EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32008D0602

2008/602/CE: Decizia Comisiei din 17 iunie 2008 de stabilire a arhitecturii fizice și a cerințelor privind interfețele naționale și infrastructura de comunicații dintre Sistemul central de informații privind vizele (VIS) și interfețele naționale pentru etapa de dezvoltare [notificată cu numărul C(2008) 2693]

OJ L 194, 23.7.2008, p. 3–8 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
Special edition in Croatian: Chapter 19 Volume 009 P. 290 - 295

Legal status of the document In force

ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2008/602/oj

23.7.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 194/3


DECIZIA COMISIEI

din 17 iunie 2008

de stabilire a arhitecturii fizice și a cerințelor privind interfețele naționale și infrastructura de comunicații dintre Sistemul central de informații privind vizele (VIS) și interfețele naționale pentru etapa de dezvoltare

[notificată cu numărul C(2008) 2693]

(Numai textele în limbile bulgară, cehă, estoniană, finlandeză, franceză, germană, greacă, italiană, letonă, lituaniană, maghiară, malteză, olandeză, polonă, portugheză, română, slovacă, slovenă, spaniolă și suedeză sunt autentice)

(2008/602/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Decizia 2004/512/CE a Consiliului din 8 iunie 2004 de instituire a Sistemului de Informații privind Vizele (VIS) (1), în special articolul 4 litera (a),

întrucât:

(1)

Decizia 2004/512/CE a instituit VIS ca sistem pentru schimbul de date privind vizele între statele membre și a mandatat Comisia pentru dezvoltarea VIS.

(2)

Trebuie stabilite modalități adecvate, în special cu privire la elementele interfeței naționale situate în fiecare stat membru, de către Comisie și statele membre.

(3)

În conformitate cu Decizia 2000/365/CE a Consiliului din 29 mai 2000 privind solicitarea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (2), Regatul Unit nu a participat la adoptarea Deciziei 2004/512/CE, care nu este obligatorie pentru acesta și nu i se aplică, deoarece constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen. Prin urmare, prezenta decizie nu se adresează Regatului Unit.

(4)

În conformitate cu Decizia 2002/192/CE a Consiliului din 28 februarie 2002 privind solicitarea Irlandei de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (3), Irlanda nu a luat parte la adoptarea Deciziei 2004/512/CE, care nu este obligatorie pentru aceasta și nu i se aplică, deoarece constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen. Prin urmare, prezenta decizie nu se adresează Irlandei.

(5)

În conformitate cu articolul 5 din Protocolul privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul de instituire a Comunității Europene, Danemarca a decis la 13 august 2004 să transpună Decizia 2004/512/CE în dreptul intern. Decizia 2004/512/CE creează astfel pentru Danemarca o obligație de drept internațional. Prin urmare, aceasta este obligată, în temeiul legislației internaționale, să pună în aplicare prezenta decizie.

(6)

În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene, Republica Islanda și Regatul Norvegiei în ceea ce privește asocierea acestor două state în vederea punerii în aplicare, a asigurării respectării și dezvoltării acquis-ului Schengen (4), care intră sub incidența articolului 1 punctul B din Decizia 1999/437/CE a Consiliului (5) privind anumite modalități de aplicare a Acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei în ceea ce privește asocierea acestor două state în vederea punerii în aplicare, a asigurării respectării și dezvoltării acquis-ului Schengen.

(7)

În ceea ce privește Elveția, prezenta decizie reprezintă o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Acordului semnat între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea acesteia din urmă în vederea punerii în aplicare, a asigurării respectării și dezvoltării acquis-ului Schengen, care intră sub incidența articolului 1 punctul B din Decizia 1999/437/CE, citit în coroborare cu articolul 3 din Decizia 2008/146/CE a Consiliului (6) privind încheierea acordului respectiv în numele Comunității Europene.

(8)

În ceea ce privește Liechtenstein, prezenta decizie reprezintă o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Protocolului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în practică, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen, care intră sub incidența articolului 1 punctul B din Decizia 1999/437/CE, citit în coroborare cu articolul 3 din Decizia 2008/261/CE a Consiliului din 28 februarie 2008 privind semnarea în numele Comunităților Europene, precum și aplicarea provizorie a anumitor dispoziții din Protocolul între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein cu privire la aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în practică, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (7).

(9)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 5 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 2424/2001 al Consiliului din 6 decembrie 2001 privind dezvoltarea Sistemului de Informații Schengen din a doua generație (SIS II) (8),

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Arhitectura fizică și cerințele privind interfețele naționale și infrastructura de comunicații dintre Sistemul Central de Informații privind Vizele (VIS) și interfețele naționale pentru etapa de dezvoltare sunt stabilite în anexă.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează Regatului Belgiei, Republicii Bulgaria, Republicii Cehe, Republicii Federale Germania, Republicii Estonia, Republicii Elene, Regatului Spaniei, Republicii Franceze, Republicii Italiene, Republicii Cipru, Republicii Letonia, Republicii Lituania, Marelui Ducat al Luxemburgului, Republicii Ungare, Republicii Malta, Regatului Țărilor de Jos, Republicii Austria, Republicii Polone, Republicii Portugheze, României, Republicii Slovenia, Republicii Slovace, Republicii Finlanda și Regatului Suediei.

Adoptat la Bruxelles, 17 iunie 2008.

Pentru Comisie

Jacques BARROT

Vicepreședinte


(1)  JO L 213, 15.6.2004, p. 5.

(2)  JO L 131, 1.6.2000, p. 43.

(3)  JO L 64, 7.3.2002, p. 20.

(4)  JO L 176, 10.7.1999, p. 36.

(5)  JO L 176, 10.7.1999, p. 31.

(6)  JO L 53, 27.2.2008, p. 1.

(7)  JO L 83, 26.3.2008, p. 3.

(8)  JO L 328, 13.12.2001, p. 4. Regulament modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1988/2006 (JO L 411, 30.12.2006, p. 1).


ANEXĂ

1.   Introducere

Prezentul document descrie cerințele specifice rețelei și arhitectura infrastructurii de comunicații și a componentelor sale.

1.1.   Acronime și abrevieri

Acronime și abrevieri

Explicație

BCU

Unitatea centrală de rezervă (Backup Central Unit)

BLNI

Interfață națională locală de rezervă (Backup Local National Interface)

CNI

Interfață națională centrală (Central National Interface)

CS

Sistem central (Central System)

CS-VIS

Sistem central de informații privind vizele (Visa Information System)

CU

Unitatea centrală

DNS

Server nume de domeniu (Domain Name Server)

FTP

Protocol de transfer de fișiere (File Transfer Protocol)

HTTP

Protocol de transfer hipertext (Hyper Text Transfer Protocol)

IP

Protocol Internet (Internet Protocol)

LAN

Rețea locală (Local Area Network)

LNI

Interfață națională locală (Local National Interface)

NI-VIS

Interfață națională

NTP

Protocol de sincronizare în rețea (Network Time Protocol)

SAN

Rețea de stocare (Storage Area Network)

SDH

Ierarhie digitală sincronă (Synchronous Digital Hierarchy)

SMTP

Protocol simplu de transfer de curier (Simple Mail Transfer Protocol)

SNMP

Protocol simplu de gestiune de rețea (Simple Network Management Protocol)

sTESTA

Servicii telematice transeuropene securizate între administrații (Secure Trans-European Services for Telematics between Administrations), o măsură a programului IDABC (Program de furnizare interoperabilă de servicii de guvernare electronică paneuropene către administrațiile publice, întreprinderi și cetățeni. Decizia 2004/387/CE a Parlamentului European și a Consiliului (1)

TCP

Protocol de control al transmisiei (Transmission Control Protocol)

VIS

Sistem de informații privind vizele (Visa Information System)

VPN

Rețea privată virtuală (Virtual Private Network)

WAN

Rețea extinsă (Wide Area Network)

2.   Arhitectura fizică și cerințele privind interfețele naționale și infrastructura de comunicații dintre sistemul central de informații privind vizele (VIS) și interfețele naționale

NI-VIS, astfel cum este definită la articolul 1 alineatul (2) din Decizia 2004/512/CE a Consiliului, este formată din:

o interfață națională locală (denumită în continuare „LNI”), în fiecare stat membru, care este interfața ce conectează fizic statul membru la rețeaua de comunicații securizată și conține dispozitivele de criptare consacrate traficului VIS. LNI este situată pe teritoriul statului membru;

o interfață națională locală de rezervă, opțională (denumită în continuare „BLNI”), care are exact aceeași structură și funcție ca LNI.

Configurația specifică a LNI și BLNI va fi precizată și convenită cu fiecare stat membru.

LNI și BLNI trebuie utilizate exclusiv în scopurile definite de legislația comunitară aplicabilă Sistemului de informații privind vizele.

Infrastructura de comunicații dintre CS-VIS și NI-VIS este compusă din:

Rețeaua pentru serviciile telematice transeuropene securizate între administratori (sTESTA) care furnizează o rețea virtuală privată și criptată (vis.stesta.eu), consacrată datelor VIS și comunicației dintre statele membre, în conformitate cu legislația comunitară referitoare la VIS, și comunicației dintre statele membre și organismului responsabil de gestiunea operațională a CS-VIS.

3.   Servicii de rețea

La capitolele 3, 5 și 7, în cazul menționării unei tehnologii sau a unui protocol, se subînțelege că pot fi utilizate tehnologii sau protocoale echivalente. Instalarea rețelei se va face în funcție de gradul de pregătire al statului membru.

3.1.   Structura rețelei

Arhitectura VIS utilizează servicii centralizate, care sunt accesibile din diferitele state membre. Din motive de rezistență, aceste servicii centralizate sunt duplicate în două locații diferite, mai exact la Strasburg, în Franța, unde se situează CS-VIS, Unitatea centrală (CU), și St Johann im Pongau, în Austria, unde se situează sistemul de rezervă CS-SIS și unitatea centrală de rezervă (BCU), în conformitate cu Decizia 2006/752/CE a Comisiei din 3 noiembrie 2006 de stabilire a locului unde este amplasat Sistemul de Informații privind Vizele în timpul etapei de dezvoltare (2).

Unitatea centrală principală și cea de rezervă vor fi accesibile din diferitele state membre prin intermediul punctelor de acces la rețea – o LNI și o BLNI – care fac legătura dintre sistemele lor naționale și CS-VIS.

Conexiunea între CS-VIS principal și CS-VIS de rezervă va fi accesibilă pentru orice noi tehnologii și arhitecturi și va permite sincronizarea continuă dintre CU și BCU.

3.2.   Lățimea de bandă

Lățimea de bandă necesară pentru LNI și BLNI facultativă poate varia pentru fiecare stat membru.

Infrastructura de comunicații va asigura lățimi de bandă de conexiune adaptate la volumul de trafic preconizat. Rețeaua va asigura viteze minime suficiente de încărcare și descărcare pentru fiecare conexiune și va putea susține lățimea de bandă globală a punctelor de acces la rețea.

3.3.   Protocoale suportate

Infrastructura de comunicații trebuie să poată suporta protocoalele de rețea utilizate de CS-VIS, în special HTTP, FTP, NTP, SMTP, SNMP, DNS, protocoale de tunnelling, protocoale de duplicare SAN și protocoalele proprietare de conexiune Java-to-Java ale BEA WebLogic prin IP.

3.4.   Specificații tehnice

3.4.1.   Adresare IP

Infrastructura de comunicații va avea o serie de adrese IP rezervate care pot fi utilizate numai în cadrul acelei rețele. În cadrul seriei de adrese IP rezervate, CS-VIS va utiliza o serie exclusivă de adrese IP care nu vor fi folosite în altă parte.

3.4.2.   Suport pentru IPv6

Rețelele locale ale celor mai multe site-uri vor folosi IPv4, însă câteva pot utiliza IPv6. Prin urmare, punctele de acces la rețea vor putea juca rolul de portal IPv4/IPv6. Va fi necesară coordonarea cu statele membre care vor trece la utilizarea IPv6, pentru a se asigura o tranziție fără probleme.

3.4.3.   Debit susținut

Atât timp cât conexiunile CU sau BCU au o sarcină mai mică de 90 %, un stat membru va putea susține neîntrerupt 100 % din lățimea sa de bandă.

3.4.4.   Alte caracteristici

Pentru a susține CS-VIS, infrastructura de comunicații va respecta un număr minim de caracteristici tehnice.

 

Timpul de tranzit va fi (inclusiv la orele de vârf) mai mic sau egal cu 150 ms în 95 % din pachetele de date și mai mic de 200 ms în 100 % din pachete.

 

Probabilitatea de a pierde pachetele de date va fi (inclusiv la orele de vârf) mai mică sau egală cu 10–4 în 95 % din pachete și mai mică de 10–3 în 100 % din pachete.

 

Caracteristicile mai sus menționate se aplică pentru fiecare punct de acces în parte.

 

Conexiunea dintre CU și BCU va avea un timp de transmisie dus-întors mai mic sau egal cu 60 ms.

3.5.   Rezistență

Infrastructura de comunicații va asigura o disponibilitate ridicată, în special a următoarelor componente:

rețeaua de bază;

dispozitivele de rutare;

punctele de prezență;

conexiunile la bucla locală (inclusiv cablarea fizică redundantă);

dispozitivele de siguranță (dispozitive de criptare, firewall etc.),

toate serviciile generice (DNS etc.),

LNI și BLNI facultativă.

Se vor crea mecanisme de siguranță și, atunci când este necesar, acestea vor fi coordonate cu nivelul de aplicare pentru a asigura o disponibilitate maximă a VIS ca întreg.

4.   Monitorizarea

Pentru a facilita monitorizarea, instrumentele de monitorizare vor putea fi integrate în dispozitivele de monitorizare pentru gestiunea operațională a CS-VIS.

5.   Servicii generice

Infrastructura de comunicații va putea oferi următoarele servicii generice facultative: DNS, releu mail și NTP.

6.   Disponibilitatea

Disponibilitatea de la punctele de conexiune până la rețeaua locala (LAN) a infrastructurii de comunicații va fi de 99,99 % pe o perioadă continuă de 28 de zile.

7.   Servicii de siguranță

7.1.   Criptarea rețelei

În infrastructura de comunicații nu vor circula informații referitoare la VIS fără a fi criptate.

Pentru a menține un înalt nivel de securitate, infrastructura de comunicații va permite gestiunea certificatelor/cheilor utilizate de modul de criptare a rețelei. Vor fi posibile gestiunea și monitorizarea de la distanță a cutiilor de criptare.

Vor fi utilizați algoritmi de criptare simetrică (3DES 128 biți sau mai puternică) și algoritmi de criptare asimetrică (RSA 1 024 biți modulus sau mai puternică), în funcție de stadiul tehnic respectiv.

7.2.   Alte dispoziții de siguranță

Pe lângă protecția punctelor de acces VIS (LNI și BLNI), infrastructura de comunicații va proteja și serviciile generice opționale. În cazul în care astfel de servicii sunt disponibile, acestea trebuie să fie supuse unor măsuri de protecție comparabile celor din CS-VIS. Mai mult, dispozitivele și măsurile de protecție ale serviciilor generice trebuie supuse unei supravegheri de securitate continue.

Pentru a menține un înalt nivel de siguranță, infrastructura de comunicații va permite raportarea imediată a incidentelor de securitate. Toate incidentele de securitate vor fi semnalate regulat, de exemplu într-un raport lunar sau ocazional.

8.   Asistență și structură de sprijin

Vor fi create un serviciu de asistență și o structură de sprijin, care vor putea interacționa cu CS-VIS.

9.   Interacțiunea cu alte sisteme

Infrastructura de comunicații va garanta că nu se produc scurgeri de informații către alte sisteme sau alte rețele.


(1)  JO L 181, 18.5.2004, p. 25.

(2)  JO L 305, 4.11.2006, p. 13.


Top