Accept Refuse

EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32009R0213

Regulamentul (CE) nr. 213/2009 al Comisiei din 18 martie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1003/2005 în ceea ce privește controlul și testarea salmonelei în efectivele de reproducție din specia Gallus gallus și de curcani (Text cu relevanță pentru SEE)

OJ L 73, 19.3.2009, p. 5–11 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
Special edition in Croatian: Chapter 03 Volume 053 P. 178 - 184

In force

ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2009/213/oj

19.3.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 73/5


REGULAMENTUL (CE) NR. 213/2009 AL COMISIEI

din 18 martie 2009

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1003/2005 în ceea ce privește controlul și testarea salmonelei în efectivele de reproducție din specia Gallus gallus și de curcani

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind controlul salmonelei și al altor agenți zoonotici specifici, prezenți în rețeaua alimentară (1), în special articolul 5 alineatul (6) și articolul 13,

întrucât:

(1)

Obiectivul Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 constă în garantarea unor măsuri adecvate și eficiente pentru depistarea și controlul salmonelei și al altor agenți zoonotici în toate stadiile relevante ale producției, prelucrării și distribuției, în special la nivelul producției primare, astfel încât să se reducă prevalența acestora și riscul pe care îl reprezintă pentru sănătatea publică.

(2)

În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2160/2003, anumite cerințe specifice privind efectivele de reproducție din specia Gallus gallus se aplică în fiecare caz în care anumite analize de probe indică prezența Salmonella enteritidis sau a Salmonella typhimurium în rândul respectivelor efective. Scopul acestor cerințe este de a preveni răspândirea infecției în lanțul de producție a ouălor și cărnii de pui, și anume de la reproducători la descendenți. Cerințe similare ar trebui să se aplice producției de curcani pentru a preveni transmiterea infecției în lanțul de producție de carne de curcan. Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 ar trebui să fie modificat în consecință.

(3)

Regulamentul (CE) nr. 1003/2005 al Comisiei din 30 iunie 2005 de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 cu privire la stabilirea unui obiectiv comunitar de reducere a prevalenței anumitor serotipuri de salmonela în efectivele de reproducție din specia Gallus gallus  (2) stabilește un obiectiv comunitar pentru reducerea prevalenței anumitor tipuri de Salmonella spp. în efectivele de reproducție din specia Gallus gallus. Mai mult, anexa la regulamentul menționat stabilește programul de teste necesare pentru verificarea realizării obiectivului comunitar.

(4)

În temeiul articolului 2 din Regulamentul (CE) nr. 1003/2005, Comisia ar trebui să revizuiască obiectivul comunitar ținând seama de rezultatele din primul an de punere în aplicare a programelor de control naționale aprobate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2160/2003. Anul 2007 a fost primul an de punere în aplicare.

(5)

În conformitate cu Directiva 2003/99/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind monitorizarea zoonozelor și a agenților zoonotici (3), statele membre au transmis Comisiei rezultatele monitorizării lor pentru anul 2007. În conformitate cu aceste rezultate, nu pare a fi necesară modificarea obiectivului comunitar.

(6)

În vederea alocării eficiente a resurselor, statelor membre care au realizat obiectivul comunitar ar trebui să li se permită reducerea numărului de controale oficiale. Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1003/2005 ar trebui să fie modificat în consecință.

(7)

O revizuire a programului de teste stabilit în anexa la Regulamentul (CE) nr. 1003/2005 a dezvăluit dificultăți în punerea în aplicare a instrucțiunilor relative la probe și se dispune de noi informații privind sensibilitatea programelor de teste. Prin urmare, programul de teste ar trebui modificat.

(8)

Prin urmare, este necesar să se modifice Regulamentele (CE) nr. 2160/2003 și (CE) nr. 1003/2005.

(9)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

În partea C din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003, titlul și punctul 1 se înlocuiesc cu următorul text:

„C.   Cerințe specifice privind efectivele de reproducție din specia Gallus gallus și curcanii de reproducție

1.

Măsurile prevăzute la punctele 3-5 trebuie luate atunci când analiza probelor prelevate în conformitate cu partea B sau în conformitate cu programele de teste stabilite în anexele la Regulamentul (CE) nr. 1003/2005 al Comisiei (4) și la Regulamentul (CE) 584/2008 al Comisiei (5) indică prezența Salmonella enteritidis sau a Salmonella typhimurium într-un efectiv de reproducție din specia Gallus gallus sau de curcani de reproducție în circumstanțele prevăzute la punctul 2.

Articolul 2

Anexa la Regulamentul (CE) nr. 1003/2005 se înlocuiește cu textul din anexa la prezentul regulament.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Cu toate acestea, articolul 2 se aplică de la 1 aprilie 2009, iar articolul 1 se aplică de la 1 ianuarie 2010.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 18 martie 2009.

Pentru Comisie

Androulla VASSILIOU

Membru al Comisiei


(1)  JO L 325, 12.12.2003, p. 1.

(2)  JO L 170, 1.7.2005, p. 12.

(3)  JO L 325, 12.12.2003, p. 31.

(4)  JO L 170, 1.7.2005, p. 12.

(5)  JO L 162, 21.6.2008, p. 3.”


ANEXĂ

„ANEXĂ

Programul de teste necesar pentru verificarea realizării obiectivului comunitar de reducere a Salmonella Enteritidis, Salmonella Hadar, Salmonella Infantis, Salmonella Typhimurium și Salmonella Virchow în efectivele de animale de reproducție adulte din specia Gallus gallus

1.   BAZĂ DE PRELEVARE DE PROBE

Baza de prelevare de probe cuprinde toate efectivele de animale de reproducție adulte de păsări de curte (Gallus gallus), de cel puțin 250 de capete (denumite în continuare «efective de reproducție»).

2.   SUPRAVEGHEREA EFECTIVELOR DE REPRODUCȚIE

2.1.   Locul, frecvența și statutul prelevării de probe

Se prelevează probe de la efectivele de reproducție la inițiativa exploatanților și în cadrul controalelor oficiale.

2.1.1.   Prelevarea de probe la inițiativa exploatantului

Se prelevează probe o dată la două săptămâni, în locul ales de autoritatea competentă, utilizându-se una dintre următoarele două posibilități:

(a)

în eclozionator; sau

(b)

în exploatație.

Autoritatea competentă poate decide să aplice una dintre opțiunile menționate la literele (a) sau (b) întregului program de teste pentru toate efectivele de reproducție de pui de carne și una dintre aceste opțiuni pentru efectivele de reproducție de păsări ouătoare. Prelevarea de probe din cadrul exploatațiilor care exportă sau comercializează, în principal ouă pentru incubație în alte state membre, are loc la exploatație în orice împrejurări. Autoritatea competentă stabilește o procedură astfel încât depistarea serotipurilor de salmonela menționate la articolul 1 alineatul (1) (denumite în continuare «salmonela relevante»), în cadrul prelevării de probe la inițiativa exploatantului, să fie notificată de îndată autorității competente de către laboratorul care efectuează analizele. Notificarea la timp a detectării salmonelei, inclusiv a serotipului, rămâne responsabilitatea exploatantului și a laboratorului care efectuează analizele.

Prin derogare, dacă obiectivul comunitar a fost atins în cel puțin doi ani calendaristici consecutivi, prelevarea de probe în exploatație se poate prelungi pentru a avea loc la fiecare trei săptămâni, în funcție de decizia autorității competente. Autoritatea competentă poate decide să se reia intervalul de testare de două săptămâni, în cazul în care se detectează un efectiv pozitiv în exploatație și/sau în orice alt caz considerat adecvat de autoritatea competentă.

2.1.2.   Prelevarea de probe în cadrul controalelor oficiale

Fără a aduce atingere anexei II partea C punctul 2 din Regulamentul (CE) nr. 2160/2003, prelevarea de probe oficială se efectuează după cum urmează:

2.1.2.1.

În cazul în care probele prelevate la inițiativa exploatantului provin din eclozionator:

(a)

se efectuează o prelevare de probe de rutină în eclozionator o dată la șaisprezece săptămâni; și

(b)

se efectuează o prelevare de probe de rutină în exploatație, de două ori pe durata ciclului de producție, și anume prima dată în termen de patru săptămâni de la începutul perioadei de depunere a ouălor sau de la trecerea în unitatea de depunere a ouălor și a doua oară spre sfârșitul perioadei de depunere a ouălor, cel mai devreme cu opt săptămâni înainte de terminarea ciclului de producție;

(c)

se efectuează o prelevare de probe de confirmare în exploatație, în cazul depistării salmonelei relevante în probele prelevate din eclozionator.

2.1.2.2.

În cazul în care prelevarea probelor are loc în exploatație la inițiativa exploatantului, se efectuează o prelevare de probe de rutină de trei ori în cursul ciclului de producție:

(a)

în termen de patru săptămâni de la începutul perioadei de depunere a ouălor sau de la trecerea în unitatea de depunere a ouălor;

(b)

spre sfârșitul perioadei de depunere a ouălor, cel mai devreme cu opt săptămâni înainte de terminarea ciclului de producție;

(c)

în cursul producției, într-un moment suficient de îndepărtat de prelevările menționate la literele (a) și (b).

2.1.2.3.

Prin derogare de la dispozițiile punctelor 2.1.2.1 și 2.1.2.2, în cazul în care obiectivul comunitar a fost atins în cel puțin doi ani calendaristici consecutivi, autoritatea competentă poate înlocui prelevările de probe de rutină cu prelevări de probe:

(a)

la exploatație o dată, în orice moment al ciclului de producție, și o dată pe an la eclozionator; sau

(b)

la exploatație de două ori, în orice moment, la o distanță suficientă în timp în decursul ciclului de producție.

Prelevarea de probe efectuată de autoritatea competentă poate înlocui o prelevare de probe la inițiativa operatorului din sectorul alimentar.

2.2.   Protocolul de eșantionare

2.2.1.   Prelevarea de probe din eclozionator

Cel puțin o probă este prelevată pe efectiv de reproducție la fiecare prelevare de probe. Prelevarea de probe ar trebui să se programeze într-o zi de ecloziune, atunci când probele de la toate efectivele de reproducție sunt disponibile și toate materialele din toate eclozionatoarele din care sunt luați pui eclozați în ziua prelevării de probe ar trebui să contribuie la setul de probe în mod proporționat. Dacă sunt peste 50 000 de ouă de la un efectiv în eclozionatoare, se prelevează o a doua probă de la efectivul respectiv.

Această probă conține cel puțin următoarele elemente:

(a)

o probă compozită de garnituri de coșuri pentru ecloziune murdărite în mod vizibil, prelevate aleatoriu din cinci coșuri pentru ecloziune distincte sau din cinci locuri diferite ale eclozionatorului, pentru atingerea unei suprafețe totale de cel puțin 1 m2; totuși, în cazul în care ouăle destinate incubației dintr-un efectiv de reproducție ocupă mai mult de un eclozionator, se prelevează o astfel de probă compozită din fiecare până la un număr de cinci eclozionatoare; sau

(b)

o probă prelevată cu unul sau mai multe tampoane umede de material textil, formând în total o suprafață de cel puțin 900 cm2, prelevată imediat după mutarea puilor de pe întreaga suprafață de la fundul a cel puțin cinci coșuri pentru ecloziune în total sau din puful din cinci locuri, inclusiv de pe podea, în toate dintre cele până la cinci eclozionatoare cu ouă eclozate din efectiv, garantând că se prelevează cel puțin o probă pentru fiecare efectiv de la care provin ouăle; sau

(c)

10 g de coji de ouă sparte se prelevează dintr-un total de 25 de coșuri pentru ecloziune diferite (și anume, 250 g pentru proba inițială) în până la cinci eclozionatoare cu ouă eclozate din efectiv, care sunt zdrobite, amestecate și se prelevează o subprobă de 25 g pentru testări.

Procedura prevăzută la punctele (a), (b) și (c) se aplică prelevării de probe realizate la inițiativa exploatantului, cât și prelevării de probe oficiale. Nu este obligatoriu să se includă un eclozionator cu ouă provenind de la efective diferite, dacă cel puțin 80 % din ouă se află în alte eclozionatoare care au fost supuse prelevării de probe.

2.2.2.   Prelevarea de eșantioane din exploatație:

2.2.2.1.   Prelevarea de probe de rutină la inițiativa exploatantului

Prelevarea constă în principal din eșantioane de materii fecale, iar scopul său este depistarea unei prevalențe de 1 % în cadrul efectivului, cu o limită de încredere de 95 %. În acest scop, probele au una dintre următoarele forme:

(a)

Probe compozite de materii fecale, fiecare constând în probe distincte de materii fecale proaspete, cântărind fiecare cel puțin 1 g, prelevate aleatoriu din mai multe puncte ale cotețului în care este ținut efectivul sau, în cazul în care efectivul are acces liber la mai multe cotețe dintr-o anumită exploatație, din fiecare grup de cotețe ale exploatației în care este ținut efectivul. Materiile fecale trebuie regrupate în minimum două eșantioane compozite, în scopul efectuării analizei.

Tabelul de mai jos indică numărul de puncte în care urmează să se efectueze prelevări distincte de materii fecale, în scopul constituirii unei probe compozite:

Numărul de păsări din efectiv

Numărul de probe de materii fecale care trebuie prelevate din efectiv

250-349

200

350-449

220

450-799

250

800-999

260

1 000 sau mai mult

300

(b)

Probe de încălțăminte de protecție și/sau de praf:

Perechile de încălțăminte de unică folosință utilizate trebuie să fie suficient de absorbante pentru a absorbi umiditatea. De asemenea, se pot utiliza «șosete» de tipul «tubegauze».

Suprafața încălțămintei de protecție de unică folosință este umectată cu ajutorul unui diluant corespunzător (de exemplu, 0,8 % clorură de sodiu și 0,1 % peptonă în apă deionizată sterilă sau cu apă sterilă sau cu oricare alt diluant acceptat de autoritatea competentă).

Probele sunt prelevate în timp ce se merge prin coteț utilizând un traseu care va produce probe reprezentative pentru toate părțile cotețului sau ale sectorului respectiv. Această metodă include zonele acoperite cu litieră și zonele cu grilaj de șipci, în cazul în care nu este periculos să se meargă pe șipci. Prelevarea de probe acoperă toate planșetele din fiecare coteț. După terminarea prelevării de probe în sectorul ales, perechile de încălțăminte de protecție de unică folosință se scot cu grijă, astfel încât materiile aderente să nu se desprindă.

Probele se compun din:

(i)

cinci perechi de încălțăminte de protecție de unică folosință, fiecare reprezentând aproximativ 20 % din zona cotețului; în scopul analizei, perechile de încălțăminte de protecție de unică folosință pot fi grupate în minimum două probe compozite; sau

(ii)

cel puțin o pereche de încălțăminte de protecție de unică folosință reprezentând întreaga suprafață a cotețului și o probă suplimentară de praf colectată din mai multe locuri din tot cotețul de pe suprafețe pe care praful este așezat în mod vizibil. Pentru a colecta această probă de praf se va folosi unul sau mai multe tampoane umede de material textil, formând, în total, o suprafață de cel puțin 900 cm2.

(c)

În cazul în care efectivele de reproducție sunt ținute în cuști, se pot preleva probe de materii fecale amestecate, în mod natural, de pe benzile cu dejecții, de pe raclete sau din fose, în funcție de tipul cotețului. Se colectează probe de cel puțin 150 g, pentru a fi supuse unor teste separate:

(i)

benzile cu dejecții situate sub fiecare nivel al cuștilor, care sunt puse în funcțiune în mod periodic și se descarcă într-un transportor elicoidal sau într-un conveier;

(ii)

sistem de fosă pentru dejecții în care deflectoarele situate sub cuști sunt răzuite într-o fosă situată sub coteț;

(iii)

sistem de fosă pentru dejecții dintr-un coteț în care cuștile sunt dispuse în trepte și unde materiile fecale cad direct în fosă.

De obicei, într-un coteț există mai multe rânduri de cuști. Proba compozită globală conține materii fecale amestecate provenite din fiecare rând. Din fiecare efectiv se prelevează două probe compozite, în conformitate cu prezentarea făcută în continuare, de la al treilea până la al șaselea paragraf:

Sistemele care conțin benzi sau raclete trebuie puse în funcțiune în ziua prelevării de probe, înainte de efectuarea acesteia.

În cazul sistemelor prevăzute cu deflectoare sub cuști și cu raclete, trebuie să se colecteze materiile fecale amestecate depuse pe racletă, după punerea în funcțiune a acestora.

În cazul sistemelor dispuse în trepte, care nu sunt prevăzute nici cu benzi, nici raclete, este necesară colectarea materiilor fecale amestecate din fosă.

Sisteme de benzi cu dejecții: se vor colecta materiile fecale grupate de la capetele de evacuare ale benzilor.

2.2.2.2.   Prelevarea de probe oficială

(a)

Prelevarea de probe de rutină se efectuează în conformitate cu descrierea de la punctul 2.2.2.1.

(b)

Prelevarea de probe de confirmare care urmează după depistarea salmonelei relevante în probele prelevate din eclozionator se realizează în conformitate cu punctul 2.2.2.1. Se pot colecta probe suplimentare pentru o posibilă testare a inhibitorilor antimicrobieni sau ai proliferării bacteriene, după cum urmează: se pot alege aleatoriu păsări din fiecare coteț al exploatației, de obicei, această operațiune se limitează la un număr de cel mult cinci păsări din fiecare coteț, cu excepția cazului în care autoritatea consideră necesară prelevarea unui număr mai mare. Dacă nu se confirmă sursa infecției, se realizează testele de rezistență antimicrobiană sau noi teste bacteriologice pentru detectarea salmonelei asupra efectivului sau asupra descendenților acestora înainte de a se ridica restricțiile comerciale. În cazul în care se detectează inhibitori antimicrobieni sau ai proliferării bacteriene, infecția cu salmonela se consideră ca fiind confirmată.

(c)

Cazuri suspecte

În cazuri excepționale, atunci când autoritatea competentă are motive de a suspecta certitudinea rezultatului obținut (rezultate pozitive sau negative false), aceasta poate decide să repete testarea în conformitate cu litera (b).

3.   EXAMINAREA PROBELOR

3.1.   Pregătirea probelor

3.1.1.   Garniturile coșurilor pentru ecloziune:

(a)

Se pun într-un litru de apă peptonată tamponată (BPW), preîncălzită la temperatura mediului ambiant și se amestecă ușor.

(b)

Se continuă cultura probei prin utilizarea metodei de depistare descrise la punctul 3.2.

3.1.2.   Probe de încălțăminte de protecție și de praf:

(a)

Perechea (perechile) de încălțăminte/șosete de protecție și proba de praf (tampon de material textil) se despachetează cu grijă, pentru a evita desprinderea materiilor fecale aderente sau a prafului liber, și se pune în 225 ml de BPW, preîncălzită la temperatura mediului ambiant. Încălțămintea/șosetele și tamponul de material textil sunt scufundate complet în BPW pentru a adăuga suficient lichid liber în jurul probei pentru migrarea salmonelei din probă și, prin urmare, poate fi adăugată mai multă BPW dacă este necesar. Se vor face pregătiri separate pentru încălțămintea de protecție și tamponul de material textil.

(b)

În cazul în care cinci perechi de încălțăminte de protecție/șosete sunt luate ca două probe compozite, se introduce fiecare probă compozită în 225 ml de BPW sau mai mult, dacă este necesar, pentru a le scufunda complet și pentru a adăuga suficient lichid liber în jurul probei pentru migrarea salmonelei din probă.

(c)

Se învârtesc pentru saturarea completă a probei și se continuă cultura prin utilizarea metodei de depistare menționate la punctul 3.2.

3.1.3.   Alte probe de materii fecale:

(a)

Probele de materii fecale sunt adunate și amestecate cu grijă, iar o subprobă de 25 g se prelevează în vederea culturii.

(b)

Subproba de 25 g este imersată în 225 ml de soluție tamponată de apă cu peptonă încălzită în prealabil la temperatura mediului ambiant.

(c)

Se continuă cultura probei prin utilizarea metodei de depistare menționate la punctul 3.2.

În cazul în care standardele ISO pentru prepararea probelor relevante în vederea detectării salmonelei sunt aprobate, acestea se aplică și înlocuiesc dispozițiile menționate anterior privind prepararea probelor.

3.2.   Metoda de detectare

Detectarea Salmonella spp. se efectuează în conformitate cu amendamentul 1 al standardului EN/ISO 6579-2002/Amd1:2007. «Microbiologia alimentelor și a hranei pentru animale – Metoda orizontală de detectare a Salmonella spp. – Amendamentul 1: Anexa D: Detectarea Salmonella spp. în fecale de animale și în probele de mediu din etapa de producție primară.»

În ceea ce privește probele de încălțăminte de protecție de unică folosință, probele de praf și celelalte probe de materii fecale menționate la punctul 3.1, este posibilă gruparea bulioanelor îmbogățite în BPW incubate pentru continuarea culturii. În acest scop, se incubează cele două probe în BPW în conformitate cu procedura obișnuită. Se prelevează 1 ml de bulion incubat din fiecare probă și se agită bine. Apoi se prelevează 0,1 ml din amestec și se inoculează cutiile de agar MSRV după metoda obișnuită.

A nu se scutura, învârti sau agita în alt fel probele în BPW după incubare, deoarece aceste acțiuni eliberează particule inhibatoare și reduc izolarea ulterioară în MSRV.

3.3.   Serotipizarea

Cel puțin un izolat din fiecare probă care indică o reacție pozitivă trebuie tipizat, în conformitate cu clasificarea Kaufmann-White.

4.   REZULTATE ȘI RAPORTARE

Un efectiv de reproducție este considerat infectat în sensul verificării realizării obiectivului comunitar, în cazul în care se depistează prezența salmonelei relevante (cu excepția sușelor vaccinale) într-una sau mai multe probe prelevate din exploatație (sau, în cazul unei a doua prelevări de probe oficiale de confirmare în statul membru, în probele de materii fecale sau de organe de păsări respective), chiar și în cazul în care salmonela este detectată numai în proba de praf. Acest lucru nu se aplică în cazurile excepționale de efective de reproducție suspecte în care depistarea de salmonelă, cu ocazia prelevării de probe efectuate în fermă la inițiativa exploatantului, nu este confirmată de prelevarea de probe oficială.

Din motive statistice, un efectiv infectat se numără o singură dată, indiferent de cât de des s-a detectat salmonela în respectivul efectiv pe durata perioadei de producție.

Raportarea include:

(a)

o descriere detaliată a posibilităților alese pentru programul de prelevare de probe și a tipului de probe prelevate, după caz;

(b)

numărul de efective de reproducție existente și numărul efectivelor testate;

(c)

rezultatele testelor;

(d)

explicații privind rezultatele, în special în cazurile excepționale.”


Top