EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32009D0337

2009/337/CE: Decizia Comisiei din 20 aprilie 2009 privind definirea criteriilor de clasificare a instalațiilor de gestionare a deșeurilor în conformitate cu anexa III la Directiva 2006/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind gestionarea deșeurilor din industriile extractive [notificată cu numărul C(2009) 2856]

OJ L 102, 22.4.2009, p. 7–11 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
Special edition in Croatian: Chapter 15 Volume 034 P. 132 - 136

Legal status of the document In force

ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2009/337/oj

22.4.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 102/7


DECIZIA COMISIEI

din 20 aprilie 2009

privind definirea criteriilor de clasificare a instalațiilor de gestionare a deșeurilor în conformitate cu anexa III la Directiva 2006/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind gestionarea deșeurilor din industriile extractive

[notificată cu numărul C(2009) 2856]

(2009/337/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Directiva 2006/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2006 privind gestionarea deșeurilor din industriile extractive și de modificare a Directivei 2004/35/CE (1), în special articolul 22 alineatul (1) litera (g),

întrucât:

(1)

În vederea asigurării unei evaluări comune a criteriilor stabilite în anexa III la Directiva 2006/21/CE, este necesar să se definească o metodologie și, unde este posibil, să se stabilească valori-limită, luând în considerare tipurile diferite de instalații de gestionare a deșeurilor, comportamentul acestora pe termen scurt și lung, precum și pe parcursul etapei de exploatare.

(2)

Este adecvat din punct de vedere tehnic să se excepteze instalațiile de gestionare a deșeurilor care conțin doar deșeuri inerte sau sol nepoluat de la evaluarea criteriilor privind prezența substanțelor sau a deșeurilor periculoase.

(3)

Pericolul potențial reprezentat de o instalație de gestionare a deșeurilor se poate modifica în mod semnificativ pe durata etapelor de exploatare și de închidere a instalației. În consecință, este adecvat să se facă o revizuire a clasificării instalației în funcție de necesități și cel puțin la sfârșitul etapei de exploatare.

(4)

În vederea evaluării probabilității de deces și de punere în pericol a sănătății umane în cazul pierderii integrității structurale sau al exploatării incorecte a unei instalații, în momentul evaluării probabilității respective de deces sau de punere în pericol a sănătății umane ar trebui să se ia în considerare prezența efectivă permanentă a oamenilor în zonele care ar putea fi afectate.

(5)

Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul comitetului instituit prin articolul 18 din Directiva 2006/12/CE a Parlamentului European și a Consiliului (2),

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

(1)   O instalație de gestionare a deșeurilor este clasificată ca făcând parte din categoria A în conformitate cu anexa III prima liniuță din Directiva 2006/21/CE, în cazul în care consecințele preconizate pe termen scurt sau lung ale unei defecțiuni datorate pierderii integrității structurale sau exploatării incorecte a instalației de gestionare a deșeurilor ar putea genera:

(a)

un potențial de pierdere de vieți omenești care nu poate fi considerat neglijabil;

(b)

un pericol serios pentru sănătatea umană;

(c)

un pericol serios pentru mediu.

(2)   În sensul clasificării menționate la alineatul (1), la evaluarea potențialului de periculozitate a instalației se ia în considerare întregul ciclu de viață al instalației, inclusiv etapa postînchidere.

Articolul 2

(1)   În sensul prezentei decizii, integritatea structurală a instalației de gestionare a deșeurilor înseamnă capacitatea acesteia de depozitare a deșeurilor în cadrul limitelor instalației, în maniera pentru care aceasta a fost proiectată.

(2)   Pierderea integrității structurale acoperă toate posibilele mecanisme de defectare relevante pentru structurile instalației respective de gestionare a deșeurilor.

(3)   O evaluare a consecințelor pierderii integrității structurale cuprinde impactul imediat al oricăror materiale transportate din instalație în urma defectării și efectele rezultate pe termen scurt și lung.

Articolul 3

(1)   În sensul prezentei decizii, exploatarea incorectă a instalației de gestionare a deșeurilor înseamnă orice exploatare care ar putea da naștere unui accident major, inclusiv funcționarea defectuoasă a măsurilor de protecție a mediului și deficiențe sau insuficiențe de proiectare.

(2)   O evaluare a eliberării de contaminanți ca rezultat al exploatării incorecte cuprinde efectele eliberărilor de contaminanți atât pe termen scurt (doze), cât și pe termen lung. Evaluarea menționată acoperă perioada de exploatare a instalației, precum și perioada pe termen lung de după închidere și include o evaluare a pericolelor potențiale reprezentate de instalațiile care conțin deșeuri reactive, indiferent de clasificarea deșeurilor ca periculoase sau nepericuloase în temeiul Directivei 91/689/CEE a Consiliului (3).

Articolul 4

(1)   Statele membre evaluează consecințele unei defectări datorate pierderii integrității structurale sau exploatării incorecte a instalației de gestionare a deșeurilor în conformitate cu alineatele (2), (3) și (4).

(2)   Se consideră că potențialul de pierdere de vieți omenești sau de pericol pentru sănătatea umană are o importanță neglijabilă sau nu este serios în cazul în care nu se preconizează prezența permanentă sau pentru perioade lungi de timp în zonele potențial afectate a altor oameni care ar putea fi afectați în afara personalului care exploatează instalația. Se consideră că vătămările care produc un handicap sau stări prelungite de sănătate precară reprezintă pericole grave pentru sănătatea umană.

(3)   Se consideră că potențialul pericol pentru mediu nu este serios, în cazul în care:

(a)

intensitatea puterii sursei potențiale de contaminare descrește în mod semnificativ în decursul unei perioade scurte de timp;

(b)

defectarea nu conduce la daune permanente sau pe termen lung asupra mediului;

(c)

mediul afectat poate fi restabilit cu ajutorul unor eforturi minore de curățare și de restaurare.

(4)   În vederea stabilirii potențialului de pierdere de vieți omenești sau de pericol pentru sănătatea umană sau pentru mediu, se iau în considerare evaluările specifice privind amploarea impacturilor potențiale, în contextul lanțului sursă-cale de transmitere-receptor.

În cazurile în care nu există nicio cale de transmitere între sursă și receptor, instalația respectivă nu se clasifică în categoria A pe baza unei defectări datorate pierderii integrității structurale sau exploatării incorecte.

Articolul 5

(1)   În cazul pierderii integrității structurale a digurilor iazurilor miniere, se consideră că viețile omenești sunt în pericol dacă nivelul apei sau al șlamului este la cel puțin 0,7 m deasupra nivelului solului sau dacă viteza apei sau a șlamului depășește 0,5 m/s.

(2)   Evaluarea potențialului de pierdere de vieți omenești și de pericol pentru sănătatea umană cuprinde cel puțin următorii factori:

(a)

dimensiunea și proprietățile instalației, inclusiv alcătuirea acesteia;

(b)

cantitatea și calitatea, inclusiv proprietățile fizico-chimice, ale deșeurilor din instalație;

(c)

topografia locației instalației, inclusiv caracteristicile de etanșeizare;

(d)

timpul în care o potențială undă de viitură poate ajunge în zonele populate de oameni;

(e)

viteza de propagare a undei de viitură;

(f)

nivelul previzionat al apei sau al șlamului;

(g)

ritmul de creștere a apei sau a șlamului;

(h)

orice alți factori specifici locației care pot influența potențialul de pierdere de vieți omenești sau de pericol pentru sănătatea umană.

Articolul 6

(1)   În cazul unor alunecări de haldă de deșeuri, se consideră că orice masă de deșeuri aflată în mișcare poate periclita viețile omenești în cazul în care există oameni în apropierea masei de deșeuri respective.

(2)   Evaluarea potențialului de pierdere de vieți omenești și de pericol pentru sănătatea umană include cel puțin următorii factori:

(a)

dimensiunea și proprietățile instalației, inclusiv alcătuirea acesteia;

(b)

cantitatea și calitatea, inclusiv proprietățile fizico-chimice, ale deșeurilor din instalație;

(c)

unghiul de înclinare al haldei;

(d)

potențialul de acumulare a apelor subterane în interiorul haldei;

(e)

stabilitatea subterană;

(f)

topografia;

(g)

proximitatea față de cursuri de apă, construcții, clădiri;

(h)

lucrările miniere;

(i)

orice alți factori specifici locației care pot contribui în mod semnificativ la riscul reprezentat de structură.

Articolul 7

(1)   Pragul menționat în anexa III a doua liniuță din Directiva 2006/21/CE se stabilește ca raportul dintre greutatea ca materie uscată a:

(a)

tuturor deșeurilor clasificate ca periculoase în conformitate cu Directiva 91/689/CEE care se preconizează că se vor afla în instalație la sfârșitul perioadei planificate de exploatare; și

(b)

deșeurilor care se preconizează că se vor afla în instalație la sfârșitul perioadei planificate de exploatare.

(2)   În cazul în care raportul menționat la alineatul (1) este mai mare de 50 %, instalația se clasifică în categoria A.

(3)   În cazul în care raportul menționat la alineatul (1) se situează între 5 % și 50 %, instalația se clasifică în categoria A.

Totuși, instalația respectivă poate să nu fie clasificată în categoria A în cazurile în care acest lucru este justificat în baza unei evaluări specifice a riscurilor aferente locației, axată în special asupra efectelor deșeurilor periculoase, care este efectuată în cadrul clasificării bazate pe consecințele defectării datorate pierderii integrității sau exploatării incorecte și care demonstrează faptul că instalația nu ar trebui clasificată în categoria A pe baza conținutului de deșeuri periculoase.

(4)   În cazul în care raportul menționat la alineatul (1) se situează sub 5 %, atunci instalația nu se clasifică în categoria A pe baza conținutului de deșeuri periculoase.

Articolul 8

(1)   Statele membre evaluează dacă criteriul stabilit în anexa III a treia liniuță din Directiva 2006/21/CE este îndeplinit în conformitate cu considerațiile stabilite la alineatele (2), (3) și (4).

(2)   În ceea ce privește iazurile miniere planificate, se folosește metodologia de mai jos:

(a)

se efectuează un inventar al substanțelor și preparatelor care sunt folosite la procesare și care ulterior sunt deversate cu șlamurile de steril de procesare în iazurile miniere;

(b)

pentru fiecare substanță și preparat, se estimează cantitățile anuale utilizate în cadrul procesului, pentru fiecare an al perioadei planificate de exploatare;

(c)

pentru fiecare substanță și preparat, se stabilește dacă este o substanță sau un preparat periculos în sensul Directivei 67/548/CEE a Consiliului (4) și al Directivei 1999/45/CE a Parlamentului European și a Consiliului (5);

(d)

pentru fiecare an de exploatare planificată, creșterea anuală a apei stocate (ΔQi) în iazurile miniere se calculează în condiții constante în conformitate cu formula stabilită în anexa I;

(e)

pentru fiecare substanță sau preparat periculos identificat în conformitate cu prevederile de la litera (c), concentrația maximă anuală (C max) în faza apoasă se estimează în conformitate cu formula stabilită în anexa II.

În cazul în care, în baza estimării concentrațiilor maxime anuale (C max), faza apoasă este considerată a fi „periculoasă” în sensul Directivei 1999/45/CE sau al Directivei 67/548/CEE, instalația se clasifică în categoria A.

(3)   În ceea ce privește iazurile miniere în exploatare, clasificarea instalației se bazează pe metodologia stabilită la alineatul (2) sau pe analiza chimică directă a apei și a materiilor solide conținute în instalație. În cazul în care faza apoasă și conținutul acesteia trebuie considerate drept preparat periculos în sensul Directivei 1999/45/CE sau al Directivei 67/548/CEE, instalația se clasifică în categoria A.

(4)   În ceea ce privește instalațiile de levigare în haldă, în care metalele sunt extrase din halde de minereu prin percolarea cu soluții de levigare, statele membre efectuează o examinare pentru depistarea substanțelor periculoase la închidere, în baza unui inventar al produselor chimice de levigare folosite și a concentrațiilor reziduale ale acestor produse chimice de levigare în scurgeri după terminarea spălării. În cazul în care aceste levigate trebuie considerate preparate periculoase în sensul Directivei 1999/45/CE sau al Directivei 67/548/CEE, instalația se clasifică în categoria A.

Articolul 9

Articolul 7 și articolul 8 din prezenta decizie nu se aplică instalațiilor de gestionare a deșeurilor care conțin doar deșeuri inerte sau sol nepoluat.

Articolul 10

În cazul în care autorizația este modificată în mod semnificativ sau condițiile de exploatare s-au modificat în mod substanțial, se efectuează o revizuire a clasificării de către autoritatea competentă în sensul Directivei 2006/21/CE.

Revizuirea menționată se realizează cel târziu la sfârșitul perioadei de exploatare a instalației.

Articolul 11

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 20 aprilie 2009.

Pentru Comisie

Stavros DIMAS

Membru al Comisiei


(1)  JO L 102, 11.4.2006, p. 15.

(2)  JO L 114, 27.4.2006, p. 9.

(3)  JO L 377, 31.12.1991, p. 20.

(4)  JO 196, 16.8.1967, p. 1.

(5)  JO L 200, 30.7.1999, p. 1.


ANEXA I

Formula pentru calcularea creșterii medii anuale a apei stocate în iazurile miniere ΔQ, menționate la articolul 8 alineatul (2)

ΔQi

=

(ΔΜi/D) * P, unde:

ΔQi

=

creșterea anuală a apei stocate în iazul minier (m3/an) pe parcursul anului „i”

ΔΜi

=

masa anuală de sterile de procesare deversate în iaz (tone greutate uscată/an) pe parcursul anului „i”

D

=

densitatea medie vrac uscat a sterilelor de procesare depozitate (tone/m3)

P

=

porozitatea medie a sterilelor de procesare sedimentate (m3/m3) definite ca raportul dintre volumul golurilor și volumul total de sterile de procesare sedimentate

În cazul în care nu sunt disponibile date exacte, se folosesc valorile implicite de 1,4 tone/m3 pentru densitatea vrac uscat și 0,5 m3/m3 pentru porozitate.


ANEXA II

Estimarea concentrației maxime în faza apoasă C max menționate la articolul 8 alineatul (2)

C max = maximul valorii următoare: Si/ΔQi, unde:

Si = masa anuală din fiecare substanță și preparat identificat în temeiul articolului 8 alineatul (2) litera (c), deversat în iaz pe durata anului „i”.


Top