EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32004R1467

Regulamentul (CE) nr. 1467/2004 al Consiliului din 13 august 2004 de instituire a unui drept antidumping definitiv și de percepere definitivă a dreptului provizoriu instituit pentru importurile de polietilenă tereftalată originară din Australia și din Republica Populară Chineză, de încheiere a procedurii antidumping privind importurile de polietilenă tereftalată originară din Pakistan și de eliberare a sumelor depuse cu titlul de drept provizoriu instituit

OJ L 352M , 31.12.2008, p. 10–26 (MT)
OJ L 271, 19.8.2004, p. 1–17 (ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, NL, PL, PT, SK, SL, FI, SV)
Special edition in Bulgarian: Chapter 11 Volume 036 P. 77 - 93
Special edition in Romanian: Chapter 11 Volume 036 P. 77 - 93

No longer in force, Date of end of validity: 20/08/2009: This act has been changed. Current consolidated version: 29/12/2005

ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2004/1467/oj

11/Volumul 36

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

77


32004R1467


L 271/1

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CE) NR. 1467/2004 AL CONSILIULUI

din 13 august 2004

de instituire a unui drept antidumping definitiv și de percepere definitivă a dreptului provizoriu instituit pentru importurile de polietilenă tereftalată originară din Australia și din Republica Populară Chineză, de încheiere a procedurii antidumping privind importurile de polietilenă tereftalată originară din Pakistan și de eliberare a sumelor depuse cu titlul de drept provizoriu instituit

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (1) (denumit în continuare „regulament de bază”), în special articolul 9,

având în vedere propunerea Comisiei prezentată după consultarea comitetului consultativ,

întrucât:

A.   PROCEDURA

1.   MĂSURILE PROVIZORII

(1)

La 19 februarie 2004, Comisia, prin Regulamentul (CE) nr. 306/2004 (2) (denumit în continuare „regulament provizoriu”), a instituit un drept antidumping provizoriu pentru importurile în Comunitate de polietilenă tereftalată (denumită în continuare „PET”), originară din Australia, Republica Populară Chineză și din Pakistan (denumite în continuare „țări în cauză”).

(2)

Se reamintește că ancheta privind dumpingul și prejudiciul s-a referit la perioada cuprinsă între 1 aprilie 2002 și 31 martie 2003 (denumită în continuare „perioada de anchetă”). Examinarea tendințelor relevante pentru analiza prejudiciului s-a referit la perioada de la 1 ianuarie 1999 la sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada examinată”).

2.   ANCHETA PARALELĂ

(3)

Se reamintește că a fost deschisă o reexaminare intermediară pentru importurile de PET originară din Republica Coreea și din Taiwan printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 22 mai 2003 (3).

3.   CONTINUAREA PROCEDURII

(4)

Ca urmare a instituirii unui drept antidumping provizoriu pentru importurile de PET originară din țările în cauză, toate părțile au fost informate cu privire la faptele și considerațiile care stau la baza regulamentului provizoriu. Li s-a acordat, de asemenea, un termen pentru a le permite să își prezinte observațiile privind informațiile comunicate.

(5)

Unele dintre părțile interesate au prezentat observații în scris. Celor care au solicitat acest lucru li s-a oferit posibilitatea de a fi audiate. Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare. Comentariile prezentate oral și în scris de către părți, au fost examinate și, după caz, concluziile provizorii au fost modificate pentru a le lua în considerare.

(6)

Serviciile Comisiei au divulgat toate faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționau să recomande instituirea unui drept antidumping definitiv și perceperea definitivă a sumelor depuse cu titlul de drept provizoriu. Acestea au acordat, de asemenea, părților interesate un termen pentru a le permite să își prezinte observațiile privind informațiile comunicate. Comentariile prezentate oral și în scris de către părți au fost examinate și, după caz, propunerea de drept antidumping definitiv a fost modificată astfel încât să se fie luate în considerare.

B.   PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

(7)

Se reamintește că considerentul 14 din regulamentul provizoriu definește produsul în cauză ca fiind polietilenă tereftalată cu indice de vâscozitate de cel puțin 78 ml/g, în funcție de standardul ISO 1628-5, care se încadrează în prezent la codul NC 3907 60 20, originară din țările în cauză.

(8)

De asemenea, considerentul 18 din regulamentul provizoriu preciza că, datorită faptului că nu se constatase nici o diferență la nivelul caracteristicilor fizice si chimice esențiale și al utilizărilor la diferitele tipuri de PET, Comisia stabilise că PET produsă de industria comunitară și vândută pe piața Comunității și cea produsă în țările în cauză și exportată in Comunitate sunt produse similare.

(9)

În lipsa oricărui comentariu privind definiția produsului în cauză și a produsului similar, se confirmă conținutul și concluziile provizorii ale considerentelor 14-18 din regulamentul provizoriu.

C.   DUMPINGUL

1.   METODA GENERALĂ

(10)

Metoda generală utilizată pentru a stabili dacă importurile de produs în cauză în Comunitate fac obiectul unui dumping este descrisă la considerentele 19-34 din regulamentul provizoriu.

1.1.   Valoarea normală

(11)

În absența comentariilor, se confirmă concluziile provizorii privind valoarea normală prezentate la considerentele 20-27 din regulamentul provizoriu.

1.2.   Prețul de export

(12)

Mai multe societăți au susținut că erau inexacte cursurile de schimb utilizate de Comisie la stabilirea concluziilor provizorii și că nu proveneau dintr-o sursă publică fiabilă, subliniind faptul că trebuia să se recurgă la o sursă oficială verificabilă.

(13)

Aceste afirmații au făcut obiectul unei examinări aprofundate și, după verificare, s-au constat câteva erori în cursurile de schimb aplicate de Comisie la stabilirea concluziilor provizorii. Prin urmare, calculele au fost revizuite pe baza cursurilor de schimb lunare medii publicate de (i) Comisie pentru toate schimburile care implică moneda euro (EUR); (ii) Rezerva Federală a Statelor Unite pentru toate schimburile între dolarul american, yuanul chinezesc (CNY) și dolarul din Hong Kong (HKD), și (iii) Banca Chinei pentru schimburile între HKD și CNY. Au fost aplicate toate aceste cursuri de schimb, la fel cum s-a întâmplat și în cazul calculelor provizorii, pe baza cursului de schimb lunar mediu în vigoare în luna în cursul căreia a fost emisă factura de vânzare.

1.3.   Comparația

(14)

În lipsa comentariilor privind baza de comparație între valoarea normală și prețurile de export, se confirmă considerentul 30 din regulamentul provizoriu.

1.4.   Marja de dumping

(15)

În lipsa comentariilor, se confirmă considerentele 31-34 din regulamentul provizoriu privind metoda aplicată pentru calcularea marjei de dumping.

2.   AUSTRALIA

(16)

Doar unul din cei doi producătorii-exportatori care au cooperat a formulat observații în urma instituirii măsurilor provizorii.

2.1.   Valoarea normală

(17)

În lipsa comentariilor, se confirmă concluziile provizorii privind valoarea normală prezentate la considerentul 36 din regulamentul provizoriu.

2.2.   Prețul de export

(18)

În lipsa altor comentarii decât cele deja evocate mai sus la considerentele 12 și 13, se confirmă metoda prezentată la considerentul 37 din regulamentul provizoriu.

2.3.   Comparația

(19)

Producătorul-exportator a afirmat că diverse ajustări referitoare la asistența tehnică postvânzare și la cheltuielile de comercializare nu s-au efectuat de către Comisie la stabilirea concluziilor provizorii. Cererea privind asistența tehnică postvânzare a fost acceptată după verificare în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (h) din regulamentul de bază. Cererea privind cheltuielile de comercializare a fost acceptată după verificare, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (k) din regulamentul de bază.

2.4.   Marja de dumping

(20)

În lipsa comentariilor, se confirmă concluziile prezentate la considerentele 39-41 din regulamentul provizoriu privind metoda aplicată la calcularea marjei de dumping.

(21)

Marjele de dumping definitive, exprimate ca procent din prețul de import CIF frontieră comunitară, se stabilesc după cum urmează:

Leading Synthetics Pty Ltd: 7,8 %

Novapex Australia Pty Ltd: 15,9 %

Marja de dumping reziduală: 15,9 %

3.   PAKISTANUL

(22)

În urma instituirii măsurilor provizorii, cei doi producători-exportatori care au cooperat au prezentat observații în care susțineau că nu ar trebui să fie considerați drept două părți distincte chiar dacă legate, ci mai curând, în temeiul relației lor, drept un producător-exportator unic, astfel că ar fi trebuit să se efectueze un singur calcul al dumpingului.

(23)

S-a analizat cu atenție această cerere în temeiul argumentelor aduse de producătorii-exportatori în cauză, în urma concluziilor provizorii.

(24)

S-a constatat că anumite caracteristici particulare ale relației dintre societățile în cauză și interconexiunea foarte strânsă a activităților lor fac ca situația să fie diferită de cea tipică a două societăți legate. S-au luat în considerare, în special, legăturile financiare și de altă natură, foarte strânse, care leagă cei doi producători-exportatori, precum și de faptul ca aceștia vând produsul în cauză sub aceeași marcă și au aceeași structură și aceleași sedii administrative, precum și același serviciu de comercializare. De asemenea, personalul și conducerea sunt în mare parte comune celor două societăți care aplică același plan de producție. Asocierea tuturor acestor factori a fost estimată ca fiind suficientă pentru a considera că, în aceste circumstanțele particulare, situația celor doi producători-exportatori justifică tratarea acestora drept un producător-exportator pakistanez unic de PET mai curând decât drept două societăți distincte. În temeiul tuturor elementelor menționate anterior, s-a considerat că ar trebui să se accepte cererea.

3.1.   Valoarea normală

(25)

Luând în considerare cele arătate anterior, metoda generală prezentată la considerentele 20-34 din regulamentul provizoriu s-a aplicat producătorului-exportator unic, iar metoda prezentată la considerentele 43 și 44 din regulamentul provizoriu a fost revizuită.

(26)

Comisia a început prin a stabili dacă vânzările interne totale de produs în cauză efectuate de către producătorul-exportator în cauză erau reprezentative în raport cu totalul vânzărilor sale la export către Comunitate. În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, vânzările interne sunt considerate reprezentative atunci când volumul total al vânzărilor efectuate de un producător-exportator pe piața sa internă reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor sale către Comunitate.

(27)

Comisia a identificat apoi tipurile de PET vândute pe piața internă de către producătorul-exportator în cauză, ale cărui vânzări interne globale erau reprezentative, care erau identice sau direct comparabile cu tipurile vândute la export către Comunitate.

(28)

Pentru fiecare tip vândut de producătorul-exportator pe piața sa internă și direct comparabile cu tipul de PET vândut la export către Comunitate, s-a stabilit dacă vânzările interne erau suficient de reprezentative în sensul articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările interne ale unui anumit tip de PET au fost considerate suficient de reprezentative atunci când volumul total al vânzărilor interne realizate pentru acest tip în cursul perioadei de anchetă reprezentau cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor de tip comparabil la export către Comunitate.

(29)

S-a examinat, de asemenea, dacă vânzările interne de fiecare tip de PET ar putea fi considerate ca fiind realizate în cadrul operațiunilor comerciale normale, stabilind pentru fiecare tip de PET în cauză, proporția vânzărilor profitabile către clienți independenți, în conformitate cu considerentele 23 și 24 din regulamentul provizoriu.

(30)

De fiecare dată când prețurile interne pentru un tip particular de PET vândut de producătorul-exportator nu au putut fi utilizate, a trebuit să se recurgă la o valoare normală construită.

(31)

Prin urmare, în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, valoarea normală a fost construită adăugând la costurile de fabricație medii ponderate ale tipurilor exportate, ajustate dacă este cazul, o sumă rezonabilă corespunzând costurilor de vânzare, cheltuielilor administrative și altor costuri generale, precum și o marjă de profit rezonabilă. În acest scop, Comisia a examinat dacă costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale suportate și profiturile realizate de producătorul-exportator în cauză pe piața internă constituiau date fiabile.

(32)

Costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale suportate efectiv pe piața internă au fost considerate fiabile atunci când volumul total al vânzărilor interne ale producătorului-exportator putea fi considerat reprezentativ în raport cu volumul vânzărilor la export către Comunitate. Marja de profit internă a fost determinată pe baza vânzărilor interne de tipuri vândute în cadrul operațiunilor comerciale normale. În acest scop, s-a aplicat metoda prezentată la considerentul 23 din regulamentul provizoriu.

(33)

Pentru două tipuri de PET exportate de producătorul-exportator, Comisia a putut stabili valoarea normală pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către clienți independenți pe piața internă, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază. Pentru trei tipuri de PET, cu privire la care s-a constatat că vânzările interne nu erau reprezentative, s-a folosit o valoare normală construită, în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază.

3.2.   Prețul de export

(34)

Toate vânzările de produs în cauză realizate de producătorul-exportator în cauză pe piața comunitară erau destinate unor clienți independenți din Comunitate. Prețul de export a fost stabilit pe baza prețurilor plătite efectiv sau care urmează să fie plătite, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

3.3.   Comparația

(35)

Pentru a garanta o comparație echitabilă, s-au luat în considerare, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, diferențele despre care s-a afirmat sau s-a dovedit că afectau prețurile și comparabilitatea lor. Pe această bază, s-au operat ajustări pentru a lua în considerare diferențele legate de cheltuielile de transport, de asigurare și de manipulare, de comisioane, de costul creditului, precum și de alți factori.

3.4.   Marja de dumping

(36)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs în cauză exportat către Comunitate de către exportatorul-producător în cauză a fost comparată cu prețul de export mediu ponderat al fiecărui tip corespondent.

(37)

Marja de dumping, exprimată ca procent din prețul de import CIF frontieră comunitară a fost revizuită ținând seama de punctele expuse anterior și s-a stabilit la 1,6 %, adică mai puțin decât pragul de minimis definit la articolul 9 alineatul (3) din regulamentul de bază.

4.   REPUBLICA POPULARĂ CHINEZĂ (RPC)

4.1.   Statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață

(38)

Cele patru societăți cărora li s-a refuzat statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață și tratamentul individual au prezentat observații în care reiterau argumentele evocate la considerentele 57-73 din regulamentul provizoriu. Cu toate acestea, nici una dintre acestea nu a adus elemente de probă susceptibile să infirme concluziile stabilite de regulamentul provizoriu. Prin urmare, se confirmă decizia de a nu acorda statutul de societate care operează în condițiile economiei de piață acestor patru exportatori-producători care au cooperat și concluziile considerentelor din regulamentul provizoriu menționate anterior.

(39)

În urma comentariilor primite, nu s-a putut calcula marja individuală pentru una din societățile căreia i s-a acordat doar tratamentul individual, pe motiv că exporturile de produs în cauză către Uniunea Europeană nu puteau fi considerate ca fiind cantități comerciale semnificative. Cealaltă societate căreia i s-a acordat tratamentul individual, însă a cărei cerere de acordare a statutului de societate care funcționează în condițiile economiei de piață a fost respinsă pe motivul că nu întrunea criteriul al doilea, prevăzut la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază a prezentat, de asemenea, observații în care își reformula cererea. Societatea nu a adus elemente de probă noi de natură să contrazică concluziile regulamentului provizoriu. Prin urmare, se confirmă pentru această societate concluzia de la considerentul 68 din regulamentul provizoriu.

4.2.   Tratamentul individual

(40)

Una dintre cele patru societăți cărora li s-a refuzat statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață și tratamentul individual a susținut că întrunea, totuși, toate condițiile de acordare a tratamentului individual. Cu toate acestea, întrucât societatea nu a adus elemente de probă noi, se confirmă concluziile expuse la considerentul 76 din regulamentul provizoriu, iar cererea este respinsă.

4.3.   Valoarea normală

4.3.1.   Determinarea valorii normale aplicabile tuturor producătorilor-exportatori care nu beneficiază de statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață

(a)   Țară analoagă

(41)

Producătorii-exportatori și-au exprimat din nou obiecția privind alegerea Statelor Unite ale Americii (denumite în continuare „Statele Unite”) ca țară analoagă, evidențiind mai ales o diferență de dezvoltare culturală și economică, o diferență de costuri și faptul că ar fi mult mai potrivit să se opteze pentru o țară ca Pakistan sau Republica Coreea (denumită în continuare „Coreea”).

(42)

În primul rând, diferențele de dezvoltare culturală nu sunt pertinente pentru alegerea unei țări analoage, aceasta din urmă trebuind să reflecte condițiile economiei de piață și nu un nivel al dezvoltării culturale comparabil.

(43)

În ceea ce privește alegerea unei țări cu un nivel de dezvoltare economică diferit, ar trebui precizat că, prin definiție, o țară fără economie de piață sau cu economie în tranziție nu prezintă aceleași caracteristici economice ca și o țară cu economie de piață. Nu este neobișnuit să întâlnești o asemenea diferență de dezvoltare economică între o țară analoagă și o țară fără economie de piață sau cu economie de piață în tranziție. Prin urmare, aceasta nu constituie un impediment pentru ca Statele Unite să fie reținute ca țară analoagă, atâta timp cât sunt considerate ca fiind cea mai adecvată alegere.

(44)

Fiind vorba de diferența de costuri, se reamintește că nu s-a constat nici o diferență semnificativă între prețurile plătite de producătorii americani și chinezi pentru principala materie primă (ATP), care reprezintă factorul de cost cel mai important în producția de PET.

(45)

Unii producători-exportatori au subliniat faptul că în Statele Unite costul mâinii de lucru este mai ridicat decât în RPC, în timp ce, în Pakistan sau Coreea, acesta era comparabil cu costul chinezesc al mâinii de lucru. Aceștia au estimat că, în asemenea circumstanțe, Pakistanul sau Coreea constituiau o alegere de țară analoagă mai adecvată decât Statele Unite.

(46)

Astfel cum se precizează la considerentul 43 de mai sus, o țară cu nivel de dezvoltare economică diferit poate fi reținută ca țară analoagă pentru o țară fără economie de piață sau pentru o economie în tranziție. De asemenea, luat separat, costul mâinii de lucru, care reflectă starea de dezvoltare economică a unei țări, nu poate fi considerat un criteriu pertinent. În speță, întrucât costul mâinii de lucru nu reprezenta decât o proporție foarte scăzută din costul de producție total (adică mai puțin de 3 %) comparat cu costul ATP (mai mult de 60 %), acest criteriu nu a fost estimat suficient de semnificativ pentru a alege Pakistanul sau Coreea, mai degrabă decât Statele Unite, ca țară analoagă. De asemenea, în cazul în care se ia în considerare gradul de concurență în țara analoagă reținută și reprezentativitatea vânzărilor interne către clienți independenți în raport cu exporturile chinezești de PET, Pakistanul și Coreea au fost estimate ca fiind mai puțin potrivite decât Statele Unite, astfel cum se explică la considerentele 78-86 din regulamentul provizoriu. Prin urmare, această cerere a fost respinsă.

(47)

În lipsa oricărui alt comentariu privind țara analoagă, se confirmă alegerea Statelor Unite.

(b)   Stabilirea valorii normale

(48)

În lipsa comentariilor privind determinarea valorii normale, se confirmă metoda descrisă la considerentele 87 și 88 din regulamentul provizoriu.

4.3.2.   Determinarea valorii normale aplicabile producătorilor-exportatori care beneficiază de statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață

(49)

Doi producători-exportatori au susținut, cu documente doveditoare în sprijinul afirmațiilor, că s-a luat în calcul de către Comisie de două ori valoarea drawback al dreptului în costul de producție. Cererea celor două societăți în cauză a fost acceptată în temeiul noilor elemente de probă prezentate, iar calculul costului de producție a fost corectat în consecință. Unul dintre acești exportatori-producători a mai susținut că unele ajustări au fost uitate sau nu au fost aplicate corect. După verificare, s-a dat un curs pozitiv cererii, mai puțin în ceea ce privește costul creditului. În acest din urmă caz, se confirmă metoda aplicată de către Comisie la stadiul provizoriu și descrisă la considerentele 89-91 din regulamentul provizoriu.

4.4.   Prețul de export

(50)

Doi producători-exportatori au contestat cursurile de schimb utilizate de Comisie. Astfel cum s-a explicat la considerentele 12 și 13 de mai sus, această cerere a fost acceptată.

4.5.   Comparația

(51)

Luând în considerare lipsa comentariilor privind baza de comparație între valoarea normală și prețul de export și ajustările operate pentru a asigura o comparație echitabilă între prețul de export și valoarea normală, s-a confirmat concluzia provizorie prezentată la considerentul 93 din regulamentul provizoriu.

4.6.   Marja de dumping

4.6.1.   Producătorii-exportatori care au cooperat și care beneficiază de statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață/tratament individual

(52)

Marjele de dumping, exprimate în procent din prețul de import CIF frontieră comunitară, corectate în lumina elementelor expuse mai sus, se stabilesc în continuare după cum urmează:

Changzhou Worldbest Radici Co. Ltd

0 %

Far Eastern Industries Shanghai Ltd

2,6 %

Jiangyin Xingye Plastic Co. Ltd

18,4 %

Hubei Changfeng Chemical Fibres Industry Co. Ltd

18,5 %

4.6.2.   Alți producători-exportatori

(53)

Un producător-exportator a susținut că această calculare a dreptului antidumping pentru toți producătorii-exportatori care au cooperat și care nu au obținut nici statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață, nici tratamentul individual, duce la un drept individual pentru fiecare din societățile în cauză. Acesta a mai adăugat că toți producătorii-exportatori care au cooperat și care nu au obținut nici statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață și nici tratamentul individual ar trebui să fie supuși acelorași valori ale dreptului.

(54)

La stadiul provizoriu, aceste societăți aveau aceeași marjă de dumping exprimată în procent din valoarea CIF. Cu toate acestea, calcularea dreptului specific pe tonă pe baza valorii CIF a importurilor fiecăreia dintre aceste societăți a dus la valori ale dreptului diferite. Prin urmare, s-au stabilit drepturi specifice de 188 și, respectiv, 191 EUR pe tonă pentru doi producători-exportatori. Valoarea dreptului specific pe tonă a fost corectată după cum urmează la stadiul definitiv: marja individuală de dumping a producătorilor-exportatori care au cooperat a fost calculată comparând valoarea normală medie ponderată stabilită pentru țara analoagă și prețul de export mediu ponderat comunicat de către producătorii-exportatori în cauză. Marja medie de dumping s-a calculat apoi stabilind media ponderată a marjelor individuale de dumping stabilite pentru producătorii-exportatori care au cooperat și care nu au obținut nici statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață și nici tratamentul individual. Dreptul specific pe tonă s-a obținut aplicând această marjă de dumping unică la valoarea CIF medie ponderată pe tonă stabilită pentru aceste societăți. În cazul în care metoda prezentată mai sus ar fi fost aplicată în stadiul provizoriu, dreptul specific provizoriu pe tonă ar fi fost de 183 EUR pentru toți producătorii-exportatori în cauză. Prin urmare, în măsura în care drepturile instituite prin regulamentul provizoriu sunt mai mari decât această valoare, nu este cazul să se procedeze la perceperea definitivă a diferenței.

(55)

Pe această bază, nivelul de dumping la scară națională se stabilește definitiv la 22,9 % din prețul CIF frontieră comunitară.

D.   PREJUDICIUL

1.   PRODUCȚIA COMUNITARĂ

(56)

Întrucât nu s-a comunicat nici o informație nouă, se confirmă baza pe care s-a calculat producția comunitară totală, prezentată la considerentele 100 și 101 din regulamentul provizoriu.

2.   DEFINIȚIA INDUSTRIEI COMUNITARE

(57)

Întrucât nu s-a comunicat nici o informație nouă, se confirmă definiția industriei comunitare precizată la considerentul 102 din regulamentul provizoriu.

3.   CONSUMUL COMUNITAR

(58)

Întrucât nu s-a comunicat nici o informație nouă, se confirmă calcularea consumului comunitar prezentată la considerentul 103-106 din regulamentul provizoriu.

4.   IMPORTURILE ÎN COMUNITATE DIN ȚĂRILE ÎN CAUZĂ

4.1.   Evaluarea cumulativă a efectelor importurilor în cauză care fac obiectul unui dumping – Cotele de piață ale importurilor care fac obiectul dumpingului

(59)

Astfel cum se precizează la considerentul 52 de mai sus, s-a constat că unul dintre producătorii-exportatori chinezi nu a vândut la prețuri de dumping în cursul perioadei de anchetă. De asemenea, astfel cum se precizează la considerentul 37 de mai sus, marja de dumping constatată pentru producătorii-exportatori pakistanezi care au cooperat este inferioară pragului de minimis. Prin urmare, ar trebui să se disocieze volumele exportate de acești producători-exportatori de volumul total importat din țările în cauză. Evoluția importurilor care fac obiectul dumpingului din țările în cauză, prezentată la considerentul 108 din regulamentul provizoriu, ar trebui să se prezinte după cum urmează:

 

1999

2000

2001

2002

PE

RPC

144

20

9 000

86 788

117 953

Cota de piață (%)

0 %

0 %

0,6 %

4,8 %

6,4 %

Australia

0

0

5 157

17 031

27 538

Cota de piață (%)

0 %

0 %

0,5 %

0,9 %

1,5 %

Totalul țărilor în cauză

144

20

14 157

103 819

145 491

Cota de piață (%)

0 %

0 %

1,1 %

5,7 %

7,9 %

(60)

În absența unor noi informații, din datele de mai sus reiese că, și în cazul unei evaluări separate a importurilor care nu au făcut obiectul dumpingului, astfel cum se arată la considerentul 59, criteriile expuse la articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază sunt întrunite în ceea ce privește cumularea importurilor din RPC și din Australia. Prin urmare, evaluarea separată a importurilor care nu fac obiectul unui dumping nu afectează concluziile în ceea ce privește temeinicia unei evaluări cumulative a efectelor importurilor care fac obiectul dumpingului în cauză expuse în regulamentul provizoriu, cu atât mai mult cu cât nivelul subcotării constatate în regulamentul provizoriu corespunde nivelului subcotării observate pentru producătorii-exportatori care rămân după evaluarea separată a importurilor care nu fac obiectul unui dumping. În sfârșit, se confirmă cota de piață deținută de importurile care fac obiectul dumpingului din Australia, prezentate la considerentele 107-111 din regulamentul provizoriu.

(61)

În absența unor noi informații pe lângă cele evocate anterior, se confirmă concluziile privind evaluarea cumulativă a efectelor importurilor în cauză care fac obiectul unui dumping și a cotei de piață a acestor importuri, prezentate la considerentele 107-111 din regulamentul provizoriu.

4.2.   Prețul importurilor și subcotarea

(62)

Se reamintește că, pentru concluziile provizorii, Comisia, astfel cum se explică la considerentele 112-114 din regulamentul provizoriu, a comparat prețurile franco fabrică ale industriei comunitare cu prețurile CIF frontieră comunitară, după vămuire și ajustate pentru a lua în considerare costurile de manipulare și diferențele de nivel comercial, ale producătorilor-exportatori din țările în cauză.

(63)

S-au calculat noi marje de subcotare pe baza noilor prețuri CIF frontieră comunitară calculate pentru producătorii-exportatori australieni (a se vedea considerentul 21) și chinezi (a se vedea considerentul 52), precum și noile cursuri de schimb utilizate (a se vedea considerentele 12 și 13).

(64)

Noile marje de subcotare ale prețurilor medii ale industriei comunitare prin importuri de produs în cauză originar din țările în cauză, exprimate ca procent din prețurile medii ale industriei comunitare, se stabilesc după cum urmează:

Australia: de la 9,5 % la 13,8 %;

RPC: de la 10,49 % la 14,09 %.

(65)

Diferențele în raport cu nivelurile de subcotare prezentate la considerentul 113 din regulamentul provizoriu pentru producătorii australieni și chinezi nu se consideră semnificative. Prin urmare, se confirmă concluzia regulamentului provizoriu privind nivelul de subcotare.

(66)

Unii producători-exportatori au susținut că ajustările operate cu titlul de costuri de manipulare și diferențe de nivel comercial (1 %) sunt insuficiente. Conform acestora, nu se acoperă costurile reale suportate la import.

(67)

Ajustările au fost totuși bazate pe date reale culese în cursul anchetei. În lipsa unor elemente noi care să demonstreze că nivelul ajustărilor efectuate era inexact, întrucât nu reieșea din datele colectate, argumentele aduse de producătorii-exportatori sunt respinse. Se confirmă nivelul ajustărilor operate în stadiul provizoriu.

(68)

În absența unor noi informații, altele decât cele evocate mai sus, se confirmă concluziile privind prețurile importurilor și subcotarea prezentate la considerentele 112-114 din regulamentul provizoriu.

5.   SITUAȚIA INDUSTRIEI COMUNITARE

(69)

Se reamintește că, la considerentul 147 din regulamentul provizoriu, Comisia concluzionase provizoriu că industria comunitară a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 din regulamentul de bază.

(70)

Numeroși importatori-producători au pus la îndoială interpretarea cifrelor privind situația industriei comunitare, prezentate la considerentele 117-144 din regulamentul provizoriu, susținând că acestea nu demonstrau un prejudiciu important. Acești producătorii-exportatori au susținut că cifrele relevau mai degrabă o progresie importantă a volumelor de producție, a capacităților de producție, a volumelor vânzărilor și a prețurilor medii de la începutul perioadei considerate (1999), ceea ce ar trebui să ducă la concluzia că industria comunitară nu a suferit un prejudiciu important.

(71)

S-a evocat, de asemenea, creșterea de 37 % înregistrată de consum în perioada considerată (considerentul 106 din regulamentul provizoriu), afirmându-se că, în cazul în care industria comunitară nu ar ajunge să atingă un nivel de eficiență care să îi asigure o marjă de profit durabilă în aceste circumstanțe avantajoase, chiar dacă se confruntă cu importuri din țări terțe, rezultatele sale mediocre ar trebui să fie imputate mai degrabă unor factori interni decât concurenței exercitate de către importuri.

(72)

S-a observat că nici unul dintre producătorii-exportatori nu a pus la îndoială cifrele în sine, ci doar interpretarea acestora.

(73)

Analiza evoluției indicatorilor economici ai industriei comunitare între 1999 și perioada de anchetă trebuie să ia în considerare situația deosebit de precară în care se găsea industria în 1999, atunci când înregistra pierderi de 16,4 %, datorită importurilor care făceau obiectul dumpingului, de produs în cauză originar din India, din Indonezia, din Malaezia, din Republica Coreea, din Taiwan și din Thailanda.

(74)

Astfel cum se precizează la considerentul 129 din regulamentul provizoriu, s-au instituit drepturile antidumping în 2000 pentru importurile de produs în cauză originar din India, din Indonezia, din Malaezia, din Republica Coreea, din Taiwan și din Thailanda. (4)

(75)

După instituirea măsurilor antidumping în 2000 și datorită acestor măsuri, piața comunitară s-a stabilizat și indicatorii economici ai industriei comunitare s-au îmbunătățit. Comisia a subliniat acest aspect particular atunci când a concluzionat, la considerentul 143 din regulamentul provizoriu, că în 2001 industria comunitară își revenise după practicile anterioare de dumping.

(76)

În aceste circumstanțe, se consideră că, pentru a măsura efectele importurilor din țările în cauză, care fac obiectul dumpingului, ar trebui examinată în special evoluția indicatorilor economici pertinenți din momentul la care industria comunitară își revenise complet după practicile anterioare de dumping, adică, în acest caz, din 2001. Din această examinare reiese că, în mod contrariu afirmațiilor de mai sus și după cum constatase deja Comisia în concluziile sale provizorii (considerentele 135-146 din regulamentul provizoriu), industria comunitară a suferit o diminuare semnificativă a profiturilor, o scădere a prețurilor și o reducere accentuată a cotei sale de piață, mai ales din 2002 și în cursul perioadei de anchetă.

(77)

În absența unor noi informații, altele decât cele menționate anterior, se confirmă concluziile privind situația industriei comunitare, prezentate la considerentele 117-144 din regulamentul provizoriu.

6.   CONCLUZIA

(78)

Luând în considerare cele menționate anterior, se concluzionează că industria comunitară a suferit un prejudiciu important, în sensul articolului 3 din regulamentul de bază.

E.   LEGĂTURA DE CAUZALITATE

1.   EFECTELE IMPORTURILOR CARE FAC OBIECTUL UNUI DUMPING

(79)

Se reamintește că, la considerentele 150-153 din regulamentul provizoriu, Comisia a concluzionat că există o legătură de cauzalitate între importurile din țările în cauză care fac obiectul dumpingului și prejudiciul important suferit de industria comunitară.

(80)

Întrucât s-a constatat că unul dintre producătorii-exportatori chinezi nu a vândut la prețuri de dumping în cursul perioadei de anchetă și că marja de dumping a producătorilor-exportatori pakistanezi care au cooperat era inferioară pragului de minimis, volumele exportate de către producătorii-exportatori nu ar trebui să fie luate în considerare pentru a evalua efectele importurilor care fac obiectul dumpingului.

(81)

Exporturile către Comunitate ale producătorului-exportator chinez în cauză reprezintă mai puțin de 5 % din volumele importate din RPC în cursul perioadei de anchetă (și mai puțin de 1 % din consumul comunitar). Prin urmare, se consideră că evaluarea separată a exporturilor efectuate de către acest exportator are un efect marginal asupra legăturii de cauzalitate stabilite la momentul anchetei care a condus la regulamentul provizoriu.

(82)

Exporturile către Comunitate ale producătorilor-exportatori pakistanezi care au cooperat reprezintă 4 % din consumul comunitar în cursul perioadei de anchetă, ceea ce a fost considerat semnificativ. Cu toate acestea, exporturile din Pakistan nu reprezentau decât 33,4 % din totalul importurilor din țările în cauză. Altfel spus, 66,7 % din importurile din țările în cauză erau vândute la prețuri care făceau obiectul unui dumping mai mare decât pragul de minimis. Prin urmare, se consideră că subzistă o legătură de cauzalitate între importurile din Australia și din RPC, care fac obiectul dumpingului, și prejudiciul important suferit de industria comunitară.

(83)

Unii producători-exportatori au susținut că exista o corelație pozitivă între prețurile industriei comunitare și cele ale producătorilor-exportatori, în sensul că respectivele creșteri și scăderi interveneau simultan. Pentru ei, acest lucru arăta că scăderile de preț înregistrate în ultimii doi ani de către industria comunitară nu se datorau concurenței importurilor care fac obiectul dumpingului, ci mai degrabă adaptărilor la variațiile costului materiilor prime.

(84)

Se reamintește că materiile prime reprezintă aproximativ două treimi din costul de producție (a se vedea considerentul 162 din regulamentul provizoriu). Într-un asemenea context, întrucât producătorii-exportatori și industria comunitară depind de aceeași materie primă, se consideră că, luată separat, problema de a ști dacă prețurile reacționează simultan sau nu la variațiile structurii costurilor subsidiare este lipsită de obiect. În orice caz, astfel cum se demonstrează mai sus, analiza prețurilor reale nu confirmă existența unei corelații pozitive.

(85)

Considerentele 162-172 din regulamentul provizoriu prezintă în detaliu o analiză a eventualei contribuții a costului materiilor prime la prejudiciul suferit de industria comunitară. Ar trebui observat și faptul că o analiză a prețurilor importurilor din țările în cauză, care fac obiectul dumpingului, după 2001, când industria comunitară și-a revenit in urma practicilor anterioare de dumping, revelă următoarele elemente:

prețurile importurilor de produs în cauză originar din Australia au scăzut cu 3,4 %, de la 868 EUR/tonă în 2002 la 838 EUR/tonă în cursul perioadei de anchetă;

prețurile importurilor de produs în cauză originar din RPC au crescut cu 4,5 %, de la 788 EUR/tonă în 2002 la 825 EUR/tonă în cursul perioadei de anchetă.

(86)

În aceeași perioadă, în timp ce creșterea prețurilor importurilor din RPC (+ 4,5 %) a coincis cu evoluția prețului ATP, principala materie primă (+ 5,1 %, a se vedea considerentul 168 din regulamentul provizoriu), prețul importurilor din Australia a scăzut. În această perioadă, prețurile industriei comunitare au crescut cu mai puțin de 1 %. Prin urmare, nu se poate concluziona că există o corelație pozitivă între prețurile industriei comunitare și cele ale producătorilor-exportatori, întrucât evoluția prețurilor produselor de trei origini nu este coerentă. Ar trebui reamintit, de asemenea, în acest context, faptul că la momentul anchetei Comisia constatase o subcotare semnificativă a prețurilor de vânzare ale industriei comunitare de către producătorii-exportatori luați în ansamblu.

(87)

În absența unor noi informații, altele decât cele evocate anterior, se confirmă concluzia privind efectele importurilor care fac obiectul unui dumping, prezentată la considerentele 150-153 din regulamentul provizoriu. Cu toate acestea, ar trebui remarcat că produsele exportate de către un producător-exportator chinez, cu privire la care se constatase că făceau obiectul unui dumping în regulamentul provizoriu, nu au fost vândute la prețuri de dumping. De asemenea, marja de dumping a producătorilor-exportatori pakistanezi care au cooperat, pentru care se constatase un dumping în regulamentul provizoriu, este inferioară pragului de minimis. Efectele acestor exporturi nu trebuie, așadar, să fie apreciate în cadrul efectelor importurilor care fac obiectul dumpingului, ci în cadrul efectelor altor factori.

2.   EFECTELE ALTOR FACTORI

(88)

Întrucât s-a constatat că unul dintre producătorii-exportatori chinezi nu a vândut la prețuri de dumping în cursul perioadei de anchetă și că marja de dumping a producătorilor-exportatori pakistanezi care au cooperat era inferioară pragului de minimis, volumele exportate de respectivii producători-exportatori trebuie disociate de volumul total al importurilor care fac obiectul dumpingului. Cu toate acestea, prețurile practicate de acești producători-exportatori subcotau în mod semnificativ prețurile de vânzare medii ale industriei comunitare. Astfel cum se precizează la considerentele 81 și 82, volumele importurilor din țările în cauză, care nu a făcut obiectul unui dumping reprezentau între 4 și 5 % din consumul comunitar. Prin urmare, nu se poate, exclude posibilitatea ca exporturile către Comunitate ale producătorului-exportator chinez în cauză și ale producătorilor-exportatori pakistanezi care au cooperat să fi contribuit și ele, în mod semnificativ, la prejudiciul important suferit de industria comunitară.

(89)

Unii exportatori au susținut că efectele deprecierii dolarului american și a RMB în raport cu euro nu fuseseră studiate suficient de către Comisie, estimând că, din cauza acestei deprecieri intervenite în cursul perioadei de anchetă, exporturile câștigaseră cote din piața comunitară, menținându-și prețurile în dolari americani, ceea ce a antrenat efectiv o scădere a prețului exprimat în euro. În temeiul celor menționate, producătorii-exportatori puneau la îndoiala faptul că prejudiciul important suferit de industria comunitară s-ar datora importurilor care fac obiectul dumpingului, imputându-l, mai degrabă, unor prețuri mai mici din cauza cursului de schimb valutar.

(90)

Luate separat, fluctuațiile monetare nu sunt în mod normal luate în considerare în anchetele antidumping, întrucât acestea nu pot fi considerate durabile. Cu toate acestea, în practică, efectele fluctuațiilor monetare figurează în analiză, în măsura în care aceste fluctuații influențează costul materiilor prime consumate de industria comunitară (a se vedea considerentele 162-173 din regulamentul provizoriu) și prețul importurilor care fac obiectul dumpingului (a se vedea considerentele 150-153 din regulamentul provizoriu).

(91)

Se reamintește faptul că s-a constatat un dumping important în cursul anchetei la exportatori australieni și chinezi (a se vedea considerentele 21 și 52). Se reamintește, de asemenea, faptul că producătorii-exportatori australieni și chinezi au subcotat în mod semnificativ prețurile industriei comunitare (a se vedea considerentul 64).

(92)

Nu se poate exclude posibilitatea ca importurile din RPC care nu au făcut obiectul unui dumping și importurile de la producătorii-exportatori pakistanezi care au cooperat, cu privire la care s-a constatat că marja de dumping era inferioară pragului de minimis să fi contribuit la prejudiciul important suferit de industria comunitară. Cu toate acestea, efectul lor nu este de natură să rupă legătura de cauzalitate stabilită de regulamentul provizoriu între importurile din țările în cauză care fac obiectul dumpingului și prejudiciul important suferit de industria comunitară. Prin urmare, în absența unor noi informații, se confirmă concluziile privind efectul importurilor care fac obiectul unui dumping, prezentate la considerentele 150-153 din regulamentul provizoriu, și efectul altor factori prezentați la considerentele 154-178 din regulamentul provizoriu.

F.   INTERESUL COMUNITĂȚII

1.   INTERESUL INDUSTRIEI COMUNITARE

(93)

În absența unor informații noi privind interesul industriei comunitare, se confirmă concluziile prezentate la considerentele 183 și 184 din regulamentul provizoriu.

2.   INTERESUL IMPORTATORILOR INDEPENDENȚI

(94)

Un importator independent a prezentat observații, iar un altul (agent) a fost audiat. Argumentele primului importator coincideau cu cele ale producătorilor-exportatori și au fost examinate la considerentul 70 de mai sus. Argumentele celui de-al doilea importator (agent) sunt examinate mai jos la considerentul 102, întrucât acestea coincid cu argumentele a de doi producători de ape minerale.

(95)

În absența altor informații privind interesul importatorilor independenți, se confirmă concluziile prezentate la considerentele 185-187 din regulamentul provizoriu.

3.   INTERESUL FURNIZORILOR

(96)

Întrucât nici o informație privind interesul furnizorilor comunitari nu a fost comunicată, se confirmă concluziile prezentate la considerentele 188 și 189 din regulamentul provizoriu.

4.   INTERESUL UTILIZATORILOR

4.1.   Remarcile preliminarii

(97)

Modul de repartizare a consumului comunitar de produs în cauză între diversele tipuri de utilizatori a fost explicat la considerentele 190-192 din regulamentul provizoriu, sub titlul Remarci preliminarii. În absența informațiilor noi, se confirmă această repartizare.

4.2.   Producătorii de preforme/sticle

(98)

Se reamintește că, în concluziile provizorii (considerentul 196 din regulamentul provizoriu), Comisia nu a putut determina dacă era în interesul producătorilor de preforme/sticle să se instituie drept antidumping. Această concluzie avea la bază faptul că doi producători de preforme/sticle erau în favoarea introducerii de măsuri antidumping, deși Confederația Europeană a Transformării Maselor Plastice se opunea.

(99)

Confederația Europeană a Transformării Maselor Plastice nu a formulat nici o observație nouă și nici nu a cerut să fie audiată în urma instituirii măsurilor antidumping provizorii. Pe acest fundament, nu se poate concluziona că interesul producătorilor de preforme/sticle constituie un motiv întemeiat de a nu institui drepturile antidumping. Se confirmă așadar concluziile prezentate la considerentele 193-195 din regulamentul provizoriu.

4.3.   Producătorii de ape minerale și de ape de izvor

(100)

În urma dezvăluirii elementelor care stau la baza instituirii măsurilor provizorii, s-a rectificat o greșeală de scriere cu introducerea societății L'Européenne d'embouteillage pe lista utilizatorilor care au cooperat. Acest utilizator se opunea introducerii măsurilor provizorii. Prin urmare, nu era numai unul, ci erau doi producători de ape minerale și de ape de izvor care se opuneau instituirii drepturilor antidumping, în timp ce alții doi rămâneau favorabili acestui lucru.

(101)

Se reamintește că, la momentul anchetei care a condus la drepturile provizorii, Comisia ajunsese la următoarele concluzii privind sticlele umplute cu apă minerală:

PET reprezintă aproximativ 30 % din costul de fabricație al producătorilor de ape minerale și ape de izvor (a se vedea considerentul 198 din regulamentul provizoriu);

la nivelul consumatorului final, costul PET nu reprezintă decât 3 cenți, adică între 6 și 10 % din prețul cu amănuntul (a se vedea considerentul 199 din regulamentul provizoriu);

o creștere de 10 % a prețului la PET ar putea antrena o creștere de la 0,6 la maximum 1 % a prețului plătit de consumatorul final, în cazul în care se repercutează ansamblul costurilor. Această creștere a fost considerată nesemnificativă, întrucât putea fi absorbită de industria în aval ori repercutată asupra comercianților cu amănuntul sau utilizatorilor finali (a se vedea considerentul 202 din regulamentul provizoriu).

(102)

În urma dezvăluirii concluziilor provizorii, doi producători de ape minerale și de ape de izvor și un importator (denumiți în continuare „grup”), au prezentat observații comune. Grupul susținea că:

interesul producătorilor mici și mijlocii de preforme/sticle nu a fost luat în considerare în mod corespunzător. Acesta afirma că aceste creșteri de prețuri rezultate din instituirea măsurilor nu pot fi repercutate asupra producătorilor de băuturi răcoritoare și ar trebui să fie absorbite de producătorii de preforme/sticle, ceea ce ar dăuna stabilității financiare a întreprinderilor mici și mijlocii din sector;

Comisia supraestimase prețul cu amănuntul al unei sticle de apă minerală în regulamentul provizoriu, ceea ce antrenase o subevaluare a importanței costului PET pentru o sticlă de apă minerală. Pentru grup, PET reprezenta aproximativ 20 % din prețul cu amănuntul și nu între 6 și 10 %, cum a indicat Comisia. Grupul afirma că astfel Comisia a subestimat incidența costului PET asupra industriei în aval;

riscul de delocalizare în afara Comunității Europene nu fusese luat în considerare suficient.

(103)

Afirmațiile grupului că acele creșteri de preț la PET nu pot fi repercutate asupra utilizatori următori (adică asupra comercianților cu amănuntul, consumatorilor finali și, în cazul producătorilor de preforme/sticle, producătorilor de băuturi răcoritoare) nu a fost demonstrată. De asemenea, nici un comerciant cu amănuntul sau organizație de consumatori nu s-a anunțat în timpul anchetei. Prin urmare, argumentul este respins.

(104)

În ceea ce privește pretinsa supraestimare a prețului cu amănuntul de către Comisie în regulamentul provizoriu (care ar antrena o subestimare a efectelor creșterilor prețului la PET în industria în aval), prețurile cu amănuntul au fost reexaminate. S-a constat totuși că se situau în limitele precizate de regulamentul provizoriu. Prin urmare, argumentul este respins.

(105)

În ceea ce privește riscul de delocalizare, se reamintește că, în temeiul reglementării sanitare în materie de îmbuteliere a apelor minerale, preformele de sticlă trebuie să fie, în principiu, produse la locul unde sunt umplute. Prin urmare, preformele utilizate de către producătorii de ape sunt fabricate de aceștia în instalații aflate în apropierea liniilor de suflare și de îmbuteliere. Prin urmare, riscul de delocalizare nu ar exista decât pentru preformele folosite de producătorii de băuturi răcoritoare, care nu reprezintă decât aproximativ 40 % din consumul total de produs în cauză. De asemenea, astfel cum se precizează la considerentul 99 de mai sus, nu se poate concluziona că interesul producătorilor de preforme/sticle constituie un motiv întemeiat pentru a nu institui măsuri antidumping. În aceste condiții, argumentul grupului privind presupusele riscuri de delocalizare este respins.

(106)

În absența informațiilor noi, altele decât cele evocate mai sus, se confirmă concluziile prezentate la considerentele 197-202 din regulamentul provizoriu.

4.4.   Producătorii de băuturi răcoritoare

(107)

În absența informațiilor noi privind interesul producătorilor de băuturi răcoritoare, se confirmă concluziile prezentate la considerentele 203-206 din regulamentul provizoriu.

4.5.   Lipsa de PET pe piața Comunității

(108)

În absența informațiilor noi privind lipsa de PET pe piața Comunității, se confirmă concluziile prezentate la considerentele 207-209 din regulamentul provizoriu.

5.   CONCLUZII PRIVIND INTERESUL COMUNITĂȚII

(109)

Luând în considerare concluziile prezentate în regulamentul provizoriu și observațiile formulate de diferitele părți, s-a concluzionat că nu exista nici un motiv întemeiat pentru a nu institui măsuri antidumping definitive la importurile de PET originar din țările în cauză care face obiectul dumpingului.

G.   MĂSURILE ANTIDUMPING DEFINITIVE

(110)

În baza metodei prezentate la considerentele 212-215 din regulamentul provizoriu, s-a calculat un nivel de eliminare a prejudiciului pentru a determina nivelul măsurilor care urmează să fie instituite.

(111)

La calcularea marjei de prejudiciu din regulamentul provizoriu, profitul vizat de industria comunitară a fost fixat la 7 %, nivel care a fost reținut în cadrul anchetei care a condus la instituirea măsurilor antidumping pentru importurile de produs în cauză, originar între altele, din India, în 2000. Această marjă de profit, considerată necesară pentru a asigura viabilitatea industriei comunitate, avea la bază o estimare a profitului pe care spera să îl obțină în absența dumpingului.

(112)

Cu toate acestea, în cursul prezentei anchete, s-a constatat, în temeiul elementelor de probă, că s-ar putea realiza un profit de 7,6 % în absența dumpingului. Prin urmare, se estimează adecvat să se utilizeze un nivel de rentabilitate vizat de 7,6 % pentru a calcula marja de prejudiciu în loc de 7 %, cât se reținuse în ancheta provizorie.

(113)

În absența observațiilor privind acest punct, cu excepția modificării evocate mai sus, se confirmă metoda prezentată la considerentele 212-215 din regulamentul provizoriu.

1.   MĂSURILE DEFINITIVE

(114)

Având în vedere cele menționate anterior și în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, ar trebui instituită un drept antidumping definitiv la nivelul marjelor de dumping calculate, întrucât, în toate cazurile, acestea sunt inferioare marjelor de prejudiciu.

(115)

Luând în considerate cele menționate anterior, drepturile definitive ar trebui să se stabilească după cum urmează:

Țara

Societatea

Marja de eliminare a prejudiciului

Marja de dumping

Nivelul dreptului antidumping

Dreptul antidumping propus

Australia

Leading Synthetics Pty Ltd

19,8 %

7,8 %

7,8 %

66 EUR/tonă

Novapex Australia Pty Ltd

26,3 %

15,9 %

15,9 %

128 EUR/tonă

Toate celelalte societăți

26,3 %

15,9 %

15,9 %

128 EUR/tonă

RPC

Sinopec Yizheng Chemical Fibre Company Ltd

27,3 %

22,9 %

22,9 %

184 EUR/tonă

Changzhou Worldbest Radici Co. Ltd

27,1 %

0 %

0 %

0 EUR/tonă

Jiangyin Xingye Plastic Co. Ltd

20,9 %

18,4 %

18,4 %

157 EUR/tonă

Far Eastern Industries Shanghai Ltd

21,2 %

2,6 %

2,6 %

22 EUR/tonă

Yuhua Polyester Co. Ltd. of Zhuhai

27,3 %

22,9 %

22,9 %

184 EUR/tonă

Guangdong Kaiping Polyester Enterprises Group Co. și Guangdong Kaiping Chunhui Co. Ltd

27,3 %

22,9 %

22,9 %

184 EUR/tonă

Yibin Wuliangye Group Push Co., Ltd (Sichuan) și Yibin Wuliangye Group Import & Export co., Ltd (Sichuan)

27,3 %

22,9 %

22,9 %

184 EUR/tonă

Hubei Changfeng Chemical Fibres Industry Co. Ltd

26,2 %

18,5 %

18,5 %

151 EUR/tonă

Toate celelalte societăți

27,3 %

22,9 %

22,9 %

184 EUR/tonă

Pakistan

Gatron (Industries) Ltd

22,1 %

0 %

0 %

0 EUR/tonă

Novatex Ltd

22,1 %

0 %

0 %

0 EUR/tonă

Toate celelalte societăți

22,1 %

0 %

0 %

0 EUR/tonă

(116)

Nivelurile individuale ale dreptului prevăzut de prezentul regulament au fost stabilite pe baza concluziilor prezentei anchete antidumping. Prin urmare, reflectă situația la momentul anchetei pentru societățile în cauză. Aceste niveluri ale dreptului (spre deosebire de dreptul național aplicabil „tuturor celorlalte societăți”) se aplică astfel în exclusivitate pentru importurile de produse originare din țările în cauză, fabricate de societățile menționate expres. Produsele importate, fabricate de către orice altă societate ale cărei denumire și adresă nu au fost menționate expres de dispozitivul prezentului regulament, inclusiv entitățile care au legătură cu societățile menționate expres, nu pot beneficia de aceste niveluri și se vor supune nivelului dreptului aplicabil „tuturor celorlalte societăți”.

(117)

Orice cerere de aplicare a acestor niveluri individuale ale dreptului antidumping (de exemplu, în urma schimbării denumirii entității sau a înființării de entități noi de producție sau de vânzare) trebuie să fie adresată imediat Comisiei (5) și trebuie să conțină toate informațiile necesare privind, în special, orice modificare a activităților societății legate de producție și de vânzările pe piața internă și la export, care rezultă, de exemplu, din această schimbare de denumire sau această schimbare privind entitățile de producție sau de vânzare. Regulamentul va fi modificat, după caz, printr-o actualizare a listei societăților care beneficiază de niveluri individuale ale dreptului.

(118)

Astfel cum se menționează la considerentul 162 din regulamentul provizoriu, faptul că prețurile la PET pot fluctua și fluctuează în funcție de evoluția cursului țițeiului nu trebuie să conducă la un drept mai ridicat. Prin urmare, se consideră adecvat să se instituie dreptul sub forma unor sume specifice pe tonă. Aceste sume rezultă din aplicarea nivelului dreptului antidumping la prețurile de export CIF utilizate la calcularea nivelului de eliminare al prejudiciului.

2.   ANGAJAMENTELE

(119)

În urma instituirii măsurilor antidumping provizorii, un producător-exportator australian care a cooperat a oferit un angajament de preț, în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din regulamentul de bază, în care propunea vânzarea produsului în cauză la un preț care să permită cel puțin eliminarea efectului prejudiciabil al dumpingului.

(120)

Prin Decizia 2004/600/CE (6), Comisia a acceptat angajamentul oferit de producătorul-exportator în cauză. Motivele care stau la baza acceptării angajamentului sunt prezentate în această decizie.

3.   PERCEPEREA DREPTURILOR PROVIZORII

(121)

Luând în considerare amploarea marjelor de dumping stabilite și importanța prejudiciului cauzat industriei comunitare, se consideră necesar să se perceapă, în mod definitiv, sumele depuse cu titlul de drept antidumping provizoriu, instituit prin Regulamentul (CE) nr. 306/2004 la nivelul dreptului definitiv. Atunci când dreptul definitiv este mai mare decât dreptul provizoriu, ar trebui să se perceapă definitiv doar sumele depuse cu titlul de drept provizoriu,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Se instituie un drept antidumping definitiv pentru importurile de polietilenă tereftalată cu un indice de vâscozitate de cel puțin 78 ml/g, în conformitate cu standardul ISO 1628-5, care se încadrează la codul NC 3907 60 20, originară din Australia, din Republica Populară Chineză și din Pakistan.

(2)   Nivelul dreptului antidumping definitiv aplicabil prețului net franco frontieră comunitară se stabilește după cum urmează, pentru produsele fabricate de către următoarele societăți:

Țara

Societatea

Dreptul antidumping

(EUR/t)

Codul adițional TARIC

Australia

Leading Synthetics Pty Ltd

66

A503

Novapex Australia Pty Ltd

128

A504

Toate celelalte societăți

128

A999

RPC

Sinopec Yizheng Chemical Fibre Company Ltd

184

A505

Changzhou Worldbest Radici Co. Ltd

0

A506

Jiangyin Xingye Plastic Co. Ltd

157

A507

Far Eastern Industries Shanghai Ltd

22

A508

Yuhua Polyester Co. Ltd. of Zhuhai

184

A509

Guangdong Kaiping Polyester Enterprises Group Co. și Guangdong Kaiping Chunhui Co. Ltd

184

A511

Yibin Wuliangye Group Push Co., Ltd (Sichuan) și Yibin Wuliangye Group Import & Export co., Ltd (Sichuan)

184

A512

Hubei Changfeng Chemical Fibres Industry Co. Ltd

151

A513

Toate celelalte societăți

184

A999

Pakistan

Gatron (Industries) Ltd

0

A514

Novatex Ltd

0

A515

Toate celelalte societăți

0

A999

(3)   Aplicarea nivelurilor individuale ale dreptului prevăzut pentru cele șaisprezece societăți menționate la alineatul (2) este condiționată de prezentarea unei facturi comerciale, în bună și cuvenită formă, conformă condițiilor stabilite de anexa 1, în fața autorităților vamale ale statelor membre. În absența unei asemenea facturi, se aplică nivelul dreptului aplicabil celorlalte societăți.

(4)   În cazul avarierii mărfurilor înainte de punerea lor în liberă circulație, atunci când prețul plătit sau care urmează să fie plătit se stabilește proporțional pentru a determina valoarea la vamă, în conformitate cu articolul 145 din Regulamentul (CE) nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar (7), valoarea dreptului antidumping, calculată pe baza alineatului (2) de mai sus, se reduce proporțional cu prețul real plătit sau care urmează să fie plătit.

(5)   Sub rezerva dispozițiilor alineatului (2), dreptul definitiv nu se aplică importurilor declarate pentru punere în liberă circulație, în conformitate cu dispozițiile articolului 2.

(6)   Sub rezerva unor dispoziții contrare, sunt aplicabile dispozițiile în vigoare în materie de drepturi vamale.

Articolul 2

Produsele importate declarate pentru punerea în liberă circulație de către societăți care au oferit angajamente și care au fost menționate de Decizia 2004/600/CE a Comisiei sunt scutite de drepturile antidumping instituite prin articolul 1, cu condiția să fi fost fabricate, expediate și facturate direct de societățile menționate primului client independent din Comunitate. Aceste produse trebuie să fie, de asemenea, însoțite de o factură comercială care să conțină cel puțin elementele enumerate în anexa 2. Scutirea de drept este condiționată de declararea și prezentarea la vamă de produse care să corespundă exact descrierii care figurează în factura comercială.

Articolul 3

Sumele depuse cu titlul de drept antidumping provizoriu instituit prin Regulamentul (CE) nr. 306/2004 privind importurile de polietilenă tereftalată, care se încadrează la codul NC 3907 60 20, originară din Australia, Republica Populară Chineză și Pakistan, sunt percepute definitiv la nivelul definitiv instituit prin prezentul regulament. Sumele depuse peste nivelul dreptului antidumping definitiv se eliberează.

O corectare a dreptului antidumping provizoriu instituit pentru importurile de polietilenă tereftalată, care se încadrează la codul NC 3907 60 20, originară din Republica Populară Chineză, se aplică următoarelor societăți, întrucât dreptul corectat ar fi fost inferior dreptului provizoriu instituit:

Țara

Societatea

Dreptul antidumping provizoriu instituit prin Regulamentul (CE) nr. 306/2004 (EUR/tonă)

Dreptul antidumping provizoriu corectat

Cod adițional TARIC

RPC

Yuhua Polyester Co. Ltd. of Zhuhai

188

183

A509

Guangdong Kaiping Polyester Enterprises Group Co. și Guangdong Kaiping Chunhui Co. Ltd

191

183

A511

Dreptul antidumping provizoriu impus acestor societăți nu este perceput definitiv decât la nivelul dreptului antidumping provizoriu corectat.

Articolul 4

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament est obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 13 august 2004.

Pentru Consiliu

Președintele

B. BOT


(1)  JO L 56, 6.3.1996, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 461/2004 (JO L 77, 13.3.2004, p. 12).

(2)  JO L 52, 21.2.2004, p. 5.

(3)  JO C 120, 22.5.2003, p. 13.

(4)  Regulamentul (CE) nr. 1742/2000 al Comisiei (JO L 199, 5.8.2000, p. 48) și Regulamentul (CE) nr. 2604/2000 al Consiliului (JO L 301, 30.11.2000, p. 21).

(5)  

Comisia Europeană

Direcția Generală Comerț

Direcția B

Biroul J-79 5/16

B-1040 Bruxelles.

(6)  JO L 271, 19.8.2004, p. 38.

(7)  JO L 253, 11.10.1993, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2286/2003 al Comisiei (JO L 343, 31.12.2003, p. 1).


ANEXA 1

Factura comercială, în bună și cuvenită formă, menționată la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament trebuie să conțină o declarație semnată de către un responsabil al societății, după cum urmează:

1.

numele și funcția responsabilului societății care a întocmit factura comercială;

2.

declarația:

„Subsemnatul certific că [volumul] de polietilenă tereftalată vândut la export către Comunitatea Europeană și care figurează în prezenta factură a fost produs de [denumirea și adresa societății] [codul adițional TARIC] în [țara]. Declar că informațiile furnizate în prezenta factură sunt complete și corecte.”;

3.

data și semnătura.


ANEXA 2

Elementele care trebuie să figureze pe factura comercială menționată la articolul 2

Următoarele informații figurează pe facturile comerciale care însoțesc vânzările de produs în cauză efectuate în cadrul unui angajament, pentru care se solicită o scutire de la dreptul antidumping:

1.

titlul „FACTURĂ COMERCIALĂ CARE ÎNSOȚEȘTE MĂRFURILE CARE FAC OBIECTUL UNUI ANGAJAMENT”;

2.

denumirea societății menționate la articolul 2, care emite factura comercială;

3.

numărul facturii comerciale;

4.

data emiterii facturii comerciale;

5.

codul adițional TARIC sub care mărfurile care figurează în factură trebuie vămuite la frontiera comunitară;

6.

descrierea precisă a mărfurilor, inclusiv:

codul numeric al produsului (PCN);

codul NC;

cantitatea (în tone);

7.

descrierea condițiilor de vânzare, în special:

prețul pe tonă;

condițiile de plată;

condițiile de livrare;

suma totală a reducerilor și rabaturilor;

8.

denumirea societății care acționează în calitate de importator, căreia i se emite direct factura de către societate;

9.

numele responsabilului societății care a emis factura comercială și a semnat următoarea declarație:

„Subsemnatul certific că vânzarea directă la export către Comunitatea Europeană a mărfurilor care figurează în prezenta factură se efectuează în cadrul și în conformitate cu termenii angajamentului oferit de [denumirea și adresa societății], [codul adițional TARIC] și acceptat de către Comisia Europeană prin Decizia 2004/600/CE. Declar că informațiile furnizate în prezenta factură sunt complete și corecte.”


Top