—

fructe și legume proaspete;

—

fructe și legume procesate;

—

in textil;

—

plante vii și produse de horticultură ornamentală;

—

ulei de măsline și măsline de consum;

—

uleiuri din semințe;

—

lapte și produse lactate;

—

carne proaspătă, refrigerată sau congelată, produsă conform unor standarde de calitate la nivel comunitar sau național;

—

marcarea ouălor destinate consumului uman;

—

miere și produse apicole;

—

vinuri de calitate produse într-o regiune determinată (v.c.p.r.d.), vinuri de masă cu indicație geografică;

—

simbol grafic al regiunilor ultraperiferice, astfel cum este prevăzut în legislația agricolă;

—

denumirea de origine protejată (DOP), indicație geografică protejată (IGP) sau specialitate tradițională garantată (STG) conform Regulamentului (CE) nr. 509/2006 al Consiliului (1) și Regulamentului (CE) nr. 510/2006 al Consiliului (2) și produse înregistrate în cadrul acestor reglementări;

—

agricultură ecologică conform Regulamentului (CEE) nr. 2092/91 al Consiliului (3) și produse înregistrate conform acestui regulament;

—

carne de pasăre.

—

în cazul în care programele sunt propuse de mai multe state membre, este necesar ca acestea să cuprindă strategii, acțiuni și mesaje coordonate;

—

ar trebui ca programele să fie, de preferință, multianuale și ca amploarea acestora să fie suficientă pentru a avea un impact semnificativ pe piețele-țintă. Dacă este cazul, acestea pot fi puse în aplicare pe piețele mai multor state membre;

—

este necesar ca mesajele programelor să ofere informații obiective cu privire la proprietățile intrinseci și/sau cu privire la valoarea nutrițională a produselor în cadrul unui regim echilibrat, cu privire la metodele de producție sau la calitatea ecologică a acestora;

—

ar trebui ca programele să conțină mesaje-cheie care să prezinte un interes pentru consumatori, profesioniști și sectorul comerțului din mai multe state membre.

—

gospodării;

—

copii în instituții școlare;

—

serviciile de catering;

—

medici și nutriționiști.

—

promovarea unei abordări de tipul „cinci pe zi” (recomandare constând în încurajarea consumului de cel puțin cinci porții de fructe și legume pe zi). Ar trebui ca această abordare să fie privilegiată în cazul unor acțiuni de promovare a fructelor și legumelor destinate în mod special copiilor și adolescenților în instituțiile școlare;

—

produse naturale și proaspete;

—

calitate (siguranță, valoare nutrițională și organoleptică, metodă de producție, protecția mediului, legătura cu natura);

—

plăcere;

—

regim echilibrat;

—

diversitate și caracter sezonier al aprovizionării cu produse proaspete, informații privind gustul și utilizarea acestora;

—

trasabilitate;

—

accesibilitate și ușurința pregătirii: multe fructe și legume nu necesită gătire.

—

instrumente electronice (site-uri internet care prezintă produsele disponibile, cu jocuri online pentru tineri);

—

linie telefonică de informare;

—

relații publice cu mass-media, publicitate (presă specializată, presa destinată femeilor, reviste pentru tineret etc.);

—

contacte cu medici și nutriționiști;

—

acțiuni pedagogice în rândul copiilor și adolescenților în instituțiile școlare cu mobilizarea cadrelor didactice și a responsabililor cantinelor școlare;

—

acțiuni de informare a consumatorilor în punctele de vânzare;

—

alte instrumente (pliante și broșuri conținând informații referitoare la produse și rețete, jocuri pentru copii etc.);

—

mass-media vizuală (cinema, canale TV specializate);

—

spoturi radio;

—

participare la târguri.

—

gospodării;

—

servicii de catering și cantine școlare;

—

medici și nutriționiști.

—

calitate (siguranță, valoare nutrițională și organoleptică, metode de preparare);

—

ușurința utilizării;

—

plăcere;

—

varietatea ofertei și disponibilitatea produselor pe toată durata anului;

—

regim echilibrat;

—

trasabilitate.

—

instrumente electronice (site-uri internet);

—

linie telefonică de informare;

—

relații publice cu mass-media și publicitate (presă specializată, pentru femei, culinară etc.);

—

demonstrații în punctele de vânzare;

—

contacte cu medici și nutriționiști;

—

alte instrumente (pliante și broșuri cu produse și rețete);

—

mass-media vizuale;

—

participare la târguri.

—

dezvoltarea imaginii și notorietății inului comunitar și punerea în valoare a calităților sale speciale;

—

creșterea consumului acestui produs;

—

informarea consumatorilor cu privire la caracteristicile noilor produse introduse pe piață.

—

profesioniștii principali din acest sector (stiliști, creatori, designeri, confecționeri, editori);

—

distribuitori;

—

instituții de învățământ în care se predau meserii din sectorul textilelor, modei și decorațiunilor (profesori și elevi);

—

formatori de opinie;

—

consumatori.

—

calitate asociată condițiilor de producție a materiei prime, varietăților adaptate și competențelor specializate ale diferiților actori din această filieră;

—

mare diversitate și bogăție a ofertei comunitare, atât din punct de vedere al produselor (vestimentație, decorațiuni, lenjerie), cât și în privința creativității și a inovării.

—

instrumente electronice (site-uri internet);

—

târguri și saloane profesionale;

—

acțiuni de informare în rândul producătorilor din această filieră (creatori, confecționeri, distribuitori și editori);

—

informații la punctele de vânzare;

—

relații cu presa specializată;

—

acțiuni de natură didactică de informare în școlile cu profil textil, modă etc.

—

creșterea consumului de flori și plante de origine comunitară;

—

încurajarea practicilor ecologice și o mai bună popularizare a metodelor de producție care protejează mediul;

—

întărirea parteneriatului dintre profesioniștii din mai multe state membre, fapt care permite, în special, schimbul de cele mai avansate cunoștințe din acest sector și o mai bună informare a actorilor din ansamblul lanțului de producție.

—

producători, pepiniere, distribuitori și alți operatori din sector;

—

studenți și copii de vârstă școlară;

—

formatori de opinie: jurnaliști, profesori;

—

consumatori.

—

informații privind calitatea și varietatea produselor comunitare;

—

metode de producție care protejează mediul;

—

tehnici vizând elaborarea de produse mai durabile;

—

varietate optimă de plante și flori;

—

rolul plantelor și florilor în bunăstare și în calitatea vieții.

—

contacte cu mass-media;

—

târguri și expoziții: standuri prezentând produse din mai multe state membre;

—

acțiuni de formare destinate profesioniștilor, consumatorilor și studenților;

—

acțiuni de schimb de cunoștințe privind îmbunătățirea și durabilitatea acestor produse;

—

acțiuni de informare a consumatorului prin intermediul presei și prin inițiative precum, de exemplu, publicarea unui catalog, prin calendare de grădinărit și, eventual, prin campanii de genul „Planta lunii”;

—

utilizarea frecventă a instrumentelor electronice (internet, CD-ROM etc.).

—

prioritar, creșterea consumului acestor produse în statele membre „recent consumatoare”, îmbunătățind intrarea acestora pe piețe, și creșterea consumului acestora prin diversificarea utilizării acestora și oferind informațiile necesare;

—

întărirea și dezvoltarea consumului în statele membre „în mod tradițional consumatoare”, îmbunătățind informarea consumatorilor cu privire la aspecte mai puțin cunoscute și fidelizând segmentul de populație tânără.

—

responsabili cu vânzările: în cazul statelor membre „în mod tradițional consumatoare”, în special persoanele cu vârste între 20 și 40 de ani;

—

formatori de opinie (gastronomi, bucătari, patroni de restaurante, jurnaliști), presa cu caracter general și cea specializată (gastronomică, pentru femei, stiluri diverse);

—

presă medicală și paramedicală;

—

distribuitori (în statele membre „recent consumatoare”).

—

calitățile gastronomice și caracteristicile organoleptice ale uleiului de măsline virgin (aromă, culoare, gust), diferite în funcție de diferitele varietăți de ulei de măsline, de teren, recolte, DOP/IGP etc. Această diversitate oferă o gamă largă de senzații și de posibilități gastronomice;

—

există diferite categorii de ulei de măsline;

—

calitățile sale nutriționale fac din uleiul de măsline un element fundamental al unui regim sănătos și echilibrat: acesta reușește să îmbine plăcerea culinară cu exigențele unei alimentații sănătoase și echilibrate;

—

regulile privind controlul, certificarea calității, precum și etichetarea uleiurilor de măsline;

—

informații privind ansamblul uleiurilor de măsline și/sau al măslinelor de consum înregistrate ca DOP sau IGP în cadrul Comunității;

—

măslinele de consum sunt un produs natural și sănătos, adaptat atât necesităților unui consum lejer, cât și pregătirii de mâncăruri sofisticate;

—

caracteristici varietale ale măslinelor de consum.

—

uleiul de măsline, în special uleiul de măsline extravirgin, este un produs natural rezultat al unei tradiții și al unor metode tradiționale, care se pliază bucătăriei moderne plină de savoare; acesta poate fi utilizat, cu ușurință, în bucătăria mediteraneană, dar și în oricare bucătărie modernă;

—

sfaturi de utilizare.

—

avantajele pe care le prezintă cumpărarea unui ulei de măsline îmbuteliat în sticlă (cu etichetă conținând informații utile pentru consumator);

—

modernizarea imaginii unui produs cu o lungă tradiție și cu o importantă dimensiune culturală.

—

internetul și alte mijloace electronice (CD-ROM, DVD etc.);

—

promovare în punctele de vânzare (degustare, rețete, difuzare de informații);

—

relații cu presa și relații publice (evenimente, participare la târguri etc.);

—

publicitate (sau editoriale publicitare) în presă (cu caracter general, gastronomică, pentru femei și de mod de viață);

—

acțiuni în parteneriat cu corpul medical și paramedical (relații publice în cercurile medicale);

—

mijloace de comunicare audiovizuale (televiziune și radio);

—

participare la târguri.

—

îmbunătățirea nivelului cunoștințelor privind caracteristicile uleiului de rapiță și evoluția sa recentă;

—

creșterea consumului prin informarea consumatorilor, precum și a profesioniștilor din domeniul medical și paramedical, cu privire la valoarea nutrițională a uleiului de rapiță.

—

gospodării, în special persoanele care se ocupă cu cumpărăturile;

—

formatorii de opinie (jurnaliști, bucătari, medici și nutriționiști);

—

distribuitori;

—

presă medicală și paramedicală;

—

industria agroalimentară.

—

uleiul de rapiță, prin calitățile sale nutriționale, reprezintă un element important al unei alimentații sănătoase și echilibrate;

—

compoziția în acizi grași a uleiului de rapiță este benefică;

—

sfaturi de utilizare;

—

informații privind evoluția produsului și a varietăților sale.

—

promovarea în punctele de vânzare (degustare, rețete, difuzarea de informații);

—

publicitate (sau editoriale publicitare) în presă (cu caracter general, gastronomică, pentru femei, mod de viață);

—

acțiuni de relații publice (evenimente, participare la saloane alimentare);

—

acțiuni în parteneriat cu corpul medical și paramedical;

—

acțiuni în parteneriat cu restaurante, întreprinderi de catering și bucătari;

—

internet.

—

diferitele utilizări ale uleiului de floarea-soarelui, caracteristicile acestuia și valoarea sa nutrițională;

—

legislația și normele referitoare la calitate, regulile privind etichetarea.

—

gospodării, în special, persoanele care se ocupă de cumpărături;

—

formatori de opinie (jurnaliști, bucătari, medici și nutriționiști);

—

distribuitori;

—

industria agroalimentară.

—

avantajele unei utilizări adecvate a uleiului de floarea-soarelui, cantitatea ridicată de vitamina E a uleiului obținut din semințe de floarea-soarelui comparativ cu alte uleiuri vegetale, faptul că uleiul de floarea-soarelui este renumit pentru gustul său ușor și calitățile de ulei pentru prăjit;

—

legislația și normele care reglementează calitatea uleiului de floarea-soarelui;

—

compoziția în acizi grași și valoarea nutrițională a uleiului de floarea-soarelui;

—

rezultatele cercetărilor științifice și ale evoluției tehnice în ceea ce privește uleiul de floarea-soarelui și alte uleiuri vegetale.

—

distribuirea de materiale informative în punctele de vânzare (puncte de vânzare și comercializare);

—

publicitate (sau editoriale publicitare) în presa cu caracter general, cea gastronomică, pentru femei și de mod de viață;

—

acțiuni de relații publice (evenimente, participare la saloane alimentare);

—

internet.

—

creșterea consumului de lapte lichid pe piețele ce prezintă un potențial de creștere și menținerea consumului pe piețele saturate;

—

creșterea consumului de produse lactate, în general;

—

încurajarea tinerilor, a viitorilor consumatori adulți, să consume mai mult lapte și mai multe produse lactate.

—

copiii și adolescenții, în special fetele cu vârsta între opt și treisprezece ani;

—

femeile de diferite vârste;

—

persoanele în vârstă.

—

laptele și produsele lactate sunt produse sănătoase și naturale, adaptate vieții moderne, care se consumă cu plăcere;

—

laptele și produsele lactate au o valoare nutrițională specială, benefică în special anumitor grupe de vârste;

—

conținutul mesajelor trebuie să fie unul pozitiv, care să țină cont de particularitățile consumului pe diferite piețe;

—

există o gamă largă de produse lactate adaptate diferiților consumatori și situații de consum;

—

există lapte și produse lactate cu un conținut scăzut de grăsime, fapt care convine mai mult anumitor consumatori;

—

este esențială asigurarea continuității mesajelor principale pe toată durata programului, pentru a convinge consumatorii de beneficiile pe care le pot avea ca urmare a consumului regulat al acestor produse.

—

instrumente electronice;

—

linie telefonică de informare;

—

contacte cu mass-media și publicitate (presă specializată, pentru femei, pentru tineri etc.);

—

contacte cu medici și nutriționiști;

—

contacte cu personalul didactic și cu instituțiile școlare;

—

alte instrumente (pliante și broșuri, jocuri pentru copii etc.);

—

demonstrații în punctele de vânzare;

—

mass-media vizuale (cinema, canale de televiziune specializate);

—

spoturi radio;

—

participare la saloane și târguri.

—

campaniile de informare sunt limitate la produsele elaborate în cadrul sistemelor europene de calitate (DOP, IGP, STG și agricultura ecologică) și în cadrul sistemelor de calitate acceptate de statele membre și îndeplinind criteriile enunțate la articolul 32 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005. Fără a aduce atingere articolului 15 alineatul (2) din prezentul regulament, campaniile de informare finanțate în temeiul prezentului regulament nu pot beneficia de finanțare în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1698/2005;

—

obiectivul acestora constă în asigurarea de informații obiective și complete cu privire la legislația referitoare la sistemele de calitate comunitare și naționale pentru siguranța produselor pe bază de carne. Acestea trebuie să informeze consumatorii, liderii de opinie și distribuitorii cu privire la caracteristicile produselor și controalele efective pe care le implică aceste sisteme de calitate.

—

consumatori și asociații ale consumatorilor;

—

persoanele responsabile cu cumpărăturile din cadrul gospodăriilor;

—

instituții (restaurante, spitale, școli etc.);

—

distribuitori și asociații ale distribuitorilor;

—

jurnaliști și formatori de opinie.

—

sistemele de calitate garantează o metodă de producție specifică și controale mai stricte decât cele cerute prin legislație;

—

produsele de calitate pe bază de carne au caracteristici specifice sau sunt de o calitate superioară standardelor comerciale obișnuite;

—

sistemele de calitate comunitare și naționale sunt transparente și asigură o trasabilitate perfectă a produselor;

—

etichetarea cărnii permite consumatorului identificarea produselor de calitate, originea și caracteristicile acestora.

—

internet;

—

acțiuni de relații publice cu mass-media și publicitate (presă științifică și specializată, presă pentru femei, ziare, reviste culinare);

—

contacte cu asociații ale consumatorilor;

—

mijloace de comunicare audiovizuale;

—

documentație scrisă (pliante, broșuri etc.);

—

informații în punctele de vânzare.

—

informarea consumatorilor cu privire la noile norme privind marcarea ouălor și oferirea unor explicații complete cu privire la semnificația codului imprimat pe ouă;

—

oferirea de informații cu privire la sistemele de producție a ouălor prin intermediul codului imprimat pe acestea;

—

oferirea de informații cu privire la sistemele de trasabilitate existente.

—

consumatori și distribuitori;

—

formatori de opinie.

—

informare privind existența noului cod imprimat pe ouă în conformitate cu Directiva 2002/4/CE a Comisiei (6), explicarea semnificației acestuia și a caracteristicilor diferitelor categorii de ouă la care acest cod face trimitere;

—

mesajele nu trebuie să privilegieze o anumită metodă de producție în detrimentul altora și nu trebuie să includă nicio afirmație referitoare la valoarea nutrițională sau la efectul asupra sănătății al consumului de ouă. Este interzisă orice discriminare între ouăle provenite din state membre diferite.

—

instrumente electronice (site-uri internet etc.);

—

materiale în format tipărit (broșuri, pliante etc.);

—

informare în punctele de vânzare;

—

publicitate în presa și în revistele cu specific alimentar, presa pentru femei etc.;

—

relații cu mass-media.

—

informarea consumatorilor cu privire la diversitatea, calitățile organoleptice și condițiile de producție a produselor apicole comunitare;

—

informarea consumatorilor cu privire la calitățile mierii de origine comunitară nefiltrată și nepasteurizată;

—

sprijinirea consumatorilor în vederea înțelegerii etichetării mierii comunitare și încurajarea producătorilor să îmbunătățească claritatea etichetelor utilizate;

—

orientarea consumului de miere către produse de calitate, atrăgând atenția asupra trasabilității acestora.

—

consumatori, în special persoane cu vârste cuprinse între 20-40 de ani;

—

persoane în vârstă și copii;

—

formatori de opinie.

—

informare cu privire la legislația comunitară privind siguranța, igiena în timpul procesului de producție, certificarea calității și etichetare;

—

mierea este un produs natural bazat pe o tradiție și pe metode stabilite, oferind posibilități multiple de utilizare în cadrul bucătăriei moderne;

—

gamă largă de tipuri de miere de diferite origini geografice și botanice și din diferite anotimpuri;

—

sfaturi privind utilizarea și valoarea nutrițională;

—

este esențială asigurarea polenizării pentru menținerea biodiversității.

—

publicitate în presa cu caracter general și în cea specializată (reviste gastronomice și de mod de viață);

—

internet, cinema și alte mijloace de comunicare audiovizuale (televiziune, radio);

—

puncte de vânzare;

—

participare la saloane și târguri;

—

acțiuni de relații publice destinate publicului larg, organizarea de evenimente prevăzând acțiuni în cadrul restaurantelor și al firmelor de catering;

—

informare în cadrul instituțiilor de învățământ (acțiuni de instruire destinate personalului didactic, studenților din cadrul școlilor cu profil hotelier și alimentar).

—

creșterea consumului de vinuri de proveniență comunitară;

—

informarea consumatorilor cu privire la varietatea, calitatea și condițiile de producție a vinurilor europene, precum și cu privire la rezultatele studiilor științifice.

—

distribuitori;

—

consumatori, cu excepția tinerilor și a adolescenților menționați în Recomandarea 2001/458/CE a Consiliului (8);

—

formatori de opinie: jurnaliști, experți în gastronomie;

—

instituții de învățământ din sectorul hotelier și al alimentației.

—

legislația comunitară conține norme stricte privind producția, indicațiile de calitate, etichetarea și comercializarea, garantând consumatorilor calitatea și trasabilitatea vinurilor oferite;

—

plăcerea de a putea efectua o selecție dintr-o gamă variată de vinuri europene de diferite origini;

—

informații cu privire la viticultura comunitară și legăturile acesteia cu condițiile, obiceiurile și gusturile regionale și locale.

—

acțiuni de informare și relații publice;

—

acțiuni de formare în sectorul distribuției și al alimentației publice;

—

contacte cu presa specializată;

—

alte instrumente (site internet, pliante și broșuri) pentru a ghida alegerea consumatorilor și pentru a dezvolta idei privind ocaziile de consum (evenimente familiale, sărbători etc.);

—

saloane și târguri: standuri de prezentare pentru produse provenind din mai multe state membre.

—

furnizarea de informații exhaustive cu privire la conținutul, funcționarea și caracterul comunitar al acestor sisteme și, în special, efectele acestora asupra valorii comerciale a produselor a căror denumire este protejată, care beneficiază de protecția acordată de aceste sisteme din momentul în care au fost înregistrate;

—

creșterea notorietății logourilor comunitare pentru produsele cu DOP/IGP și pentru STG în rândul consumatorilor, al distribuitorilor și al profesioniștilor din sectorul alimentației;

—

încurajarea grupurilor de producători și procesatori care nu beneficiază încă de aceste sisteme să înregistreze denumirile produselor care satisfac condițiile fundamentale pentru obținerea înregistrării;

—

încurajarea grupurilor de producători și procesatori din regiunile interesate, care nu beneficiază încă de aceste sisteme, să participe la producția acelor produse cu denumiri înregistrate, prin respectarea caietelor de sarcini aprobate, precum și a cerințelor în materie de control stabilite pentru diferitele denumiri protejate;

—

stimularea cererii produselor în cauză prin informarea consumatorilor și a distribuitorilor cu privire la existența, semnificația și avantajele acestor sisteme și prin oferirea de explicații cu privire la logouri, la condițiile de atribuire a denumirilor, la controale, precum și la sistemul de trasabilitate.

—

producători și procesatori;

—

distribuitori (supermarketuri, angrosiști, comerț cu amănuntul, distribuitori catering, cantine, restaurante);

—

consumatori și asociații ale consumatorilor;

—

formatori de opinie.

—

produsele a căror denumire este protejată prezintă caracteristici proprii originii geografice a acestora. În ceea ce privește produsele cu DOP, calitatea sau caracteristicile produsului trebuie să fie în principal sau exclusiv legate de mediul geografic deosebit (cu factorii săi naturali și umani implicați în mod inerent). În ceea ce privește IGP, acestea privesc produse a căror calitate specifică sau reputație pot fi atribuite unei origini geografice; legătura geografică trebuie, prin urmare, să fie stabilită în cursul cel puțin al uneia dintre etapele de producție, procesare sau preparare;

—

produsele ce beneficiază de STG prezintă caracteristici legate de particularitatea metodelor tradiționale de producție sau de utilizarea de materii prime tradiționale;

—

logourile comunitare utilizate pentru DOP, IGP și STG sunt simboluri interpretate în cadrul Comunității ca desemnând produse ce răspund condițiilor de producție specifice legate de originea lor geografică sau de tradiție și care fac obiectul unor controale;

—

alte aspecte calitative (siguranță, valoare nutrițională, savoare, trasabilitate) ale produselor în cauză;

—

prezentarea câtorva produse care beneficiază de DOP, IGP sau STG cu titlu de exemplu pentru evoluția comercială de succes a produselor ale căror denumiri sunt înregistrate în sistemele de protecție;

—

aceste sisteme de protecție susțin moștenirea culturală comunitară, diversitatea producției agricole, precum și menținerea spațiului natural.

—

instrumente electronice (site internet);

—

relații publice cu mass-media (presă specializată, pentru femei, culinară);

—

contacte cu asociațiile de consumatori;

—

informare și demonstrații în punctele de vânzare;

—

mijloace de comunicare audiovizuale (spoturi televizate destinate în mod special acestui scop etc.);

—

documentație scrisă (pliante, broșuri etc.);

—

participare la târguri și saloane;

—

seminarii și acțiuni de informare și instruire privind mecanismul de funcționare al sistemului comunitar al DOP, IGP și STG.

—

Informarea cu privire la existența, semnificația și avantajele acestui logo;

—

stimularea producătorilor și a procesatorilor din regiunile în cauză să utilizeze logoul;

—

îmbunătățirea cunoștințelor cu privire la acest logo în rândul distribuitorilor și al consumatorilor.

—

producători și procesatori locali;

—

distribuitori și consumatori;

—

formatori de opinie.

—

produs tipic și natural;

—

produs originar dintr-o regiune din cadrul Comunității;

—

calitate (siguranță, valoare nutrițională și organoleptică, metodă de producție, legătură cu originea);

—

natura exotică a produsului;

—

varietate a ofertei, inclusiv în extrasezon;

—

trasabilitate.

—

instrumente electronice (site internet etc.);

—

linie telefonică de informare;

—

relații publice cu mass-media (presă specializată, pentru femei, cu specific culinar);

—

demonstrații în punctele de vânzare, saloane, târguri etc.;

—

contacte cu medici și nutriționiști;

—

alte instrumente (pliante, broșuri, rețete etc.);

—

mijloace de comunicare audiovizuale;

—

publicitate în presa specializată și locală.

—

încurajarea consumului de produse provenite din agricultura ecologică;

—

creșterea în rândul consumatorilor a notorietății etichetării, inclusiv a logoului comunitar utilizat pentru produsele provenite din agricultura ecologică;

—

furnizarea de informații exhaustive și sensibilizarea publicului cu privire la avantajele agriculturii ecologice, în special în ceea ce privește protecția mediului, bunăstarea animalelor, întreținerea spațiului natural și dezvoltarea regiunilor rurale;

—

furnizarea de informații exhaustive cu privire la conținutul și modul de funcționare a sistemului comunitar privitor la agricultura organică;

—

încurajarea producătorilor și a procesatorilor individuali, precum și a grupurilor de producători, procesatori și comercianți cu amănuntul care nu practică agricultura ecologică să se reconvertească spre această metodă de producție; încurajarea comercianților cu amănuntul, a grupurilor de comercianți cu amănuntul și de proprietari de restaurante să vândă produse provenite din agricultura ecologică.

—

consumatori, în general, precum și asociații ale consumatorilor și subgrupe specifice de consumatori;

—

formatori de opinie;

—

distribuitori (supermarketuri, comerț en-gros, comerț specializat cu amănuntul, distribuitori catering, cantine, restaurante);

—

personalul didactic și școlile.

—

produsele provenite din agricultura ecologică sunt produse naturale, adaptate modului de viață modern, agreabile pentru consum. Metodele de producție a acestora protejează în mod deosebit mediul și bunăstarea animalelor. Agricultura ecologică contribuie la asigurarea diversității producției agricole și la întreținerea peisajului natural;

—

produsele sunt supuse unor reguli de producție sau de control riguroase, inclusiv unei trasabilități perfecte, pentru a garanta faptul că acestea provin din culturi supuse sistemului de inspecție;

—

utilizarea adjectivelor „ecologic”, „organic” și „biologic”, precum și a echivalentului lor în alte limbi referitor la produsele alimentare este protejată prin lege. Logoul comunitar, simbolul utilizat pentru produsele ecologice, este înțeles în întreaga Comunitate și indică faptul că produsele respectă criteriile comunitare stricte de producție și faptul că au fost riguros controlate. Informațiile referitoare la logoul comunitar pot fi completate cu informații privind logourile introduse în statele membre;

—

alte aspecte calitative (siguranță, valoare nutrițională, savoare) ale produselor în cauză pot fi evidențiate.

—

instrumente electronice (site internet);

—

linie telefonică de informare;

—

relații publice cu mass-media (presă specializată, presă pentru femei, presă culinară, presa privind industria alimentară);

—

contacte cu asociațiile consumatorilor;

—

informare în punctele de vânzare;

—

acțiuni în școli;

—

mijloace de comunicare audiovizuale (mai ales spoturi televizate destinate în mod special acestui scop);

—

documentație scrisă (pliante, broșuri etc.);

—

participare la târguri și saloane;

—

seminarii și acțiuni de informare și instruire privind funcționarea sistemului aplicabil produselor și producției ecologice.

—

campaniile de informare și promovare sunt limitate la produsele create în UE;

—

obiectivul acestora constă în:

—

consumatori și asociații ale consumatorilor;

—

persoane responsabile cu cumpărăturile din cadrul gospodăriilor;

—

instituții (restaurante, spitale, școli etc.);

—

distribuitori și asociații ale distribuitorilor;

—

jurnaliști și formatori de opinie.

—

carnea de pasăre comercializată pe teritoriul UE face obiectul unei legislații comunitare ce acoperă ansamblul lanțului de producție, de tăiere și de consum;

—

sunt inițiate măsuri de siguranță, inclusiv controale;

—

sfaturi generale de igienă privind manipularea produselor alimentare de origine animală.

—

internet;

—

acțiuni de relații publice cu mass-media și publicitate (presă științifică și specializată, pentru femei, ziare, reviste culinare);

—

contacte cu asociațiile consumatorilor;

—

mijloace de comunicare audiovizuale;

—

documentație scrisă (pliante, broșuri etc.);

—

informare în punctele de vânzare.

—

Carne de vită sau de porc proaspătă, refrigerată sau congelată; preparate alimentare pe bază de aceste produse;

—

carne de pasăre de calitate;

—

produse lactate;

—

ulei de măsline și măsline de consum;

—

vinuri de masă cu indicație geografică. Vinuri de calitate produse într-o regiune determinată (v.c.p.r.d.);

—

băuturi spirtoase cu indicație geografică sau tradițională rezervată;

—

fructe și legume proaspete și procesate;

—

produse procesate pe bază de cereale și orez;

—

in textil;

—

plante vii și produse de horticultură ornamentală;

—

produse care poartă o denumire de origine protejată (DOP), o indicație geografică protejată (IGP) sau sunt recunoscute ca specialitate tradițională garantată (STG) conform Regulamentului (CE) nr. 509/2006 sau Regulamentului (CE) nr. 510/2006;

—

produse provenite din agricultura ecologică conform Regulamentului (CEE) nr. 2092/91.

—

Africa de Sud

—

Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei

—

Australia

—

Bosnia și Herțegovina

—

China

—

Coreea de Sud

—

Croația

—

India

—

Japonia

—

Kosovo

—

Muntenegru

—

Norvegia

—

Noua Zeelandă

—

Rusia

—

Serbia

—

Elveția

—

Turcia

—

Ucraina.

—

Africa de Nord

—

America de Nord

—

America Latină

—

Asia de Sud-Est

—

Orientul Apropiat și Mijlociu.

1.

Fructe și legume proaspete: 10 milioane EUR

2.

Fructe și legume procesate: 2 milioane EUR

3.

In textil: 1 milion EUR

4.

Plante vii și produse de horticultură ornamentală: 3 milioane EUR

5.

Ulei de măsline și măsline de consum: 7 milioane EUR (din care minimum 3 milioane EUR pentru țările terțe)

6.

Uleiuri din semințe: 2 milioane EUR

7.

Lapte și produse lactate: 4 milioane EUR

8.

Carne proaspătă, refrigerată sau congelată, produsă conform standardelor de calitate la nivel comunitar sau național: 4 milioane EUR

9.

Ouă marcate: 2 milioane EUR

10.

Miere și produse apicole: 1 milion EUR

11.

VCPRD, vinuri de masă cu indicație geografică: 3 milioane EUR

12.

Produse care poartă o denumire de origine protejată (DOP), o indicație geografică protejată (IGP) sau sunt recunoscute ca specialitate tradițională garantată (STG): 3 milioane EUR

13.

Informare privind simbolurile grafice ale regiunilor ultraperiferice: 1 milion EUR

14.

Produse provenind din agricultura ecologică: 3 milioane EUR

15.

Carne de pasăre: p.m.