Accept Refuse

EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32009R1221

Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 761/2001 și a Deciziilor 2001/681/CE și 2006/193/CE ale Comisiei

OJ L 342, 22.12.2009, p. 1–45 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
Special edition in Croatian: Chapter 13 Volume 039 P. 246 - 290

In force

ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2009/1221/oj

22.12.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 342/1


REGULAMENTUL (CE) NR. 1221/2009 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

din 25 noiembrie 2009

privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 761/2001 și a Deciziilor 2001/681/CE și 2006/193/CE ale Comisiei

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 175 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (2),

hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat (3),

întrucât:

(1)

Articolul 2 din tratat prevede că printre obiectivele Comunității se numără promovarea creșterii durabile pe teritoriul acesteia.

(2)

Decizia nr. 1600/2002/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 iulie 2002 de stabilire a celui de-al șaselea program comunitar de acțiune pentru mediu (4) identifică îmbunătățirea colaborării și a parteneriatului cu întreprinderi drept abordare strategică în îndeplinirea obiectivelor de mediu. Angajamentele voluntare reprezintă o parte esențială a acestui demers. În acest context, se consideră că sunt necesare încurajarea participării pe scară mai largă în cadrul sistemului comunitar de management de mediu și audit (EMAS) și a dezvoltării unor inițiative menite să încurajeze organizațiile în direcția publicării unor rapoarte riguroase și verificate de organisme independente privind performanța de mediu sau performanța în domeniul dezvoltării durabile.

(3)

Comunicarea Comisiei din 30 aprilie 2007 privind examinarea intermediară a celui de-al șaselea program comunitar de acțiune pentru mediu subliniază faptul că este necesară îmbunătățirea funcționării instrumentelor voluntare elaborate pentru întreprinderi și că respectivele instrumente au un potențial ridicat, dar nu au fost dezvoltate la capacitatea maximă. Se solicită astfel Comisiei să revizuiască instrumentele în scopul promovării difuzării lor și pentru a reduce sarcinile administrative aferente administrării acestora.

(4)

Comunicarea Comisiei din 16 iulie 2008 cu privire la planul de acțiune privind consumul și producția durabile și politica industrială durabilă confirmă faptul că EMAS ajută organizațiile să-și optimizeze procesele de producție, să reducă impactul asupra mediului și să utilizeze resursele într-un mod mai eficient.

(5)

În scopul promovării coerenței între instrumentele legislative elaborate la nivel comunitar în domeniul protecției mediului, Comisia și statele membre ar trebui să aibă în vedere modul în care se poate lua în considerare înregistrarea în cadrul EMAS în procesul de elaborare a legislației sau modul în care aceasta se poate utiliza ca instrument în cadrul punerii în aplicare a legislației. De asemenea, pentru ca EMAS să prezinte un mai mare interes pentru organizații, Comisia și statele membre ar trebui să țină cont de EMAS în cadrul politicilor lor de achiziții publice și, după caz, să se raporteze la EMAS sau la alte sisteme de management de mediu echivalente în evaluarea condițiilor de performanță în cadrul contractelor de lucrări și servicii.

(6)

În conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (CE) nr. 761/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2001 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) (5), Comisia reexaminează EMAS pe baza experienței dobândite în cadrul funcționării sale și propune Parlamentului European și Consiliului modificările adecvate.

(7)

Aplicarea sistemelor de management de mediu, inclusiv a EMAS astfel cum a fost instituit prin Regulamentul (CE) nr. 761/2001, a demonstrat eficacitatea acestora în promovarea îmbunătățirilor performanțelor de mediu ale organizațiilor. Cu toate acestea, este necesară creșterea numărului organizațiilor care participă la sistem, pentru a mări impactul global al îmbunătățirilor din domeniul mediului. În acest sens, este necesar ca experiența dobândită în urma punerii în aplicare a respectivului regulament să fie utilizată pentru a spori capacitatea EMAS de a îmbunătăți performanța de mediu globală a organizațiilor.

(8)

Organizațiile ar trebui încurajate să participe în cadrul EMAS pe bază de voluntariat, existând posibilitatea ca acestea să obțină astfel avantaje suplimentare în ceea ce privește controlul normativ, economiile de costuri și imaginea publică, cu condiția ca organizațiile în cauză să poată demonstra o îmbunătățire a performanței lor de mediu.

(9)

EMAS ar trebui să devină disponibil tuturor organizațiilor, atât din Comunitate, cât și din afara acesteia, ale căror activități au un impact asupra mediului. EMAS ar trebui să le ofere acestor organizații un mijloc de gestionare a acestui impact și de îmbunătățire a performanței lor de mediu globale.

(10)

Organizațiile, în special cele mici, ar trebui încurajate să participe în cadrul EMAS. Participarea lor ar trebui promovată prin facilitarea accesului la informații, la fondurile de sprijin existente și la instituțiile publice, precum și prin instituirea sau promovarea măsurilor de asistență tehnică.

(11)

Organizațiile care pun în aplicare alte sisteme de management de mediu și care doresc să treacă la EMAS ar trebui să poată realiza acest lucru cât mai ușor posibil. Ar trebui să se aibă în vedere posibile legături cu alte sisteme de management de mediu.

(12)

Organizațiile cu amplasamente aflate în unul sau mai multe state membre ar trebui să-și poată înregistra toate aceste amplasamente sau o parte dintre acestea printr-o înregistrare unică.

(13)

Se impune consolidarea mecanismului prin care se stabilește dacă o organizație respectă toate cerințele legale aplicabile în materie de mediu, pentru a spori credibilitatea EMAS și, mai ales, pentru a le permite statelor membre să reducă sarcinile administrative ale organizațiilor înregistrate, prin intermediul dereglementării sau al simplificării normative.

(14)

Procesul de punere în aplicare a EMAS ar trebui să includă implicarea angajaților și a altor lucrători din cadrul organizației, întrucât acest lucru sporește satisfacțiile profesionale și contribuie la dezvoltarea cunoștințelor legate de mediu și propagarea lor atât în mediul de lucru, cât și în afara acestuia.

(15)

Este necesar ca sigla EMAS să constituie pentru organizații un instrument atractiv de comunicare și marketing, care să crească gradul de vizibilitate a EMAS în rândul cumpărătorilor și al altor părți interesate. Se impune simplificarea regulilor de utilizare a siglei EMAS, prin utilizarea unei sigle unice, precum și eliminarea restricțiilor existente, cu excepția celor referitoare la produs și la ambalaj. Nu ar trebui să existe confuzii cu etichetele produselor ecologice.

(16)

Costurile și tarifele de înregistrare în cadrul EMAS ar trebui să fie rezonabile și proporționale cu dimensiunea organizației și cu activitatea care urmează a fi desfășurată de organismele competente. Fără a aduce atingere normelor din tratat privind ajutorul de stat, ar trebui avute în vedere reduceri ale tarifelor sau scutiri de la plata acestora în cazul organizațiilor mici.

(17)

Organizațiile ar trebui să întocmească și să publice periodic declarații de mediu care să ofere publicului și altor părți interesate informații legate de respectarea de către acestea a cerințelor legale aplicabile în materie de mediu și de performanța lor de mediu.

(18)

Pentru a asigura pertinența și comparabilitatea informațiilor, raportarea privind performanța de mediu a organizațiilor ar trebui să se facă pe baza unor indicatori de performanță generali și specifici sectorului, cu accent pe domenii-cheie în materie de mediu, la nivel de proces și produs, folosind parametri și scări de mărime corespunzătoare. Aceasta ar trebui să ajute organizațiile în procesul de comparare a performanțelor lor de mediu, atât față de diferite perioade de raportare, cât și în raport cu performanțele de mediu ale altor organizații.

(19)

Ar trebui elaborate documente de referință care să includă cele mai bune practici în materie de management de mediu și indicatori de performanță de mediu pentru sectoare specifice, pe baza schimbului de informații și a colaborării dintre statele membre. Aceste documente ar trebui să le fie de ajutor organizațiilor în efortul de a se concentra mai bine asupra celor mai importante aspecte de mediu într-un sector anume.

(20)

Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerințelor privind acreditarea și supravegherea pieței în contextul comercializării produselor (6) reglementează procedura de acreditare la nivel național și european și stabilește cadrul general pentru acreditare. Prezentul regulament ar trebui să completeze acele norme acolo unde este necesar, luând în același timp în considerare caracteristicile specifice ale EMAS, cum ar fi necesitatea de a asigura un grad sporit de credibilitate a sistemului în fața părților interesate, în special statele membre, și după caz, să stabilească alte norme specifice. Ar trebui ca normele EMAS să garanteze și să îmbunătățească constant competența verificatorilor de mediu prin prevederea unui sistem de acreditare sau de autorizare independent și neutru, a unor activități de formare profesională și a unei supravegheri adecvate a activităților acestor verificatori, garantând astfel transparența și credibilitatea organizațiilor participante în cadrul EMAS.

(21)

Atunci când un stat membru decide să nu recurgă la acreditarea pentru EMAS, ar trebui să se aplice articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 765/2008.

(22)

Atât statele membre, cât și Comisia ar trebui să desfășoare activități de promovare și de sprijin.

(23)

Fără a aduce atingere normelor din tratat privind ajutorul de stat, statele membre ar trebui să ofere organizațiilor înregistrate anumite stimulente, cum ar fi accesul la finanțare sau facilități fiscale, în cadrul sistemelor de sprijinire a performanței de mediu a întreprinderilor, cu condiția ca organizațiile să poată demonstra îmbunătățirea performanței lor de mediu.

(24)

Statele membre și Comisia ar trebui să elaboreze și să pună în aplicare măsuri specifice care să încurajeze participarea organizațiilor la EMAS, în special a organizațiilor mici.

(25)

Pentru a asigura o aplicare armonizată a prezentului regulament, Comisia ar trebui să elaboreze documente sectoriale de referință în domeniul reglementat de prezentul regulament, pe baza unui program de priorități.

(26)

Prezentul regulament ar trebui să fie revizuit, dacă va fi cazul, pe baza experienței dobândite, în termen de cinci ani de la data intrării sale în vigoare.

(27)

Prezentul regulament înlocuiește Regulamentul (CE) nr. 761/2001 care, prin urmare, ar trebui abrogat.

(28)

Dat fiind că prezentul regulament include o serie de elemente utile prevăzute în Recomandarea 2001/680/CE a Comisiei din 7 septembrie 2001 privind orientări pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 761/2001 al Parlamentului European și al Consiliului privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) (7) și în Recomandarea 2003/532/CE a Comisiei din 10 iulie 2003 pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 761/2001 al Parlamentului European și al Consiliului privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS), în ceea ce privește selecția și utilizarea indicatorilor de performanță ecologică (8), aceste acte nu ar mai trebui utilizate, deoarece prezentul regulament se substituie acestora.

(29)

Deoarece obiectivele prezentului regulament, și anume crearea unui sistem unic și credibil și evitarea înființării mai multor sisteme naționale diferite, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre și, în consecință, având în vedere amploarea și efectele acțiunii, pot fi realizate mai bine la nivelul Comunității, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat în respectivul articol, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective.

(30)

Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament ar trebui să fie adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei (9).

(31)

Comisia ar trebui, în special, să fie împuternicită să stabilească proceduri de evaluare la nivel de omologi a organismelor competente, să elaboreze documente sectoriale de referință, să ateste faptul că sistemele de management de mediu existente sau părți ale acestora respectă cerințele prezentului regulament, precum și să modifice anexele I-VIII. Deoarece măsurile respective au un domeniu general de aplicare și sunt destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentului regulament, printre altele prin completarea acestuia cu noi elemente neesențiale, acestea trebuie să fie adoptate în conformitate cu procedura de reglementare cu control prevăzută la articolul 5a din Decizia 1999/468/CE.

(32)

Deoarece este nevoie de o anumită perioadă de timp pentru a se asigura cadrul necesar bunei funcționări a prezentului regulament, statele membre ar trebui să aibă la dispoziție o perioadă de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament pentru a modifica procedurile aplicate de organismele de acreditare și de organismele competente în temeiul dispozițiilor corespunzătoare din prezentul regulament. În cursul acestei perioade de 12 luni, organismele de acreditare și organismele competente ar trebui să poată să continue aplicarea procedurilor instituite în temeiul Regulamentului (CE) nr. 761/2001,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1

Obiective

Prin prezentul regulament se instituie un sistem comunitar de management de mediu și audit, denumit în continuare „EMAS”, care să permită participarea voluntară a organizațiilor situate în interiorul sau în exteriorul Comunității.

Obiectivul EMAS, ca instrument important al planului de acțiune privind consumul și producția durabile și politica industrială durabilă, constă în promovarea îmbunătățirii continue a performanțelor de mediu ale organizațiilor prin instituirea și punerea în aplicare de către acestea a unor sisteme de management de mediu, a evaluării sistematice, obiective și periodice a performanței acestor sisteme, a furnizării de informații privind performanța de mediu, a dialogului deschis cu publicul și cu alte părți interesate, a implicării active a angajaților în organizații, precum și a activităților de formare adecvate.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament se aplică următoarele definiții:

1.

„politică de mediu” înseamnă intențiile globale și orientarea unei organizații în ceea ce privește performanța sa de mediu, astfel cum sunt exprimate oficial de către conducerea la cel mai înalt nivel a organizației, inclusiv respectarea tuturor cerințelor legale aplicabile în materie de mediu, precum și angajamentul în sensul îmbunătățirii continue a performanței de mediu. Această politică oferă un cadru de acțiune și de stabilire a obiectivelor și țintelor de mediu;

2.

„performanță de mediu” înseamnă rezultatele cuantificabile ale gestionării aspectelor de mediu de către o organizație;

3.

„conformare legală” înseamnă punerea în aplicare integrală a cerințelor legale aplicabile în materie de mediu, inclusiv condițiile de acordare a autorizațiilor;

4.

„aspect de mediu” înseamnă un element al activităților, produselor sau serviciilor unei organizații care are sau poate avea un impact asupra mediului;

5.

„aspect semnificativ de mediu” înseamnă un aspect de mediu care are sau poate avea un impact semnificativ asupra mediului;

6.

„aspect de mediu direct” înseamnă un aspect de mediu asociat unor activități, produse și servicii ale organizației, asupra cărora aceasta deține un control administrativ direct;

7.

„aspect de mediu indirect” înseamnă un aspect de mediu care poate fi rezultatul interacțiunii dintre o organizație și terțe părți și care poate fi influențat într-o măsură rezonabilă de o organizație;

8.

„impact asupra mediului” înseamnă orice schimbare adusă mediului, benefică sau dăunătoare, rezultând în parte sau în totalitate din activitățile, produsele sau serviciile unei organizații;

9.

„analiză de mediu” înseamnă o analiză inițială aprofundată a aspectelor de mediu, a impactului asupra mediului și performanței de mediu care decurg din activitățile, produsele și serviciile unei organizații;

10.

„program de mediu” înseamnă descrierea măsurilor, responsabilităților și mijloacelor adoptate sau preconizate pentru atingerea obiectivelor și țintelor de mediu, precum și a termenelor pentru atingerea acestora;

11.

„obiectiv de mediu” înseamnă un obiectiv general de mediu, care decurge din politica de mediu, pe care o organizație și-l stabilește pentru a-l îndeplini și care este cuantificabil atunci când este posibil;

12.

„țintă de mediu” înseamnă o cerință detaliată de performanță, care derivă din obiectivele de mediu, aplicabilă organizației sau anumitor părți ale acesteia, și care trebuie stabilită și atinsă pentru realizarea obiectivelor respective;

13.

„sistem de management de mediu” înseamnă acea parte din sistemul global de management care include structura organizațională, activitățile de planificare, responsabilitățile, practicile, procedurile, procesele și resursele necesare dezvoltării, punerii în aplicare, realizării, evaluării și menținerii politicii de mediu, precum și a gestionării aspectelor de mediu;

14.

„cele mai bune practici de management de mediu” înseamnă cel mai eficace mod de punere în aplicare a sistemului de management de mediu de către organizațiile dintr-un anumit sector și care poate avea drept rezultat atingerea celor mai bune performanțe de mediu în anumite condiții economice și tehnice date;

15.

„modificare substanțială” înseamnă orice schimbare în cadrul funcționării, structurii, administrării, proceselor, activităților, produselor sau serviciilor unei organizații, care are sau poate avea un impact semnificativ asupra sistemului de management de mediu al unei organizații, asupra mediului sau asupra sănătății umane;

16.

„audit intern de mediu” înseamnă o evaluare sistematică, documentată, periodică și obiectivă a performanțelor de mediu ale unei organizații, a sistemului de management și a proceselor destinate protecției mediului;

17.

„auditor” înseamnă o persoană sau un grup de persoane din cadrul unei organizații sau o persoană fizică sau juridică din afara acesteia, care acționează în numele organizației respective și care efectuează o evaluare în special a sistemului de management de mediu existent și stabilește dacă se respectă politica și programul de mediu ale organizației, inclusiv în ceea ce privește conformarea cu cerințele legale aplicabile legate de mediu;

18.

„declarație de mediu” înseamnă informațiile detaliate furnizate publicului și altor părți interesate cu privire la:

(a)

structura și activitățile unei organizații;

(b)

politica sa de mediu și sistemul său de management de mediu;

(c)

aspectele de mediu specifice acesteia și impacturile asupra mediului;

(d)

programul său de mediu, precum și obiectivele și țintele de mediu;

(e)

performanța de mediu a organizației și respectarea obligațiilor legale aplicabile în materie de mediu, astfel cum sunt prevăzute în anexa IV;

19.

„declarația de mediu actualizată” înseamnă informațiile detaliate furnizate publicului și altor părți interesate care conțin actualizări ale ultimei declarații de mediu validate, numai în ceea ce privește performanța de mediu a unei organizații și respectarea obligațiilor legale aplicabile în materie de mediu, astfel cum sunt prevăzute în anexa IV;

20.

„verificator de mediu” înseamnă:

(a)

un organism de evaluare a conformității, astfel cum este definit în Regulamentul (CE) nr. 765/2008, sau orice asociație sau grup de astfel de organisme, care a obținut acreditare în conformitate cu prezentul regulament; sau

(b)

orice persoană fizică sau juridică sau orice asociație sau grup de astfel de persoane, care a obținut autorizație de efectuare a verificărilor și validărilor, în conformitate cu prezentul regulament;

21.

„organizație” înseamnă o societate comercială, o corporație, o firmă, o întreprindere, o autoritate sau o instituție, situată în interiorul sau în exteriorul Comunității, sau o parte sau o combinație a acestora, având sau nu personalitate juridică, de drept public sau privat, care își are propria structură de funcționare și administrativă;

22.

„amplasament” înseamnă un spațiu geografic determinat, aflat sub controlul managerial al unei organizații acoperind activități, produse și servicii, inclusiv totalitatea infrastructurilor, echipamentelor și materialelor; un amplasament este cea mai mică entitate care poate fi luată în considerare pentru înregistrare;

23.

„grup” înseamnă un grup de organizații independente între care există o legătură datorată proximității geografice sau activităților comerciale, care pun în aplicare în comun sistemul de management de mediu;

24.

„verificare” înseamnă procesul de evaluare a conformității realizat de un verificator de mediu pentru a demonstra dacă analiza de mediu, politica de mediu, sistemul de management de mediu și auditul intern de mediu și punerea sa în aplicare, ale unei organizații, îndeplinesc cerințele prezentului regulament;

25.

„validare” înseamnă confirmarea de către verificatorul de mediu care a efectuat verificarea a faptului că informațiile și datele cuprinse în declarația de mediu și în declarația de mediu actualizată ale unei organizații sunt de încredere, credibile și corecte și că îndeplinesc cerințele prezentului regulament;

26.

„autorități responsabile de asigurarea aplicării legislației” înseamnă autoritățile competente relevante, desemnate de statele membre pentru a identifica, preveni și investiga nerespectarea cerințelor legale în materie de mediu, precum și pentru a lua măsuri de asigurare a aplicării legii, dacă este cazul;

27.

„indicator de performanță de mediu” înseamnă o expresie specifică, care permite măsurarea performanței de mediu a unei organizații;

28.

„organizații mici” înseamnă:

(a)

microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii, astfel cum sunt definite în Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (10); sau

(b)

autorități locale care administrează localități cu mai puțin de 10 000 de locuitori sau alte autorități publice cu mai puțin de 250 de angajați și cu un buget anual de cel mult 50 MEUR sau cu un bilanț anual de maximum 43 MEUR, inclusiv următoarele:

(i)

guvernul sau alt organ al administrației publice sau organisme publice consultative la nivel național, regional sau local;

(ii)

persoane fizice sau juridice cu funcții în administrația publică în temeiul legislației naționale, care includ sarcini, activități sau servicii specifice legate de mediu; și

(iii)

persoane fizice sau juridice cu responsabilități sau funcții publice sau care prestează servicii publice legate de mediu și care se află sub controlul unui organism sau al unei persoane la care se face trimitere la litera (b);

29.

„înregistrare colectivă” înseamnă o înregistrare unică pentru toate sau pentru unele amplasamente ale unei organizații cu amplasamente aflate în unul sau mai multe state membre sau în țări terțe;

30.

„organism de acreditare” înseamnă un organism național de acreditare numit în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008, care este responsabil de acreditarea și supravegherea activității verificatorilor de mediu.

31.

„organism de autorizare” înseamnă un organism numit în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 765/2008, care este responsabil de emiterea de autorizații pentru verificatorii de mediu și de supraveghere a activității acestora.

CAPITOLUL II

ÎNREGISTRAREA ORGANIZAŢIILOR

Articolul 3

Stabilirea organismului competent

(1)   Organizațiile dintr-un stat membru depun cererile de înregistrare la organismul competent din acel stat membru.

(2)   O organizație care are amplasamente în unul sau mai multe state membre sau țări terțe poate să solicite o înregistrare colectivă unică pentru toate aceste amplasamente sau pentru unele dintre acestea.

Cererile de înregistrare colectivă unică se depun la un organism competent al statului membru în care este situat sediul central al organizației sau centrul său de management desemnat în sensul prezentului alineat.

(3)   Cererile de înregistrare din partea organizațiilor din afara Comunității, inclusiv cererile de înregistrare colectivă pentru amplasamente situate numai în afara Comunității, se depun la oricare organism competent din statele membre în care se prevede înregistrarea organizațiilor din afara Comunității în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) al doilea paragraf.

Respectivele organizații se asigură că verificatorul de mediu care va efectua verificarea și care va valida sistemul de management de mediu al organizației este acreditat sau autorizat în statul membru în care organizația în cauză solicită înregistrarea.

Articolul 4

Pregătirea pentru înregistrare

(1)   Organizațiile care doresc să se înregistreze pentru prima dată:

(a)

efectuează o analiză a tuturor aspectelor de mediu din cadrul organizației în conformitate cu cerințele stabilite în anexa I și în anexa II punctul A.3.1;

(b)

având în vedere rezultatele analizei de mediu, elaborează și pune în aplicare un sistem de management de mediu care include toate cerințele menționate în anexa II și ia în considerare, dacă sunt disponibile, cele mai bune practici de management de mediu pentru sectorul în cauză menționate la articolul 46 alineatul (1) litera (a);

(c)

efectuează un audit intern, în conformitate cu cerințele prevăzute în anexa II punctul A.5.5 și în anexa III;

(d)

elaborează o declarație de mediu, în conformitate cu anexa IV. În cazul în care, pentru sectorul specific, sunt disponibile documente de referință sectoriale, în conformitate cu articolul 46, la evaluarea performanței de mediu a organizației se ține seama de documentul în cauză.

(2)   Organizațiile pot apela la asistența menționată la articolul 32, disponibilă în statul membru în care organizația solicită înregistrarea.

(3)   Organizațiile care dispun de un sistem de management de mediu certificat, recunoscut în conformitate cu articolul 45 alineatul (4), nu sunt obligate să efectueze acele părți care au fost recunoscute ca fiind echivalente în prezentul regulament.

(4)   Organizațiile furnizează materiale sau documente justificative care demonstrează că organizația respectă toate cerințele legale aplicabile în materie de mediu.

Organizațiile pot solicita informații din partea autorității sau a autorităților competente de asigurare a aplicării legislației în conformitate cu articolul 32 sau din partea verificatorului de mediu.

Organizațiile din afara Comunității fac trimitere, de asemenea, la cerințele legale în materie de mediu aplicabile organizațiilor similare din statele membre în care acestea intenționează să își depună cererile.

În cazul în care, pentru sectorul specific, sunt disponibile documente de referință sectoriale, în conformitate cu articolul 46, la evaluarea performanței de mediu a organizației se ține seama de documentul în cauză.

(5)   Analiza inițială de mediu, sistemul de management de mediu, procedura de audit și punerea sa în aplicare sunt verificate de un verificator de mediu acreditat sau autorizat care validează și declarația de mediu.

Articolul 5

Cererea de înregistrare

(1)   Orice organizație care îndeplinește cerințele stabilite la articolul 4 poate să depună o cerere de înregistrare.

(2)   Cererea de înregistrare se depune la organismul competent stabilit în conformitate cu articolul 3 și include următoarele elemente:

(a)

declarația de mediu validată, în format electronic sau imprimată pe hârtie;

(b)

declarația menționată la articolul 25 alineatul (9), semnată de verificatorul de mediu care a validat declarația de mediu;

(c)

un formular completat, care conține cel puțin informațiile minime prevăzute în anexa VI;

(d)

dovada plății taxelor aplicabile, dacă este cazul.

(3)   Cererea este redactată în limba oficială sau în una dintre limbile oficiale ale statului membru în care organizația solicită înregistrarea.

CAPITOLUL III

OBLIGAŢIILE ORGANIZAŢIILOR ÎNREGISTRATE

Articolul 6

Reînnoirea înregistrării EMAS

(1)   Cel puțin o dată la trei ani, o organizație înregistrată:

(a)

efectuează o verificare completă a sistemului său de management de mediu și a programului de audit, precum și punerea în aplicare a acestora;

(b)

pregătește declarația de mediu în conformitate cu cerințele stabilite în anexa IV și o supune validării de către un verificator de mediu;

(c)

transmite organismului competent declarația de mediu validată;

(d)

transmite organismului competent un formular completat, care conține cel puțin informațiile minime prevăzute în anexa VI;

(e)

plătește organismului competent o taxă de reînnoire a înregistrării, dacă este cazul.

(2)   Fără a aduce atingere alineatului (1), în acest interval de ani, o organizație înregistrată:

(a)

în conformitate cu programul de audit, efectuează un audit intern al performanței sale de mediu și al conformării cu cerințele legale aplicabile în materie de mediu, în conformitate cu anexa III;

(b)

pregătește o declarație de mediu actualizată în conformitate cu cerințele prevăzute în anexa IV și o supune validării de către un verificator de mediu;

(c)

transmite organismului competent declarația de mediu actualizată validată;

(d)

transmite organismului competent un formular completat, care conține cel puțin informațiile minime prevăzute în anexa VI;

(e)

plătește organismului competent o taxă de menținere a înregistrării, dacă este cazul.

(3)   Organizațiile înregistrate fac publice declarațiile lor de mediu și declarațiile de mediu actualizate în termen de o lună de la data înregistrării și, respectiv, la o lună de la finalizarea reînnoirii înregistrării.

Organizațiile înregistrate se pot conforma acestei cerințe prin asigurarea, la cerere, a accesului la declarația de mediu și la declarația de mediu actualizată sau prin crearea de linkuri către pagini de internet pe care pot fi consultate declarațiile respective.

Organizațiile înregistrate specifică în formularele prevăzute în anexa VI modul în care asigură accesul public.

Articolul 7

Derogare pentru organizațiile mici

(1)   La cererea unei organizații mici, organismele competente extind, pentru organizația respectivă, frecvența de trei ani menționată la articolul 6 alineatul (1) la o perioadă de până la patru ani sau frecvența anuală menționată la articolul 6 alineatul (2) la o perioadă de până la doi ani, sub rezerva confirmării de către verificatorul de mediu care a efectuat verificarea organizației că sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a)

nu există riscuri semnificative de mediu;

(b)

organizația nu preconizează să opereze modificări substanțiale astfel cum sunt definite la articolul 8; și

(c)

nu există probleme semnificative de mediu la nivel local la care contribuie organizația.

Pentru a înainta cererea menționată la primul paragraf, organizația poate utiliza formularul prevăzut în anexa VI.

(2)   Organismul competent refuză cererea în cazul neîndeplinirii condițiilor prevăzute la alineatul (1). Acesta transmite organizației refuzul motivat corespunzător.

(3)   Organizațiile care beneficiază de o extindere a frecvenței la doi ani, în conformitate cu alineatul (1), transmit organismului competent declarația de mediu actualizată nevalidată în fiecare an în care sunt scutite de obligația de a prezenta o declarație de mediu actualizată validată.

Articolul 8

Modificări substanțiale

(1)   În cazul în care o organizație înregistrată planifică introducerea unor modificări substanțiale, organizația respectivă efectuează o analiză de mediu a acestor modificări, inclusiv a aspectelor de mediu și a impactului asupra mediului.

(2)   În urma analizei de mediu a modificărilor, organizația în cauză actualizează analiza de mediu inițială, modifică politica de mediu, programul de mediu și sistemul de management de mediu și actualizează și revizuiește în întregime declarația de mediu în mod corespunzător.

(3)   Toate documentele modificate și actualizate în temeiul alineatului (2) sunt verificate și validate în termen de șase luni.

(4)   După validare, organizația comunică modificările organismului competent, prin intermediul formularului prevăzut în anexa VI, și le pune la dispoziția publicului.

Articolul 9

Auditul intern de mediu

(1)   O organizație înregistrată elaborează un program de audit care garantează că, în decursul unei perioade care nu depășește trei ani sau patru ani dacă se aplică derogarea prevăzută la articolul 7, toate activitățile organizației fac obiectul unui audit intern de mediu în conformitate cu cerințele stabilite în anexa III.

(2)   Auditul se efectuează de auditori care dețin, în mod individual sau colectiv, competențele necesare pentru realizarea acestor sarcini și un grad suficient de independență față de activitățile auditate pentru a formula o opinie obiectivă.

(3)   Programul de audit de mediu al organizației definește obiectivele fiecărui audit sau ciclu de audit, inclusiv frecvența auditului pentru fiecare activitate.

(4)   Auditorii întocmesc un raport de audit scris la sfârșitul fiecărui audit și ciclu de audit.

(5)   Auditorul comunică organizației constatările și concluziile auditului.

(6)   În urma procesului de audit, organizația pregătește și pune în aplicare un plan de acțiuni corespunzător.

(7)   Organizația aplică mecanisme adecvate care asigură monitorizarea rezultatelor auditului.

Articolul 10

Utilizarea siglei EMAS

(1)   Fără a aduce atingere articolului 35 alineatul (2), sigla EMAS stabilită în anexa V poate fi utilizată numai de organizațiile înregistrate și doar în perioada valabilității înregistrării lor.

Sigla poartă întotdeauna numărul de înregistrare al organizației.

(2)   Sigla EMAS este utilizată numai în conformitate cu specificațiile tehnice stabilite în anexa V.

(3)   În cazul în care o organizație optează, în conformitate cu articolul 3 alineatul (2), să nu includă în înregistrarea colectivă toate amplasamentele, aceasta garantează că, în toate comunicările sale către public și atunci când utilizează sigla EMAS, sunt indicate clar amplasamentele incluse în înregistrare.

(4)   Sigla EMAS nu trebuie folosită:

(a)

pe produse sau pe ambalajul acestora; sau

(b)

alături de afirmații comparative privind alte activități și servicii sau într-un mod care poate produce o confuzie cu etichetele produselor ecologice.

(5)   Orice informație în materie de mediu publicată de către o organizație înregistrată poate purta sigla EMAS, cu condiția ca informația respectivă să facă trimitere la ultima declarație de mediu a organizației sau la ultima declarație de mediu actualizată din care a fost extrasă și să fi fost validată de un verificator de mediu ca fiind:

(a)

corectă;

(b)

argumentată și verificabilă;

(c)

pertinentă și utilizată într-un context adecvat;

(d)

reprezentativă pentru performanța de mediu globală a organizației;

(e)

fără riscul de a fi interpretată greșit; și

(f)

semnificativă în raport cu impactul global asupra mediului.

CAPITOLUL IV

NORME APLICABILE ORGANISMELOR COMPETENTE

Articolul 11

Desemnarea și rolul organismelor competente

(1)   Statele membre desemnează organismele competente responsabile pentru înregistrarea organizațiilor situate pe teritoriul Comunității în conformitate cu prezentul regulament.

Statele membre pot dispune ca organismele competente pe care le desemnează să prevadă și să fie responsabile pentru înregistrarea organizațiilor situate în afara Comunității în conformitate cu prezentul regulament.

Organismele competente controlează înscrierea și menținerea organizațiilor în registru, inclusiv suspendarea și radierea înregistrării acestora.

(2)   Organismele competente pot fi naționale, regionale sau locale.

(3)   Componența organismelor competente garantează independența și neutralitatea acestora.

(4)   Organismele competente dispun de resursele adecvate, atât financiare, cât și umane, pentru îndeplinirea corespunzătoare a sarcinilor care le revin.

(5)   Organismele competente aplică în mod coerent prezentul regulament și iau parte la evaluări periodice la nivel de omologi, în conformitate cu articolul 17.

Articolul 12

Obligații privind procesul de înregistrare

(1)   Organismele competente stabilesc procedurile pentru înregistrarea organizațiilor. În special, acestea stabilesc reguli pentru:

(a)

examinarea observațiilor părților interesate, inclusiv ale organismelor de acreditare și de autorizare și ale autorităților competente de asigurarea aplicării legislației, precum și ale organismelor de reprezentare ale organizațiilor, cu privire la organizațiile care au solicitat înregistrarea sau la cele înregistrate;

(b)

refuzul înregistrării organizațiilor, suspendarea sau radierea înregistrării organizațiilor; precum și

(c)

soluționarea recursurilor și a plângerilor formulate împotriva deciziilor acestora.

(2)   Organismele competente deschid și mențin un registru al organizațiilor înregistrate în statele membre de care aparțin, care conține și informații cu privire la modul în care se pot obține declarațiile de mediu sau declarațiile de mediu actualizate, și, în cazul în care au loc modificări, îl actualizează lunar.

Registrul respectiv este disponibil publicului pe o pagină de internet.

(3)   Organismele competente comunică lunar Comisiei, direct sau prin intermediul autorităților, după cum decid statele membre în cauză, modificările din registrul menționat la alineatul (2).

Articolul 13

Înregistrarea organizațiilor

(1)   Organismele competente examinează cererile de înregistrare ale organizațiilor în conformitate cu procedurile stabilite în acest scop.

(2)   Atunci când o organizație solicită înregistrarea, organismele competente înregistrează organizația respectivă și îi atribuie un număr de înregistrare dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a)

organismul competent a primit o cerere de înregistrare care include toate documentele menționate la articolul 5 alineatul (2) literele (a)-(d);

(b)

organismul competent a verificat dacă verificarea și validarea au fost efectuate în conformitate cu articolele 25, 26 și 27;

(c)

organismul competent este convins, pe baza probelor materiale primite, de exemplu ca urmare a unui raport scris din partea autorității competente de asigurarea aplicării legislației, că nu există dovezi ale încălcării cerințelor legale aplicabile referitoare la mediu;

(d)

nu există plângeri relevante din partea părților interesate sau plângerile au fost soluționate pozitiv;

(e)

organismul competent este convins, pe baza probelor primite, de faptul că organizația îndeplinește cerințele prevăzute de prezentul regulament; și

(f)

organismul competent a perceput o taxă de înregistrare, după caz.

(3)   Organismele competente informează organizația cu privire la înregistrarea acesteia și furnizează organizației numărul său de înregistrare și sigla EMAS.

(4)   În cazul în care un organism competent decide că o organizație care solicită înregistrarea nu respectă cerințele stabilite la alineatul (2), acesta refuză să înregistreze organizația respectivă și îi comunică refuzul motivat corespunzător.

(5)   În cazul în care un organism competent primește un raport scris de supraveghere din partea organismului de acreditare sau de autorizare dovedind că activitățile verificatorului de mediu nu s-au desfășurat astfel încât să se asigure că organizația care solicită înregistrarea îndeplinește cerințele prevăzute de prezentul regulament, acesta refuză înregistrarea organizației în cauză. Organismul competent invită organizația să prezinte o nouă cerere de înregistrare.

(6)   În vederea obținerii dovezilor necesare pentru luarea deciziei privind refuzul înregistrării unei organizații, organismul competent se consultă cu părțile interesate, inclusiv cu organizația.

Articolul 14

Reînnoirea înregistrării organizației

(1)   Un organism competent reînnoiește înregistrarea organizației dacă sunt îndeplinite în totalitate următoarele condiții:

(a)

organismul competent a primit o declarație de mediu validată, astfel cum se menționează la articolul 6 alineatul (1) litera (c), o declarație de mediu actualizată validată, astfel cum se menționează la articolul 6 alineatul (2) litera (c) sau o declarație de mediu actualizată nevalidată, astfel cum se menționează la articolul 7 alineatul (3);

(b)

organismul competent a primit un formular completat, care conține cel puțin informațiile minime prevăzute în anexa VI, astfel cum se menționează la articolul 6 alineatul (1) litera (d) și articolul 6 alineatul (2) litera (d);

(c)

organismul competent nu deține probe conform cărora verificarea și validarea nu au fost efectuate în conformitate cu articolele 25, 26 și 27;

(d)

organismul competent nu deține probe privind neconformitatea organizației cu cerințele legale aplicabile în materie de mediu;

(e)

nu există plângeri relevante din partea părților interesate sau plângerile au fost soluționate pozitiv;

(f)

organismul competent este convins, pe baza probelor primite, de faptul că organizația îndeplinește în totalitate cerințele prevăzute de prezentul regulament; și

(g)

organismul competent a perceput o taxă de reînnoire a înregistrării, după caz.

(2)   Organismul competent informează organizația cu privire la reînnoirea înregistrării acesteia.

Articolul 15

Suspendarea sau radierea înregistrării organizațiilor

(1)   În cazul în care un organism competent consideră că o organizație înregistrată nu respectă dispozițiile prezentului regulament, acesta oferă organizației posibilitatea de a-și expune opiniile în acest sens. În cazul în care organizația nu oferă un răspuns satisfăcător, înregistrarea acesteia este radiată sau suspendată.

(2)   În cazul în care un organism competent primește un raport de supraveghere scris din partea organismului de acreditare sau de autorizare dovedind că activitățile verificatorului de mediu nu s-au desfășurat astfel încât să se asigure că organizația înregistrată îndeplinește cerințele prevăzute de prezentul regulament, înregistrarea acesteia se suspendă.

(3)   Înregistrarea unei organizații este suspendată sau radiată, după caz, dacă aceasta nu prezintă organismului competent, în termen de două luni din momentul în care i se solicită, următoarele:

(a)

declarația de mediu validată, o declarație de mediu actualizată sau declarația semnată, menționată la articolul 25 alineatul (9);

(b)

un formular completat de organizație, care conține cel puțin informațiile minime prevăzute în anexa VI.

(4)   În cazul în care un organism competent este informat printr-un raport scris de autoritatea competentă de asigurarea aplicării legislației privind încălcarea de către organizație a oricărei cerințe legale aplicabile în materie de mediu, acesta suspendă sau radiază, după caz, mențiunea din registru privind organizația respectivă.

(5)   În cazul în care un organism competent decide să suspende sau să radieze o înregistrare, acesta ia în considerare cel puțin următoarele:

(a)

impactul asupra mediului al nerespectării de către organizație a cerințelor din prezentul regulament;

(b)

măsura în care poate fi prevăzută nerespectarea de către organizație a cerințelor din prezentul regulament sau circumstanțele care determină o astfel de situație;

(c)

situații anterioare de nerespectare de către organizație a cerințelor din prezentul regulament; și

(d)

situația specifică a organizației.

(6)   În vederea obținerii dovezilor necesare pentru luarea deciziei privind suspendarea sau radierea înregistrării unei organizații, organismul competent se consultă cu părțile interesate, inclusiv cu organizația.

(7)   Atunci când primește dovezi altfel decât printr-un raport de supraveghere scris al organismului de acreditare sau de autorizare, conform cărora activitățile verificatorului de mediu nu s-au desfășurat astfel încât să se asigure că organizația îndeplinește cerințele prevăzute de prezentul regulament, organismul competent se consultă cu organismul de acreditare sau de autorizare care supraveghează activitatea verificatorului de mediu.

(8)   Organismul competent justifică orice măsuri luate.

(9)   Organismul competent furnizează organizației informațiile relevante privind consultările cu părțile în cauză.

(10)   Suspendarea înregistrării unei organizații este revocată dacă organismul competent primește informații suficiente conform cărora organizația respectivă respectă cerințele prezentului regulament.

Articolul 16

Forumul organismelor competente

(1)   Organismele competente instituie un forum al organismelor competente din toate statele membre, denumit în continuare „forumul organismelor competente”, care se întrunește cel puțin o dată pe an în prezența unui reprezentant al Comisiei.

Forumul organismelor competente își adoptă regulamentul de procedură.

(2)   Organismele competente din fiecare stat membru participă la lucrările forumului organismelor competente. În cazul în care într-un stat membru există mai multe organisme competente, se iau măsurile necesare pentru a garanta că toate organismele vor fi informate cu privire la activitățile forumului organismelor competente.

(3)   Forumul organismelor competente elaborează orientări destinate să asigure coerența procedurilor de înregistrare a organizațiilor în conformitate cu prezentul regulament, inclusiv a celor de reînnoire a înregistrării și de suspendare și de radiere a înregistrărilor, atât pe teritoriul Comunității, cât și în afara acestuia.

Forumul organismelor competente transmite Comisiei documentele de orientare și documente privind evaluarea la nivel de omologi.

(4)   Documentele de orientare referitoare la procedurile de armonizare aprobate de forumul organismelor competente sunt propuse de Comisie în mod corespunzător spre adoptare în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 49 alineatul (3).

Documentele respective se pun la dispoziția publicului.

Articolul 17

Evaluarea la nivel de omologi a organismelor competente

(1)   Forumul organismelor competente organizează o evaluare la nivel de omologi pentru a evalua conformitatea sistemului de înregistrare al fiecărui organism competent cu dispozițiile prezentului regulament și pentru a ajunge la o abordare armonizată privind aplicarea normelor referitoare la înregistrare.

(2)   Evaluarea la nivel de omologi se efectuează periodic și cel puțin la fiecare patru ani și include o evaluare a normelor și a procedurilor prevăzute la articolele 12, 13 și 15. Toate organismele competente participă la evaluarea la nivel de omologi.

(3)   Comisia stabilește proceduri de efectuare a evaluării la nivel de omologi, inclusiv proceduri adecvate de recurs împotriva deciziilor luate ca urmare a evaluării la nivel de omologi.

Măsurile respective, destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentului regulament, prin completarea sa, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 49 alineatul (3).

(4)   Procedurile menționate la alineatul (3) se stabilesc înainte de efectuarea primei evaluări la nivel de omologi.

(5)   Forumul organismelor competente transmite Comisiei și comitetului înființat în temeiul articolului 49 alineatul (1) un raport periodic privind evaluarea la nivel de omologi.

Raportul respectiv se pune la dispoziția publicului după ce este aprobat de către forumul organismelor competente și de către comitetul menționat la primul paragraf.

CAPITOLUL V

VERIFICATORII DE MEDIU

Articolul 18

Sarcinile verificatorilor de mediu

(1)   Verificatorii de mediu examinează dacă analiza de mediu a organizației, politica sa de mediu, sistemul său de management, procedurile de audit și punerea lor în aplicare sunt conforme cu dispozițiile prezentului regulament.

(2)   Verificatorii de mediu verifică:

(a)

conformitatea organizației cu dispozițiile prezentului regulament în ceea ce privește analiza de mediu inițială, sistemul de management de mediu, auditul de mediu și rezultatele acestuia și declarația de mediu sau declarația de mediu actualizată;

(b)

conformitatea organizației cu dispozițiile legale aplicabile la nivel comunitar, național, regional și local în materie de mediu;

(c)

îmbunătățirea continuă a performanței de mediu a organizației; și

(d)

fiabilitatea, credibilitatea și acuratețea datelor și informațiilor din următoarele documente:

(i)

declarația de mediu;

(ii)

declarația de mediu actualizată;

(iii)

orice informație în materie de mediu care trebuie validată.

(3)   Verificatorii de mediu verifică, în special, caracterul adecvat al analizei de mediu inițiale, al auditului sau al oricărei alte proceduri aplicate de către organizație, fără repetarea inutilă a acestor proceduri.

(4)   Verificatorii de mediu verifică dacă rezultatele auditului intern sunt fiabile. După caz, aceștia pot efectua controale prin sondaj în acest scop.

(5)   În cadrul verificării pentru pregătirea înregistrării unei organizații, verificatorul de mediu verifică dacă organizația respectă cel puțin următoarele cerințe:

(a)

a pus în aplicare un sistem de management de mediu complet operațional, în conformitate cu anexa II;

(b)

dispune de un program de audit complet planificat, a cărui punere în practică a debutat deja în conformitate cu anexa III, astfel încât să fie acoperite cel puțin impacturile cele mai semnificative asupra mediului;

(c)

a fost efectuată analiza de mediu menționată în anexa II partea A; și

(d)

a fost elaborată o declarație de mediu în conformitate cu anexa IV și s-a ținut seama de documentele de referință sectoriale, atunci când acestea au fost disponibile.

(6)   În scopul verificării pentru reînnoirea înregistrării menționate la articolul 6 alineatul (1), verificatorul de mediu verifică dacă organizația respectă următoarele cerințe:

(a)

organizația dispune de un sistem de management de mediu complet operațional, în conformitate cu anexa II;

(b)

organizația dispune de un program de audit de mediu complet operațional, din care s-a realizat cel puțin un ciclu de audit în conformitate cu anexa III;

(c)

organizația a efectuat o analiză de management; și

(d)

organizația a elaborat o declarație de mediu în conformitate cu anexa IV și s-a ținut cont de documentele de referință sectoriale, atunci când acestea au fost disponibile.

(7)   În scopul verificării pentru reînnoirea înregistrării menționate la articolul 6 alineatul (2), verificatorul de mediu verifică dacă organizația respectă cel puțin următoarele cerințe:

(a)

organizația a efectuat un audit intern al performanței de mediu și al conformității cu cerințele legale aplicabile în materie de mediu, în conformitate cu anexa III;

(b)

organizația demonstrează eforturi permanente de respectare a cerințelor legale aplicabile în materie de mediu și de îmbunătățire continuă a performanței sale de mediu; și

(c)

organizația a elaborat o declarație de mediu actualizată în conformitate cu anexa IV și s-a ținut cont de documentele de referință sectoriale, atunci când acestea au fost disponibile.

Articolul 19

Frecvența verificării

(1)   Verificatorul de mediu concepe, în colaborare cu organizația, un program care asigură că sunt verificate toate elementele necesare pentru înregistrarea și reînnoirea înregistrării menționate la articolele 4, 5 și 6.

(2)   Verificatorul de mediu validează, la intervale care nu depășesc 12 luni, orice informații actualizate din declarația de mediu sau din declarația de mediu actualizată.

După caz, se aplică derogarea prevăzută la articolul 7.

Articolul 20

Cerințe aplicabile verificatorilor de mediu

(1)   Pentru a obține acreditarea sau autorizația în temeiul prezentului regulament, candidatul la funcția de verificator de mediu depune o cerere la organismul de acreditare sau de autorizare căruia îi solicită acreditarea sau autorizația.

Cererea respectivă precizează domeniul de aplicare al acreditării sau al autorizației, în conformitate cu clasificarea activităților economice stabilită în Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 (11).

(2)   Verificatorul de mediu furnizează organismului de acreditare sau de autorizare dovezile corespunzătoare privind competența sa, inclusiv privind cunoștințele sale, experiența și capacitățile sale tehnice relevante pentru domeniul pentru care se solicită acreditarea sau autorizarea în ceea ce privește următoarele elemente:

(a)

prezentul regulament;

(b)

funcționarea generală a sistemului de management de mediu;

(c)

documentele sectoriale de referință relevante, publicate de Comisie în conformitate cu articolul 46, în aplicarea prezentului regulament;

(d)

actele cu putere de lege și actele administrative relevante pentru activitatea care face obiectul verificării și al validării;

(e)

aspectele legate de mediu și impactul asupra mediului, inclusiv dimensiunea ecologică a dezvoltării durabile;

(f)

aspectele tehnice ale activității care face obiectul verificării și al validării, relevante pentru aspectele legate de mediu;

(g)

funcționarea generală a activității care face obiectul verificării și al validării, pentru a evalua pertinența sistemului de management în ceea ce privește interacțiunea dintre mediu și organizație, produsele, serviciile și operațiunile sale, incluzând cel puțin următoarele:

(i)

tehnologiile utilizate de organizație;

(ii)

terminologia și instrumentele folosite în cadrul activităților;

(iii)

activitățile operaționale și caracteristicile interacțiunii acestora cu mediul;

(iv)

metodologiile pentru evaluarea aspectelor semnificative de mediu;

(v)

controlul poluării și tehnologiile de reducere a acesteia;

(h)

cerințele privind auditul de mediu și metodologia de efectuare a acestuia, inclusiv capacitatea de a efectua audituri eficient de verificare a sistemului de management de mediu, de a identifica constatările și concluziile relevante ale auditului și de a pregăti și a prezenta rapoarte de audit, în formă scrisă sau orală, pentru a asigura o înregistrare clară a auditului de verificare;

(i)

auditul informațiilor, declarația de mediu și declarația de mediu actualizată în ceea ce privește gestionarea datelor, stocarea și manipularea acestora, prezentarea datelor în formă scrisă și reprezentarea grafică a acestora pentru depistarea eventualelor erori, utilizarea ipotezelor și a estimărilor;

(j)

dimensiunea ecologică a produselor și a serviciilor, inclusiv aspectele legate de mediu și performanța de mediu în timpul utilizării și după utilizare, precum și integritatea datelor furnizate pentru luarea deciziilor în materie de mediu.

(3)   Verificatorul de mediu trebuie să demonstreze o dezvoltare profesională continuă în domeniile de competență stabilite la alineatul (2) și să o supună evaluării de către organismul de acreditare sau de autorizare.

(4)   Verificatorul de mediu este o parte terță externă și este independent, în special față de auditorul sau consultantul organizației, imparțial și obiectiv în desfășurarea activităților sale.

(5)   Verificatorul de mediu se asigură că nu se supune niciunei presiuni de natură comercială, financiară sau de alt tip, care i-ar putea influența raționamentul sau ar putea prejudicia încrederea de care se bucură în ceea ce privește imparțialitatea și integritatea în desfășurarea activităților de verificare. Verificatorul de mediu asigură respectarea tuturor normelor aplicabile în acest sens.

(6)   Verificatorul de mediu aplică metode și proceduri documentate, inclusiv mecanisme de control al calității și dispoziții referitoare la confidențialitate, pentru a se conforma cerințelor prezentului regulament în materie de verificare și validare.

(7)   Atunci când verificatorul de mediu este o organizație, aceasta trebuie să dispună de o organigramă, indicând structurile organizației și repartizarea responsabilităților în cadrul acesteia și precizând statutul juridic, regimul proprietății și sursele de finanțare.

Organigrama organizației este disponibilă la cerere.

(8)   Respectarea acestor cerințe este garantată prin evaluarea efectuată înainte de acreditare sau autorizare și prin supravegherea realizată de organismul de acreditare sau de autorizare.

Articolul 21

Cerințe suplimentare pentru persoanele fizice care exercită funcția de verificator de mediu și desfășoară în mod individual activități de verificare și de validare

Persoanele fizice care exercită funcția de verificator de mediu și desfășoară activități de verificare și de validare în mod individual respectă cerințele prevăzute la articolul 20 și, de asemenea:

(a)

dețin toate competențele necesare pentru a desfășura activitățile de verificare și de validare în domeniile pentru care au primit autorizație;

(b)

obțin autorizație pentru un domeniu limitat, în funcție de competențele personale.

Articolul 22

Cerințe suplimentare pentru verificatorii de mediu care desfășoară activități în țări terțe

(1)   Dacă intenționează să desfășoare activități de verificare și de validare în țări terțe, verificatorul de mediu în cauză solicită acreditare sau autorizare pentru țările terțe respective.

(2)   Pentru a obține acreditare sau autorizare pentru o țară terță, verificatorul de mediu respectă cerințele stabilite la articolele 20 și 21, precum și următoarele cerințe:

(a)

cunoașterea și înțelegerea actelor cu putere de lege și a actelor administrative în materie de mediu din țara terță pentru care solicită acreditare sau autorizare;

(b)

cunoașterea și înțelegerea limbii oficiale a țării terțe pentru care solicită acreditare sau autorizare.

(3)   Cerințele prevăzute la alineatul (2) se consideră ca fiind îndeplinite dacă verificatorul de mediu demonstrează existența unui raport contractual cu o persoană sau organizație calificată care îndeplinește respectivele cerințe.

Persoana sau organizația respectivă este independentă de organizația care urmează a fi verificată.

Articolul 23

Supravegherea activităților verificatorilor de mediu

(1)   Supravegherea activităților de verificare și de validare desfășurate de verificatorii de mediu:

(a)

în statul membru în care au fost acreditați sau autorizați este efectuată de organismul de acreditare sau de autorizare care a acordat acreditarea sau autorizația;

(b)

într-o țară terță este efectuată de organismul de acreditare sau de autorizare care a acordat verificatorului de mediu acreditare sau autorizație pentru activitățile respective;

(c)

într-un alt stat membru decât cel în care a fost acordată acreditarea sau autorizația este efectuată de organismul de acreditare sau de autorizare din statul membru în care are loc verificarea.

(2)   Cu cel puțin patru săptămâni înainte de fiecare verificare într-un stat membru, verificatorul de mediu notifică organismului de acreditare sau de autorizare responsabil pentru supravegherea activităților verificatorului de mediu în cauză informațiile privind acreditarea sau autorizația sa, precum și data și locul în care va avea loc verificarea.

(3)   Verificatorul de mediu informează de îndată organismul de acreditare sau de autorizare cu privire la orice schimbare care poate să influențeze acreditarea sau autorizarea sau domeniul de aplicare al acestora.

(4)   Organismul de acreditare sau de autorizare adoptă dispoziții, la intervale regulate de maximum 24 de luni, pentru a se asigura că verificatorul de mediu continuă să îndeplinească cerințele de acreditare sau de autorizare și pentru a monitoriza calitatea activităților de verificare și de validare desfășurate.

(5)   Supravegherea poate consta în audituri administrative, controale ale activității la fața locului, chestionare, examinarea declarațiilor de mediu sau a declarațiilor de mediu actualizate validate de către verificatorii de mediu și examinarea rapoartelor de verificare.

Mijloacele utilizate pentru supraveghere sunt proporționale cu activitatea desfășurată de verificatorul de mediu.

(6)   Organizațiile trebuie să permită organismelor de acreditare sau de autorizare să supravegheze activitățile verificatorului de mediu pe durata procesului de verificare și de validare.

(7)   Orice decizie a organismului de acreditare sau de autorizare de a retrage sau suspenda acreditarea sau autorizația sau de a restrânge domeniul de aplicare al acestora se ia numai după ce verificatorului de mediu i s-a oferit posibilitatea de a fi audiat.

(8)   În cazul în care organismul de acreditare sau de autorizare consideră că activitățile desfășurate de verificatorul de mediu nu îndeplinesc cerințele prezentului regulament din punctul de vedere al calității, acesta transmite un raport scris de supraveghere verificatorului de mediu în cauză și organismului competent căruia organizația în cauză intenționează să-i solicite înregistrarea sau care a înregistrat organizația respectivă.

În cazul altor litigii, raportul de supraveghere este transmis forumului organismelor de acreditare și de autorizare menționat la articolul 30.

Articolul 24

Cerințe suplimentare pentru supravegherea verificatorilor de mediu care desfășoară activități într-un alt stat membru decât cel în care li s-a acordat acreditarea sau autorizația

(1)   Cu cel puțin patru săptămâni înainte de a întreprinde activități de verificare și de validare într-un alt stat membru, verificatorii de mediu acreditați sau autorizați într-un stat membru notifică organismului de acreditare sau de autorizare din celălalt stat membru următoarele informații:

(a)

informații referitoare la acreditare sau autorizație, competențe, în special cunoștințe referitoare la cerințele legale în materie de mediu și cunoașterea limbii oficiale din celălalt stat membru și, după caz, componența echipei;

(b)

data și locul în care se vor desfășura verificarea și validarea;

(c)

adresa și datele de contact ale organizației.

Notificarea este transmisă înaintea fiecărei activități de verificare și de validare.

(2)   Organismul de acreditare sau de autorizare poate solicita clarificări cu privire la cunoașterea de către verificator a cerințelor legale aplicabile în materie de mediu.

(3)   Organismul de acreditare sau de autorizare poate impune alte condiții decât cele menționate la alineatul (1), cu condiția ca acestea să nu aducă atingere dreptului verificatorului de mediu de a presta servicii într-un alt stat membru decât cel în care i s-a acordat acreditarea sau autorizația.

(4)   Organismul de acreditare sau de autorizare nu folosește procedura menționată la alineatul (1) pentru a întârzia sosirea verificatorului de mediu. În cazul în care organismul de acreditare sau de autorizare nu este în măsură să își ducă la îndeplinire sarcinile în conformitate cu alineatele (2) și (3) înainte de data verificării și a validării notificată de verificator în conformitate cu alineatul (1) litera (b), acesta comunică verificatorului motivele justificate ale acestei situații.

(5)   Organismele de acreditare sau de autorizare nu percep taxe discriminatorii de notificare și supraveghere.

(6)   În cazul în care organismul de acreditare sau de autorizare consideră că activitățile desfășurate de verificatorul de mediu nu îndeplinesc cerințele prezentului regulament din punctul de vedere al calității, acesta transmite un raport de supraveghere scris verificatorului de mediu în cauză, organismului de acreditare sau de autorizare care a acordat acreditarea sau autorizația și organismului competent căruia organizația în cauză intenționează să-i solicite înregistrarea sau care a înregistrat organizația respectivă. În cazul altor litigii, raportul de supraveghere este transmis forumului organismelor de acreditare și de autorizare menționat la articolul 30.

Articolul 25

Condiții pentru efectuarea verificării și a validării

(1)   Verificatorul de mediu intervine în cadrul domeniului pentru care este acreditat sau autorizat și pe baza unui acord scris încheiat cu organizația.

Acordul respectiv:

(a)

precizează sfera activității;

(b)

precizează condițiile care permit verificatorului de mediu să lucreze în mod independent și profesionist; și

(c)

obligă organizația să coopereze.

(2)   Verificatorul de mediu se asigură că părțile componente ale organizației sunt definite fără ambiguitate și corespund diviziunii reale a activităților.

Declarația de mediu precizează în mod clar diferitele componente ale organizației care fac obiectul verificării și al validării.

(3)   Verificatorul de mediu realizează evaluarea elementelor prevăzute la articolul 18.

(4)   În cadrul activității de verificare și de validare, verificatorul de mediu examinează documentația, vizitează organizația, efectuează controale prin sondaj și intervievează personalul.

(5)   Înainte de vizita verificatorului de mediu, organizația pune la dispoziția acestuia informațiile de bază despre organizație și activitățile sale, politica și programul de mediu, descrierea sistemului de management de mediu aplicat în cadrul organizației, detalii privind analiza de mediu sau auditul de mediu efectuat, raportul analizei sau al auditului respectiv și al oricărei acțiuni corective întreprinse ulterior, precum și proiectul declarației de mediu sau al declarației de mediu actualizate.

(6)   Verificatorul de mediu redactează un raport scris adresat organizației privind rezultatul verificării, care precizează:

(a)

toate aspectele relevante ale activității desfășurate de verificatorul de mediu;

(b)

o descriere a conformității cu toate cerințele prezentului regulament, însoțită de probe, constatări și concluzii;

(c)

compararea rezultatelor atinse și a obiectivelor stabilite cu declarațiile de mediu precedente, evaluarea performanței de mediu și evaluarea îmbunătățirii continue a performanței de mediu a organizației;

(d)

după caz, lacunele tehnice ale analizei de mediu, ale metodei de audit, ale sistemului de management de mediu sau ale oricărui proces relevant.

(7)   În cazul neconformității cu cerințele prezentului regulament, raportul precizează, de asemenea:

(a)

constatările și concluziile privind lipsa de conformitate din partea organizației și probele pe care se bazează respectivele constatări și concluzii;

(b)

punctele de dezacord față de proiectul de declarație de mediu sau de declarație de mediu actualizată, precum și detaliile modificărilor sau ale completărilor care ar trebui aduse declarației de mediu sau declarației de mediu actualizate.

(8)   După verificare, verificatorul de mediu validează declarația de mediu a organizației sau declarația de mediu actualizată a acesteia și confirmă că documentele respective îndeplinesc cerințele prevăzute de prezentul regulament, cu condiția ca rezultatul verificării și validării să confirme că:

(a)

informațiile și datele conținute în declarația de mediu a organizației sau în declarația de mediu actualizată a acesteia sunt fiabile și corecte și că îndeplinesc cerințele prevăzute de prezentul regulament; și

(b)

nu există dovezi conform cărora organizația nu respectă cerințele legale aplicabile în materie de mediu.

(9)   În momentul validării, verificatorul de mediu semnează o declarație, menționată în anexa VII, conform căreia verificarea și validarea au fost efectuate în conformitate cu prezentul regulament.

(10)   Verificatorii de mediu acreditați sau autorizați într-un stat membru pot desfășura activități de verificare și de validare în orice alt stat membru în conformitate cu cerințele stabilite în prezentul regulament.

Activitatea de verificare sau de validare face obiectul supravegherii de către organismul de acreditare sau de autorizare al statului membru în care urmează să se desfășoare activitatea. Organismul de acreditare sau de autorizare este informat cu privire la începerea activității în termenul prevăzut la articolul 24 alineatul (1).

Articolul 26

Verificarea și validarea în cazul organizațiilor mici

(1)   Atunci când desfășoară activități de verificare și de validare, verificatorul de mediu ia în considerare caracteristicile specifice ale organizațiilor mici, inclusiv următoarele:

(a)

lanțuri ierarhice scurte;

(b)

personal multifuncțional;

(c)

formarea la locul de muncă;

(d)

capacitatea de a se adapta repede la schimbări; și

(e)

o documentare limitată privind procedurile.

(2)   Verificatorul de mediu desfășoară activitățile de verificare sau de validare astfel încât să nu impună organizațiilor mici sarcini inutile.

(3)   Verificatorul de mediu ține seama de elementele obiective care dovedesc eficacitatea sistemului, inclusiv de existența unor proceduri în cadrul organizației care sunt proporționale cu amploarea și complexitatea operațiunii, cu natura efectelor asupra mediului aferente acesteia, precum și cu competența operatorilor.

Articolul 27

Condiții pentru verificare și validare în țări terțe

(1)   Verificatorii de mediu acreditați sau autorizați într-un stat membru pot desfășura activități de verificare și de validare pentru o organizație situată într-o țară terță în conformitate cu cerințele stabilite în prezentul regulament.

(2)   Cu cel puțin șase săptămâni înainte de activitățile de verificare sau de validare desfășurate într-o țară terță, verificatorul de mediu notifică organismului de acreditare sau de autorizare din statul membru în care organizația în cauză intenționează să solicite înregistrarea sau este înregistrată informațiile privind acreditarea sau autorizația sa, precum și data și locul în care va avea loc verificarea sau validarea.

(3)   Activitățile de verificare și de validare fac obiectul supravegherii de către organismul de acreditare sau de autorizare al statului membru în care este acreditat sau autorizat verificatorul de mediu. Debutul activității este notificat organismului de acreditare sau de autorizare respectiv în termenul prevăzut la alineatul (2).

CAPITOLUL VI

ORGANISMELE DE ACREDITARE ŞI DE AUTORIZARE

Articolul 28

Operațiunea de acreditare și de autorizare

(1)   Organismele de acreditare desemnate de statele membre în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008 sunt responsabile pentru acreditarea verificatorilor de mediu și supravegherea activităților desfășurate de aceștia în conformitate cu prezentul regulament.

(2)   Statele membre pot desemna un organism de autorizare în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 765/2008, care este responsabil de emiterea de autorizații pentru verificatorii de mediu și de supraveghere a activității acestora.

(3)   Statele membre pot decide să nu permită acreditarea sau autorizarea persoanelor fizice ca verificatori de mediu.

(4)   Organismele de acreditare și de autorizare evaluează competența verificatorilor de mediu ținând seama de elementele prevăzute la articolele 20, 21 și 22, relevante pentru domeniul pentru care se solicită acreditarea sau autorizarea.

(5)   Domeniul de aplicare al acreditării sau al autorizației verificatorilor de mediu este determinat în conformitate cu clasificarea activităților economice stabilită în Regulamentul (CE) nr. 1893/2006. Domeniul acreditării sau al autorizației se limitează la competența verificatorului de mediu și, după caz, ia în considerare amploarea și complexitatea activității.

(6)   Organismele de acreditare și de autorizare stabilesc procedurile corespunzătoare pentru acreditare sau autorizare, refuzul acreditării sau al autorizării, suspendarea sau retragerea acreditării sau a autorizării verificatorilor de mediu și pentru supravegherea verificatorilor de mediu.

Respectivele proceduri includ mecanisme pentru examinarea observațiilor formulate de părțile interesate, inclusiv organismele competente și organismele de reprezentare ale organizațiilor, referitoare la verificatorii de mediu care solicită acreditare sau autorizare și la cei acreditați sau autorizați.

(7)   În cazul în care refuză să acorde acreditarea sau autorizația, organismul de acreditare sau de autorizare informează verificatorul de mediu cu privire la motivele acestei decizii.

(8)   Organismele de acreditare sau de autorizare întocmesc, revizuiesc și actualizează o listă a verificatorilor de mediu din statele membre, precizând domeniul acreditării sau autorizării acestora, și comunică lunar, direct sau prin intermediul autorităților naționale, după cum decid statele membre în cauză, Comisiei și organismului competent din statul membru în care se află organismul de acreditare sau de autorizare modificările aduse listei respective.

(9)   În cadrul normelor și procedurilor referitoare la monitorizarea activităților, prevăzute la articolul 5 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 765/2008, organismele de acreditare și de autorizare redactează un raport de supraveghere în cazul în care decid, după consultarea verificatorului de mediu în cauză:

(a)

fie că activitățile verificatorului de mediu nu au fost desfășurate în mod corespunzător, astfel încât să asigure respectarea de către organizație a cerințelor prezentului regulament;

(b)

fie că activitățile de verificare și de validare desfășurate de verificatorul de mediu au încălcat una sau mai multe cerințe ale prezentului regulament.

Raportul respectiv este transmis organismului competent din statul membru în care este înregistrată organizația sau în care se solicită înregistrarea și, după caz, organismului de acreditare sau de autorizare care a acordat acreditarea sau autorizația.

Articolul 29

Suspendarea sau retragerea acreditării sau a autorizației

(1)   Suspendarea sau retragerea acreditării sau a autorizației necesită consultarea părților interesate, inclusiv a verificatorului de mediu, pentru a furniza organismului de acreditare sau de autorizare dovezile necesare pentru luarea deciziei.

(2)   Organismul de acreditare sau de autorizare informează verificatorul de mediu despre motivele măsurilor adoptate și, după caz, despre procesul discuțiilor cu autoritatea competentă de asigurarea aplicării legislației.

(3)   Acreditarea sau autorizația este suspendată sau retrasă până când se furnizează dovada conformității verificatorilor de mediu cu prezentul regulament, după caz, în funcție de natura sau de gravitatea nerespectării cerințelor legale.

(4)   Suspendarea acreditării sau a autorizației este revocată dacă organismul de acreditare sau de autorizare primește informații suficiente conform cărora verificatorul de mediu respectă prezentul regulament.

Articolul 30

Forumul organismelor de acreditare și de autorizare

(1)   Se instituie un forum al tuturor organismelor de acreditare și de autorizare din toate statele membre, denumit în continuare „forumul organismelor de acreditare și de autorizare”, care se întrunește cel puțin o dată pe an, în prezența unui reprezentant al Comisiei.

(2)   Forumul organismelor de acreditare și de autorizare are drept obiectiv să asigure coerența procedurilor referitoare la următoarele:

(a)

acreditarea sau autorizarea verificatorilor de mediu în temeiul prezentului regulament, inclusiv refuzul, suspendarea și retragerea acreditării sau autorizării;

(b)

supravegherea activităților desfășurate de verificatorii de mediu acreditați sau autorizați.

(3)   Forumul organismelor de acreditare și de autorizare elaborează orientări privind aspecte care țin de domeniul de competență al organismelor de acreditare și de autorizare.

(4)   Forumul organismelor de acreditare și de autorizare își adoptă regulamentul de procedură.

(5)   Documentele de orientare menționate la alineatul (3) și regulamentul de procedură menționat la alineatul (4) sunt transmise Comisiei.

(6)   Documentele de orientare referitoare la procedurile de armonizare aprobate de forumul organismelor de acreditare și de autorizare sunt propuse de Comisie în mod corespunzător spre adoptare în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 49 alineatul (3).

Aceste documente se pun la dispoziția publicului.

Articolul 31

Evaluarea la nivel de omologi a organismelor de acreditare și de autorizare

(1)   Evaluarea la nivel de omologi referitoare la acreditarea și autorizarea verificatorilor de mediu în temeiul prezentului regulament, care trebuie organizată de forumul organismelor de acreditare și autorizare, se efectuează periodic, cel puțin la fiecare patru ani, și include o evaluare a normelor și a procedurilor stabilite la articolele 28 și 29.

Toate organismele de acreditare și de autorizare participă la evaluarea la nivel de omologi.

(2)   Forumul organismelor de acreditare și de autorizare transmite Comisiei și comitetului înființat în temeiul articolului 49 alineatul (1) un raport periodic privind evaluarea la nivel de omologi.

Raportul respectiv se pune la dispoziția publicului după ce este aprobat de către forumul organismelor de acreditare și de autorizare și de către comitetul menționat la primul paragraf.

CAPITOLUL VII

NORME APLICABILE STATELOR MEMBRE

Articolul 32

Asistență pentru organizații cu privire la conformarea cu cerințele legale în materie de mediu

(1)   Statele membre se asigură că organizațiilor li se oferă acces la posibilități de informare și acordare de asistență în ceea ce privește cerințele legale în materie de mediu în statul membru respectiv.

(2)   Asistența include următoarele:

(a)

informații cu privire la cerințele legale aplicabile în materie de mediu;

(b)

identificarea autorităților responsabile de asigurarea aplicării legii pentru cerințele legale specifice în materie de mediu care au fost identificate ca fiind aplicabile.

(3)   Statele membre pot conferi sarcinile menționate la alineatele (1) și (2) organismelor competente sau oricărui alt organism care dispune atât de cunoștințele tehnice specifice necesare, cât și de resursele adecvate pentru a îndeplini sarcina.

(4)   Statele membre garantează că autoritățile responsabile de asigurarea aplicării legislației răspund cel puțin solicitărilor adresate de organizațiile mici cu privire la cerințele legale aplicabile în materie de mediu care sunt de competența acestora și furnizează informații organizațiilor cu privire la mijloacele de a arăta modul în care organizațiile respectă cerințele legale relevante.

(5)   Statele membre garantează că autoritățile responsabile de asigurarea aplicării legislației comunică orice situație de nerespectare a cerințelor legale aplicabile în materie de mediu de către organizațiile înregistrate organismului competent care a înregistrat organizația.

Autoritatea responsabilă de asigurarea aplicării legislației informează organismul competent în cauză în cel mai scurt timp posibil și, în orice caz, în termen de o lună de la momentul în care a luat cunoștință de nerespectare.

Articolul 33

Promovarea EMAS

(1)   Statele membre, în colaborare cu organismele competente, cu autoritățile responsabile de asigurarea aplicării legislației și cu alte părți interesate relevante, promovează sistemul EMAS ținând seama de activitățile menționate la articolele 34-38.

(2)   În acest scop, statele membre pot stabili o strategie de promovare care se revizuiește periodic.

Articolul 34

Informare

(1)   Statele membre iau măsurile necesare pentru a furniza informații:

(a)

publicului, referitoare la obiectivele și componentele principale ale EMAS;

(b)

organizațiilor, referitoare la conținutul prezentului regulament.

(2)   Statele membre, acolo unde este cazul, folosesc publicațiile profesionale, ziarele locale, campaniile de promovare sau orice alte mijloace funcționale pentru a promova EMAS pe scară largă.

Statele membre pot coopera mai ales cu asociațiile industriale, organizațiile de consumatori, organizațiile de mediu, sindicatele, instituțiile locale și alte părți interesate relevante.

Articolul 35

Activitățile de promovare

(1)   Statele membre organizează activități de promovare a EMAS. Aceste activități pot include:

(a)

promovarea schimburilor de cunoștințe și de bune practici cu privire la EMAS între toate părțile interesate;

(b)

elaborarea unor instrumente eficiente de promovare a EMAS și punerea acestora la dispoziția organizațiilor;

(c)

acordarea de suport tehnic organizațiilor în vederea definirii și punerii în aplicare a activităților de marketing ale acestora privind EMAS;

(d)

susținerea parteneriatelor dintre organizații în scopul promovării EMAS.

(2)   Sigla EMAS fără un număr de înregistrare poate fi folosită de către organismele competente, organismele de acreditare și de autorizare, autoritățile naționale și alte părți interesate în scopuri promoționale și comerciale legate de EMAS. În astfel de cazuri, utilizarea siglei EMAS prevăzută în anexa V nu va sugera că utilizatorul este înregistrat atunci când nu este cazul.

Articolul 36

Promovarea participării organizațiilor mici

Statele membre iau măsurile necesare în vederea încurajării participării organizațiilor mici, între altele, prin:

(a)

facilitarea accesului la informații și la fondurile de susținere special adaptate nevoilor acestora;

(b)

asigurarea faptului că taxele de înregistrare sunt rezonabile și încurajează participarea acestora;

(c)

promovarea măsurilor de asistență tehnică.

Articolul 37

Abordarea progresivă și pe grupuri

(1)   Statele membre încurajează autoritățile locale să ofere, în colaborare cu asociațiile industriale, camerele de comerț și alte părți interesate, asistență specifică grupurilor de organizații, în vederea îndeplinirii cerințelor de înregistrare menționate în articolele 4, 5 și 6.

Fiecare organizație din grup este înregistrată separat.

(2)   Statele membre încurajează organizațiile în vederea punerii în aplicare a unui sistem de management de mediu. Acestea încurajează, în mod special, o abordare progresivă care duce la înregistrarea în EMAS.

(3)   Sistemele create în temeiul alineatelor (1) și (2) funcționează având ca obiectiv evitarea costurilor inutile pentru participanți, în special pentru organizațiile mici.

Articolul 38

EMAS și alte politici și instrumente ale Comunității

(1)   Fără a aduce atingere legislației comunitare, statele membre analizează în ce fel înregistrarea în EMAS, conform prezentului regulament poate fi:

(a)

avută în vedere în scopul dezvoltării noii legislații;

(b)

utilizată ca instrument de aplicare și de respectare a legislației;

(c)

avută în vedere în cadrul achizițiilor publice și al cumpărării.

(2)   Fără a aduce atingere legislației comunitare, mai ales celei din domeniul competiției, al fiscalității și al sistemului ajutoarelor de stat, statele membre iau măsuri, dacă este cazul, de facilitare a înregistrării organizațiilor în EMAS și de menținere a participării acestora.

Măsurile respective pot include, printre altele, următoarele:

(a)

simplificare normativă, în sensul căreia se consideră că o organizație înregistrată îndeplinește anumite cerințe legale în materie de mediu specificate în cadrul altor instrumente legale, identificate de către autoritățile competente;

(b)

o mai bună reglementare, în sensul căreia alte instrumente legale sunt modificate astfel încât sarcinile organizațiilor participante la EMAS să fie înlăturate, reduse sau simplificate, în vederea încurajării funcționării eficiente a piețelor și în scopul creșterii competitivității.

Articolul 39

Taxe

(1)   Statele membre pot percepe taxe luând în considerare următoarele:

(a)

costurile suportate de către organismele desemnate sau instituite de statele membre în vederea furnizării de informații și acordării de asistență organizațiilor, în temeiul articolului 32;

(b)

costurile suportate pentru acreditarea, autorizarea și supravegherea verificatorilor de mediu;

(c)

costurile de înregistrare, reînnoire a înregistrării, suspendare și radiere, suportate de către organismele competente, precum și costurile suplimentare de administrare a acestor procese pentru organizațiile extracomunitare.

Aceste taxe nu depășesc o sumă rezonabilă și sunt proporționale cu dimensiunea organizației și cu volumul de muncă necesar.

(2)   Statele membre se asigură că organizațiile sunt informate cu privire la toate taxele aplicabile.

Articolul 40

Neconformitatea

(1)   Statele membre iau măsurile juridice sau administrative adecvate în cazul nerespectării prezentului regulament.

(2)   Statele membre stabilesc dispoziții eficiente împotriva utilizării siglei EMAS cu încălcarea prezentului regulament.

Pot fi utilizate dispozițiile stabilite în conformitate cu Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori (12).

Articolul 41

Informare și raportare către Comisie

(1)   Statele membre informează Comisia cu privire la structura și procedurile de funcționare ale organismelor competente și ale organismelor de acreditare și de autorizare și actualizează respectivele informații, dacă este cazul.

(2)   Din doi în doi ani, statele membre raportează Comisiei informații actualizate privind măsurile adoptate în temeiul prezentului regulament.

În cadrul acestor rapoarte, statele membre iau în considerare cel mai recent raport prezentat de către Comisie Parlamentului European și Consiliului, conform articolului 47.

CAPITOLUL VIII

NORME APLICABILE COMISIEI

Articolul 42

Informare

(1)   Comisia furnizează informații:

(a)

publicului, referitoare la obiectivele și componentele principale ale EMAS;

(b)

organizațiilor, referitoare la conținutul prezentului regulament.

(2)   Comisia administrează și pune la dispoziția publicului:

(a)

un registru al verificatorilor de mediu și al organizațiilor înregistrate;

(b)

o bază de date conținând declarații de mediu în format electronic;

(c)

o bază de date conținând cele mai bune practici referitoare la EMAS, care includ, printre altele, instrumente eficiente de promovare a EMAS și exemple de suport tehnic pentru organizații;

(d)

o listă cu resurse comunitare pentru finanțarea punerii în aplicare a EMAS și a proiectelor și activităților conexe.

Articolul 43

Colaborare și coordonare

(1)   Comisia promovează, după caz, colaborarea dintre statele membre, mai ales în scopul unei aplicări uniforme și consecvente a reglementărilor pe întreg teritoriul Comunității, cu privire la următoarele aspecte:

(a)

înregistrarea organizațiilor;

(b)

verificatorii de mediu;

(c)

informarea și asistența prevăzute la articolul 32.

(2)   Fără a aduce atingere legislației comunitare cu privire la achizițiile publice, Comisia și alte instituții și organisme comunitare, dacă este cazul, fac referire la EMAS sau la alte sisteme de management de mediu recunoscute în conformitate cu articolul 45 sau la sisteme echivalente în ceea ce privește condițiile de performanță aplicabile contractelor de lucrări și de prestări servicii.

Articolul 44

Integrarea EMAS în alte politici și instrumente comunitare

Comisia analizează în ce fel înregistrarea în EMAS, în conformitate cu prezentul regulament, poate fi:

1.

avută în vedere în scopul elaborării de noi acte legislative și al revizuirii legislației în vigoare, în special sub forma unei simplificări normative și a unei mai bune reglementări, conform articolului 38 alineatul (2);

2.

utilizată ca instrument în contextul aplicării și al respectării legislației.

Articolul 45

Relația cu alte sisteme de management de mediu

(1)   Statele membre pot trimite Comisiei o solicitare scrisă de recunoaștere a compatibilității sistemelor de management de mediu existente sau ale unor părți ale acestora, care sunt certificate în conformitate cu procedurile de certificare recunoscute la nivel național sau regional, cu cerințele corespunzătoare din cadrul prezentului regulament.

(2)   Statele membre precizează, în solicitarea depusă, care sunt părțile relevante ale sistemelor de management de mediu și cerințele corespunzătoare din cadrul prezentului regulament.

(3)   Statele membre furnizează dovezi care să ateste echivalența tuturor părților relevante ale sistemelor de management de mediu în cauză cu prezentul regulament.

(4)   După examinarea solicitării menționate la alineatul (1) și luarea măsurilor necesare conform procedurii consultative menționate la articolul 49 alineatul (2), Comisia recunoaște părțile relevante ale sistemelor de management de mediu și cerințele de acreditare sau autorizare pentru organismele de certificare, dacă consideră că statul membru:

(a)

a specificat suficient de clar, în solicitarea depusă, care sunt părțile relevante ale sistemelor de management de mediu și cerințele corespunzătoare din cadrul prezentului regulament;

(b)

a furnizat dovezi suficiente care să ateste echivalența tuturor părților relevante ale sistemelor de management de mediu în cauză cu prezentul regulament.

(5)   Comisia publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene referințele sistemelor de management de mediu recunoscute, inclusiv secțiunile corespunzătoare din EMAS menționate în anexa I cărora li se aplică referințele respective, precum și cerințele de acreditare sau de autorizare recunoscute.

Articolul 46

Elaborarea unor documente de referință și a unor ghiduri

(1)   Comisia, în urma consultării cu statele membre și alte părți interesate, elaborează documente de referință sectoriale care includ:

(a)

cele mai bune practici de management de mediu;

(b)

indicatori de performanță de mediu ai unor sectoare specifice;

(c)

dacă este cazul, parametrii de excelență și sisteme de clasificare care să identifice nivelurile de performanță de mediu.

De asemenea, Comisia poate elabora documente de referință pentru uz intersectorial.

(2)   Comisia ia în considerare actualele documente de referință și indicatorii de performanță de mediu elaborați în conformitate cu alte politici și instrumente de mediu comunitare sau cu norme internaționale.

(3)   Până la sfârșitul lui 2010, Comisia elaborează un plan de lucru care stabilește o listă orientativă a sectoarelor care vor fi considerate prioritare pentru adoptarea unor documente de referință sectoriale și intersectoriale.

Planul de lucru este pus la dispoziția publicului și este actualizat periodic.

(4)   Comisia, în colaborare cu forumul organismelor competente, elaborează un ghid referitor la înregistrarea organizațiilor din afara Comunității.

(5)   Comisia publică un ghid al utilizatorului care stabilește etapele necesare participării la EMAS.

Ghidul este disponibil în toate limbile oficiale ale instituțiilor Uniunii Europene și online.

(6)   Documentele elaborate în conformitate cu alineatele (1) și (4) se transmit spre adoptare. Măsurile respective, destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentului regulament prin completarea sa, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 49 alineatul (3).

Articolul 47

Raportarea

La fiecare cinci ani, Comisia transmite Parlamentului European și Consiliului un raport conținând informații referitoare la acțiunile și măsurile întreprinse în conformitate cu acest capitol și informații primite din partea statelor membre în conformitate cu articolul 41.

Raportul include o evaluare a impactului sistemului asupra mediului și tendința în ceea ce privește numărul participanților.

CAPITOLUL IX

DISPOZIŢII FINALE

Articolul 48

Modificarea anexelor

(1)   Comisia poate modifica anexele, dacă este necesar, pe baza experienței acumulate în operarea sistemului EMAS, ca răspuns la nevoile identificate de orientare cu privire la cerințele EMAS, și pe baza modificărilor aduse standardelor internaționale sau a noilor standarde care prezintă interes pentru eficiența prezentului regulament.

(2)   Măsurile respective, destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentului regulament, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 49 alineatul (3).

Articolul 49

Procedura comitetului

(1)   Comisia este asistată de un comitet.

(2)   Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 3 și 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispozițiile articolului 8 din respectiva decizie.

(3)   Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5a alineatele (1)-(4) și articolul 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispozițiile articolului 8 din respectiva decizie.

Articolul 50

Reevaluare

Comisia reevaluează EMAS pe baza experienței acumulate în timpul operării sistemului și pe baza evoluțiilor pe plan internațional până la 11 ianuarie 2015. Comisia ia în considerare rapoartele transmise Parlamentului European și Consiliului, în conformitate cu articolul 47.

Articolul 51

Abrogarea și dispozițiile tranzitorii

(1)   Se abrogă următoarele acte juridice:

(a)

Regulamentul (CE) nr. 761/2001;

(b)

Decizia 2001/681/CE a Comisiei din 7 septembrie 2001 privind orientările pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 761/2001 al Parlamentului European și al Consiliului privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) (13);

(c)

Decizia 2006/193/CE a Comisiei din 1 martie 2006 de stabilire, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 761/2001 al Parlamentului European și al Consiliului, a normelor privind utilizarea siglei EMAS în cazurile excepționale de ambalaj de transport și ambalaj terțiar (14).

(2)   Prin derogare de la alineatul (1):

(a)

organismele de acreditare naționale și organismele competente instituite în temeiul Regulamentului (CE) nr. 761/2001 își desfășoară în continuare activitatea. Statele membre modifică procedurile utilizate de organismele de acreditare și de organismele competente, conform prezentului regulament. Statele membre se asigură că sistemele care pun în aplicare procedurile modificate sunt complet operaționale până la 11 ianuarie 2011;

(b)

organizațiile înregistrate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 761/2001 rămân în registrul EMAS. În momentul următoarei verificări a unei organizații, verificatorul de mediu examinează conformarea acesteia cu noile cerințe ale prezentului regulament. În cazul în care următoarea verificare urmează să aibă loc înainte de 11 iulie 2010, data următoarei verificări poate fi amânată cu șase luni, cu acordul verificatorului de mediu și al organismelor competente;

(c)

verificatorii de mediu acreditați în temeiul Regulamentului (CE) nr. 761/2001 pot continua să își exercite activitățile în conformitate cu cerințele stabilite de prezentul regulament.

(3)   Trimiterile la Regulamentul (CE) nr. 761/2001 se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență prevăzut în anexa VIII.

Articolul 52

Intrarea în vigoare

Prezentul regulamentul intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Strasbourg, 25 noiembrie 2009.

Pentru Parlamentul European

Președintele

J. BUZEK

Pentru Consiliu

Președintele

Å. TORSTENSSON


(1)  Avizul din 25 februarie 2009 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

(2)  JO C 120, 28.5.2009, p. 56.

(3)  Avizul Parlamentului European din 2 aprilie 2009 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial) și decizia Consiliului din 26 octombrie 2009.

(4)  JO L 242, 10.9.2002, p. 1.

(5)  JO L 114, 24.4.2001, p. 1.

(6)  JO L 218, 13.8.2008, p. 30.

(7)  JO L 247, 17.9.2001, p. 1.

(8)  JO L 184, 23.7.2003, p. 19.

(9)  JO L 184, 17.7.1999, p. 23.

(10)  JO L 124, 20.5.2003, p. 36.

(11)  Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităților economice NACE a doua revizuire (JO L 393, 30.12.2006, p. 1).

(12)  JO L 149, 11.6.2005, p. 22.

(13)  JO L 247, 17.9.2001, p. 24.

(14)  JO L 70, 9.3.2006, p. 63.


ANEXA I

ANALIZA DE MEDIU

Analiza de mediu include următoarele aspecte:

1.

Identificarea cerințelor legale aplicabile în materie de mediu

Pe lângă stabilirea unei liste a cerințelor legale aplicabile, organizația indică, de asemenea, modul în care se pot prezenta dovezi de conformitate cu diferitele cerințe.

2.

Identificarea tuturor aspectelor de mediu directe și indirecte cu impact semnificativ asupra mediului, clasificate și cuantificate după caz, și întocmirea unui registru al aspectelor considerate semnificative

O organizație are în vedere următoarele elemente în scopul evaluării importanței unui aspect de mediu:

(i)

potențialul de a produce daune de mediu;

(ii)

fragilitatea mediului local, regional sau global;

(iii)

dimensiunea, numărul, frecvența și reversibilitatea aspectelor sau a impactului;

(iv)

existența legislației de mediu relevante și cerințele acesteia;

(v)

importanța pentru părțile interesate și angajații organizației.

(a)

Aspecte de mediu directe

Aspectele de mediu directe sunt asociate cu activitățile, produsele și serviciile organizației în sine, asupra cărora aceasta deține control managerial direct.

Toate organizațiile trebuie să ia în considerare aspectele directe ale operațiunilor lor.

Aspectele de mediu directe includ, dar nu se limitează la:

(i)

cerințele legale și limitele autorizate;

(ii)

emisiile în aer;

(iii)

deversările în apă;

(iv)

producerea, reciclarea, refolosirea, transportarea și eliminarea deșeurilor solide sau de alt tip, în special a deșeurilor periculoase;

(v)

exploatarea și contaminarea solului;

(vi)

utilizarea resurselor naturale și a materiilor prime (inclusiv a energiei);

(vii)

utilizarea aditivilor și auxiliarilor, precum și a bunurilor prelucrate parțial;

(viii)

problemele locale (zgomot, vibrații, mirosuri, praf, aspect vizual etc.);

(ix)

problemele de transport (atât al bunurilor, cât și al serviciilor);

(x)

riscurile de accidente de mediu și impactul asupra mediului, care apare sau poate să apară ca urmare a incidentelor, accidentelor sau situațiilor de urgență potențiale;

(xi)

efectele asupra biodiversității.

(b)

Aspecte de mediu indirecte

Aspectele de mediu indirecte pot apărea ca rezultat al interacțiunii organizației cu terțe părți, care pot fi influențate, într-o măsură rezonabilă, de organizația care solicită înregistrarea în EMAS.

Este esențial ca organizațiile neindustriale, cum ar fi autoritățile locale sau instituțiile financiare, să ia în considerare aspectele de mediu asociate cu activitatea lor de bază. Un inventar care se limitează la aspectele de mediu ale amplasamentului și ale instalațiilor unei organizații este insuficient.

Acestea includ, dar nu se limitează la:

(i)

aspecte legate de ciclul de viață al produsului (proiectare, dezvoltare, ambalare, transport, utilizare și recuperare/eliminare a deșeurilor);

(ii)

investiții de capital, acordarea de împrumuturi și servicii de asigurări;

(iii)

noi piețe;

(iv)

gama și natura serviciilor (de exemplu, transport sau catering);

(v)

decizii administrative sau de planificare;

(vi)

compoziția gamei de produse;

(vii)

performanțele și practicile de mediu ale contractorilor, subcontractorilor și furnizorilor.

Organizațiile trebuie să poată demonstra că aspectele semnificative de mediu asociate cu procedurile acestora de achiziții publice au fost identificate și că impacturile semnificative asupra mediului asociate cu respectivele aspecte de mediu sunt gestionate în cadrul sistemului de management de mediu. Organizația trebuie să depună toate eforturile pentru a se asigura că furnizorii și toți cei care acționează în numele său respectă politica sa de mediu în cadrul executării contractului.

În cazul aspectelor de mediu indirecte, organizația trebuie să evalueze influența pe care o poate avea asupra acestora și măsurile pe care le poate lua pentru a reduce impactul asupra mediului.

3.

Descrierea criteriilor de evaluare a importanței impactului asupra mediului

Organizația definește criteriile de evaluare a importanței aspectelor de mediu ale activităților, produselor și serviciilor sale, pentru a determina care dintre acestea au un impact semnificativ asupra mediului.

Criteriile elaborate de către o organizație trebuie să ia în considerare legislația comunitară, să fie complete, să poată fi supuse unui control independent, să fie reproductibile și accesibile publicului.

Elementele avute în vedere la stabilirea criteriilor de evaluare a importanței aspectelor de mediu ale unei organizații includ, dar nu se limitează la:

(a)

informații despre condițiile de mediu pentru identificarea activităților, produselor și serviciilor organizației cu impact asupra mediului;

(b)

datele existente ale organizației în ceea ce privește riscurile legate de consumul de materii prime și de energie, deversări, deșeuri și emisii;

(c)

punctele de vedere exprimate de părțile interesate;

(d)

activitățile de mediu reglementate ale organizației;

(e)

activitățile de achiziții publice;

(f)

proiectarea, dezvoltarea, producția, distribuția, service-ul, utilizarea, refolosirea, reciclarea și eliminarea produselor organizației;

(g)

acele activități ale organizației care implică cele mai mari costuri și beneficii de mediu.

La evaluarea importanței impactului asupra mediului al activităților sale, organizația nu ia în considerare doar condițiile normale de exploatare, ci și pe cele de punere în funcțiune sau de încetare a operațiunilor, precum și condițiile de urgență previzibile. Se iau în considerare activitățile trecute, prezente și planificate.

4.

Examinarea tuturor practicilor și procedurilor existente de management de mediu

5.

Evaluarea rezultatelor anchetelor întreprinse cu privire la incidente anterioare


ANEXA II

Cerințe ale sistemului de management de mediu și aspecte suplimentare care trebuie avute în vedere de către organizațiile care pun în aplicare EMAS

Cerințele sistemului de management de mediu EMAS sunt cele stabilite în secțiunea 4 a standardului EN ISO 14001:2004. Aceste cerințe sunt reproduse în coloana din stânga a tabelului de mai jos, care constituie partea A a prezentei anexe.

În plus, organizațiile înregistrate trebuie să aibă în vedere un număr de aspecte suplimentare care au o legătură directă cu un număr de elemente din cadrul secțiunii 4 a standardului EN ISO 14001:2004. Aceste cerințe suplimentare sunt enumerate în coloana din dreapta a tabelului de mai jos, care constituie partea B a prezentei anexe.

PARTEA A

Cerințe ale sistemelor de management de mediu conform EN ISO 14001:2004

PARTEA B

Aspecte suplimentare care trebuie avute în vedere de către organizațiile care pun în aplicare EMAS

Organizațiile participante la sistemul comunitar de management de mediu și audit (EMAS) aplică cerințele standardului EN ISO 14001:2004, care sunt descrise în secțiunea 4 din standardul european (1) și sunt reproduse integral mai jos:

 

A.

Cerințe ale sistemului de management de mediu

 

A.1.

Cerințe generale

 

Organizația instituie, documentează, pune în aplicare, menține și îmbunătățește continuu un sistem de management de mediu în conformitate cu cerințele prezentului standard internațional și decide asupra modului în care va îndeplini aceste cerințe.

 

Organizația definește și documentează domeniul de aplicare al sistemului său de management de mediu.

 

A.2.

Politica de mediu

 

Conducerea organizației la cel mai înalt nivel definește politica de mediu a organizației și ia măsuri pentru ca, în cadrul domeniului de aplicare definit al sistemului său de management de mediu, această politică:

 

(a)

să fie adecvată naturii, dimensiunii și impactului asupra mediului al activităților, produselor și serviciilor sale;

 

(b)

să cuprindă un angajament de îmbunătățire continuă și de prevenire a poluării;

 

(c)

să cuprindă un angajament de conformare cu cerințele legale aplicabile și cu alte cerințe la care organizația subscrie și care au legătură cu aspectele de mediu relevante pentru aceasta;

 

(d)

să furnizeze cadrul pentru stabilirea și analizarea obiectivelor și țintelor de mediu;

 

(e)

să fie documentată, pusă în aplicare și menținută;

 

(f)

să fie comunicată tuturor persoanelor care lucrează pentru organizație sau în numele acesteia; și

 

(g)

să fie disponibilă publicului.

 

A.3.

Planificare

 

A.3.1.

Aspecte de mediu

 

Organizația stabilește, pune în aplicare și menține o procedură (proceduri):

 

(a)

de identificare a aspectelor de mediu ale activităților, produselor și serviciilor sale în cadrul domeniului de aplicare definit pentru sistemul de management de mediu, pe care le poate controla, precum și a celor asupra cărora poate exercita influență luând în considerare evoluțiile noi sau planificate sau activitățile, produsele și serviciile noi sau modificate; și

 

(b)

de determinare a acelor aspecte care au sau pot avea un impact semnificativ asupra mediului (adică aspecte semnificative de mediu).

 

Organizația documentează informațiile și le actualizează.

 

Organizația, la stabilirea, înființarea, punerea în aplicare și menținerea sistemului său de management de mediu, ia în considerare aspectele semnificative de mediu.

 

 

B.1.

Analiza de mediu

Organizațiile realizează o analiză inițială de mediu, astfel cum este stabilit în anexa I, pentru a identifica și a evalua aspectele lor de mediu și a identifica cerințele legale aplicabile referitoare la mediu.

 

Organizațiile din afara Comunității fac trimitere, de asemenea, la cerințele legale în materie de mediu aplicabile organizațiilor similare din statele membre în care acestea intenționează să își depună cererile.

A.3.2.

Cerințe legale și alte cerințe

 

Organizația stabilește, pune în aplicare și menține o procedură (proceduri):

 

(a)

de identificare și de facilitare a accesului la cerințele legale și la alte cerințe aplicabile la care organizația subscrie, referitoare la aspectele de mediu relevante pentru aceasta; și

 

(b)

de determinare a modului în care aceste cerințe se aplică aspectelor sale de mediu.

 

Organizația, la stabilirea, punerea în aplicare și menținerea sistemului său de management de mediu, ia în considerare cerințele legale și celelalte cerințe aplicabile la care organizația subscrie.

 

 

B.2.

Conformarea legală

 

Organizațiile care doresc să se înregistreze EMAS trebuie să poată demonstra că:

 

1.

au identificat și cunosc implicațiile pentru organizație ale tuturor cerințelor legale de mediu aplicabile, identificate în timpul analizei de mediu în conformitate cu anexa I;

 

2.

iau măsurile necesare de respectare a legislației de mediu, inclusiv autorizațiile și limitele acestora; și

 

3.

au instituit proceduri care permit respectarea în permanență de către organizație a cerințelor de mediu în vigoare.

A.3.3.

Obiective, ținte și programe

 

Organizația stabilește, pune în aplicare și menține obiective și ținte de mediu documentate, la funcțiile și nivelurile corespunzătoare din cadrul organizației.

 

Acolo unde este posibil, obiectivele și țintele sunt măsurabile și conforme cu politica de mediu, inclusiv cu angajamentele referitoare la prevenirea poluării, la conformarea cu cerințele legale și cu alte cerințe aplicabile la care organizația subscrie și la îmbunătățirea continuă.

 

La stabilirea și analizarea obiectivelor și țintelor, organizația ia în considerare cerințele legale și alte cerințe la care subscrie, precum și aspectele sale semnificative de mediu. De asemenea, ia în considerare propriile opțiuni tehnologice, cerințe financiare, operaționale și de afaceri, precum și opiniile părților interesate.

 

Organizația stabilește, pune în aplicare și menține un program (programe) de realizare a obiectivelor și țintelor. Acest(e) program(e) prevede (prevăd):

 

(a)

stabilirea de responsabilități privind realizarea obiectivelor și țintelor pentru funcțiile și nivelurile corespunzătoare ale organizației; și

 

(b)

mijloacele și termenele de realizare a acestora.

 

 

B.3.

Performanța de mediu

 

1.

Organizațiile sunt în măsură să demonstreze că sistemul de management și procedurile de audit iau în considerare performanța de mediu concretă a organizației în raport cu aspectele directe și indirecte identificate în analiza de mediu în conformitate cu anexa I.

 

2.

Evaluarea performanței de mediu a unei organizații pe baza obiectivelor și țintelor sale face parte integrantă din procesul de evaluare efectuat de conducere. Organizația se angajează, de asemenea, să își îmbunătățească continuu performanța de mediu. În acest scop, organizația își poate baza acțiunile pe programele de mediu locale, regionale sau naționale.

 

3.

Mijloacele pentru a atinge obiectivele și țintele nu pot constitui obiective de mediu. În cazul în care organizația posedă mai mult de un amplasament, fiecare din amplasamentele unde se aplică EMAS respectă toate cerințele EMAS, inclusiv cea privind îmbunătățirea continuă a performanței de mediu, așa cum este definită la articolul 2 alineatul (2).

A.4.

Punerea în aplicare și funcționarea

 

A.4.1.

Resurse, atribuții, responsabilități și autoritate

 

Conducerea organizației asigură disponibilitatea resurselor esențiale pentru stabilirea, punerea în aplicare, menținerea și îmbunătățirea sistemului de management de mediu. Resursele cuprind resurse umane și competențe specializate, infrastructură organizațională, tehnologii și resurse financiare.

 

Atribuțiile, responsabilitățile și autoritățile sunt definite, documentate și comunicate în vederea unui management de mediu eficient.

 

Conducerea organizației la cel mai înalt nivel numește unul sau mai mulți reprezentanți, cărora, pe lângă alte responsabilități pe care le dețin, le sunt încredințate atribuții, responsabilități și competențe bine definite pentru:

 

(a)

asigurarea stabilirii, punerii în aplicare și menținerii unui sistem de management de mediu în conformitate cu cerințele prezentului standard internațional;

 

(b)

raportarea către conducerea la cel mai înalt nivel a organizației cu privire la performanța sistemului de management de mediu în vederea analizării, incluzând recomandări pentru îmbunătățire.

 

A.4.2.

Competență, formare profesională și sensibilizare

B.4.

Implicarea angajaților

 

1.

Organizația ar trebui să recunoască faptul că implicarea activă a angajaților constituie forța motrice și una dintre condițiile necesare pentru îmbunătățiri continue și eficiente în domeniul mediului, fiind totodată una dintre resursele principale ale îmbunătățirii performanței de mediu, precum și metoda adecvată de ancorare cu succes a sistemului de management de mediu și audit în cadrul organizației.

 

2.

Termenul de „participare a angajaților” include atât participarea, cât și informarea angajaților individuali și a reprezentanților acestora. Prin urmare, ar trebui să existe un sistem de participare a angajaților la toate nivelele. Organizația ar trebui să recunoască faptul că angajamentul, capacitatea de reacție și susținerea activă din partea conducerii este o condiție esențială a reușitei acestor procese. În acest context, trebuie subliniată necesitatea feedbackului primit de angajați din partea conducerii.

Organizația se asigură că toate persoanele care execută, pentru aceasta sau în numele acesteia, sarcini cu un impact potențial semnificativ asupra mediului identificat de organizație, sunt competente în baza educației, a instruirii sau a experienței adecvate pe care o dețin; organizația păstrează înregistrările care dovedesc competența acestora.

 

Organizația identifică necesitățile de instruire asociate aspectelor de mediu și sistemului de management de mediu. Aceasta asigură instruirea sau adoptă alte măsuri pentru acoperirea acestor necesități și păstrează înregistrările doveditoare.

 

Organizația stabilește, pune în aplicare și menține proceduri prin care persoanele care lucrează pentru aceasta sau în numele acesteia să fie sensibilizate cu privire la:

 

(a)

importanța conformării cu politica și procedurile de mediu și cu cerințele sistemului de management de mediu;

 

(b)

aspectele semnificative de mediu și impactul real sau potențial asociat activității lor, precum și efectele benefice aduse mediului prin îmbunătățirea performanțelor personale;

 

(c)

propriile atribuții și responsabilități în realizarea conformării cu cerințele sistemului de management de mediu; și

 

(d)

consecințele potențiale ale nerespectării procedurilor specificate.

 

 

3.

Pe lângă aceste cerințele, angajații trebuie implicați în procesul de îmbunătățire continuă a performanței de mediu a organizației prin:

 

(a)

analiza de mediu inițială, analiza situației actuale și colectarea și verificarea informațiilor;

 

(b)

stabilirea și punerea în aplicare a unui sistem de management de mediu și audit în scopul îmbunătățirii performanței de mediu;

 

(c)

comitete de mediu care să colecteze informațiile și să garanteze participarea directorului/reprezentanților conducerii pe probleme de mediu și a angajaților și reprezentanților acestora;

 

(d)

grupuri de lucru comune pentru programul de mediu și pentru auditul de mediu;

 

(e)

elaborarea de declarații de mediu.

 

4.

În acest scop, ar trebui să se facă apel la forme adecvate de participare, cum ar caietul de sugestii, munca pe echipe, fondată pe proiecte, sau comitete de mediu. Organizațiile vor putea să se inspire din orientările Comisiei privind cele mai bune practici în domeniu. În cazul în care solicită acest lucru, sunt implicați și reprezentanții personalului.

A.4.3.

Comunicare

 

Organizația stabilește, pune în aplicare și menține, cu privire la aspectele de mediu relevante pentru aceasta și la sistemul său de management de mediu, o procedură (proceduri) de:

 

(a)

asigurare a comunicării interne între diferite niveluri și funcții ale organizației;

 

(b)

primire și documentare a comunicărilor relevante din partea părților interesate externe și de formulare a unor răspunsuri corespunzătoare.

 

Organizația decide dacă va comunica sau nu în exterior aspectele sale semnificative de mediu și își documentează decizia. Dacă decide în favoarea comunicării, organizația stabilește și pune în aplicare o metodă (metode) de efectuare a comunicării externe.

 

 

B.5.

Comunicare

 

1.

Organizațiile trebuie să fie în măsură să demonstreze că sunt angajate într-un dialog deschis cu publicul și cu celelalte părți interesate, în special comunitățile locale și clienții, în ceea ce privește impactul asupra mediului al activităților, produselor și serviciilor lor, pentru a identifica preocupările publicului și ale altor părți interesate.

 

2.

Deschiderea, transparența și furnizarea periodică de informații cu privire la mediu sunt factorii cheie de diferențiere a EMAS de alte sisteme. Acești factori sunt importanți, de asemenea, pentru organizație, în vederea consolidării încrederii părților interesate.

 

3.

EMAS conferă flexibilitatea necesară organizațiilor de a canaliza informații relevante către tipuri specifice de public, garantând, în același timp, disponibilitatea informațiilor pentru toți cei care le solicită.

A.4.4.

Documentație

 

Documentația sistemului de management de mediu cuprinde:

 

(a)

politica de mediu și obiectivele și țintele de mediu;

 

(b)

descrierea domeniului de aplicare a sistemului de management de mediu;

 

(c)

descrierea principalelor elemente ale sistemului de management de mediu și a interacțiunilor dintre acestea, precum și trimiterile la documentele asociate;

 

(d)

documente, inclusiv înregistrările cerute de prezentul standard internațional; și

 

(e)

documentele, inclusiv înregistrările, considerate de organizație a fi necesare pentru asigurarea planificării, operării și controlării eficiente a proceselor care au legătură cu aspectele sale semnificative de mediu.

 

A.4.5.

Controlul documentelor

 

Documentele cerute de sistemul de management de mediu și de prezentul standard internațional trebuie să fie controlate. Înregistrările constituie un tip special de document și se controlează în conformitate cu cerințele prevăzute la punctul A.5.4.

 

Organizația stabilește, pune în aplicare și menține o procedură (proceduri) de:

 

(a)

aprobare a documentelor din punctul de vedere al adecvării, înainte de a fi emise;

 

(b)

revizuire și actualizare, după caz, a documentelor și de reaprobare a lor;

 

(c)

asigurare a identificării modificărilor și a stadiului curent de revizuire a documentelor;

 

(d)

asigurare a disponibilității la locurile de utilizare a versiunilor relevante ale documentelor aplicabile;

 

(e)

asigurare a lizibilității și identificării ușoare a documentelor;

 

(f)

asigurare a identificării documentelor de proveniență externă considerate de organizație ca fiind necesare pentru planificarea și funcționarea sistemului de management de mediu și asigurare a controlului distribuției lor; și

 

(g)

prevenire a folosirii neintenționate a unor documente perimate și aplicare a unei mărci de identificare corespunzătoare a acestora în cazul în care există un motiv pentru a le păstra.

 

A.4.6.

Control operațional

 

Organizația identifică și planifică acele operațiuni care sunt asociate aspectelor semnificative de mediu identificate ca fiind conforme cu politica de mediu și cu obiectivele și țintele sale de mediu, pentru a se asigura că acestea sunt realizate conform condițiilor specificate, prin:

 

(a)

stabilirea, punerea în aplicare și menținerea unei (unor) proceduri documentate de control al situațiilor în care absența unor astfel de proceduri ar putea conduce la abateri de la politica, obiectivele și țintele de mediu; și

 

(b)

stipularea criteriilor de operare în procedura (procedurile) respectivă (respective); și

 

(c)

stabilirea, punerea în aplicare și menținerea unor proceduri asociate aspectelor semnificative de mediu identificate ale bunurilor și serviciilor folosite de organizație și comunicarea procedurilor și cerințelor aplicabile către furnizori, inclusiv contractori.

 

A.4.7.

Pregătirea pentru situațiile de urgență și capacitatea de reacție în astfel de situații

 

Organizația stabilește, pune în aplicare și menține o procedură (proceduri) de identificare a situațiilor de urgență potențiale și a accidentelor potențiale care pot avea impact (impacturi) asupra mediului și stabilește cum va răspunde acestora.

 

Organizația răspunde situațiilor de urgență și accidentelor reale și previne sau diminuează impactul negativ asupra mediului al acestora.

 

Organizația analizează periodic și, după caz, revizuiește procedurile de pregătire pentru situații de urgență și capacitatea de reacție în astfel de situații, în special în urma producerii unor accidente sau a apariției unor situații de urgență.

 

De asemenea, organizația testează periodic astfel de proceduri, în măsura în care acest lucru este posibil.

 

A.5.

Verificări

 

A.5.1.

Monitorizare și măsurare

 

Organizația stabilește, pune în aplicare și menține o procedură (proceduri) de monitorizare și măsurare cu regularitate a caracteristicilor principale ale operațiunilor sale care pot avea un impact semnificativ asupra mediului. Procedura (procedurile) trebuie să cuprindă documentarea informațiilor permițând monitorizarea performanței, a controalelor operaționale aplicabile și conformității cu obiectivele și țintele de mediu ale organizației.

 

Organizația se asigură că sunt utilizate și întreținute echipamente de monitorizare și măsurare etalonate sau verificate și păstrează înregistrările aferente.

 

A.5.2.

Evaluarea conformității

 

A.5.2.1.

În concordanță cu angajamentul său de conformitate, organizația stabilește, pune în aplicare și menține o procedură (proceduri) de evaluare periodică a conformării cu cerințele legale aplicabile.

 

Organizația păstrează înregistrările rezultatelor acestor evaluări periodice.

 

A.5.2.2.

Organizația evaluează conformarea cu alte cerințe la care subscrie. Organizația poate dori să combine această evaluare cu evaluarea conformării cu cerințele legale, menționată la punctul A.5.2.1, sau să stabilească o procedură (proceduri) separată (separate).

 

Organizația păstrează înregistrările rezultatelor acestor evaluări periodice.

 

A.5.3.

Neconformitate, acțiune corectivă și acțiune preventivă

 

Organizația stabilește, pune în aplicare și menține o procedură (proceduri) pe care o (le) aplică în cazurile reale și potențiale de neconformitate și pentru a întreprinde acțiuni corective și acțiuni preventive. Procedura (procedurile) trebuie să definească cerințele pentru:

 

(a)

identificarea și corectarea cazului (cazurilor) de neconformitate și întreprinderea unor acțiuni de reducere a impactului asupra mediului al acestuia (acestora);

 

(b)

investigarea cazului (cazurilor) de neconformitate, determinarea cauzelor și întreprinderea unor acțiuni pentru a evita repetarea acestuia (acestora);

 

(c)

evaluarea necesității unor acțiuni de prevenire a cazului (cazurilor) de neconformitate și punerea în aplicare a unor acțiuni destinate să împiedice producerea acestuia (acestora);

 

(d)

înregistrarea rezultatelor acțiunilor corective și preventive întreprinse; și

 

(e)

analizarea eficienței acțiunilor corective și a celor preventive întreprinse. Acțiunile întreprinse sunt proporționale cu gravitatea problemei și cu impactul asupra mediului produs.

 

Organizația asigură efectuarea tuturor modificărilor necesare la documentația sistemului de management de mediu.

 

A.5.4.

Controlul înregistrărilor

 

Organizația întocmește și păstrează înregistrările, în măsura în care acest lucru este necesar, pentru a demonstra conformarea cu cerințele sistemului său de management de mediu și ale prezentului standard internațional și pentru a demonstra rezultatele obținute.

 

Organizația stabilește, pune în aplicare și menține o procedură (proceduri) de identificare, păstrare, protecție, retragere, reținere și eliminare a înregistrărilor.

 

Registrele sunt și rămân lizibile, identificabile și trasabile.

 

A.5.5.

Audit intern

 

Organizația ia măsuri pentru ca auditurile interne ale sistemului de management de mediu să fie efectuate la intervalele planificate pentru:

 

(a)

a determina dacă sistemul de management de mediu:

 

este în conformitate cu dispozițiile prevăzute pentru managementul de mediu, inclusiv cu cerințele prezentului standard internațional;

 

a fost pus în aplicare în mod corespunzător și este menținut; și

 

(b)

a furniza informații conducerii privind rezultatele auditurilor.

 

Programul (programele) de audit se planifică, se stabilește (se stabilesc), se pune (se pun) în aplicare și se menține (se mențin) de către organizație luând în considerare importanța pentru mediu a operațiunii (operațiunilor) în cauză și rezultatele auditurilor precedente.

 

Se stabilesc, se pun în aplicare și se mențin proceduri de audit care privesc:

 

responsabilitățile și cerințele în materie de planificare și realizare a auditurilor, raportare a rezultatelor și păstrare a înregistrărilor aferente;

 

determinarea criteriilor, a domeniului de aplicare, a frecvenței și a metodelor de audit.

 

Selecția auditorilor și realizarea auditurilor asigură obiectivitatea și imparțialitatea procesului de audit.

 

A.6.

Analiza efectuată de către conducere

 

Conducerea organizației la cel mai înalt nivel analizează sistemul de management de mediu al organizației la intervale planificate, pentru a se asigura că acesta este în permanență corespunzător, adecvat și eficient. Analiza efectuată de către conducere include analiza posibilităților de îmbunătățire și necesitatea unor modificări ale sistemului de management de mediu, inclusiv ale politicii de mediu și ale obiectivelor și țintelor de mediu.

 

Înregistrările corespunzătoare analizelor efectuate de către conducere se păstrează.

 

La baza analizelor efectuate de către conducere se află următoarele date:

 

(a)

rezultatele auditurilor interne și evaluările conformării cu cerințele legale și cu alte cerințe la care organizația subscrie;

 

(b)

comunicări de la părți externe interesate, inclusiv plângerile;

 

(c)

performanța de mediu a organizației;

 

(d)

măsura în care au fost atinse obiectivele și țintele;

 

(e)

stadiul acțiunilor corective și preventive;

 

(f)

măsurile de urmărire luate în urma evaluărilor precedente efectuate de către conducere;

 

(g)

modificarea circumstanțelor, inclusiv evoluții în domeniul cerințelor legale și al altor cerințe legate de aspectele de mediu relevante pentru organizație; și

 

(h)

recomandări pentru îmbunătățire.

 

Rezultatele analizelor efectuate de către conducere includ toate deciziile și acțiunile legate de posibile modificări ale politicii de mediu, ale obiectivelor și țintelor de mediu și ale altor elemente ale sistemului de management de mediu, în conformitate cu angajamentul de îmbunătățire continuă.

 

Lista organismelor naționale de standardizare

BE: IBN/BIN (Institut Belge de Normalisation/Belgisch Instituut voor Normalisatie)

CZ: ČNI (Český normalizační institut)

DK: DS (Dansk Standard)

DE: DIN (Deutsches Institut für Normung e.V.)

EE: EVS (Eesti Standardikeskus)

EL: ELOT (Ελληνικός Οργανισμός Τυποποίησης)

ES: AENOR (Asociacion Espanola de Normalizacion y Certificacion)

FR: AFNOR (Association Française de Normalisation)

IEL: NSAI (National Standards Authority of Ireland)

IT: UNI (Ente Nazionale Italiano di Unificazione)

CY: Κυπριακός Οργανισμός Προώθησης Ποιότητας

LV: LVS (Latvijas Standarts)

LT: LST (Lietuvos standartizacijos departamentas)

LU: SEE (Service de l’Energie de l’Etat) (Luxembourg)

HU: MSZT (Magyar Szabványügyi Testület)

MT: MSA (Awtorita' Maltija dwar l-Istandards/Malta Standards Authority)

NL: NEN (Nederlands Normalisatie-Instituut)

AT: ON (Österreichisches Normungsinstitut)

PL: PKN (Polski Komitet Normalizacyjny)

PT: IPQ (Instituto Português da Qualidade)

SI: SIST (Slovenski inštitut za standardizacijo)

SK: SÚTN (Slovenský ústav technickej normalizácie)

FI: SFS (Suomen Standardisoimisliitto r.y)

SE: SIS (Swedish Standards Institute)

UK: BSI (British Standards Institution).

 

 

Lista complementară a organismelor naționale de standardizare

 

Organismele naționale de standardizare din statele membre neacoperite de EN ISO 14001:2004:

 

BG: BDS (Български институт за стандартизация)

 

RO: ASRO (Asociația de Standardizare din România).

 

Organismele naționale de standardizare din statele membre, în care un organism național de standardizare enumerat în EN ISO 14001:2004 a fost înlocuit:

 

CZ: ÚNMZ (Ústav pro technickou normalizaci, metrologii a státní zkušebnictví).


(1)  Textul reprodus în prezenta anexă se folosește cu permisiunea Comitetului European de Standardizare (CEN). Textul integral poate fi achiziționat de la organismele naționale de standardizare, a căror listă este prevăzută în prezenta anexă. Orice reproducere a prezentei anexe în scop comercial este interzisă.


ANEXA III

AUDITUL INTERN DE MEDIU

A.   Programul de audit şi frecvenţa auditului

1.   Programul de audit

Programul de audit garantează faptul că echipei de conducere a organizației îi sunt puse la dispoziție informațiile necesare pentru a revizui performanța de mediu a organizației și eficacitatea sistemului de management de mediu, precum și pentru a demonstra că acestea se află sub control.

2.   Obiectivele programului de audit

Obiectivele includ, în special, evaluarea sistemelor de management operaționale și determinarea conformării cu politica și programul organizației, inclusiv respectarea cerințelor de reglementare relevante în materie de mediu.

3.   Domeniul de aplicare a programului de audit

Domeniul global de aplicare a auditurilor individuale sau, dacă este cazul, a fiecărei etape a unui ciclu de audit este clar definit și precizează în mod explicit:

(a)

domeniile vizate;

(b)

activitățile care fac obiectul auditului;

(c)

criteriile de mediu care trebuie avute în vedere;

(d)

perioada vizată de audit.

Auditul de mediu include evaluarea datelor reale necesare pentru evaluarea performanței de mediu.

4.   Frecvența auditului

Auditul sau ciclul de audit, care vizează toate activitățile organizației, se efectuează, după caz, la intervale de cel mult 3 ani sau 4 ani dacă derogarea prevăzută la articolul 7 se aplică. Frecvența cu care fiecare activitate este auditată variază în funcție de:

(a)

natura, amploarea și complexitatea activităților;

(b)

semnificația impactului asupra mediului asociat cu acestea;

(c)

importanța și urgența problemelor detectate de auditurile precedente;

(d)

istoricul problemelor de mediu.

Activitățile mai complexe cu impact mai semnificativ asupra mediului sunt auditate cu o frecvență mai mare.

Organizația efectuează cel puțin un audit anual, ceea ce o va ajuta să demonstreze conducerii organizației și verificatorului de mediu că deține controlul asupra principalelor aspecte de mediu.

Organizația efectuează audituri în ceea ce privește:

(a)

performanța de mediu a organizației; și

(b)

respectarea de către organizație a obligațiilor legale aplicabile în materie de mediu.

B.   Activităţile de audit

Activitățile de audit includ discuții cu personalul, inspectarea condițiilor de exploatare și a echipamentelor, examinarea înregistrărilor, a procedurilor scrise și a altor documente relevante, obiectivul fiind acela de a evalua performanța de mediu a activității auditate, pentru a stabili dacă acesta corespunde standardelor și reglementărilor aplicabile sau obiectivelor și țintelor de mediu care au fost stabilite și dacă sistemul existent de gestionare a responsabilităților în materie de mediu este eficient și adecvat. Printre altele, este necesar să se determine eficacitatea întregului sistem de management, în special controlând prin sondaj respectarea acestor criterii.

Următoarele etape ar trebui incluse, în special, în procesul de audit:

(a)

înțelegerea sistemelor de management;

(b)

evaluarea punctelor tari și a punctelor slabe ale sistemelor de management;

(c)

colectarea informațiilor relevante;

(d)

evaluarea constatărilor auditului;

(e)

pregătirea concluziilor auditului;

(f)

raportarea constatărilor și a concluziilor auditului.

C.   Raportarea constatărilor şi a concluziilor auditului

Obiectivele fundamentale ale unui raport de audit scris sunt:

(a)

documentarea domeniului de aplicare a auditului;

(b)

informarea conducerii cu privire la respectarea politicii de mediu a organizației și la progresele realizate în materie de mediu în cadrul organizației;

(c)

informarea conducerii cu privire la eficacitatea și fiabilitatea dispozitivului de monitorizare a impactului organizației asupra mediului;

(d)

demonstrarea necesității unei acțiuni corective, dacă este cazul.


ANEXA IV

RAPORTAREA ÎN MATERIE DE MEDIU

A.   Introducere

Informațiile referitoare la mediu sunt prezentate de o manieră clară și coerentă în format electronic sau pe suport de hârtie.

B.   Declaraţia de mediu

Declarația de mediu conține cel puțin următoarele elemente și îndeplinește cerințele minime prezentate mai jos:

(a)

descrierea clară și lipsită de ambiguitate a organizației înregistrate în cadrul EMAS, o prezentare sintetizată a activităților, produselor și serviciilor sale, precum și precizarea legăturilor cu organizații-mamă, după caz;

(b)

politica de mediu a organizației și o descriere succintă a sistemului său de management de mediu;

(c)

descrierea tuturor aspectelor semnificative de mediu, directe și indirecte, care generează un impact semnificativ asupra mediului al organizației și o explicație a tipului de impact în raport cu aceste aspecte (anexa I.2);

(d)

descrierea obiectivelor și a țintelor de mediu în raport cu impactul și aspectele semnificative de mediu;

(e)

o sinteză a datelor disponibile cu privire la performanța organizației în raport cu obiectivele și țintele sale de mediu corespunzătoare impactului semnificativ asupra mediului. Raportarea se face pe baza indicatorilor principali, precum și alți indicatori relevanți existenți în ceea ce privește performanța de mediu, în conformitate cu secțiunea C;

(f)

alți factori referitori la performanța de mediu, în special rezultatele obținute în raport cu cerințele legale și cu impactul lor semnificativ asupra mediului;

(g)

o trimitere la cerințele legale aplicabile referitoare la mediu;

(h)

numele și numărul de acreditare sau de autorizare ale verificatorului de mediu și data validării declarației.

Declarația de mediu actualizată conține cel puțin elementele și îndeplinește cerințele minime prezentate la punctele (e)-(h).

C.   Indicatorii principali şi alţi indicatori relevanţi existenţi în ceea ce priveşte performanţa de mediu

1.   Introducere

Organizațiile raportează, atât în declarația de mediu, cât și în declarația de mediu actualizată, indicatorii principali, în măsura în care aceștia vizează aspectele cu referire directă la mediu ale organizației, precum și cu privire la alți indicatori relevanți existenți în ceea ce privește performanța de mediu, în conformitate cu cele stabilite mai jos.

Raportarea oferă date cu privire la contribuția/impactul real. În cazul în care divulgarea informațiilor ar afecta în mod negativ confidențialitatea informațiilor comerciale sau industriale ale organizației, acolo unde acest statut de confidențialitate este prevăzut în legislația națională sau comunitară pentru a proteja un interes economic legitim, organizația poate avea posibilitatea să indexeze această informație în raportarea sa, de exemplu prin stabilirea unui an de referință (cu numărul de index 100) pornind de la care s-ar putea stabili dezvoltarea contribuției/impactului real.

Indicatorii:

(a)

oferă o evaluare precisă a performanței de mediu a organizației;

(b)

sunt ușor de înțeles și nu sunt ambigui;

(c)

permit o comparație pe bază anuală, cu scopul de a evalua progresul performanței de mediu a organizației;

(d)

permit, după caz, comparații în raport cu parametrii de referință sectoriali, naționali sau regionali;

(e)

permit, după caz, comparații cu cerințele de reglementare.

2.   Indicatori principali

(a)

Indicatorii principali se aplică tuturor tipurilor de organizații. Aceștia vizează performanța obținută în cadrul următoarelor domenii esențiale de mediu:

(i)

eficiența energetică;

(ii)

eficiența materialelor;

(iii)

apă;

(iv)

deșeuri;

(v)

biodiversitate; și

(vi)

emisii.

În cazul în care o organizație ajunge la concluzia că unul sau mai mulți indicatori principali nu sunt relevanți pentru aspectele sale semnificative directe de mediu, organizația respectivă are posibilitatea de a nu raporta asupra indicatorilor principali în cauză. Organizația prezintă o motivație în acest sens, în care face trimitere la analiza sa de mediu.

(b)

Fiecare indicator principal are în componență:

(i)

o cifră A, care indică contribuția/impactul anual total într-un anumit sector;

(ii)

o cifră B, care indică producția globală anuală a organizației; și

(iii)

o cifră R, care indică raportul A/B.

În raportul său, fiecare organizație are în vedere, pentru fiecare indicator, toate cele trei elemente.

(c)

Contribuția/impactul total anual dintr-un anumit sector, cifra A, este raportată după cum urmează:

(i)

în ceea ce privește eficiența energetică

sintagma „totalul de energie directă utilizată” – consumul total anual de energie, exprimat în MWh sau GJ;

sintagma „totalul de energie regenerabilă utilizată” – procentul pe care îl reprezintă consumul total anual de energie (electricitate și căldură) produsă de organizație din surse de energie regenerabile;

(ii)

în ceea ce privește eficiența materialelor

„fluxul anual de masă al diferitelor materiale utilizate” (cu excepția vectorilor de energie și a apei), exprimat în tone;

(iii)

în ceea ce privește apa

„consumul total anual de apă”, exprimat în m3;

(iv)

în ceea ce privește deșeurile

„producția totală anuală de deșeuri”, defalcată pe tipuri, exprimată în tone;

„producția totală anuală de deșeuri periculoase”, exprimată în kilograme sau tone;

(v)

în ceea ce privește biodiversitatea

„utilizarea terenurilor”, exprimată în m2 de teren intravilan;

(vi)

în ceea ce privește emisiile

„emisiile totale anuale de gaze cu efect de seră”, incluzând cel puțin emisiile de CO2, CH4, N2O, HFCs, PFCs și SF6, exprimate în tone echivalent CO2;

„emisiile atmosferice totale anuale”, incluzând cel puțin emisiile de SO2, NOX și PM, exprimate în kilograme sau tone.

Pe lângă indicatorii definiți mai sus, o organizație poate, de asemenea, utiliza și alți indicatori pentru a exprima contribuția/impactul total anual într-un anumit sector.

(d)

Indicatorul privind producția globală anuală a organizației, cifra B, este același pentru toate sectoarele, dar este adaptat la diferitele tipuri de organizații, în funcție de tipul lor de activitate, și este raportat după cum se prezintă în continuare:

(i)

în ceea ce privește organizațiile care își desfășoară activitatea în sectorul de producție (industrie), indică valoarea adăugată brută anuală totală exprimată în milioane de euro (MEUR) sau producția fizică totală anuală exprimată în tone sau, în cazul organizațiilor mici, cifra de afaceri totală anuală sau numărul de angajați;

(ii)

în cazul organizațiilor care nu își desfășoară activitatea în sectoare de producție (administrație/servicii), indicatorul se referă la dimensiunea organizației exprimată în numărul de angajați.

Pe lângă indicatorii definiți mai sus, o organizație poate, de asemenea, utiliza și alți indicatori pentru a-și exprima producția globală anuală.

3.   Alți indicatori relevanți privind performanța de mediu

De asemenea, fiecare organizație prezintă rapoarte anuale cu privire la performanțele sale referitoare la aspecte de mediu cu caracter specific, astfel cum au fost identificate în declarația de mediu și, după caz, ia în considerare documente sectoriale de referință, în conformitate cu articolul 46.

D.   Disponibilitate pentru public

Organizația trebuie să poată demonstra verificatorului de mediu că orice persoană interesată de performanța de mediu a organizației poate avea acces ușor și liber la informațiile prevăzute la punctele B și C.

Organizația se asigură că această informație este disponibilă în (una dintre) limba (limbile) oficială (oficiale) a (ale) statului membru în care este înregistrată organizația și, după caz, în (una dintre) limba (limbile) oficială (oficiale) a (ale) statelor membre respective, în care se află amplasamentele incluse în înregistrarea colectivă.

E.   Responsabilizarea pe plan local

Organizațiile înregistrate în cadrul EMAS pot opta pentru elaborarea unei declarații de mediu la nivel de organizație, care să vizeze un număr de locații geografice diferite.

Deoarece scopul EMAS este acela de a asigura responsabilizarea pe plan local, organizațiile trebuie să se asigure că impactul semnificativ asupra mediului al fiecărui amplasament este clar identificat și semnalat în declarația de mediu.


ANEXA V

SIGLA EMAS

Image

1.   Sigla poate fi utilizată în oricare dintre cele 23 de limbi, cu condiția utilizării formulării următoare:

Bulgară

:

„Проверено управление по околна среда”

Cehă

:

„Ověřený systém environmentálního řízení”

Daneză

:

„Verificeret miljøledelse”

Engleză

:

„Verified environmental management”

Estonă

:

„Tõendatud keskkonnajuhtimine”

Finlandeză

:

„Todennettu ympäristöasioiden hallinta”

Franceză

:

„Management environnemental vérifié”

Germană

:

„Geprüftes Umweltmanagement”

Greacă

:

„επιθεωρημένη περιβαλλοντική διαχείριση”

Italiană

:

„Gestione ambientale verificata”

Irlandeză

:

„Bainistíocht comhshaoil fíoraithe”

Letonă

:

„Verificēta vides pārvaldība”

Lituaniană

:

„Įvertinta aplinkosaugos vadyba”

Maghiară

:

„Hitelesített környezetvédelmi vezetési rendszer”

Malteză

:

„Immaniggjar Ambjentali Verifikat”

Olandeză

:

„Geverifieerd milieuzorgsysteem”

Polonă

:

„Zweryfikowany środowiskowego”system zarządzania

Portugheză

:

„Gestăo ambiental verificada”

Română

:

„Management de mediu verificat”

Slovacă

:

„Overené environmentálne manažérstvo”

Slovenă

:

„Preverjen sistem ravnanja z okoljem”

Spaniolă

:

„Gestión medioambiental verificada”

Suedeză

:

„Verifierat miljöledningssystem”

2.   Sigla este utilizată:

în trei culori (Pantone Nr. 355 verde; Pantone Nr. 109 galben; Pantone Nr. 286 albastru);

negru;

alb; sau

scală de griuri.


ANEXA VI

INFORMAŢII NECESARE LA ÎNREGISTRARE

(informații care trebuie furnizate după caz)

1.

ORGANIZAȚIE

 

Nume

Adresă

Oraș

Cod poștal

Țară/land/regiune/comunitate autonomă

Persoană de contact

Telefon

FAX

E-mail

Pagina de internet

Accesul public la declarația de mediu sau la declarația actualizată de mediu

 

(a)

formular printat

(b)

formular electronic

Număr de înregistrare

Data de înregistrare

Data de suspendare a înregistrării

Data de radiere a înregistrării

Data următoarei declarații de mediu

Data următoarei declarații de mediu actualizate

Cerere de derogare în conformitate cu articolul 7

DA-NU

Cod NACE al activităților

Număr de angajați

Cifră de afaceri sau balanță anuală

2.

AMPLASAMENT

 

Nume

Adresă

Cod poștal

Oraș

Țară/land/regiune/comunitate autonomă

Persoană de contact

Telefon

FAX

E-mail

Pagina de internet

Accesul public la declarația de mediu sau la declarația actualizată de mediu

 

(a)

formular printat

(b)

formular electronic

Număr de înregistrare

Data de înregistrare

Data de suspendare a înregistrării

Data de radiere a înregistrării

Data următoarei declarații de mediu

Data următoarei declarații de mediu actualizate

Cerere de derogare în conformitate cu articolul 7

DA-NU

Cod NACE al activităților

Număr de angajați

Cifră de afaceri sau balanță anuală

3.

VERIFICATOR DE MEDIU

 

Numele verificatorului de mediu

Adresă

Cod poștal

Oraș

Țară/land/regiune/comunitate autonomă

Telefon

FAX

E-mail

Număr de înregistrare al acreditării sau al autorizării

Domeniul de aplicare al acreditării sau al autorizării (Coduri NACE)

Organism de acreditare sau de autorizare

Întocmit la … în data de …/…/20

Semnătura reprezentantului organizației


ANEXA VII

DECLARAŢIA VERIFICATORULUI DE MEDIU CU PRIVIRE LA ACTIVITĂŢILE DE VERIFICARE ŞI DE VALIDARE

… (nume)

cu numărul de înregistrare ca verificator de mediu EMAS …

acreditat sau autorizat pentru … (Cod NACE)

declar că am verificat dacă amplasamentul (amplasamentele) sau întreaga organizație, conform celor indicate în declarația de mediu/declarația de mediu actualizată (1) a organizației … (nume)

cu numărul de înregistrare (dacă există) …

îndeplinește (îndeplinesc) cerințele Regulamentului (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS).

Prin prezenta, subsemnatul (subsemnata) declar că:

verificarea și validarea au fost efectuate în deplină conformitate cu cerințele Regulamentului (CE) nr. 1221/2009;

rezultatele verificării și validării confirmă că nu există dovezi privind nerespectarea cerințelor legale aplicabile în materie de mediu;

datele și informațiile din declarația de mediu/declarația de mediu actualizată (1) a organizației/amplasamentului (1) reflectă o imagine de încredere, credibilă și corectă a tuturor activităților organizațiilor/amplasamentelor (1), în conformitate cu domeniul de aplicare prevăzut în declarația de mediu.

Prezentul document nu este echivalent cu înregistrarea în EMAS. Înregistrarea în EMAS poate fi acordată numai de un organism competent în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1221/2009. Prezentul document nu poate fi folosit drept comunicare publică autonomă.

Întocmit la … în data de …/…/20….

Semnătura


(1)  A se elimina în cazul în care nu se aplică.


ANEXA VIII

TABEL DE CORESPONDENŢĂ

Regulamentul (CE) nr. 761/2001

Prezentul regulament

Articolul 1 alineatul (1)

Articolul 1 alineatul (1)

Articolul 1 alineatul (2) litera (a)

Articolul 1 alineatul (2) litera (b)

Articolul 1 alineatul (2) litera (c)

Articolul 1 alineatul (2) litera (d)

Articolul 2 litera (a)

Articolul 2 alineatul (1)

Articolul 2 litera (b)

Articolul 2 litera (c)

Articolul 2 alineatul (2)

Articolul 2 litera (d)

Articolul 2 litera (e)

Articolul 2 alineatul (9)

Articolul 2 litera (f)

Articolul 2 alineatul (4)

Articolul 2 litera (g)

Articolul 2 alineatul (8)

Articolul 2 litera (h)

Articolul 2 alineatul (10)

Articolul 2 litera (i)

Articolul 2 alineatul (11)

Articolul 2 litera (j)

Articolul 2 alineatul (12)

Articolul 2 litera (k)

Articolul 2 alineatul (13)

Articolul 2 alineatul (1)

Articolul 2 alineatul (16)

Articolul 2 alineatul (1) litera (i)

Articolul 2 litera (l) punctul (ii)

Articolul 2 litera (m)

Articolul 2 litera (n)

Articolul 2 alineatul (17)

Articolul 2 litera (o)

Articolul 2 alineatul (18)

Articolul 2 litera (p)

Articolul 2 litera (q)

Articolul 2 alineatul (20)

Articolul 2 litera (r)

Articolul 2 litera (s) primul paragraf

Articolul 2 alineatul (21)

Articolul 2 litera (s) al doilea paragraf

Articolul 2 litera (t)

Articolul 2 alineatul (22)

Articolul 2 litera (u)

Articolul 3 alineatul (1)

Articolul 3 alineatul (2) litera (a) primul paragraf

Articolul 4 alineatul (1) literele (a) și (b)

Articolul 3 alineatul (2) litera (a) al doilea paragraf

Articolul 4 alineatul (3)

Articolul 3 alineatul (2) litera (b)

Articolul 4 alineatul (1) litera (c)

Articolul 3 alineatul (2) litera (c)

Articolul 4 alineatul (1) litera (d)

Articolul 3 alineatul (2) litera (d)

Articolul 4 alineatul (5)

Articolul 3 alineatul (2) litera (e)

Articolul 5 alineatul (2) primul paragraf; articolul 6 alineatul (3)

Articolul 3 alineatul (3) litera (a)

Articolul 6 alineatul (1) litera (a)

Articolul 3 alineatul (3) litera (b) prima teză

Articolul 6 alineatul (1) literele (b) și (c)

Articolul 3 alineatul (3) litera (b) a doua teză

Articolul 7 alineatul (1)

Articolul 4 alineatul (1)

Articolul 4 alineatul (2)

Articolul 51 alineatul (2)

Articolul 4 alineatul (3)

Articolul 4 alineatul (4)

Articolul 4 alineatul (5) prima teză

Articolul 25 alineatul (10) primul paragraf

Articolul 4 alineatul (5) a doua teză

Articolul 25 alineatul (10) al doilea paragraf a doua teză

Articolul 4 alineatul (6)

Articolul 41

Articolul 4 alineatul (7)

Articolul 4 alineatul (8) primul paragraf

Articolul 30 alineatul (1)

Articolul 4 alineatul (8) al doilea paragraf

Articolul 30 alineatele (3) și (5)

Articolul 4 alineatul (8) al treilea paragraf prima și a doua teză

Articolul 31 alineatul (1)

Articolul 4 alineatul (8) al treilea paragraf ultima teză

Articolul 31 alineatul (2)

Articolul 5 alineatul (1)

Articolul 11 alineatul (1) primul paragraf

Articolul 5 alineatul (2)

Articolul 11 alineatul (3)

Articolul 5 alineatul (3) prima teză

Articolul 12 alineatul (1)

Articolul 5 alineatul (3) a doua teză prima liniuță

Articolul 12 alineatul (1) litera (a)

Articolul 5 alineatul (3) a doua teză a doua liniuță

Articolul 12 alineatul (1) litera (b)

Articolul 5 alineatul (4)

Articolul 11 alineatul (1) al doilea și al treilea paragraf

Articolul 5 alineatul (5) prima teză

Articolul 16 alineatul (1)

Articolul 5 alineatul (5) a doua teză

Articolul 16 alineatul (3) prima teză

Articolul 5 alineatul (5) a treia teză

Articolul 17 alineatul (1)

Articolul 5 alineatul (5) a patra teză

Articolul 16 alineatul (3) al doilea paragraf și articolul 16 alineatul (4) al doilea paragraf

Articolul 6 alineatul (1)

Articolul 13 alineatul (1)

Articolul 6 alineatul (1) prima liniuță

Articolul 13 alineatul (2) litera (a) și articolul 5 alineatul (2) litera (a)

Articolul 6 alineatul (1) a doua liniuță

Articolul 13 alineatul (2) litera (a) și articolul 5 alineatul (2) litera (c)

Articolul 6 alineatul (1) a treia liniuță

Articolul 13 alineatul (2) litera (f) și articolul 5 alineatul (2) litera (d)

Articolul 6 alineatul (1) a patra liniuță

Articolul 13 alineatul (2) litera (c)

Articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf

Articolul 13 alineatul (2) prima teză

Articolul 6 alineatul (2)

Articolul 15 alineatul (3)

Articolul 6 alineatul (3) prima liniuță

Articolul 15 alineatul (3) litera (a)

Articolul 6 alineatul (3) a doua liniuță

Articolul 15 alineatul (3) litera (b)

Articolul 6 alineatul (3) a treia liniuță

Articolul 6 alineatul (3) ultima teză

Articolul 15 alineatul (8)

Articolul 6 alineatul (4) primul paragraf

Articolul 15 alineatul (2)

Articolul 6 alineatul (4) al doilea paragraf

Articolul 15 alineatul (4)

Articolul 6 alineatul (5) prima teză

Articolul 15 alineatul (6)

Articolul 6 alineatul (5) a doua teză

Articolul 15 alineatele (8)-(9)

Articolul 6 alineatul (6)

Articolul 15 alineatul (10)

Articolul 7 alineatul (1)

Articolul 28 alineatul (8)

Articolul 7 alineatul (2) prima teză

Articolul 12 alineatul (2)

Articolul 7 alineatul (2) a doua teză

Articolul 12 alineatul (3)

Articolul 7 alineatul (3)

Articolul 42 alineatul (2) litera (a)

Articolul 8 alineatul (1) prima teză

Articolul 10 alineatul (1)

Articolul 8 alineatul (1) a doua teză

Articolul 10 alineatul (2)

Articolul 8 alineatul (2)

Articolul 8 alineatul (3) primul paragraf

Articolul 10 alineatul (4)

Articolul 8 alineatul (3) al doilea paragraf

Articolul 9 alineatul (1) fraza introductivă

Articolul 4 alineatul (3)

Articolul 9 alineatul (1) litera (a)

Articolul 45 alineatul (4)

Articolul 9 alineatul (1) litera (b)

Articolul 45 alineatul (4)

Articolul 9 alineatul (1) al doilea paragraf

Articolul 45 alineatul (5)

Articolul 9 alineatul (2)

Articolul 10 alineatul (1)

Articolul 10 alineatul (2) primul paragraf

Articolul 38 alineatele (1) și (2)

Articolul 10 alineatul (2) al doilea paragraf prima teză

Articolul 41

Articolul 10 alineatul (2) al doilea paragraf a doua teză

Articolul 47 alineatul (1)

Articolul 11 alineatul (1) primul paragraf

Articolul 36 alineatul (1)

Articolul 11 alineatul (1) prima liniuță

Articolul 36 litera (a)

Articolul 11 alineatul (1) a doua liniuță

Articolul 36 litera (c)

Articolul 11 alineatul (1) a treia liniuță

Articolul 36 litera (b)

Articolul 11 alineatul (1) al doilea paragraf prima teză

Articolul 37 alineatul (1)

Articolul 11 alineatul (1) al doilea paragraf a doua teză

Articolul 11 alineatul (1) al doilea paragraf a treia teză

Articolul 37 alineatul (2)

Articolul 11 alineatul (1) al doilea paragraf a patra teză

Articolul 37 alineatul (3)

Articolul 11 alineatul (2)

Articolul 43 alineatul (2)

Articolul 11 alineatul (3) prima teză

Articolul 41 alineatul (2)

Articolul 11 alineatul (3) a doua teză

Articolul 47

Articolul 12 alineatul (1) litera (a)

Articolul 12 alineatul (1) litera (b)

Articolul 35 alineatul (1)

Articolul 12 alineatul (1) al doilea paragraf

Articolul 12 alineatul (2)

Articolul 41 alineatul (2)

Articolul 12 alineatul (3)

Articolul 13

Articolul 40 alineatul (1)

Articolul 14 alineatul (1)

Articolul 49 alineatul (1)

Articolul 14 alineatul (2)

Articolul 14 alineatul (3)

Articolul 15 alineatul (1)

Articolul 50

Articolul 15 alineatul (2)

Articolul 48

Articolul 15 alineatul (3)

Articolul 16 alineatul (1)

Articolul 39 alineatul (1)

Articolul 16 alineatul (2)

Articolul 42 alineatul (2)

Articolul 17 alineatul (1)

Articolul 17 alineatele (2), (3) și (4)

Articolul 51 alineatul (2)

Articolul 17 alineatul (5)

Articolul 18

Articolul 52


Top