This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 32009H0708(01)
Recommendation of the European Parliament and of the Council of 18 June 2009 on the establishment of a European Quality Assurance Reference Framework for Vocational Education and Training (Text with EEA relevance)
Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 18 iunie 2009 privind stabilirea unui cadru european de referință pentru asigurarea calității în educație și formare profesională (Text cu relevanță pentru SEE)
Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 18 iunie 2009 privind stabilirea unui cadru european de referință pentru asigurarea calității în educație și formare profesională (Text cu relevanță pentru SEE)
JO C 155, 8.7.2009, p. 1–10
(BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
In force
8.7.2009 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 155/1 |
RECOMANDAREA PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
din 18 iunie 2009
privind stabilirea unui cadru european de referință pentru asigurarea calității în educație și formare profesională
(Text cu relevanță pentru SEE)
2009/C 155/01
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 149 alineatul (4) și articolul 150 alineatul (4),
având în vedere propunerea Comisiei,
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),
având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (2),
hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat (3),
întrucât:
(1) |
Tranziția către o economie bazată pe cunoaștere (Consiliul European de la Lisabona din 2000) necesită modernizarea și îmbunătățirea continuă a sistemelor de educație și formare profesională („EFP”) ca răspuns la schimbările rapide din economie și societate, astfel încât acestea să ajute la creșterea nivelului de ocupare a forței de muncă și a incluziunii sociale și la îmbunătățirea accesului tuturor la învățarea de-a lungul vieții, inclusiv al persoanelor dezavantajate. |
(2) |
Consiliul European de la Barcelona din 2002 a stabilit drept obiectiv transformarea sistemelor europene de educație și formare în referințe mondiale de calitate până în 2010. |
(3) |
Liniile directoare integrate pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă 2005-2008 din cadrul procesului de la Lisabona solicită statelor membre dezvoltarea unor sisteme de învățare de-a lungul vieții accesibile, care să răspundă necesităților în schimbare ale unei economii și societăți bazate pe cunoaștere. Adaptarea și dezvoltarea capacităților sistemelor de educație și formare sunt necesare pentru îmbunătățirea relevanței lor pe piața muncii. Obiectivele stabilite în politica de educație și formare profesională trebuie, prin urmare, să le completeze treptat pe cele ale politicii economice și ale politicii privind piața muncii pentru a putea combina coeziunea socială și competitivitatea. |
(4) |
Ca urmare a Rezoluției Consiliului din 19 decembrie 2002 privind promovarea intensificării cooperării europene din domeniul educației și al formării profesionale (4) („Procesul de la Copenhaga”) și ca rezultat al lucrărilor de cooperare dintre Comisie, statele membre, partenerii sociali, statele SEE-AELS și statele candidate privind prioritatea asigurării calității, a fost dezvoltat un Cadru comun pentru asigurarea calității („CCAC”), avându-se în vedere experiența existentă și „bunele practici” din diferitele țări participante. |
(5) |
Conform raportului interimar comun din 2004 al Consiliului și al Comisiei trimis Consiliului European privind programul de lucru Educație și Formare 2010 (5), CCAC pentru EFP (ca parte integrantă a măsurilor luate pentru a da curs Declarației de la Copenhaga) și dezvoltarea unui „set aprobat de standarde, proceduri și linii directoare pentru asigurarea calității” (6) (împreună cu Procesul de la Bologna și ca parte a programului de lucru privind obiectivele sistemelor educaționale și de formare profesională) ar trebui să constituie principala prioritate pentru Europa. |
(6) |
Consiliul Educație din mai 2004 (7) a aprobat abordarea CCAC și a invitat statele membre și Comisia, în cadrul competențelor respective, la promovarea acestuia pe bază de voluntariat, împreună cu părțile interesate relevante. |
(7) |
Rețeaua europeană de asigurare a calității în educație și formare profesională (8) a oferit o platformă europeană care a permis luarea unor măsuri corespunzătoare pentru a da curs Concluziilor Consiliului din 2004 și Comunicatului de la Helsinki și a facilitat cooperarea durabilă între țări. |
(8) |
În 2006, Comunicatul de la Helsinki a subliniat necesitatea unei viitoare dezvoltări și puneri în aplicare a instrumentelor europene comune vizate în EFP, prin stabilirea principiilor care stau la baza CCAC, astfel cum sunt menționate în Concluziile Consiliului din mai 2004 privind asigurarea calității în educație și formare profesională, pentru promovarea unei culturi a îmbunătățirii calității și a unei participări mai largi la Rețeaua europeană de asigurare a calității în educație și formare profesională. |
(9) |
Prezenta recomandare stabilește un Cadru european de referință pentru asigurarea calității („cadrul”) ca instrument de referință pentru susținerea statelor membre în promovarea și monitorizarea îmbunătățirii continue a sistemelor EFP bazate pe referințe europene comune care se bazează pe și dezvoltă CCAC. Cadrul trebuie să contribuie la îmbunătățirea calității în EFP și la creșterea transparenței și coerenței dezvoltării politicilor de EFP la nivelul statelor membre, promovând astfel încrederea reciprocă, mobilitatea forței de muncă și a cursanților și învățarea de-a lungul vieții. |
(10) |
Cadrul ar trebui să conțină un ciclu de asigurare și îmbunătățire a calității planificării, punerii în aplicare, evaluării și reexaminării/revizuirii EFP, susținut de criterii de calitate comune, descriptori indicativi și indicatori. Procesele de monitorizare, incluzând o combinație între mecanismele interne și externe de evaluare trebuie definite de statele membre în mod corespunzător pentru a identifica punctele forte ale sistemului, ale proceselor și ale procedurilor și domeniile care necesită îmbunătățiri. Cadrul ar trebui să includă utilizarea instrumentelor de măsură pentru furnizarea dovezilor eficacității. |
(11) |
Cadrul ar trebui aplicat la nivelul sistemului EFP, al furnizorilor EFP și la nivelul acordării calificărilor. Acesta furnizează o abordare sistemică a calității, acoperind și interrelaționând nivelurile importante și actorii. Cadrul ar trebui să pună serios accentul pe monitorizarea și îmbunătățirea calității, prin combinarea evaluării interne și externe, a reexaminării și a proceselor pentru îmbunătățire, susținută de măsurare și analiză calitativă. Cadrul ar trebui să constituie o bază pentru dezvoltarea viitoare prin cooperarea la nivel european, național, regional și local. |
(12) |
Prin furnizarea unor mijloace concrete pentru susținerea unei evaluări și a unei culturi a îmbunătățirii calității la toate nivelurile, prezenta recomandare contribuie la utilizarea unor politici și practici bazate pe dovezi ca fundament pentru politici mai eficiente și mai echitabile, în conformitate cu Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre din 2006 privind eficiența și echitatea în sistemele europene de educație și formare profesională (9). |
(13) |
Prezenta recomandare asigură un cadru pentru identificarea celor mai bune practici, precum și pentru susținerea și folosirea în comun a acestora, nu numai la nivel național, ci și la nivel local și regional, în toate rețelele relevante, inclusiv în Rețeaua europeană de asigurare a calității în educație și formare profesională. |
(14) |
Prezenta recomandare ține seama de „Principiile comune pentru asigurarea calității în educație și formare” incluse în anexa III la Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind instituirea Cadrului european de calificări pentru învățarea de-a lungul vieții (10) (denumit în continuare CEC). Prin urmare, cadrul ar trebui să susțină punerea în aplicare a CEC, în special calitatea certificării rezultatelor învățării. Acesta ar trebui să susțină, de asemenea, punerea în aplicare a altor instrumente europene precum Sistemul european de credite pentru EFP și Principiile europene comune pentru identificarea și validarea învățării non-formale și informale. |
(15) |
Având în vedere caracterul său neobligatoriu, prezenta recomandare respectă principiul subsidiarității menționat la articolul 5 din tratat, obiectivul acesteia fiind de a susține și completa acțiunile statelor membre prin facilitatea cooperării viitoare între acestea pentru intensificarea transparenței EFP și pentru promovarea mobilității și învățării de-a lungul vieții. Recomandarea ar trebui pusă în aplicare în conformitate cu legislația și practica națională. Prezenta recomandare respectă principiul proporționalității menționat la articolul 5 din tratat deoarece nu înlocuiește și nu definește sistemele naționale de asigurare a calității. Cadrul nu prevede un anumit sistem de asigurare a calității sau o anumită abordare, însă prevede principii comune, criterii calitative, descriptori indicativi și indicatori care pot facilita evaluarea și îmbunătățirea sistemelor existente și furnizarea de EFP. |
(16) |
Indicatorii de referință propuși în anexa II sunt destinați să sprijine evaluarea și îmbunătățirea calității sistemelor și/sau a furnizorilor EFP, în conformitate cu legislația și practica naționale, și să constituie un „set de instrumente” dintre care diverșii utilizatori pot selecta indicatorii pe care îi consideră cei mai relevanți pentru cerințele sistemului lor de asigurare a calității. În ceea ce privește natura și scopul lor, acești indicatori ar trebui diferențiați de indicatorii și criteriile de referință cuprinse în Concluziile Consiliului din 25 mai 2007 privind un cadru coerent de indicatori și criterii de referință în vederea monitorizării progresului spre realizarea obiectivelor de la Lisabona din domeniul educației și al formării (11). |
(17) |
Dacă va fi folosit și dezvoltat de către statele membre, cadrul le-ar putea ajuta să își îmbunătățească și să-și dezvolte în continuare sistemele EFP, să sprijine strategiile de învățare de-a lungul vieții, să continue integrarea pe piața europeană a muncii și punerea în aplicare a CEC și să promoveze o cultură a îmbunătățirii calității la toate nivelurile, respectând totodată diversitatea amplă a sistemelor naționale de educație. |
(18) |
Prezenta recomandare ar trebui să contribuie la modernizarea sistemelor de educație și de formare, la creșterea eficienței formării încercând să împiedice absolvirile fără obținerea unei calificări, la îmbunătățirea relației dintre educație, formare și obținerea unui loc de muncă, la extinderea legăturilor dintre educația formală, non-formală și informală și la dezvoltarea acordării de calificări pe baza experienței acumulate, |
RECOMANDĂ PRIN PREZENTA STATELOR MEMBRE:
1. |
să utilizeze și să dezvolte Cadrul european de referință pentru asigurarea calității („cadrul”), criteriile de calitate, descriptorii indicativi și indicatorii de referință astfel cum sunt stabiliți și descriși în anexele I și II, să perfecționeze și să dezvolte în continuare sistemele de EFP, să susțină strategiile de învățare de-a lungul vieții și punerea în aplicare a CEC și a Cartei europene a calității pentru mobilitate și să promoveze o cultură a îmbunătățirii calității și a inovării la toate nivelurile. Ar trebui acordată mai multă atenție trecerii de la EFP la învățământul superior; |
2. |
să planifice, fiecare în parte, în termen de 18 iunie 2011, o abordare destinată îmbunătățirii sistemelor de asigurare a calității la nivel național, după caz, și utilizării în modul cel mai eficient a cadrului prin implicarea partenerilor sociali, a autorităților regionale și locale și a altor părți interesate relevante în conformitate cu legislația și practicile naționale; |
3. |
să participe activ la rețeaua Cadrului european de referință pentru asigurarea calității („rețeaua cadrului”) ca bază a dezvoltării viitoare a principiilor comune, a criteriilor și a indicatorilor de referință, a liniilor directoare și a instrumentelor pentru îmbunătățirea calității în EFP în mod corespunzător la nivel național, regional și local; |
4. |
să înființeze, în cazul în care acesta nu există încă, un punct național de referință pentru asigurarea calității în EFP, care să fie legat de structurile și cerințele specifice fiecărui stat membru și care, în conformitate cu practica națională, să reunească organismele relevante existente și să implice partenerii sociali și toate părțile interesate în cauză la nivel național și regional, pentru asigurarea continuării inițiativelor. Punctele de referință ar trebui:
|
5. |
să realizeze o reexaminare a procesului de punere în aplicare din patru în patru ani – această reexaminare ar trebui să fie inclusă în fiecare al doilea raport național de progrese elaborat în contextul viitorului cadru strategic pentru cooperarea la nivel european în domeniul educației și formării – pe baza criteriilor de referință care vor fi definite în cadrul rețelei cadrului și în cooperare cu Comisia și statele membre, |
APROBĂ INTENȚIA COMISIEI:
1. |
de a susține statele membre în îndeplinirea sarcinilor menționate mai sus, în special prin facilitarea cooperării și a învățării reciproce, a testării și a dezvoltării materialului orientativ și prin furnizarea informațiilor referitoare la dezvoltarea calității în EFP în rândul statelor membre; |
2. |
de a promova și de a participa împreună cu statele membre la rețeaua cadrului , contribuind la dezvoltarea politicii în acest domeniu prin intermediul unor propuneri și inițiative concrete, după caz; |
3. |
de a asigura monitorizarea punerii în aplicare a prezentei recomandări, prin prezentarea unui raport adresat Parlamentului European și Consiliului din patru în patru ani, asupra experienței câștigate și a implicațiilor pentru viitor, incluzând o reexaminare a prezentei recomandări, dacă aceasta este necesară, realizată în cooperare cu statele membre și cu implicarea diverselor părți interesate; |
4. |
de a realiza, pe baza raportului respectiv și în cooperare cu statele membre, o evaluare a punerii în aplicare a prezentei recomandări și, în cazul în care este necesar, o revizuire a acesteia. |
Adoptată la Bruxelles, 18 iunie 2009.
Pentru Parlamentul European
Președintele
H.-G. PÖTTERING
Pentru Consiliu
Președintele
Štefan FÜLE
(1) JO C 100, 30.4.2009, p. 136.
(2) JO C 325, 19.12.2008, p. 48.
(3) Avizul Parlamentului European din 18 decembrie 2008 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 11 mai 2009.
(5) JO C 104, 30.4.2004, p. 1.
(6) „Realizarea spațiului european de învățământ superior”: Comunicat al Conferinței miniștrilor responsabili pentru învățământul superior, Berlin, 19 septembrie 2003.
(7) Concluziile Consiliului privind asigurarea calității în educație și formarea profesională, 28 mai 2004.
(8) Rețeaua europeană de asigurare a calității în educație și formare profesională a fost înființată în octombrie 2005 de către Comisie ca urmare a avizului favorabil al Comitetului consultativ pentru formare profesională. Membrii acesteia au fost desemnați de către statele membre, țările candidate, țările AELS-SEE și organizațiile partenerilor sociali europeni, în conformitate cu o procedură explicită.
(9) JO C 298, 8.12.2006, p. 3.
(10) JO C 111, 6.5.2008, p. 1.
(11) JO C 311, 21.12.2007, p. 13.
INTRODUCERE LA ANEXE
Prezenta recomandare stabilește un cadru european de referință pentru asigurarea calității („cadrul”) care conține un ciclu de asigurare și îmbunătățire a calității EFP (planificare, punere în aplicare, evaluare/apreciere și reexaminare/revizuire) pe baza unor criterii calitative, a unor descriptori și a unor indicatori aplicabili managamentului calității atât la nivelul sistemelui de EFP, cât și la nivelul furnizorilor de EFP. Scopul nu este acela de a introduce noi standarde, ci de a susține eforturile statelor membre, menținând totodată diversitatea abordărilor acestora.
Cadrul ar trebui considerat mai mult un „set de instrumente”, din care diverșii utilizatori pot selecta descriptorii și indicatorii pe care îi consideră cei mai relevanți pentru cerințele sistemului lor specific de asigurare a calității.
Descriptorii (Anexa I) și indicatorii (Anexa II) propuși sunt oferiți exclusiv în scop de orientare și pot fi selectați și aplicați de către utilizatorii cadrului în conformitate cu toate sau o parte din cerințele acestora și cu parametrii existenți.
Aceștia pot fi aplicați formării profesionale inițiale (FPI) și/sau formării profesionale continue (FPC), în funcție de caracteristicile individuale relevante ale sistemului de EFP din fiecare stat membru și de tipul de furnizori de EFP.
Aceștia vor fi utilizați strict voluntar, ținând seama de valoarea lor adăugată potențială și în conformitate cu legislația și practica naționale. Aceștia nu trebuie considerați nici puncte de reper, nici instrumente de raportare sau comparare a calității și eficienței diferitelor sisteme naționale. Responsabilitatea de monitorizare a calității acestor sisteme revine în continuare în mod exclusiv statelor membre.
ANEXA I
CADRUL EUROPEAN DE REFERINȚĂ PENTRU ASIGURAREA CALITĂȚII: CRITERII DE CALITATE ȘI DESCRIPTORI INDICATIVI (1)
Prezenta anexă propune criterii comune de calitate și descriptori indicativi pentru susținerea statelor membre, după cum acestea consideră potrivit, în momentul punerii în aplicare a cadrului (2).
Criterii de calitate |
Descriptori indicativi la nivelul sistemului EFP |
Descriptori indicativi la nivelul furnizorului de EFP |
Planificarea reflectă o viziune strategică comună părților interesate și include scopuri/obiective, acțiuni și indicatori expliciți |
Scopurile/obiectivele EFP sunt descrise pe termen mediu și lung și sunt legate de obiectivele europene Părțile interesate relevante participă la stabilirea scopurilor și obiectivelor EFP la diferite niveluri Țintele sunt stabilite și monitorizate prin intermediul indicatorilor specifici (criterii de succes) Au fost stabilite mecanismele și procedurile pentru identificarea necesităților în materie de formare A fost elaborată o politică de informare pentru a asigura prezentarea optimă a rezultatelor/efectelor de calitate cu respectarea cerințelor naționale/regionale privind protecția datelor Au fost definite standardele și liniile directoare pentru recunoașterea, validarea și certificarea competențelor individuale |
Scopurile/obiectivele politicii europene, naționale și regionale în domeniul educației și formării profesionale se reflectă în țintele locale stabilite de furnizorii de EFP Sunt stabilite și monitorizate scopuri/obiective și ținte explicite Au loc consultări continue cu părțile interesate relevante pentru identificarea necesităților locale/individuale specifice Responsabilitățile în managementul și dezvoltarea calității au fost împărțite în mod explicit Există o implicare timpurie a personalului în planificare, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea calității Furnizorii planifică inițiative de cooperare cu alți furnizori de EFP Părțile interesate relevante participă la procesul de analizare a nevoilor locale Furnizorii EFP dețin un sistem explicit și transparent de asigurare a calității |
Planurile de punere în aplicare sunt elaborate în consultare cu părțile interesate și includ principii explicite |
Planurile de punere în aplicare sunt stabilite în colaborare cu partenerii sociali, furnizorii de EFP și alte părți interesate relevante la diferite niveluri Planurile de punere în aplicare includ analizarea resurselor necesare, a capacităților utilizatorilor și a instrumentelor și liniilor directoare necesare pentru susținere Au fost elaborate liniile directoare și standardele pentru punerea în aplicare la diferite niveluri Planurile de punere în aplicare includ sprijin specific pentru formarea profesorilor și a formatorilor Responsabilitățile furnizorilor de EFP în cadrul procesului de punere în aplicare sunt descrise în mod explicit și sunt transparente A fost creat un cadru național și/sau regional pentru asigurarea calității, care include linii directoare și standarde de calitate la nivelul furnizorului pentru promovarea ameliorării continue și a autoreglementării |
Resursele sunt pregătite/alocate intern în mod corespunzător pentru a atinge obiectivele stabilite în planurile de punere în aplicare Parteneriatele relevante sunt susținute în mod explicit pentru punerea în aplicare a acțiunilor planificate Planul strategic pentru dezvoltarea competențelor personalului specifică necesitatea instruirii profesorilor și formatorilor Personalul ia parte la activități periodice de formare și dezvoltă cooperarea cu părțile interesate externe pentru susținerea dezvoltării capacităților și îmbunătățirii calității și pentru creșterea performanțelor |
Evaluarea rezultatelor și proceselor este realizată în mod regulat și susținută prin măsurare |
Este creată o metodologie pentru evaluare, cuprinzând evaluarea internă și externă Implicarea părților interesate în procesul de evaluare și monitorizare este agreată și descrisă clar Standardele și procesele naționale/regionale pentru îmbunătățirea și asigurarea calității sunt relevante și în concordanță cu nevoile din sectorul respectiv Sistemele sunt supuse autoevaluării, reexaminării interne și externe, după caz Sunt puse în aplicare sisteme de avertizare timpurie Se aplică indicatori de performanță Se colectează date relevante, regulate și coerente pentru măsurarea succesului și identificarea domeniilor care trebuie îmbunătățite. Sunt create metodologii corespunzătoare pentru colectarea datelor, de exemplu, chestionare și indicatori/unități metrice |
Autoaprecierea/autoevaluarea este realizată periodic în conformitate cu reglementările/cadrele naționale și regionale sau la inițiativa furnizorilor de EFP Evaluarea și reexaminarea acoperă procesele și rezultatele/efectele educației, incluzând evaluarea satisfacției cursantului, precum și a performanței și satisfacției personalului Evaluarea și reexaminarea includ mecanisme corespunzătoare și eficace pentru implicarea părților interesate interne și externe Sunt puse în aplicare sisteme de avertizare timpurie |
Reexaminare |
Procedurile, mecanismele și instrumentele pentru realizarea reexaminărilor sunt definite la toate nivelurile Procesele sunt reexaminate periodic și se elaborează planuri de acțiune. Sistemele sunt adaptate în consecință Informațiile privind rezultatele evaluării sunt făcute publice |
Se înregistrează feedback-ul cursanților privind experiențele lor individuale de învățare și mediul de studiu și de predare. Împreună cu feedback-ul profesorilor, acesta este utilizat pentru fundamentarea viitoarelor acțiuni Informațiile privind rezultatele reexaminării sunt puse la dispoziția publicului larg Procedurile referitoare la feedback și reexaminare sunt parte a unui proces de învățare strategic în cadrul organizației Rezultatele/efectele procesului de evaluare sunt discutate cu părțile interesate relevante și sunt elaborate planuri de acțiune corespunzătoare |
(1) În sensul prezentei recomandări, definițiile care se aplică se bazează pe Glosarul Cedefop privind calitatea în formare (document de lucru, noiembrie 2003).
(2) Un alt set de indicatori de calitate selectați este detaliat în anexa II.
ANEXA II
UN SET DE REFERINȚĂ AL INDICATORILOR DE CALITATE SELECTAȚI PENTRU EVALUAREA CALITĂȚII ÎN CADRUL EFP
Prezenta anexă propune un set cuprinzător de indicatori de calitate selectați care poate fi utilizat pentru susținerea evaluării și îmbunătățirii calității sistemelor de EFP și/sau a furnizorilor. Acest set de indicatori va fi dezvoltat în viitor prin cooperare europeană bilaterală și/sau multilaterală, bazată pe datele europene și registrele naționale.
În ceea ce privește natura și scopul lor, acești indicatori ar trebui diferențiați de indicatorii și criteriile de referință cuprinse în Concluziile Consiliului din 25 mai 2007 privind un cadru coerent de indicatori și criterii de referință în vederea monitorizării progresului spre realizarea obiectivelor de la Lisabona din domeniul educației și al formării.
Mai mult, tabelul de indicatori nu include indicatori agregați la nivel național în cazurile în care aceștia nu există sau ar fi greu de obținut. Agregarea unor astfel de indicatori la nivel național se poate realiza ulterior pe baza unui acord comun între statele membre, Comisie și rețeaua Cadrului european de referință pentru asigurarea calității.
Indicator |
Tipul indicatorului |
Obiectivul politicii |
||||
Indicatori generali pentru asigurarea calității |
||||||
NR. 1 Relevanța sistemelor de asigurare a calității pentru furnizorii de EFP:
|
Indicator de context/de intrare |
Promovarea unei culturi a îmbunătățirii calității la nivelul furnizorilor de EFP Creșterea transparenței calității formării Îmbunătățirea încrederii reciproce în ceea ce privește furnizarea serviciilor de formare |
||||
NR. 2 Investiția în instruirea profesorilor și a formatorilor
|
Indicator de intrare/de proces |
Promovarea responsabilizării profesorilor și formatorilor în procesul dezvoltării calității în EFP Îmbunătățirea capacității EFP de a răspunde la cererea în evoluție de pe piața muncii Dezvoltarea capacităților individuale de învățare Îmbunătățirea rezultatelor cursanților |
||||
Indicatori de susținere a obiectivelor de calitate pentru politicile EFP |
||||||
NR. 3 Rata participării la programele EFP: Numărul participanților la programele de EFP (1), în funcție de tipul de program și de criteriile individuale (2) |
Indicator de intrare/de proces/de ieșire |
Obținerea informațiilor de bază la nivelul sistemului și al furnizorilor privind atractivitatea EFP Susținerea creșterii accesului la EFP, inclusiv al grupurilor dezavantajate |
||||
NR. 4 Rata de finalizare a programelor EFP: Numărul persoanelor care au încheiat cu succes/au abandonat programele de EFP, în funcție de tipul de program și de criteriile individuale |
Indicator de proces/de ieșire Indicator de rezultat |
Obținerea informațiilor de bază în ceea ce privește realizările educaționale și calitatea proceselor de formare Calcularea ratelor de abandon comparativ cu ratele de participare Susținerea finalizării cu succes drept unul din obiectivele principale pentru calitatea în EFP Susținerea furnizării de servicii de formare adecvate, inclusiv pentru grupurile dezavantajate |
||||
NR. 5 Rata de plasare după finalizarea programelor EFP:
|
Indicator de rezultat |
Susținerea creșterii nivelului de ocupare a forței de muncă Îmbunătățirea capacității EFP de a răspunde la cererile în evoluție de pe piața muncii Susținerea furnizării de servicii de formare adecvate, inclusiv pentru grupurile dezavantajate |
||||
NR. 6 Utilizarea aptitudinilor dobândite la locul de muncă:
|
Indicator de rezultat (amestec de date calitative și cantitative) |
Creșterea nivelului de ocupare a forței de muncă Îmbunătățirea capacității EFP de a răspunde la cererile în evoluție de pe piața muncii Susținerea furnizării de servicii de formare adecvate, inclusiv pentru grupurile dezavantajate |
||||
Informații de context |
||||||
NR. 7 Rata șomajului (4) în funcție de criteriile individuale |
Indicator de context |
Contextul politicii decizionale la nivelul sistemului de EFP |
||||
NR. 8 Prevalența grupurilor vulnerabile:
|
Indicator de context |
Contextul politicii decizionale la nivelul sistemului de EFP Susținerea accesului la EFP al grupurilor dezavantajate Susținerea furnizării unei formări adecvate pentru grupurile dezavantajate |
||||
NR. 9 Mecanisme de identificare a nevoilor de formare pe piața muncii
|
Indicator de context/de intrare (informații calitative) |
Îmbunătățirea capacității EFP de a răspunde la cererile în schimbare de pe piața muncii Susținerea creșterii nivelului de ocupare a forței de muncă |
||||
NR. 10 Planuri utilizate pentru promovarea unui acces mai bun la EFP:
|
Indicator de proces (informații calitative) |
Promovarea accesului la EFP, inclusiv al grupurilor dezavantajate Susținerea furnizării unei formări adecvate |
(1) Pentru FPI: o perioadă de șase săptămâni de formare este necesară pentru ca un cursant să fie considerat participant.
Pentru învățarea de-a lungul vieții: procentajul populației admise la programele formale EFP.
(2) În afara informațiilor de bază privind sexul și vârsta, pot fi aplicate și alte criterii sociale, de exemplu tinerii expuși abandonului școlar, cea mai importantă realizare școlară, migranții, persoane cu handicap, durata șomajului etc.
(3) Pentru FPI: inclusiv informații privind destinația celor care abandonează.
(4) Definiții în conformitate cu OIM și OCDE: persoane cu vârste între 15 și 74 de ani fără un loc de muncă, în căutarea activă a unui loc de muncă și care sunt pregătite să înceapă să lucreze.