care au inclus torturi, abuzuri, șantaj și amenințarea membrilor familiei.

 

22.

MORTAZAVI Said

Locul nașterii: Meybod, Yazd (Iran) - Data nașterii: 1967

Șeful Grupului Operativ al Iranului de Combatere a Contrabandei, fost procuror-general al Teheranului până în august 2009. În această calitate a emis un ordin general utilizat pentru reținerea a sute de activiști, jurnaliști și studenți. A fost suspendat din funcție în august 2010, după o anchetă a Parchetului iranian privind rolul său în decesul a trei oameni reținuți la ordinul său, în urma alegerilor.

 

23.

PIR-ABASSI Abbas

 

Tribunalul Revoluționar din Teheran, secțiile 26 și 28. Acesta răspunde de cazurile postelectorale, a emis condamnări la perioade lungi de detenție pe parcursul unor procese neechitabile împotriva activiștilor în domeniul drepturilor omului și a emis mai multe condamnări la moarte împotriva protestatarilor.

 

24.

MORTAZAVI Amir

 

Procuror-adjunct al Mashhad. Sub supravegherea sa, procesele s-au desfășurat sumar și în sesiuni închise, fără a se ține seama de drepturile de bază ale acuzatului. Întrucât hotărârile privind executarea au fost emise în masă, pedepsele cu moartea au fost pronunțate fără a se respecta în mod corespunzător dreptul la un proces echitabil.

 

25.

SALAVATI Abdolghassem

 

Judecător, șeful Tribunalului Revoluționar din Teheran, secția 15. Responsabil de cazurile postelectorale, a prezidat procesele-simulacru din vara anului 2009, a condamnat la moarte doi monarhiști care au apărut în procesele-simulacru. A condamnat la perioade de detenție lungi peste o sută de prizonieri politici, activiști ai drepturilor omului și demonstranți.

 

26.

SHARIFI Malek Adjar

 

Șeful Parchetului din Azerbaidjanul de est. A fost responsabil de procesul lui Sakineh Mohammadi-Ashtiani.

 

27.

ZARGAR Ahmad

 

Judecător, Curtea de Apel din Teheran, secția 36. A confirmat condamnările la perioadele de detenție lungi și condamnările la moarte pronunțate împotriva protestatarilor.

 

28.

YASAGHI Ali-Akbar

 

Judecător, Tribunalul Revoluționar din Mashhad. Sub jurisdicția sa, procesele s-au desfășurat sumar și în sesiuni închise, fără a se ține seama de drepturile de bază ale acuzatului. Întrucât hotărârile privind executarea au fost emise în masă, pedepsele cu moartea au fost pronunțate fără a se respecta în mod corespunzător dreptul la un proces echitabil.

 

29.

BOZORGNIA Mostafa

 

Șeful unității 350 a închisorii Evin. A dat dovadă, cu numeroase ocazii, de violență disproporționată împotriva prizonierilor.

 

30.

ESMAILI Gholam-Hossein

 

Șeful Organizației Închisorilor din Iran. În această calitate, a fost complice la detenția în masă a protestatarilor politici și a acoperit abuzurile din sistemul de detenție.

 

31.

SEDAQAT Farajollah

 

Secretar adjunct al Administrației Generale a Închisorilor din Teheran - fost șef al închisorii Evin, Teheran, până în octombrie 2010, perioadă în care au avut loc torturi. A fost gardian și a exercitat presiuni asupra prizonierilor cu numeroase ocazii.

 

32.

ZANJIREI Mohammad-Ali

 

Adjunct al șefului Organizației Închisorilor din Iran, responsabil pentru abuzuri și privarea de drepturi în centrele de detenție. A ordonat transferul a numeroși deținuți în izolare.

 


Top