EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32001L0089

Directiva 2001/89/CE a Consiliului din 23 octombrie 2001 privind măsurile comunitare pentru controlul pestei porcine clasiceText cu relevanță pentru SEE.

OJ L 316, 1.12.2001, p. 5–35 (ES, DA, DE, EL, EN, FR, IT, NL, PT, FI, SV)
Special edition in Czech: Chapter 03 Volume 034 P. 234 - 264
Special edition in Estonian: Chapter 03 Volume 034 P. 234 - 264
Special edition in Latvian: Chapter 03 Volume 034 P. 234 - 264
Special edition in Lithuanian: Chapter 03 Volume 034 P. 234 - 264
Special edition in Hungarian Chapter 03 Volume 034 P. 234 - 264
Special edition in Maltese: Chapter 03 Volume 034 P. 234 - 264
Special edition in Polish: Chapter 03 Volume 034 P. 234 - 264
Special edition in Slovak: Chapter 03 Volume 034 P. 234 - 264
Special edition in Slovene: Chapter 03 Volume 034 P. 234 - 264
Special edition in Bulgarian: Chapter 03 Volume 040 P. 8 - 38
Special edition in Romanian: Chapter 03 Volume 040 P. 8 - 38
Special edition in Croatian: Chapter 03 Volume 018 P. 108 - 138

Legal status of the document No longer in force, Date of end of validity: 20/04/2021; abrogat prin 32016R0429 şi 32020R0687

ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2001/89/oj

03/Volumul 40

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

8


32001L0089


L 316/5

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DIRECTIVA 2001/89/CE A CONSILIULUI

din 23 octombrie 2001

privind măsurile comunitare pentru controlul pestei porcine clasice

(Text cu relevanță pentru SEE)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 37,

având în vedere propunerea Comisiei (1),

având în vedere avizul Parlamentului European (2),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (3),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (4),

întrucât:

(1)

Directiva 80/217/CEE a Consiliului din 22 ianuarie 1980 de introducere a măsurilor comunitare pentru controlul pestei porcine clasice (5) a fost modificată frecvent și substanțial. În prezent, deoarece urmează să fie modificată din nou, directiva ar trebui, din motive de claritate și raționalizare, să fie redactată din nou sub forma unui singur text.

(2)

Deoarece animalele vii sunt enumerate în anexa I din tratat, una dintre sarcinile Comunității în domeniul veterinar este să îmbunătățească starea de sănătate a porcinelor, facilitând astfel comerțul cu porcine și produse provenite de la acestea, pentru a asigura dezvoltarea acestui sector.

(3)

În eventualitatea unui focar de pestă porcină clasică, este necesar să se stabilească la nivel comunitar măsurile de control pentru eradicarea bolii, pentru a se asigura dezvoltarea sectorului porcinelor și pentru a contribui în acest fel la protecția sănătății animale în Comunitate.

(4)

Un focar de pestă porcină clasică poate lua proporții epizootice, cauzând mortalitate și perturbări la o scară care amenință în special profitabilitatea creșterii porcinelor în general.

(5)

Ar trebui adoptate măsuri de îndată ce se suspectează prezența bolii, pentru a se putea acționa imediat și eficient în momentul în care prezența acesteia este confirmată, inclusiv pentru depopularea exploatației infectate.

(6)

Dacă apare un focar, este, de asemenea, necesar să se prevină răspândirea bolii, prin monitorizarea atentă a circulației animalelor și a utilizării produselor care pot fi contaminate, curățarea și dezinfectarea incintelor infectate, instituirea de zone de supraveghere și de protecție în jurul focarului și, dacă este necesar, prin vaccinare.

(7)

În cazul infectării, porcinele vaccinate pot să devină purtători de virus aparent sănătoși și să transmită boala. În consecință, utilizarea vaccinurilor poate fi autorizată doar în cazuri de urgență.

(8)

În conformitate cu avizul Comitetului științific, vaccinurile marker capabile să creeze o imunitate protectoare diferită de răspunsul imun creat prin infectare naturală cu virusul sălbatic prin intermediul testelor de laborator adecvate pot deveni un mijloc suplimentar util pentru controlul pestei porcine clasice în zonele cu densitate mare de porcine, evitându-se astfel sacrificarea masivă a animalelor. În consecință, se recomandă elaborarea unei proceduri comunitare pentru aprobarea acestor teste discriminatorii în momentul în care limitările existente ale acestor teste au fost depășite, precum și autorizarea statelor membre de a introduce utilizarea vaccinurilor marker atunci când acest lucru este adecvat în caz de urgență.

(9)

În cazul bolii la mistreți, ar trebui să se aplice măsuri de eradicare speciale.

(10)

Ar trebui adoptate dispoziții pentru a garanta utilizarea unor proceduri și metode armonizate pentru diagnosticarea pestei porcine clasice, inclusiv crearea unui laborator de referință comunitar, precum și a unor laboratoare de referință în statele membre.

(11)

Ar trebui adoptate dispoziții pentru a se asigura un nivel adecvat de pregătire în vederea unei abordări eficiente a situațiilor de urgență legate de unul sau mai multe focare de pestă porcină clasică, în special prin întocmirea de planuri de combatere și prin crearea de centre de control și grupuri de experți.

(12)

Unele dintre măsurile adoptate până în prezent în Comunitate în cazul unui focar de pestă porcină clasică, în conformitate cu Directiva 80/217/CEE, ar trebui să fie modificate pentru a lua în considerare progresul științific, apariția de noi mijloace de diagnosticare și vaccinuri și experiența acumulată în urma focarelor de pestă porcină clasică apărute recent în Comunitate.

(13)

Experiența arată că resturile menajere utilizate în alimentația porcinelor pot constitui un risc de transmitere a virusului pestei porcine clasice ca urmare a lipsei de eficacitate a măsurilor de control al tratamentului. Până la adoptarea măsurilor comunitare cu privire la resturile menajere, se recomandă interzicerea pentru moment a utilizării acestora în alimentația porcinelor. În plus, datorită naturii lor extrem de periculoase, ar trebui ca resturile menajere provenite de la mijloacele de transport internațional să fie distruse.

(14)

Pentru a asigura continuitatea coordonării activității de diagnosticare desfășurată sub auspiciile laboratoarelor naționale competente, „Institut für Virologie der Tierärztlichen Hochschule, Hannover”, înființat prin Directiva 81/859/CEE (6) a Consiliului, ar trebui confirmat ca laborator de referință comunitar, iar decizia menționată anterior ar trebui abrogată, din motive de certitudine legală.

(15)

Ar trebui adoptate dispoziții privind posibilitatea modificării prezentei directive și a anexele sale prin procedură de urgență, pentru a ține seama de evoluțiile în domeniul științific și tehnologic.

(16)

Măsurile necesare pentru punerea în aplicarea prezentei directive ar trebui adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a procedurilor pentru exercitarea competențelor de de executare conferite Comisiei (7).

(17)

Prezenta directivă nu ar trebui să afecteze obligațiile statelor membre privind termenele limită pentru transpunerea directivelor prevăzute în anexa VII partea B,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Obiective

Prezenta directivă introduce măsurile comunitare minime pentru controlul pestei porcine clasice.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentei directive se aplică următoarele definiții:

(a)

„porc” înseamnă orice animal din familia Suidae, inclusiv mistreți;

(b)

„mistreț” înseamnă o porcină care nu este ținută sau crescută într-o exploatație;

(c)

„exploatație” înseamnă orice unitate agricolă sau de altă natură situată pe teritoriul unui stat membru, în care porcinele sunt crescute și ținute permanent sau temporar. Definiția nu include abatoarele, mijloacele de transport și zonele împrejmuite în care sunt ținuți și pot fi vânați mistreții; zonele împrejmuite trebuie să aibă o dimensiune și o structură de natură să determine neaplicarea măsurilor prevăzute în articolul 5 alineatul (1);

(d)

„manual de diagnosticare” înseamnă manualul de diagnosticare a pestei porcine clasice prevăzut în articolul 17 alineatul (3);

(e)

„porcină suspectă de infectare cu virusul pestei porcine clasice” înseamnă porcina sau carcasă de porcină care prezintă simptome clinice sau leziuni post-mortem sau reacții la testele de laborator efectuate în conformitate cu manualul de diagnosticare, care indică posibila prezență a pestei porcine clasice;

(f)

„caz de pestă porcină clasică” sau „porcină infectată cu pestă porcină clasică” înseamnă porcina sau carcasă de porcină:

la care au fost confirmate oficial simptome clinice sau leziuni post-mortem de pestă porcină clasică sau

la care prezența bolii a fost confirmată oficial în urma examinării de laborator efectuată în conformitate cu manualul de diagnosticare;

(g)

„focar de pestă porcină clasică” înseamnă exploatația în care au fost detectate unul sau mai multe cazuri de pestă porcină clasică;

(h)

„focar primar” înseamnă focarul în sensul articolului 2 litera (d) din Directiva 82/894/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1982 privind notificarea bolilor animalelor în cadrul Comunității (8);

(i)

„zonă infectată” înseamnă zona dintr-un stat membru în care, ca urmare a confirmării unuia sau mai multor cazuri de pestă porcină clasică la mistreți, s-au adoptat măsuri de eradicare a bolii, în conformitate cu articolul 15 sau 16;

(j)

„caz primar de pestă porcină clasică la mistreți” înseamnă orice caz de pestă porcină clasică detectată la mistreți într-o zonă în care nu se aplică măsuri în conformitate cu articolul 15 sau 16;

(k)

„metapopulație de mistreți” înseamnă orice grup de mistreți sau subpopulație de mistreți având contacte limitate cu alte grupuri sau subpopulații;

(l)

„populație de mistreți susceptibilă” înseamnă acea parte a populației de mistreți care nu a dezvoltat imunitate împotriva virusului pestei porcine clasice;

(m)

„proprietar” înseamnă persoana sau persoanele fizice sau juridice care au calitatea de proprietari ai porcinelor sau care au în sarcină animalele menționate anterior, cu sau fără remunerație financiară;

(n)

„autoritate competentă” înseamnă autoritatea competentă în sensul articolului 2 alineatul (6) din Directiva 90/425/CEE a Consiliului din 26 iunie 1990 privind controalele veterinare și zootehnice aplicabile în comerțul intracomunitar cu anumite animale vii și produse, în vederea realizării pieței interne (9);

(o)

„medic veterinar oficial” înseamnă medicul veterinar numit de autoritatea competentă a statului membru;

(p)

„prelucrare” înseamnă unul dintre tratamentele pentru materialul de risc înalt prevăzut în articolul 3 din Directiva 90/667/CEE (10) a Consiliului, aplicat astfel încât să se evite riscul de transmitere a virusului pestei porcine clasice;

(q)

„resturi menajere” înseamnă orice resturi de alimente destinate consumului uman, provenite de la restaurante, unități de alimentație publică sau bucătării, inclusiv bucătării industriale, precum și de la gospodăriile fermierilor sau ale persoanelor care îngrijesc porcine;

(r)

„vaccin marker” înseamnă un vaccin care poate provoca o imunitate protectoare, diferită de răspunsul imun provocat de infectarea naturală cu tipul de virus sălbatic, prin intermediul testelor de laborator efectuate în conformitate cu manualul de diagnosticare;

(s)

„ucidere” înseamnă uciderea porcinelor în sensul articolului 2 alineatul (6) din Directiva 93/119/CEE a Consiliului din 22 decembrie 1993 privind protecția animalelor în momentul sacrificării sau uciderii (11);

(t)

„sacrificare” înseamnă sacrificarea porcinelor în sensul articolului 2 alineatul (7) din Directiva 93/119/CEE;

(u)

„zonă cu densitate mare de porcine” înseamnă zona geografică cu o rază de 10 km în jurul unei exploatații care deține porcine suspecte sau despre care se știe că sunt infectate cu virusul pestei porcine clasice, în care există o densitate de porcine mai mare de 800 de porcine pe km2; exploatația respectivă trebuie să fie situată fie într-o regiune în conformitate cu definiția din articolul 2 alineatul (2) litera (p) din Directiva 64/432/CEE (12) a Consiliului, în care există o densitate de porcine în exploatații mai mare de 300 de porcine pe km2, fie la o distanță mai mică de 20 km2 de o astfel de regiune;

(v)

„exploatație de contact” înseamnă o exploatație în care ar fi putut fi introdusă pesta porcină clasică, datorită localizării acesteia, circulației persoanelor, porcinelor și vehiculelor, sau în orice alt mod.

Articolul 3

Notificarea pestei porcine clasice

(1)   Statele membre se asigură că prezența și suspiciunea cu privire la existența pestei porcine clasice este notificată imediat și obligatoriu autorității competente.

(2)   Fără a aduce atingere dispozițiilor comunitare existente privind notificarea focarelor de boli ale animalelor, statul membru pe teritoriul căruia este confirmată pesta porcină clasică:

(a)

notifică boala și furnizează informații Comisiei și celorlalte state membre, în conformitate cu anexa I, cu privire la:

focarele de pestă porcină clasică care sunt confirmate în exploatații;

cazurile de pestă porcină clasică care sunt confirmate într-un abator sau în mijloace de transport;

cazurile primare de pestă porcină clasică care sunt confirmate la mistreți;

rezultatele cercetării epidemiologice efectuate în conformitate cu articolul 8;

(b)

prezintă informații Comisiei și altor state membre privind următoarele cazuri confirmate la mistreți într-o zonă infectată cu pestă porcină clasică, în conformitate cu articolul 16 alineatul (3) litera (a) și alineatul (4).

(3)   Dispozițiile din anexa I pot fi completate sau modificate, în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 26 alineatul (2).

Articolul 4

Măsuri în cazul suspectării prezenței pestei porcine clasice la porcinele dintr-o exploatație

(1)   Dacă o exploatație deține una sau mai multe porcine suspectate de infectare cu virusul pestei porcine clasice, statele membre se asigură că autoritatea competentă inițiază imediat mijloace oficiale de investigare pentru a confirma sau infirma prezența bolii menționate anterior, în conformitate cu procedurile prevăzute în manualul de diagnosticare.

Atunci când exploatația este vizitată de un medic veterinar oficial se efectuează un control al registrului și al marcajelor de identificare a porcinelor, prevăzute în articolele 4 și 5 din Directiva 92/102/CEE a Consiliului din 27 noiembrie 1992 privind identificarea și înregistrarea animalelor (13).

(2)   Dacă autoritatea competentă consideră că suspiciunea cu privire la prezența pestei porcine clasice într-o exploatație nu poate fi exclusă, aceasta plasează exploatația sub supraveghere oficială și dispune ca:

(a)

toate porcinele de diverse categorii din exploatație să fie numărate și să se întocmească o listă cu numărul de porcine din fiecare categorie care sunt deja bolnave, sunt moarte sau potențial infectate; lista este actualizată pentru a ține seama de nașterile și decesele înregistrate la porcine în perioada de suspectare; informațiile cuprinse în listă sunt prezentate la cerere și pot fi verificate la fiecare vizită;

(b)

toate porcinele din exploatație sunt limitate la spațiile de locuire sau sunt închise în alte locuri în care pot fi izolate;

(c)

nici o porcină nu poate să intre în exploatație sau să părăsească. Dacă este necesar, autoritatea competentă poate să extindă interdicția de a părăsi exploatația la alte specii de animale și poate solicita aplicarea măsurilor adecvate pentru a distruge rozătoarele sau insectele;

(d)

nici o carcasă de porcină nu poate părăsi exploatația fără o autorizație emisă de autoritatea competentă;

(e)

nici un tip de carne, produse din porc, material seminal, ovule și embrioni de porc, furaje, ustensile, materiale sau deșeuri care pot să transmită pesta porcină clasică nu poate părăsi exploatația fără o autorizație emisă de autoritatea competentă; carnea, produsele din porc, materialul seminal, ovulele și embrionii nu sunt transferate din exploatație pentru comerțul intracomunitar;

(f)

circulația persoanelor care provin sau au ca destinație exploatația face obiectul autorizației scrise din partea autorității competente;

(g)

circulația vehiculelor către exploatație sau dinspre aceasta face obiectul autorizației scrise din partea autorității competente;

(h)

la intrările și ieșirile clădirilor care adăpostesc porcine și ale exploatațiilor sunt folosite mijloace adecvate de dezinfectare; orice persoană care intră sau părăsește fermele de porcine respectă măsurile de igienă adecvate necesare pentru reducerea riscului de transmitere a virusului pestei porcine clasice. De asemenea, toate mijloacele de transport sunt dezinfectate cu atenție înainte de a părăsi exploatația.

(i)

se efectuează o cercetare epidemiologică în conformitate cu articolul 8.

(3)   Dacă situația epidemiologică impune acest lucru, în special dacă exploatația care deține porcine suspecte este situată într-o zonă cu o densitate mare de porcine, autoritatea competentă:

(a)

poate aplica măsurile prevăzute în articolul 5 alineatul (1) în exploatația prevăzută în alineatul (2) din prezentul articol; totuși, autoritatea competentă poate, atunci când consideră că situația permite acest lucru, să limiteze aplicarea acestor măsuri numai la porcinele la care se suspectează infectarea sau contaminarea cu virusul pestei porcine clasice și la partea din exploatație în care sunt ținute porcinele respective, cu condiția să fi fost adăpostite, ținute și hrănite separat de celelalte porcine din exploatație. În orice caz, se prelevează un număr suficient de mostre de la porcine atunci când acestea sunt ucise pentru a se confirma sau infirma prezența virusului pestei porcine clasice, în conformitate cu manualul de diagnosticare;

(b)

poate institui o zonă temporară de control în jurul exploatației prevăzute în alineatul (2); măsurile prevăzute în alineatul (1) sau (2) se aplică, parțial sau în întregime, fermelor de porcine din această zonă.

(4)   Măsurile prevăzute în alineatul (2) nu sunt ridicate până la eliminarea oficială a suspiciunii privind prezența pestei porcine clasice.

Articolul 5

Măsuri în cazul confirmării prezenței pestei porcine clasice la porcinele dintr-o exploatație

(1)   Dacă prezența pestei porcine clasice este confirmată oficial într-o exploatație, statele membre se asigură că, pe lângă măsurile prevăzute în articolul 4 alineatul (2), autoritatea competentă emite următoarele instrucțiuni:

(a)

toate porcinele din exploatație sunt ucise fără întârziere, sub supraveghere oficială și astfel încât să se evite riscul de transmitere a virusului pestei porcine în timpul transportului sau uciderii;

(b)

în conformitate cu manualul de diagnosticare, trebuie să se preleveze un număr suficient de mostre de la porcine atunci când sunt ucise pentru a putea fi stabilită modalitatea de introducere a virusului pestei porcine clasice în exploatație și perioada de timp în care acesta ar fi putut să existe în exploatație înainte ca boala să fie notificată;

(c)

carcasele porcinelor care au decedat sau au fost ucise trebuie prelucrate sub supraveghere oficială;

(d)

carnea porcinelor sacrificate în perioada cuprinsă între apariția probabilă a bolii în exploatație și adoptarea măsurilor oficiale trebuie găsită și prelucrată sub supraveghere oficială, ori de câte ori acest lucru este posibil;

(e)

sperma, ovulele și embrionii porcinelor, colectate din exploatație în perioada între apariția probabilă a bolii în exploatație și adoptarea măsurilor oficiale trebuie găsite și distruse sub supraveghere oficială astfel încât să se evite riscul de transmitere a virusului pestei porcine clasice;

(f)

toate substanțele și deșeurile predispuse la contaminare, precum furajele, trebuie supuse unui tratament care să asigure distrugerea virusului pestei porcine clasice; toate materialele de unică folosință care pot fi contaminate, în special cele folosite pentru operațiunile de sacrificare, ar trebui distruse; aceste reguli se aplică în conformitate cu instrucțiunile medicului veterinar oficial;

(g)

după eliminarea porcinelor respective, clădirile folosite pentru adăpostirea porcinelor, vehiculele folosite pentru transportarea lor sau a carcaselor acestora, precum și echipamentele, așternutul, gunoiul de grajd și dejecțiile potențial contaminate sunt curățate și dezinfectate sau tratate în conformitate cu articolul 12;

(h)

în cazul unui focar primar de boală, izolatul de virus al pestei porcine clasice este supus procedurii de laborator, stabilită în manualul de diagnosticare, pentru a se stabili tipul genetic;

(i)

se efectuează o cercetare epidemiologică în conformitate cu articolul 8.

(2)   În cazul în care un focar a fost confirmat într-un laborator, o grădină zoologică, o rezervație de animale sălbatice sau o zonă împrejmuită în care sunt ținute porcine pentru scopuri științifice sau scopuri legate de conservarea speciilor sau conservarea raselor rare, statul membru respectiv poate decide cu privire la derogarea de la alineatul (1) literele (a) și (e), dacă interesele de bază ale comunității nu sunt puse în pericol.

Prezenta decizie se notifică la Comisie fără întârziere.

În toate cazurile, Comisia examinează imediat situația împreună cu statul membru respectiv și în cadrul Comitetului veterinar permanent, cu prima ocazie posibilă. Dacă este necesar, se adoptă măsuri de prevenire a transmiterii bolii, în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 27 alineatul (2), care pot include vaccinarea de urgență, în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 19.

Articolul 6

Măsuri în cazul confirmării prezenței pestei porcine clasice în exploatații formate din diferite unități de producție

(1)   În cazul confirmării prezenței pestei porcine clasice în exploatații formate din două sau mai multe unități de producție separate și pentru ca îngrășarea porcinelor să poată fi finalizată, autoritatea competentă poate decide derogarea de la dispozițiile articolul 5 alineatul (1) litera (a) cu privire la unitățile de producție cu porcine sănătoase dintr-o exploatație infectată, dacă medicul veterinar oficial a confirmat că structura, dimensiunea și distanța dintre aceste unități de producție și operațiunile efectuate sunt de așa natură încât unitățile de producție dispun de facilități complet separate pentru adăpostire, păstrare și hrănire, astfel încât virusul să nu poată fi transmis de la o unitate de producție la alta.

(2)   Dacă se recurge la derogarea prevăzută în alineatul (1), statele membre elaborează norme detaliate de aplicare a acesteia, pe baza garanțiilor de sănătate animală care pot fi furnizate.

(3)   Statele membre care recurg la această derogare notifică imediat Comisia cu privire la aceasta. În toate cazurile, Comisia examinează imediat situația împreună cu statul membru respectiv și în cadrul Comitetului veterinar permanent, cu prima ocazie posibilă. Dacă este necesar, se adoptă măsuri de prevenire a transmiterii bolii în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 27 alineatul (2).

Articolul 7

Măsuri în exploatațiile de contact

(1)   Exploatațiile sunt recunoscute ca exploatații de contact atunci când medicul veterinar oficial constată sau consideră, pe baza cercetării epidemiologice efectuate în conformitate cu articolul 8, că pesta porcină clasică ar fi putut fi introdusă, fie din exploatații în exploatația prevăzută în articolul 4 sau articolul 5, fie din exploatația prevăzută în articolul 4 sau articolul 5 în alte exploatații.

Dispozițiile articolului 4 se aplică în aceste exploatații până când suspiciunea cu privire la pesta porcină clasică a fost exclusă oficial.

(2)   Autoritatea competentă aplică măsurile prevăzute în articolul 5 alineatul (1) în exploatațiile de contact prevăzute în alineatul (1) din prezentul articol, dacă situația epidemiologică impune acest lucru.

Se prelevează un număr suficient de mostre de la porcine atunci când acestea sunt ucise pentru a se confirma sau infirma prezența virusului pestei porcine clasice în aceste exploatații.

(3)   Principalele criterii și principalii factori de risc de care trebuie să se țină seama pentru aplicarea măsurilor prevăzute în articolul 5 alineatul (1) litera (a) în exploatația de contact figurează în anexa V. Criteriile și factorii de risc se pot modifica sau completa ulterior pentru a lua în considerare evoluțiile și experiențele științifice, în conformitate cu procedura stabilită în articolul 26 alineatul (2).

Articolul 8

Cercetarea epidemiologică

Statele membre se asigură că cercetarea epidemiologică privind cazurile suspecte sau focarele de pestă porcină clasică are loc pe baza chestionarelor întocmite în cadrul planurilor de urgență menționate în articolul 22.

Cercetarea ia în considerare cel puțin următoarele aspecte:

(a)

perioada de timp în care virusul pestei porcine clasice ar fi putut fi prezent în exploatație înainte ca boala să fie notificată sau suspectată;

(b)

originea posibilă a pestei porcine clasice în exploatație și identificarea altor exploatații în care porcinele ar fi putut să se infecteze sau să se contamineze de la aceeași sursă;

(c)

circulația persoanelor, vehiculelor, porcinelor, carcaselor, spermei, cărnii sau a oricărui material care ar fi putut să transporte virusul în exploatație sau în exteriorul acesteia.

Dacă rezultatele acestei cercetări sugerează că pesta porcină clasică s-ar fi putut transmite din sau către exploatații situate în alte state membre, Comisia și statele membre respective sunt informate imediat.

Articolul 9

Instituirea zonelor de protecție și supraveghere

(1)   Imediat ce diagnosticul de pestă porcină clasică a fost confirmat oficial la porcinele dintr-o exploatație, autoritatea competentă stabilește o zonă de protecție cu o rază de cel puțin 3 kilometri în jurul focarului, care este inclusă într-o zonă de supraveghere cu o rază de cel puțin 10 kilometri.

Măsurile prevăzute în articolele 10 și 11 se aplică în zonele respective.

(2)   La instituirea zonelor, autoritatea competentă trebuie să ia în considerare:

(a)

rezultatele cercetării epidemiologice efectuate în conformitate cu articolul 8;

(b)

situația geografică, în special granițele naturale și artificiale;

(c)

localizarea și proximitatea exploatațiilor;

(d)

tiparele de circulație și comerț cu porcine și existența abatoarelor;

(e)

facilitățile și personalul disponibil pentru a controla circulația porcinelor în cadrul zonelor respective, în special dacă porcinele care urmează să fie ucise trebuie să fie mutate din exploatația de origine.

(3)   Dacă zonele includ părți din teritoriul mai multor state membre, autoritățile competente ale statelor membre respective colaborează la instituirea zonelor.

(4)   Autoritatea competentă ia toate măsurile necesare, inclusiv utilizarea unor indicatoare vizibile și a anunțurilor de avertizare, precum și utilizarea mass-media, cum sunt presa și televiziunea, pentru a se asigura că toate persoanele din zonele de protecție și supraveghere sunt deplin informate cu privire la restricțiile în vigoare, în conformitate cu articolele 10 și 11, și ia măsurile pe care le consideră potrivite pentru a asigura aplicarea adecvată a acestor măsuri.

Articolul 10

Măsuri în zonele de protecție stabilite

(1)   Statele membre se asigură că în zonele de protecție se aplică următoarele măsuri:

(a)

se efectuează un recensământ al tuturor exploatațiilor cât mai curând posibil; după instituirea zonei de protecție, exploatațiile respective sunt vizitate de un medic veterinar oficial, în termen de cel mult șapte zile, pentru examinarea clinică a porcinelor și pentru controlul registrului și al marcajelor de identificare a porcinelor, prevăzute în articolele 4 și 5 din Directiva 92/102/CEE;

(b)

circulația și transportul porcinelor pe drumurile publice sau private, excluzând drumurile de serviciu ale exploatațiilor atunci când este necesar, sunt interzise, cu excepția cazului în care autoritatea competentă aprobă acest lucru pentru a permite circulația prevăzută la litera (f). Interdicția nu trebuie să se aplice în ceea ce privește tranzitul porcinelor pe șosele sau cale ferată, fără descărcare sau oprire. De asemenea, în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 27 alineatul (2), poate fi acordată o derogare în cazul porcinelor pentru sacrificare care provin din exteriorul zonei de protecție și se îndreaptă spre un abator situat în zona menționată anterior în vederea sacrificării imediate;

(c)

camioanele și alte vehicule și echipamente utilizate pentru transportul porcinelor sau al altor efective de animale sau materiale care pot fi contaminate (spre exemplu carcase, furaje, gunoi de grajd, dejecții etc.) sunt curățate, dezinfectate și tratate cât mai curând posibil după contaminare, în conformitate cu dispozițiile și procedurile stabilite în articolul 12. Nici un camion sau vehicul care a fost utilizat pentru transportul porcinelor nu poate părăsi zona înainte de a fi curățat și dezinfectat și apoi inspectat și autorizat de autoritatea competentă;

(d)

nici un alt animal domestic nu poate intra sau părăsi o exploatație fără autorizarea autorității competente;

(e)

toate porcinele decedate sau bolnave dintr-o exploatație sunt notificate imediat la autoritatea competentă care efectuează investigații adecvate, în conformitate cu procedura prevăzută în manualul de diagnosticare;

(f)

porcinele nu pot fi scoase din exploatația în care sunt ținute mai devreme de 30 de zile de la finalizarea curățeniei și dezinfecției preliminare a exploatațiilor infectate. După 30 de zile, sub rezerva condițiilor prevăzute în alineatul (3), autoritatea competentă poate autoriza scoaterea porcinelor din exploatația menționată anterior pentru a fi transportate direct la:

un abator desemnat de autoritatea competentă, preferabil în cadrul zonei de protecție sau de supraveghere, în vederea sacrificării imediate;

o unitate de prelucrare sau un loc potrivit unde porcinele sunt ucise imediat, iar carcasele sunt prelucrate sub supraveghere oficială sau,

în situații excepționale, la alte unități situate în zona de protecție. Statele membre care recurg la această dispoziție informează imediat Comisia cu privire la aceasta, în cadrul Comitetului veterinar permanent;

(g)

sperma, ovulele și embrionii porcinelor nu părăsesc exploatațiile situate în zona de protecție;

(h)

orice persoană care intră sau părăsește fermele de porcine respectă măsurile de igienă adecvate necesare pentru a reduce riscul de transmitere a virusului pestei porcine clasice.

(2)   Dacă interdicțiile prevăzute în alineatul (1) sunt menținute mai mult de 30 de zile în urma apariției altor focare ale bolii și, ca urmare, apar probleme privind bunăstarea animală precum și alte probleme legate de ținerea porcinelor, sub rezerva condițiilor stabilite în alineatul (3), autoritatea competentă poate, pe baza solicitării motivate a proprietarului, să autorizeze scoaterea porcinelor dintr-o exploatație din zona de protecție pentru a fi transportate direct la:

(a)

un abator desemnat de autoritatea competentă, preferabil în zona de protecție sau de supraveghere, în vederea sacrificării imediate;

(b)

o unitate de prelucrare sau un loc adecvat unde porcinele sunt ucise imediat, iar carcasele sunt prelucrate sub supraveghere oficială sau,

(c)

în situații excepționale, la alte unități situate în zona de protecție. Statele membre care recurg la această dispoziție informează imediat Comisia cu privire la aceasta, în cadrul Comitetului veterinar permanent.

(3)   Dacă se face trimitere la prezentul alineat, autoritatea competentă poate autoriza scoaterea porcinelor din exploatația respectivă, în următoarele condiții:

(a)

un medic veterinar oficial efectuează o examinare clinică a porcinelor din exploatație, în special a celor ce urmează să fie mutate, inclusiv luarea temperaturii corpului la o parte dintre acestea, precum și o verificare a registrelor și a marcajelor de identificare a porcinelor, prevăzute în articolele 4 și 5 din Directiva 92/102/CEE;

(b)

controalele și examinările menționate anterior indică lipsa oricărei dovezi de pestă porcină clasică și respectarea dispozițiilor Directivei 92/102/CEE;

(c)

porcinele sunt transportate în vehicule sigilate de autoritatea competentă;

(d)

vehiculul și echipamentele utilizate pentru transportul porcinelor sunt curățate și dezinfectate imediat după transport, în conformitate cu articolul 12;

(e)

dacă porcinele urmează să fie sacrificate sau ucise, să se preleveze în conformitate cu manualul de diagnosticare un număr suficient de mostre de la porcinele respective, pentru a se confirma sau infirma prezența virusului pestei porcine clasice în aceste exploatații;

(f)

dacă porcinele urmează să fie transportate la un abator:

autoritatea competentă responsabilă pentru abator este informată cu privire la intenția de a trimite porcine în abatorul respectiv și notifică autoritatea competentă pentru expediere cu privire la sosirea lor;

la sosirea la abator, porcinele sunt ținute și sacrificate separat de alte porcine;

în timpul inspecției ante și post-mortem efectuată la abatorul desemnat, autoritatea competentă ia în considerare orice semne legate de prezența pestei porcine clasice;

carnea proaspătă provenită de la porcinele respective este fie prelucrată, fie marcată cu ștampila specială prevăzută în articolul 5a din Directiva 72/461/CEE (14) a Consiliului și tratată ulterior în conformitate cu regulile stabilite în articolul 4 alineatul (1) din Directiva 80/215/CEE (15) a Consiliului. Această acțiune se desfășoară la o unitate desemnată de autoritatea competentă. Carnea este trimisă la unitatea menționată anterior, cu condiția ca, înainte de plecare, containerul să fie sigilat și să rămână sigilat în timpul transportului.

(4)   Măsurile din zona de protecție continuă să se aplice cel puțin până când:

(a)

exploatațiile infectate au fost curățate și dezinfectate;

(b)

porcinele din toate exploatațiile au fost supuse examinărilor clinice și de laborator efectuate în conformitate cu manualul de diagnosticare, pentru a se detecta posibila prezență a virusului pestei porcine clasice.

Examinările prevăzute la litera (b) nu au loc înainte de expirarea a 30 de zile de la finalizarea măsurilor preliminare de curățare și dezinfectare a exploatațiilor infectate.

Articolul 11

Măsuri în zona de supraveghere stabilită

(1)   Statele membre se asigură că în zona de supraveghere se aplică următoarele măsuri:

(a)

se efectuează recensământ în toate fermele de porcine;

(b)

circulația și transportul porcinelor pe drumurile publice și private, excluzând, dacă este necesar, drumurile de serviciu ale exploatațiilor, sunt interzise, cu excepția cazului în care autoritatea competentă le aprobă. Interdicția nu trebuie să se aplice tranzitului porcinelor pe șosea sau cale ferată, fără descărcare sau oprire, și în cazul porcinelor pentru sacrificare care provin din exteriorul zonei de supraveghere și se îndreaptă spre un abator situat în zona menționată anterior, pentru sacrificare imediată;

(c)

camioanele și alte vehicule și echipamente care sunt folosite pentru transportul porcinelor sau al altor efective de animale sau materiale care pot fi contaminate (spre exemplu carcase, furaje, gunoi de grajd, dejecții etc.) sunt curățate, dezinfectate și tratate cât mai curând posibil după contaminare, în conformitate cu dispozițiile și procedurile prevăzute în articolul 12. Nici un camion sau vehicul care a fost utilizat la transportul porcinelor nu poate părăsi zona fără a fi curățat și dezinfectat;

(d)

nici un alt animal domestic nu poate intra sau părăsi exploatația în primele șapte zile de la instituirea zonei, fără autorizarea autorității competente;

(e)

toți porcinele moarte sau bolnave dintr-o exploatație sunt notificate imediat la autoritatea competentă, care efectuează investigațiile adecvate, în conformitate cu procedurile stabilite în manualul de diagnosticare;

(f)

porcinele nu pot fi îndepărtate din exploatația în care sunt ținute mai devreme de 21 de zile de la finalizarea curățării și dezinfectării preliminare a exploatațiilor infectate. După 21 de zile, sub rezerva condițiilor stabilite în articolul 10 alineatul (3), autoritatea competentă poate autoriza îndepărtarea porcinelor din exploatația menționată anterior pentru a fi transportate direct la:

un abator desemnat de autoritatea competentă, preferabil în zona de protecție sau de supraveghere, în vederea sacrificării imediate;

o unitate de prelucrare sau un loc adecvat, unde porcinele sunt ucise imediat, iar carcasele sunt prelucrate sub supraveghere oficială, sau

în situații excepționale, la alte unități situate în zona de protecție sau de supraveghere. Statele membre care recurg la această dispoziție informează imediat Comisia cu privire la aceasta, în cadrul Comitetului veterinar permanent.

Totuși, dacă porcinele urmează să fie transportate la un abator, la solicitarea unui stat membru însoțită de justificarea adecvată și în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 27 alineatul (2), pot fi autorizate derogări de la dispozițiile articolul 10 alineatul (3) literele (e) și (f) a patra liniuță, în special cu privire la marcarea cărnii porcinelor respective și utilizarea ulterioară a acesteia și destinația produselor tratate;

(g)

sperma, ovulele și embrionii porcinelor nu părăsesc exploatațiile situate în zona de supraveghere;

(h)

orice persoană care intră sau părăsește fermele de porcine respectă măsurile de igienă adecvate, necesare pentru a reduce riscul de transmitere a virusului pestei porcine clasice.

(2)   Dacă interdicțiile prevăzute în alineatul (1) sunt menținute mai mult de 30 de zile datorită apariției altor focare de boală și atunci când, ca rezultat, apar probleme legate de bunăstarea animală precum și alte probleme legate de ținerea porcinelor, sub rezerva condițiilor stabilite la articolul 10 alineatul (3), autoritatea competentă poate, ca urmare a unei solicitări motivate din partea proprietarului, să autorizeze scoaterea porcinelor dintr-o exploatație din zona de supraveghere pentru a fi transportate direct la:

(a)

un abator desemnat de autoritatea competentă, de preferat din zona de protecție sau supraveghere, în vederea sacrificării imediate;

(b)

o unitate de prelucrare sau un loc adecvat unde porcinele sunt ucise imediat iar carcasele sunt prelucrate sub supraveghere oficială sau

(c)

în situații excepționale, la alte unități situate în zona de protecție sau de supraveghere. Statele membre care recurg la această dispoziție informează imediat Comisia cu privire la aceasta, în cadrul Comitetului veterinar permanent.

(3)   Măsurile din zona de supraveghere continuă să se aplice cel puțin până când:

(a)

a fost efectuată curățarea și dezinfectarea exploatațiilor;

(b)

porcinele din toate exploatațiile au fost supuse examinărilor clinice, și atunci când este necesar, celor de laborator, în conformitate cu manualul de diagnosticare, pentru a detecta posibila prezență a virusului pestei porcine clasice.

Examinările prevăzute la litera (b) nu au loc mai devreme de 20 de zile de la finalizarea măsurilor de curățare și dezinfectare preliminară a exploatațiilor infectate.

Articolul 12

Curățarea și dezinfectarea

(1)   Statele membre se asigură că:

(a)

dezinfectanții care urmează să fie folosiți și concentrațiile sunt aprobați oficial de autoritatea competentă;

(b)

operațiunile de curățare și dezinfectare sunt efectuate sub supraveghere oficială, în conformitate cu:

instrucțiunile medicului veterinar oficial și

principiile și procedurile de curățare, dezinfectare și tratament, stabilite în anexa II.

(2)   Principiile și procedurile de curățare și dezinfectare prevăzute în anexa II pot fi modificate sau completate ulterior, pentru a lua în considerare evoluțiile și experiențele științifice, în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 26 alineatul (2).

Articolul 13

Repopularea fermelor de porcine după un focar de boală

(1)   Reintroducerea porcinelor în exploatația prevăzută în articolul 5 nu are loc mai devreme de 30 de zile de la finalizarea operațiunilor de curățare și dezinfectare, în conformitate cu articolul 12.

(2)   Reintroducerea porcinelor se realizează ținând seama de tipul de creștere a animalelor practicat în exploatația respectivă și trebuie să respecte următoarele proceduri:

(a)

în ceea ce privește fermele de porcine în aer liber, reintroducerea porcinelor începe cu introducerea de porci-santinelă (de rezervă), controlați și cu rezultat negativ în ceea ce privește prezența anticorpilor împotriva virusului pestei porcine clasice sau care provin din exploatații care nu au fost supuse nici unei restricții legate de pesta porcină clasică. Porcii-santinelă sunt plasați, în conformitate cu cerințele autorității competente, în întreaga exploatație infectată și li se prelevează mostre după un interval de 40 de zile de la plasarea în exploatație, fiind testați pentru depistarea prezenței anticorpilor, în conformitate cu manualul de diagnosticare.

Dacă nici o porcină nu a dezvoltat anticorpi împotriva virusului pestei porcine clasice poate avea loc repopularea totală. Nici o porcină nu poate părăsi exploatația înainte ca rezultatele negative ale examinării serologice să fie disponibile;

(b)

în ceea ce privește toate celelalte forme de creștere a porcinelor, reintroducerea porcinelor are loc fie în conformitate cu măsurile prevăzute la litera (a), fie prin repopulare totală, cu condiția ca:

toate porcinele să sosească în termen de 20 de zile și să provină din exploatații care nu au fost supuse nici unei restricții legate de pesta porcină clasică;

porcinele din efectivele repopulate să fie supuse unei examinări serologice, în conformitate cu manualul de diagnosticare. Prelevarea mostrelor pentru această examinare se efectuează cel mai devreme după 40 de zile de la sosirea ultimelor porcine;

nici o porcină să nu părăsească exploatația înainte ca rezultatele negative ale examinării serologice să fie disponibile.

(3)   Totuși, dacă au trecut mai mult de șase luni de la finalizarea operațiunilor de curățare și dezinfectare a exploatației, autoritatea competentă poate autoriza o derogare de la dispozițiile stabilite în alineatul (2) menționat anterior, luând în considerare situația epidemiologică.

Articolul 14

Măsuri în caz de suspiciune și confirmare a prezenței pestei porcine clasice într-un abator sau mijloc de transport

(1)   Atunci când există suspiciuni privind prezența pestei porcine clasice într-un abator sau mijloc de transport, statele membre se asigură că autoritatea competentă inițiază de îndată toate mijloacele oficiale de investigare pentru a confirma sau a infirma prezența bolii menționate anterior, în conformitate cu procedura stabilită în manualul de diagnosticare.

(2)   Dacă într-un abator sau mijloc de transport este detectat un caz de pestă porcină clasică, autoritatea competentă se asigură că:

(a)

toate animalele susceptibile din abator sau mijlocul de transport sunt ucise fără întârziere;

(b)

carcasele, viscerele și deșeurile provenite de la animale potențial infectate și contaminate sunt prelucrate sub supraveghere oficială;

(c)

curățarea și dezinfectarea clădirilor și a echipamentelor, inclusiv a vehiculelor, are loc sub supravegherea medicului veterinar oficial, în conformitate cu articolul 12;

(d)

are loc o investigație epidemiologică, conform articolului 8, mutatis mutandis;

(e)

izolatul de virus al pestei porcine clasice este supus procedurii de laborator stabilită în manualul de diagnosticare, pentru a identifica tipul genetic al virusului;

(f)

măsurile prevăzute în articolul 7 se aplică în exploatația din care provin porcinele infectate sau carcasele porcinelor infectate, precum și în alte exploatații de contact. Cu excepția cazului în care investigația epidemiologică impune o abordare diferită, măsurile stabilite în articolul 5 alineatul (1) se aplică în exploatația de origine a porcinelor infectate sau a carcaselor porcinelor infectate;

(g)

nici un animal nu este reintrodus în vederea sacrificării sau a transportului timp de cel puțin 24 de ore de la finalizarea operațiunilor de curățare și dezinfectare efectuate în conformitate cu articolul 12.

Articolul 15

Măsuri în caz de suspiciune și confirmare a prezenței pestei porcine clasice la mistreți

(1)   Imediat după ce autoritatea competentă a unui stat membru deține informații conform cărora mistreții sunt suspecți de infectare, aceasta ia măsurile adecvate pentru a confirma sau infirma prezența bolii, furnizând informații proprietarului porcinelor și vânătorilor și investigând toți mistreții împușcați sau găsite moarte, inclusiv prin testare de laborator.

(2)   Imediat ce are loc confirmarea primului caz de pestă porcină clasică la mistreți, pentru a limita transmiterea bolii, autoritatea competentă a unui stat membru ia imediat următoarele măsuri:

(a)

creează un grup de experți format din medici veterinari, vânători, biologi specializați în animale sălbatice și epidemiologi. Grupul de experți sprijină autoritatea competentă în ceea ce privește:

studierea situației epidemiologice și definirea unei zone infectate, în conformitate cu dispozițiile articolul 16 alineatul (3) litera (b);

stabilirea măsurilor adecvate care trebuie aplicate în zona infectată, pe lângă măsurile prevăzute la literele (b) și (c); aceste măsuri pot include suspendarea activităților de vânătoare și interzicerea hrănirii mistreților;

întocmirea planului de eradicare care trebuie transmis Comisiei, în conformitate cu articolul 16;

efectuarea de audituri pentru a verifica eficiența măsurilor adoptate în scopul eradicării pestei porcine clasice în zona infectată;

(b)

pune imediat sub supraveghere oficială fermele de porcine din zona infectată definită și emite în special următoarele instrucțiuni:

efectuarea unui recensământ oficial pentru toate categoriile de porcine din toate exploatațiile; recensământul este ținut la zi de către proprietar. Informațiile obținute în urma recensământului sunt prezentate la cerere și pot fi verificate la fiecare inspecție. Totuși, în ceea ce privește fermele de porcine în aer liber, primul recensământ efectuat poate fi efectuat pe baza unei estimări;

ținerea tuturor porcinelor din exploatație în spațiile de locuit sau în alt loc în care pot fi izolate de mistreți. Este important ca mistreții să nu aibă acces la nici un material care ulterior poate intra în contact cu porcinele din exploatație;

interdicția ca o porcină să intre în exploatație sau să o părăsească altfel decât cu autorizarea autorității competente, în funcție de situația epidemiologică;

utilizarea de mijloace adecvate de dezinfectare la intrările și ieșirile exploatației și ale clădirilor care adăpostesc porcine;

aplicarea de măsuri de igienă adecvate de către toate persoanele care intră în contact cu mistreții, pentru a se reduce riscul de transmitere a virusului pestei porcine clasice, măsuri care pot include o interdicție temporară pentru persoanele care au intrat în contact cu mistreții la intrarea într-o exploatație;

testarea tuturor porcinelor moarte sau bolnave dintr-o exploatație, care prezintă simptomele pestei porcine clasice, pentru depistarea pestei porcine clasice;

interzicerea introducerii într-o fermă de porcine a unei părți din corpul unui mistreț, împușcat sau găsit mort, precum și a materialelor sau echipamentelor care ar fi putut să fie contaminate cu virusul pestei porcine clasice;

interzicerea transferului porcinelor, a spermei, embrionilor și ovulelor provenite de la acestea, din zona infectată, pentru comerțul intracomunitar;

(c)

ia măsuri ca toți mistreții împușcați sau găsiți morți în zona infectată definită să fie inspectați de un medic veterinar oficial și examinați pentru pesta porcină clasică, în conformitate cu manualul de diagnosticare. Carcasele tuturor animalelor cu rezultate pozitive sunt prelucrate sub supraveghere oficială. Dacă rezultatele testării pentru depistarea pestei porcine clasice sunt negative, statele membre aplică măsurile stabilite în articolul 11 alineatul (2) din Directiva 92/45/CEE a Consiliului (16). Părțile care nu sunt destinate consumului uman sunt prelucrate sub supraveghere oficială;

(d)

se asigură că izolatul de virus al pestei porcine clasice este supus procedurii de laborator indicate în manualul de diagnosticare, pentru a se identifica tipul genetic al virusului.

(3)   Dacă la mistreții aflați într-o zonă dintr-un stat membru care se situează în apropierea altui stat membru a apărut un caz de pestă porcină clasică, statele membre respective colaborează pentru stabilirea măsurilor de control al bolii.

Articolul 16

Planuri pentru eradicarea pestei porcine clasice la o populație de mistreți

(1)   Fără a aduce atingere măsurilor stabilite în articolul 15, statele membre prezintă Comisiei în scris, în termen de 90 de zile de la confirmarea primului caz de pestă porcină clasică la mistreți, un plan cu măsurile adoptate pentru eradicarea bolii în zona definită ca zonă infectată și cu măsurile aplicate exploatațiilor din zona respectivă.

Comisia examinează planul pentru a stabili dacă permite realizarea obiectivului dorit. Planul, însoțit de modificări dacă este necesar, se aprobă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 27 alineatul (2).

Planul poate să fie modificat sau completat ulterior, în funcție de evoluția situației.

Dacă modificările au legătură cu redefinirea zonei infectate, statele membre se asigură că celelalte state membre și Comisia sunt informate fără întârziere cu privire la aceste modificări.

Dacă modificările au legătură cu alte dispoziții ale planului, statele membre transmit planul modificat la Comisie pentru examinare și eventuală aprobare, în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 27 alineatul (2).

(2)   După aprobarea măsurilor prevăzute în planul menționat la alineatul (1), aceste măsuri înlocuiesc măsurile inițiale stabilite în articolul 15, la o dată care este fixată la momentul aprobării.

(3)   Planul menționat la alineatul (1) conține informații cu privire la:

(a)

rezultatele investigațiilor epidemiologice și ale controalelor efectuate în conformitate cu articolul 15, precum și distribuirea geografică a bolii;

(b)

o zonă infectată definită de pe teritoriul statului membru respectiv. Atunci când definește zona, autoritatea competentă ia în considerare:

rezultatele investigațiilor epidemiologice efectuate și distribuirea geografică a bolii;

populația de mistreți din zonă;

existența obstacolelor naturale și artificiale majore pentru circulația mistreților;

(c)

organizarea unei cooperări strânse între biologi, vânători, organizațiile de vânători, serviciile de protejare a animalelor sălbatice și serviciile veterinare (sănătate animală și sănătate publică);

(d)

campania de informare care trebuie promovată pentru o sensibilizare sporită a vânătorilor cu privire la măsurile pe care trebuie să le adopte în cadrul planului de eradicare;

(e)

eforturile specifice depuse pentru a stabili numărul și localizarea metapopulațiilor de mistreți din zona infectată și din jurul acesteia;

(f)

numărul aproximativ al metapopulațiilor de mistreți și dimensiunea lor în zona infectată și în jurul acesteia;

(g)

eforturile specifice depuse pentru a determina amploarea infecției în rândul populației de mistreți, prin investigarea mistreților împușcați de vânători sau găsiți morți și prin testare de laborator, inclusiv investigații epidemiologice stratificate pe vârstă;

(h)

măsurile adoptate pentru a reduce transmiterea bolii datorită circulației mistreților și/sau contactului dintre metapopulațiile de mistreți; măsurile pot include interzicerea vânătorii;

(i)

măsurile adoptate pentru a reduce populația de mistreți susceptibilă, în special porcinele tinere;

(j)

cerințele pe care trebuie să le respecte vânătorii pentru a se evita răspândirea bolii;

(k)

metoda de îndepărtare a mistreților găsiți morți sau împușcați, care are la bază:

prelucrarea sub supraveghere oficială sau

inspecția efectuată de un medic veterinar oficial și testele de laborator prevăzute în manualul de diagnosticare. Carcasele tuturor animalelor cu rezultate pozitive sunt prelucrate sub supraveghere oficială. Dacă rezultatele testelor cu privire la pesta porcină clasică se dovedesc negative, statele membre aplică măsurile stabilite la articolul 11 alineatul (2) din Directiva 92/45/CEE: Părțile care nu sunt destinate consumului uman sunt prelucrate sub supraveghere oficială;

(l)

cercetarea epidemiologică efectuată pentru fiecare porc în parte, fie că este împușcat sau găsit mort. Cercetarea include completarea unui chestionar care furnizează informații despre:

zona geografică în care animalul a fost găsit mort sau împușcat;

data la care animalul a fost găsit mort sau împușcat;

persoana care a găsit sau a împușcat animalul;

vârsta și sexul animalului;

dacă este împușcat: simptomele înainte de împușcare;

dacă este găsit mort: starea carcasei;

rezultatele de laborator;

(m)

programe de supraveghere și măsuri de prevenire care se aplică în exploatațiile situate în zona infectată definită și, dacă este necesar, în împrejurimile acesteia, incluzând transportul și circulația animalelor în interiorul zonei respective, către și dinspre aceasta; măsurile includ cel puțin interdicția de mutare a porcinelor, a spermei, embrionilor și ovulelor provenite de la acestea din zona infectată, pentru comerțul intracomunitar;

(n)

alte criterii care trebuie aplicate pentru ridicarea măsurilor adoptate în vederea eradicării bolii în zona definită și a măsurilor aplicate în exploatațiile din zonă:

(o)

autoritatea responsabilă cu supravegherea și coordonarea departamentelor responsabile pentru aplicarea planului;

(p)

sistemul stabilit pentru ca grupul de experți numit în conformitate cu articolul 15 alineatul (2) litera (a) să poată examina periodic rezultatele planului de eradicare;

(q)

măsurile de monitorizare a bolii, care sunt puse în vigoare după ce a trecut o perioadă de cel puțin 12 luni de la ultimul caz confirmat de pestă porcină clasică la mistreți în zona infectată definită; măsurile de monitorizare rămân valabile cel puțin 12 luni și includ cel puțin măsurile aflate deja în vigoare în conformitate cu literele (g), (k) și (l).

(4)   La fiecare 6 luni se transmite Comisiei și celorlalte state membre un raport privind situația epidemiologică din zona definită și rezultatele planului de eradicare.

Norme mai detaliate privind informațiile pe care statele membre trebuie să le prezinte cu privire la această chestiune pot fi adoptate în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 26 alineatul (2).

Articolul 17

Procedurile de diagnosticare și cerințele de securitate biologică

(1)   Statele membre se asigură că:

(a)

procedurile de diagnosticare, prelevarea de mostre și testarea de laborator pentru detectarea pestei porcine clasice sunt efectuate în conformitate cu manualul de diagnosticare;

(b)

un laborator național este responsabil cu coordonarea standardelor și a metodelor de diagnosticare în fiecare stat membru, în conformitate cu dispozițiile anexei III.

(2)   Laboratoarele naționale prevăzute în alineatul (1) litera (b) mențin legătura cu laboratorul de referință comunitar, conform anexei IV. Fără a aduce atingere dispozițiilor Deciziei 90/424/CEE, în special articolul 28, competențele și responsabilitățile laboratorului sunt cele care figurează în anexa menționată anterior.

(3)   Pentru a asigura proceduri uniforme de diagnosticare a pestei porcine clasice, în termen de două luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive și în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 26 alineatul (2), se aprobă un manual de diagnosticare a pestei porcine clasice, care stabilește cel puțin:

(a)

cerințele minime de securitate biologică și standardele de calitate care respectate în laboratoarele de diagnosticare a pestei porcine clasice și la transportul mostrelor;

(b)

criteriile și procedurile care trebuie urmate în timpul examinărilor clinice și post-mortem pentru a se confirma sau a se exclude prezența pestei porcine clasice;

(c)

criteriile și procedurile care trebuie urmate pentru prelevarea mostrelor de la porcinele vii sau de la carcasele acestora, pentru a confirma sau exclude pesta porcină clasică prin examinări de laborator, inclusiv prin metode de prelevare a mostrelor pentru testări serologice sau virale efectuate în cadrul aplicării măsurilor prevăzute în prezenta directivă;

(d)

testele de laborator care trebuie utilizate pentru diagnosticarea pestei porcine clasice, inclusiv:

teste de diagnosticare diferențiată între virusul pestei porcine clasice și alte pestivirusuri;

dacă există și sunt adecvate, teste efectuate pentru a deosebi modelul de anticorp dezvoltat de un vaccin marker de cel dezvoltat de tipul sălbatic de virus al pestei porcine clasice;

criteriile de evaluare a rezultatelor testelor de laborator;

(e)

tehnicile de laborator pentru tipizarea genetică a izolaților de virus al pestei porcine clasice.

(4)   Pentru a garanta existența unor condiții de securitate biologică care să protejeze sănătatea animală, virusul pestei porcine clasice, genomul și antigenele sale și vaccinurile pentru cercetare, diagnosticare sau fabricare sunt manipulate sau utilizate doar în locuri, unități sau laboratoare aprobate de autoritatea competentă.

Lista locurilor, unităților sau laboratoarelor aprobate se transmite Comisiei înainte de 1 mai 2003 și se actualizează continuu după aceea.

(5)   Dispozițiile anexelor III și IV și manualul de diagnosticare pot fi completate sau modificate în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 26 alineatul (2).

Articolul 18

Utilizarea, fabricarea și vânzarea vaccinurilor pentru pesta porcină clasică

(1)   Statele membre se asigură că:

(a)

utilizarea vaccinurilor pentru pesta porcină clasică este interzisă;

(b)

manipularea, fabricarea, depozitarea, furnizarea, distribuirea și vânzarea vaccinurilor pentru pesta porcină clasică pe teritoriul Comunității se desfășoară sub supraveghere oficială.

(2)   Dacă este necesar, normele cu privire la producția, ambalarea, distribuirea și starea stocurilor vaccinurilor pentru pesta porcină clasică din Comunitate pot fi adoptate în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 26 alineatul (2).

Articolul 19

Vaccinarea de urgență în fermele de porcine

(1)   Fără a aduce atingere articolului 18 alineatul (1) litera (a), în cazul în care pesta porcină clasică a fost confirmată în fermele de porcine, iar datele epidemiologice existente sugerează că boala amenință să se răspândească, în fermele de porcine poate fi introdusă vaccinarea de urgență, în conformitate cu procedurile și dispozițiile prevăzute în alineatele (2)-(9) din prezentul articol.

(2)   Fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 5 alineatul (2), principalele criterii și principalii factori de risc care trebuie luați în considerare în vaccinarea de urgență sunt stabiliți în anexa VI. Criteriile și factorii de risc se pot modifica sau completa ulterior pentru a ține seama de evoluțiile și experiențele științifice, în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 26 alineatul (2).

(3)   Dacă un stat membru intenționează să introducă vaccinarea, acesta transmite Comisiei un plan pentru vaccinarea de urgență care să cuprindă cel puțin informații privind:

(a)

situația epidemiologică care a dus la solicitarea privind vaccinarea de urgență;

(b)

dimensiunea zonei geografice în care trebuie să aibă loc vaccinarea de urgență și numărul fermelor de porcine din zona respectivă;

(c)

categoriile de porcine și numărul aproximativ de porcine care trebuie vaccinate;

(d)

vaccinul care trebuie folosit;

(e)

durata campaniei de vaccinare;

(f)

identificarea și înregistrarea animalelor vaccinate;

(g)

măsurile pentru mutarea porcinelor și a produselor acestora;

(h)

criteriile care vor fi luate în considerare pentru a decide dacă vaccinarea sau măsurile prevăzute în articolul 7 alineatul (2) vor fi aplicate în exploatațiile de contact;

(i)

alte aspecte aferente situației de urgență, inclusiv examinările clinice și de laborator care trebuie efectuate pe mostrele prelevate din exploatațiile vaccinate și din alte exploatații situate în zona de vaccinare, în special dacă trebuie să se folosească un vaccin marker.

Comisia examinează planul imediat, în colaborare cu statul membru interesat. În conformitate cu procedura prevăzută în articolul 27 alineatul (2), planul pentru vaccinarea de urgență poate fi aprobat sau pot fi solicitate modificări și adăugiri înainte de aprobare.

În conformitate cu procedura prevăzută în articolul 27 alineatul (2), planul pentru vaccinarea de urgență poate fi modificat și completat ulterior pentru a ține seama de evoluția situației.

(4)   Fără a aduce atingere articolelor 10 și 11, orice stat membru care efectuează vaccinarea de urgență se asigură că în perioada de vaccinare:

(a)

nici o porcină vie nu părăsește zona de vaccinare, cu excepția cazului în care este transportată pentru sacrificare imediată la un abator desemnat de autoritatea competentă și situat în zona de vaccinare sau în vecinătatea zonei respective sau la o stație de ecarisare sau într-un loc adecvat în care este ucis imediat, iar carcasa este prelucrată sub supraveghere oficială;

(b)

întreaga cantitate de carne de porc proaspătă obținută de la porcine vaccinate în perioada vaccinării de urgență este fie prelucrată, fie marcată și tratată în conformitate cu dispozițiile articolul 10 alineatul (3) litera (f) a patra liniuță;

(c)

sperma, ovulele și embrionii colectați de la porcinele care urmează să fie vaccinate în perioada de 30 de zile anterioară vaccinării sunt urmărite și distruse sub supraveghere oficială.

(5)   Dispozițiile alineatului (4) se aplică timp de minimum 6 luni de la finalizarea operațiunilor de vaccinare din zona respectivă.

(6)   În conformitate cu procedura prevăzută în articolul 27 alineatul (2) și înainte de expirarea perioadei de șase luni prevăzută în alineatul (5), se iau măsuri pentru a se interzice:

(a)

ca porcinele seropozitive să părăsească exploatația în care sunt ținute, cu excepția părăsirii exploatației în vederea sacrificării imediate;

(b)

să se colecteze spermă, embrioni sau ovule de la porcinele seropozitive;

(c)

ca purceii proveniți de la scroafele seropozitive să părăsească exploatația de origine, cu excepția cazului în care sunt transportați la:

un abator, pentru sacrificare imediată;

o exploatație desemnată de autoritatea competentă, de la care urmează să fie trimiși direct la abator;

o exploatație, după obținerea unui rezultat negativ la un test serologic pentru depistarea anticorpilor împotriva virusului pestei porcine clasice.

(7)   Prin derogare de la alineatul (3), un stat membru poate lua decizia de introducere a vaccinării de urgență cu condiția să nu fie puse în pericol interesele Comunității și să fie îndeplinite următoarele condiții:

(a)

să se întocmească un plan cadru de vaccinare de urgență în conformitate cu articolul 22. Planul specific și decizia de aplicare a vaccinării de urgență trebuie notificate Comisiei înainte de începerea operațiunilor de vaccinare;

(b)

pe lângă informațiile prevăzute în alineatul (3), planul trebuie să dispună ca toate porcinele din exploatațiile în care urmează să se aplice vaccinarea să fie sacrificate sau ucise cât mai curând posibil după finalizarea operațiilor de vaccinare, în conformitate cu alineatul (4) litera (a), iar carnea proaspătă provenită de la porcinele respective să fie prelucrată sau marcată și tratată în conformitate cu dispozițiile stabilite în articolul 10 alineatul (3) litera (f) a patra liniuță.

La adoptarea prezentei decizii, planul de vaccinare este examinat imediat în cadrul Comitetului veterinar permanent. În conformitate cu procedura prevăzută în articolul 27 alineatul (2), planul poate fi aprobat sau pot fi solicitate modificări și adăugiri înainte de aprobare.

(8)   Fără a aduce atingere dispozițiilor stabilite în alineatele (5) și (6), măsurile prevăzute în alineatul (4) pot fi ridicate după ce:

(a)

toate porcinele din exploatațiile în care s-a efectuat vaccinarea au fost sacrificate sau ucise în conformitate cu alineatul (4) litera (a), iar carnea proaspătă provenită de la porcinele respective a fost fie prelucrată, fie marcată și tratată, în conformitate cu articolul 10 alineatul (3) litera (f) a patra liniuță;

(b)

toate exploatațiile în care au fost ținute porcinele au fost curățate și dezinfectate în conformitate cu articolul 12.

Atunci când sunt ridicate măsurile prevăzute în alineatul (4), statele membre se asigură, de asemenea, că:

(a)

reintroducerea porcinelor în exploatațiile menționate anterior nu are loc mai devreme de 10 zile de la finalizarea operațiunilor de curățare și dezinfectare și numai după ce toate porcinele din exploatațiile în care a fost utilizat vaccinul au fost sacrificate sau ucise;

(b)

după reintroducere, porcinele din toate exploatațiile din zona de vaccinare sunt supuse examinărilor clinice și de laborator, în conformitate cu manualul de diagnosticare, pentru a detecta posibila prezență a virusului pestei porcine clasice. În cazul porcinelor reintroduse în exploatațiile în care a fost utilizat vaccinul, examinările nu au loc mai devreme de 40 de zile de la reintroducere, timp în care porcinele nu pot fi mutate din exploatație.

(9)   În cazul în care în timpul campaniei de vaccinare s-a utilizat un vaccin marker pot fi autorizate derogări de la alineatele (4), (5) și (6), în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 27 alineatul (2), în special cu privire la marcarea cărnii provenite de la porcinele vaccinate și utilizarea ulterioară a acesteia, precum și la destinația produselor tratate. Autorizarea se acordă sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiții:

(a)

planul de vaccinare să fie aprobat înainte de începerea operațiunilor de vaccinare, în conformitate cu alineatul (3),

(b)

statul membru interesat să transmită Comisiei o solicitare specifică, însoțită de un raport detaliat privind aplicarea campaniei de vaccinare, rezultatele campaniei și situația epidemiologică generală și

(c)

să aibă loc un control la fața locului privind aplicarea campaniei de vaccinare, în conformitate cu procedurile prevăzute în articolul 21.

Adoptarea derogărilor de la dispozițiile alineatelor (4), (5) și (6) are la bază riscul răspândirii virusului pestei porcine clasice în urma circulației sau a comercializării porcinelor vaccinate sau a produselor provenite de la aceastea.

Articolul 20

Vaccinarea de urgență a mistreților

(1)   Fără a aduce atingere articolului 18 alineatul (1) litera (a), dacă prezența pestei porcine clasice a fost confirmată la mistreți și datele epidemiologice existente sugerează că aceasta amenință să se răspândească, în conformitate cu procedurile și dispozițiile de la alineatele (2) și (3) poate fi introdusă vaccinarea de urgență a mistreților.

(2)   Atunci când un stat membru intenționează să introducă vaccinarea, acesta transmite Comisiei un plan privind vaccinarea de urgență, care cuprinde informații cu privire la:

(a)

situația epidemiologică care a determinat solicitarea vaccinării de urgență;

(b)

dimensiunea zonei geografice în care este efectuată vaccinarea de urgență. În orice caz, această zonă face parte din zona infectată definită în conformitate cu articolul 16 alineatul (3) litera (b);

(c)

tipul de vaccin care trebuie folosit și procedura de vaccinare;

(d)

eforturile speciale care trebuie depuse pentru vaccinarea mistreților tineri;

(e)

durata estimată a campaniei de vaccinare;

(f)

numărul aproximativ al mistreților care trebuie vaccinați;

(g)

măsurile adoptate pentru a evita o dezechilibrare masivă a populației de mistreți;

(h)

măsurile adoptate pentru a evita transmiterea virusului vaccinal la porcinele din exploatații, după caz;

(i)

rezultatele estimate în urma campaniei de vaccinare și parametrii care vor fi luați în considerare pentru a verifica eficacitatea acesteia;

(j)

autoritatea responsabilă cu supravegherea și coordonarea departamentelor responsabile cu aplicarea planului;

(k)

sistemul stabilit pentru ca grupul de experți numit în conformitate cu articolul 15 alineatul (2) litera (a) să poată examina periodic rezultatele campaniei de vaccinare;

(l)

alte chestiuni adecvate situației de urgență.

Comisia examinează imediat planul în colaborare cu statul membru interesat, în special pentru a asigura armonizarea acestuia cu măsurile aplicate în conformitate cu planul de eradicare prevăzut în articolul 16 alineatul (1).

Dacă zona de vaccinare se află în vecinătatea teritoriului altui stat membru care aplică măsuri de eradicare a pestei porcine clasice la mistreți, se asigură și armonizarea dintre planul de vaccinare și măsurile aplicate în acel stat membru.

În conformitate cu procedura prevăzută în articolul 27 alineatul (2), planul pentru vaccinarea de urgență poate fi aprobat sau pot fi solicitate modificări și completări înainte de aprobare.

În conformitate cu procedura menționată anterior, planul pentru vaccinarea de urgență poate fi modificat sau completat ulterior, pentru a ține seama de evoluția situației.

(3)   La fiecare 6 luni, statul membru respectiv prezintă Comisiei și celorlalte state membre un raport privind rezultatele campaniei de vaccinare, împreună cu raportul prevăzut în articolul 16 alineatul (4).

Articolul 21

Controalele comunitare

Experții Comisiei pot efectua controale la fața locului, în cooperare cu autoritățile competente ale statelor membre, în măsura în care aceste controale sunt necesare pentru a asigura aplicarea uniformă a prezentei directive. Statul membru pe teritoriul căruia sunt efectuate controalele acordă experților toată asistența necesară pentru a-și îndeplini sarcinile. Comisia informează autoritatea competentă cu privire la rezultatele controalelor efectuate.

Normele de aplicare a prezentului articol, cu precădere cele care reglementează procedura de cooperare cu autoritățile naționale, se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 26 alineatul (2).

Articolul 22

Planuri de urgență

(1)   Fiecare stat membru întocmește un plan de urgență care să prevadă măsurile naționale care urmează să se aplice în cazul unui focar de pestă porcină clasică.

Acest plan permite accesul la facilitățile, echipamentele, personalul și toate materialele aferente necesare pentru eradicarea rapidă și eficientă a focarului. Planul furnizează o indicație precisă cu privire la:

(a)

necesarul de vaccin de care fiecare stat membru interesat consideră că are nevoie în cazul vaccinării de urgență;

(b)

regiunile din fiecare stat membru în care pot exista zone cu densitate mare de porcine, pentru a se asigura un nivel mai mare de pregătire și informare cu privire la boală în aceste regiuni.

(2)   Criteriile și cerințele care trebuie plicate pentru întocmirea planului de urgență sunt cele stabilite în anexa VII.

În conformitate cu procedura prevăzută în articolul 26 alineatul (2), criteriile și cerințele pot fi modificate sau completate, ținând seama de natura specifică a pestei porcine clasice și de progresul înregistrat în ceea ce privește măsurile de combatere a bolii.

(3)   Comisia examinează planurile, pentru a stabili dacă acestea permit îndeplinirea obiectivelor vizate și sugerează statului membru interesat modificările necesare, în special pentru a asigura compatibilitatea acestora cu planurile altor state membre.

Planurile, modificate dacă este necesar, sunt aprobate în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 26 alineatul (2).

Planurile pot fi modificate sau completate ulterior, în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 26 alineatul (2), pentru a ține seama de evoluția situației. În orice caz, la fiecare cinci ani, fiecare stat membru își actualizează planul și îl transmite Comisiei pentru aprobare, în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 26 alineatul (2).

Articolul 23

Centrele de control al bolii și grupurile de experți

(1)   Statele membre se asigură că, în cazul izbucnirii unui focar de pestă porcină clasică, poate fi instituit imediat un centru național de control al bolii pe deplin funcțional.

(2)   Centrul național de control al bolii conduce și monitorizează operațiunile centrelor locale de control al bolii prevăzute în alineatul (3). Acesta este responsabil, inter alia, pentru:

(a)

definirea măsurilor de control necesare;

(b)

asigurarea aplicării prompte și eficiente a măsurilor prevăzute mai sus de către centrele locale de control al bolii;

(c)

mobilizarea personalului și a altor resurse la centrele locale de control al bolii;

(d)

furnizarea de informații pentru Comisie, alte state membre, organizații veterinare naționale, autorități naționale și organisme agricole și comerciale;

(e)

dacă este cazul, organizarea vaccinării de urgență și definirea zonelor de vaccinare;

(f)

menținerea legăturii cu laboratoarele de diagnosticare;

(g)

menținerea legăturii cu presa și alte mijloace de informare;

(h)

menținerea legăturii cu organele de poliție pentru a asigura aplicarea măsurilor legale specifice.

(3)   Statele membre se asigură că, în eventualitatea izbucnirii unui focar de pestă porcină clasic, pot fi create imediat centre locale de control al bolii deplin funcționale.

(4)   Totuși, anumite funcții ale centrului național de control al bolii pot fi delegate centrului local de control al bolii, intervenind la nivelul administrativ prevăzut în articolul 2 alineatul (2) litera (p) din Directiva 64/432/CEE sau la nivel mai înalt, cu condiția ca aceasta să nu compromită obiectivele centrului național de control al bolii.

(5)   Statele membre creează un grup de experți, operațional în mod permanent, care să asigure expertiza și să sprijinească autoritatea competentă în vederea combaterii bolii.

În cazul apariției unui focar, grupul de experți sprijină autoritatea competentă cel puțin în ceea ce privește:

(a)

cercetarea epidemiologică;

(b)

prelevarea de mostre, testarea și interpretarea rezultatelor testelor de laborator;

(c)

stabilirea măsurilor de control al bolii.

(6)   Statele membre se asigură că centrele naționale și locale de control al bolii și grupurile de expert dețin personal, facilități și echipamente, inclusiv sisteme de comunicare, conform necesităților, precum și un sistem clar și eficient de comandă și conducere pentru a asigura aplicarea promptă a măsurilor de control stabilite în prezenta directivă.

Detaliile privind personalul, facilitățile, echipamentele și sistemul de comandă și conducere ale centrelor naționale și locale de control al bolii și ale grupului de experți se specifică în planurile de urgență menționate în articolul 22.

(7)   Mai multe criterii și cerințe cu privire la funcționarea și sarcinile centrelor naționale de control al bolii, centrelor locale de control al bolii și ale grupului de experți pot fi stabilite în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 26 alineatul (2).

Articolul 24

Utilizarea resturilor menajere

(1)   Statele membre se asigură că:

(a)

hrănirea porcinelor cu resturi menajere este interzisă;

(b)

resturile menajere din mijloacele internaționale de transport de tipul navelor, vehiculelor rutiere și aeronavelor, sunt colectate și distruse sub supraveghere oficială;

(c)

informațiile privind aplicarea dispozițiilor de la literele (a) și (b) și cu privire la controalele relevante pe care statele membre le efectuează se transmit Comisiei până cel târziu la 31 octombrie în fiecare an și pentru prima dată în 2003. Comisia transmite aceste informații Comitetului veterinar permanent instituit de Decizia 68/361/CEE (17) a Consiliului.

(2)   Reguli detaliate referitoare la măsurile de control care trebuie aplicate și informațiile care trebuie furnizate de statele membre în legătură cu acestea, în special cu privire la dispozițiile alineatului (1) litera (c), pot fi adoptate în conformitate cu procedura stabilită în articolul 26 alineatul (2).

(3)   Dispozițiile stabilite în alineatele (1) și (2) se aplică până la data aplicării legislației comunitare cu privire la utilizarea resturilor menajere pentru hrănirea porcinelor, în cadrul regulilor privind produsele auxiliare de origine animală care nu sunt destinate consumului uman sau privind alimentația animalelor.

Articolul 25

Proceduri de modificare a prezentei directive și a anexelor sale și de adoptare a altor norme detaliate de aplicare a prezentei directive

(1)   Dacă este necesar, Consiliul poate modifica prezenta directivă, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, pentru a lua în considerare progresele științifice și tehnice.

(2)   Totuși, anexele la prezenta directivă se modifică în conformitate cu procedura stabilită în articolul 26 alineatul (2).

(3)   Normele de aplicare necesare pentru aplicarea prezentei directive pot fi adoptate în conformitate cu procedura stabilită în articolul 26 alineatul (2).

Articolul 26

Procedura normală de reglementare

(1)   Comisia este sprijinită de Comitetul veterinar permanent instituit prin Decizia 68/361/CEE.

(2)   Dacă se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 5 și 7 din Decizia 1999/468/CE.

Perioada prevăzută în articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE este fixată la 3 luni.

Articolul 27

Procedura rapidă de reglementare

(1)   Comisia este sprijinită de Comitetul veterinar permanent instituit prin Decizia 68/361/CEE.

(2)   Dacă se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 5 și 7 din Decizia 1999/468/CE.

Perioada stabilită în articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE este fixată la 15 zile.

Articolul 28

Abrogări

(1)   Directiva 80/217/CEE, modificată prin actele enumerate în anexa VIII partea A, se abrogă începând de la 1 noiembrie 2002, sub rezerva dispozițiilor tranzitorii din articolul 29 și fără a aduce atingere obligației statelor membre privind termenele limită pentru transpunerea directivelor menționate anterior, stabilite în anexa VIII partea B.

Trimiterile la Directiva 80/217/CEE abrogată sunt considerate trimiteri la prezenta directivă și sunt interpretate în conformitate cu tabelul de corespondență prezentat în anexa IX.

(2)   Decizia 81/859/CEE se abrogă.

Articolul 29

Dispoziții tranzitorii

(1)   Prin derogare de la articolul 28 alineatul (1) primul paragraf, anexele I și IV la Directiva 80/217/CEE continuă să se aplice, în sensul prezentei directive, până la intrarea în vigoare a deciziei de aprobare a manualului de diagnosticare prevăzut în articolul 17 alineatul (3) din prezenta directivă.

(2)   Planurile de eradicare a pestei porcine clasice la mistreți, aprobate în conformitate cu articolul 6a din Directiva 80/217/CEE și existente la data intrării în vigoare a prezentei directive, continuă să se aplice, în sensul prezentei directive.

Totuși, înainte de 1 februarie 2003, statele membre transmit Comisiei modificările aduse acestor planuri, luând în considerare dispozițiile articolului 16 alineatul (3).

Planurile, modificate după caz, sunt aprobate în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 27 alineatul (2).

(3)   Planurile de urgență pentru controlul pestei porcine clasice, aprobate în conformitate cu articolul 14b din Directiva 80/217/CEE și existente la data intrării în vigoare a prezentei directive, continuă să se aplice în sensul prezentei directive.

Totuși, înainte de 1 mai 2003, statele membre transmit Comisiei modificările acestor planuri, luând în considerare dispozițiile articolului 22.

Planurile, modificate după caz, se aprobă în conformitate cu procedura stabilită în articolul 26 alineatul (2).

(4)   Până la aplicarea prezentei directive pot fi adoptate alte dispoziții tranzitorii privind controlul pestei porcine clasice în conformitate cu articolul 26 alineatul (2).

Articolul 30

Transpunerea în legislația națională și aplicarea

Statele membre pun în aplicare dispozițiile legale, de reglementare și administrative necesare aducerii la îndeplinire a prezentei directive până la 31 octombrie 2002 cel târziu. Statele membre informează imediat Comisia cu privire la aceasta.

Statele membre aplică aceste dispoziții de la 1 noiembrie 2002.

Când statele membre adoptă aceste dispoziții, acestea conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o astfel de trimitere în momentul publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

Articolul 31

Intrarea în vigoare

Prezenta directivă intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Articolul 32

Adresare

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 23 octombrie 2001.

Pentru Consiliu

Președintele

A. NEYTS-UYTTEBROECK


(1)  JO C 29 E, 30.1.2001, p. 199.

(2)  Avizul Parlamentului European din 14 iunie 2001 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial)

(3)  JO C 123, 25.4.2001, p. 69.

(4)  JO C 148, 18.5.2001, p. 21.

(5)  JO L 47, 21.2.1980, p. 11. Directivă modificată ultima dată prin Actul de aderare din 1994.

(6)  JO L 319, 7.11.1981, p. 20. Decizie modificată prin Decizia 87/65/CEE (JO L 34, 5.2.1987. p. 54).

(7)  JO L 184, 17.7.1999, p. 23.

(8)  JO L 378, 31.12.1982, p. 58. Directivă modificată ultima dată prin Decizia 2000/556/CE a Comisiei (JO L 235, 19.9.2000, p. 27).

(9)  JO L 224, 18.8.1990, p. 29. Directivă modificată ultima dată prin Directiva 92/118/CEE (JO L 62, 15.3.1993, p. 49).

(10)  Directiva 90/667/CEE a Consiliului din 27 noiembrie 1990 de adoptare a normelor sanitare privind eliminarea și prelucrarea deșeurilor animale, introducerea pe piață a acestora și protecția împotriva agenților patogeni din furajele de origine animală sau din pește și de modificare a Directivei 90/425/CEE (JO L 363, 27.12.1990, p. 51). Directivă modificată ultima dată prin Actul de aderare din 1994.

(11)  JO L 340, 31.12.1993, p. 21.

(12)  Directiva 64/432/CEE a Consiliului din 26 iunie 1964 privind problemele de sănătate animală care afectează comerțul intracomunitar cu bovine și porcine (JO L 121, 29.7.1964, p. 1977/64). Directivă modificată ultima dată prin Decizia 2001/298/CE a Comisiei (JO L 102, 12.4.2001, p. 63).

(13)  JO L 355, 5.12.1992, p. 32. Directivă modificată prin Actul de aderare din 1994.

(14)  Directiva 72/461/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1972 privind problemele de sănătate care afectează comerțul intracomunitar cu carne proaspătă (JO L 302, 31.12.1972, p. 24). Directivă modificată ultima dată prin Actul de aderare din 1994.

(15)  Directiva 80/215/CEE a Consiliului din 22 ianuarie 1980 privind problemele de sănătate animală care afectează comerțul intracomunitar cu produse din carne (JO L 47, 21.2.1980, p. 4). Directivă modificată ultima dată prin Actul de aderare din 1994.

(16)  Directiva 92/45/CEE a Consiliului din 16 iunie 1992 privind problemele de sănătate publică și sănătate animală referitoare la sacrificarea vânatului sălbatic și introducerea pe piață a cărnii de vânat sălbatic (JO L 268, 14.9.1992, p. 35). Directivă modificată ultima dată prin Directiva 97/79/CE (JO L 24, 30.1.1998, p. 31).

(17)  JO L 255, 18.10.1968, p. 23.


ANEXA I

Notificarea bolii și informații epidemiologice suplimentare pe care un stat membru trebuie să le furnizeze atunci când este confirmată pesta porcină clasică

1.   În 24 de ore de la confirmarea fiecărui focar primar, caz primar la mistreți sau caz într-un abator sau mijloc de transport, respectivul stat membru trebuie să notifice, prin intermediul sistemului de notificare a bolilor animale stabilit în conformitate cu articolul 5 din Directiva 82/894/CEE a Consiliului, următoarele:

(a)

data expedierii;

(b)

ora expedierii;

(c)

denumirea statului membru;

(d)

denumirea bolii;

(e)

numărul focarelor sau al cazurilor;

(f)

data la care a fost suspectată pesta porcină clasică;

(g)

data confirmării;

(h)

metodele folosite pentru confirmare;

(i)

dacă prezența bolii a fost confirmată la mistreți sau la porcinele dintr-o exploatație, un abator sau un mijloc de transport;

(j)

localizarea geografică în care a fost confirmat focarul sau cazul de pestă porcină clasică;

(k)

măsurile de control al bolii aplicate.

2.   În cazul focarelor sau cazurilor primare în abatoare sau mijloace de transport, pe lângă datele prevăzute în punctul 1 statul membru respectiv trebuie să transmită următoarele informații:

(a)

numărul porcinelor susceptibile de îmbolnăvire din focar, abator sau mijlocul de transport;

(b)

numărul de porcine moarte din fiecare categorie, dintr-o exploatație, un abator sau mijloc de transport;

(c)

pentru fiecare categorie, morbiditatea bolii și numărul de porcine la care s-a confirmat pesta porcină clasică;

(d)

numărul porcinelor ucise din focar, abator sau mijlocul de transport;

(e)

numărul de carcase prelucrate;

(f)

în cazul unui focar, distanța de la cea mai apropiată fermă de porcine;

(g)

dacă pesta porcină clasică a fost confirmată într-un abator sau un mijloc de transport, localizarea exploatației sau a exploatațiilor de origine a porcinelor sau a carcaselor infectate.

3.   În cazul unor focare secundare, informațiile de la punctele 1 și 2 trebuie prezentate în termenul limită stabilit în articolul 4 din Directiva 82/894/CEE a Consiliului.

4.   Statul membru respectiv se asigură că informațiile care trebuie furnizate cu privire la orice focar sau caz de pestă porcină clasică dintr-o exploatație, abator sau mijloc de transport în conformitate cu punctele 1, 2 și 3, sunt urmate, cât mai curând posibil, de un raport scris transmis Comisiei și celorlalte state membre, care să cuprindă cel puțin:

(a)

data la care porcinele din exploatație, abator sau mijlocul de transport au fost ucise și carcasele au fost prelucrate;

(b)

rezultatele testelor efectuate pe mostre prelevate atunci când au fost ucise porcinele;

(c)

dacă s-a aplicat derogarea prevăzută în articolul 6 alineatul (1), numărul porcinelor ucise și prelucrate și numărul porcinelor care urmează să fie sacrificate la o dată ulterioară și data limită fixată pentru sacrificarea lor;

(d)

orice informații legate de posibila origine a bolii sau de originea bolii, dacă aceasta a fost confirmată;

(e)

în cazul unui focar primar sau al unui caz de pestă porcină clasică într-un abator sau mijloc de transport, tipul genetic al virusului responsabil pentru focar sau caz;

(f)

în cazurile în care porcinele au fost ucise în exploatațiile de contact sau în exploatații care conțin porcine suspectate de infectare cu virusul pestei porcine clasice, informații privind:

data uciderii și numărul porcinelor din fiecare categorie ucise în fiecare exploatație;

legătura epidemiologică dintre focarul sau cazul de pestă porcină clasică și fiecare exploatație de contact sau motivele care au determinat suspiciunea de pestă porcină clasică în fiecare exploatație suspectată;

rezultatele testelor de laborator efectuate pe mostrele prelevate de la porcinele din exploatații și în momentul în care au fost ucise.

În cazul în care porcinele din exploatațiile de contact nu au fost ucise, trebuie furnizate informații privind motivele care stau la baza acestei decizii.


ANEXA II

Principii și proceduri pentru curățare și dezinfecție

1.   Proceduri și principii generale:

(a)

operațiunile de curățare și dezinfecție și, unde este necesar, măsurile de distrugere a rozătoarelor și insectelor, se efectuează sub supraveghere oficială și în conformitate cu instrucțiunile medicului veterinar oficial;

(b)

dezinfectanții care trebuie folosiți și concentrațiile lor sunt aprobate oficial de autoritatea competentă pentru a se asigura distrugerea virusului pestei porcine clasice;

(c)

eficacitatea dezinfectanților trebuie verificată înainte de utilizare, deoarece eficacitatea anumitor dezinfectanți se diminuează prin depozitare prelungită;

(d)

la alegerea dezinfectanților și a procedurilor de dezinfecție trebuie să se țină seama de natura spațiilor, a vehiculelor și a obiectelor care urmează să fie tratate;

(e)

condițiile în care sunt utilizați agenții de degresare și dezinfectanții trebuie să asigure păstrarea eficacității acestora. În special trebuie respectați parametrii furnizați de fabricant, cum sunt presiunea, temperatura minimă și timpul de contact necesar;

(f)

indiferent de dezinfectantul utilizat se aplică următoarele reguli generale:

îmbibarea abundentă cu dezinfectant a așternutului și a gunoiului, precum și a materiilor fecale;

spălarea și curățarea prin periere și frecare temeinică a pământului, podelelor, rampelor și pereților după îndepărtarea sau demontarea, dacă este posibil, a echipamentelor sau instalațiilor pentru a se evita afectarea procedurilor de curățare și dezinfectare;

imediat după aceea, o aplicare suplimentară a dezinfectantului pentru o perioadă minimă de contact, în conformitate cu recomandările fabricantului;

apa utilizată pentru operațiunile de curățare este îndepărtată astfel încât să se evite orice risc de răspândire a virusului, în conformitate cu instrucțiunile medicului veterinar oficial;

(g)

dacă spălarea este efectuată cu lichide aplicate sub presiune, trebuie să se evite recontaminarea părților curățate în prealabil;

(h)

trebuie să se efectueze spălarea, dezinfectarea sau distrugerea echipamentelor, a instalațiilor, obiectelor sau compartimentelor care pot fi contaminate;

(i)

după procedurile de dezinfectare trebuie evitată recontaminarea;

(j)

curățarea și dezinfectarea pe care le prevede prezenta directivă trebuie evidențiate în registrul exploatației sau al vehiculului și, atunci când este necesară o aprobare oficială, trebuie certificate de medicul veterinar oficial care supraveghează operațiunile.

2.   Dispoziții speciale privind curățarea și dezinfectarea exploatațiilor infectate:

(a)

curățare și dezinfectare preliminară:

în timpul uciderii animalelor trebuie luate toate măsurile necesare pentru a evita sau minimaliza dispersarea virusului pestei porcine clasice. Aceasta include, printre altele, instalarea de echipamente de dezinfecție temporare, furnizarea de echipament de protecție, dușuri, decontaminarea echipamentelor, a instrumentelor și a instalațiilor utilizate și întreruperea furnizării de energie pentru sistemul de ventilație.

carcasele animalelor ucise trebuie pulverizate cu dezinfectant;

dacă carcasele trebuie îndepărtate din exploatație în vederea prelucrării, se folosesc containere acoperite sau etanșe;

imediat ce carcasele porcinelor au fost îndepărtate pentru prelucrare, părțile exploatației în care au fost adăpostite aceste animale și orice părți ale altor clădiri, curți etc. contaminate în timpul uciderii, sacrificării sau examinării post-mortem trebuie pulverizate cu dezinfectanți autorizați pentru o astfel de utilizare în conformitate cu articolul 12;

orice țesuturi sau sângele care ar fi putut fi vărsat în timpul sacrificării sau a examinării post-mortem sau a contaminării clădirilor, curților, ustensilelor, etc. trebuie colectat cu grijă și prelucrat împreună cu carcasele;

dezinfectantul folosit trebuie să rămână pe suprafața tratată cel puțin 24 de ore;

(b)

curățarea și dezinfectarea finală:

gunoiul de grajd și așternutul folosit trebuie îndepărtat și tratat în conformitate cu punctul 3 litera (a);

grăsimea și murdăria trebuie îndepărtate de pe toate suprafețele prin aplicarea agentului de degresare și prin spălarea cu apă a suprafețelor;

după spălarea cu apă trebuie efectuată o nouă pulverizare cu dezinfectant;

după șapte zile, spațiile trebuie tratate cu un agent de degresare, clătite cu apă, pulverizate cu dezinfectant și clătite din nou cu apă.

3.   Dezinfectarea așternutului contaminat, a gunoiului de grajd și a dejecțiilor:

(a)

gunoiul de grajd și așternutul trebuie adunat, pulverizat cu dezinfectant și lăsat cel puțin 42 de zile sau distrus prin ardere sau îngropare;

(b)

dejecțiile trebuie depozitate cel puțin 42 de zile după ultima adăugare de material infectat, cu excepția cazului în care autoritățile competente autorizează o perioadă de depozitare redusă pentru dejecțiile care au fost tratate efectiv în conformitate cu instrucțiunile medicului veterinar oficial pentru a se asigura distrugerea virusului.

4.   Totuși, prin derogare de la punctele 1 și 2, în cazul exploatațiilor în aer liber, autoritatea competentă poate stabili proceduri specifice pentru curățare și dezinfectare, luând în considerare tipul de exploatație și condițiile climatice.


ANEXA III

Lista și atribuțiile laboratoarelor naționale pentru pesta porcină clasică

1.   Laboratoarele naționale pentru pesta porcină clasică sunt următoarele:

 

Belgia

Centre d'etude et de recherche vétérinaires et agrochimiques, 1180 Bruxelles

 

Danemarca

Statens Veterinære Institut for Virusforskning, Lindholm, 4771 Kalvehave

 

Germania

Bundesforschungsanstalt für Viruskrankheiten der Tiere, 17498 Insel Riems

 

Grecia

Veterinary Institute of Infectious and Parasitic Diseases, 15310 Ag. Paraskevi

 

Spania

Centro de Investigación en Sanidad Animal, 28130 Valdeolmos (Madrid)

 

Franța

AFSSA-Ploufragan, Zoopole des Côtes d'Armor, 22440 Ploufragan

 

Irlanda

Veterinary Research Laboratory, Abbotstown, Castleknock, Dublin 15

 

Italia

Istituto Zooprofilattico Sperimentale dell'Umbria e delle Marche, 06100 Perugia

 

Luxemburg

Laboratoire de Médicine Vétérinare de l'Etat, 1020 Luxembourg

 

Olanda

Instituut voor Veehouderij en Diergezondheid (ID-Lelystad), 8200 AB Lelystad

 

Austria

Bundesanstalt für Vet. Med. Untersuchungen in Modling, Robert Koch-Gasse 17, 2340 Modling

 

Portugalia

Laboratório Nacional de Investigação Veterinária, 1500 Lisboa

 

Finlanda

Eläinlääkintä—ja elintarviketutkimuslaitos, 00231 Helsinki/Anstalten för veterinärmedicin och livsmedel, 00231 Helsingfors

 

Suedia

Statens veterinärmedicinska anstalt, 75189 Uppsala

 

Regatul Unit

Veterinary Laboratories Agency, New Haw, Weybridge, Surrey KT153NB

2.   Laboratoarele naționale pentru pesta porcină clasică au responsabilitatea de a asigura că în fiecare stat membru testarea de laborator pentru detectarea prezenței pestei porcine clasice și identificarea tipului genetic al virusului se desfășoară în conformitate cu manualul de diagnosticare. În acest scop, acestea pot încheia convenții speciale cu laboratorul de referință comunitar sau cu alte laboratoare naționale.

3.   Laboratoarele naționale pentru pesta porcină clasică au responsabilitatea de a asigura în statul membru respectiv coordonarea standardelor și a metodelor de diagnosticare din fiecare laborator de diagnosticare a pestei porcine clasice din statul membru. În acest scop, laboratoarele naționale:

(a)

pot furniza laboratoarelor individuale reactivi de diagnosticare;

(b)

trebuie să controleze calitatea tuturor reactivilor de diagnosticare folosiți în statul membru respectiv;

(c)

trebuie să organizeze teste comparative periodice;

(d)

trebuie să dețină izolați de virus al pestei porcine clasice de la cazurile și focarele confirmate în statul membru respectiv.


ANEXA IV

Laboratorul de referință comunitar pentru pesta porcină clasică

1.   Laboratorul de referință comunitar pentru pesta porcină clasică este: Institut für Virologie, der Tierärztlichen Hochschule Hannover, Bünteweg 17, D-30559 Hanovra, Germania.

2.   Funcțiile și atribuțiile laboratorului de referință comunitar pentru pesta porcină clasică sunt următoarele:

(a)

să coordoneze, în consultare cu Comisia, metodele pe care le aplică statele membre pentru diagnosticarea pestei porcine clasice, în special prin:

depozitarea și furnizarea de culturi de celule pentru utilizarea în procesul de diagnosticare;

tipizarea, depozitarea și furnizarea de tulpini ale virusului pestei porcine clasice pentru teste serologice și prepararea antiserului;

furnizarea de seruri standardizate, seruri conjugate și alți reactivi de referință pentru laboratoarele naționale, în vederea standardizării testelor și a reactivilor folosiți în statele membre;

crearea și păstrarea unei colecții de virusuri ale pestei porcine clasice;

organizarea testelor comparative periodice pentru procedurile de diagnosticare la nivel comunitar;

colectarea și colaționarea datelor și informațiilor privind metodele de diagnosticare utilizate și rezultatele testelor efectuate;

caracterizarea izolaților de virus prin cele mai recente metode existente pentru a permite o mai bună înțelegere a epizooticii pestei porcine clasice;

menținerea la curent cu evoluțiile din întreaga lume în domeniul supravegherii, epizooticii și prevenirii pestei porcine clasice;

acumularea de expertiză privind virusul care cauzează pesta porcină clasică și alte virusuri pertinente pentru a permite diagnosticarea diferențială rapidă;

acumularea de cunoștințe temeinice privind prepararea și utilizarea produselor de imunologie veterinară utilizate în eradicarea și controlul pestei porcine clasice;

(b)

să întreprindă măsurile necesare pentru calificarea sau recalificarea experților în domeniul diagnosticării de laborator, în vederea armonizării tehnicilor de diagnosticare;

(c)

să dispună de personal instruit disponibil pentru situațiile de urgență care apar în Comunitate;

(d)

să efectueze activități de cercetare și, atunci când este posibil, să coordoneze activitățile de cercetare menite să ducă la un control îmbunătățit al pestei porcine clasice.


ANEXA V

Principalele criterii și factori de risc de care trebuie să se țină seama la adoptarea deciziei de ucidere a porcinelor din exploatațiile de contact

Criterii

Decizie

Pentru ucidere

Împotriva uciderii

Semnele clinice care sugerează pesta porcină clasică în exploatațiile de contact

Da

Nu

Circulația porcinelor de la locul focarului la exploatațiile de contact după durata probabilă de introducere a virusului în exploatația infectată

Da

Nu

Situarea exploatațiilor de contact într-o zonă cu densitate mare de porcine

Da

Nu

Răspândirea probabilă a virusului de la focar înainte de aplicarea măsurilor de eradicare

Masivă/necunoscută

Limitată

Localizarea exploatațiilor de contact pe o rază de până la 500 de metri (1) de focar

Da

Nu

Existența mai multor focare în apropierea exploatațiilor de contact

Da

Nu

Numărul porcinelor din focar și/sau exploatațiile de contact

Ridicat

Scăzut


(1)  În cazul zonelor cu o densitate foarte mare de porcine trebuie luată în considerare o distanță mai mare.


ANEXA VI

Principalele criterii și factori de risc de care trebuie să se țină seama la adoptarea deciziei de aplicare a vaccinării de urgență în fermele de porcine

Criterii

Decizie

Pentru vaccinare

Împotriva vaccinării

Numărul/panta de incidență a focarelor în ultimele 10-20 de zile

Ridicat/în creștere rapidă

Scăzut/superficial sau în ușoară creștere

Localizarea exploatațiilor acolo unde poate fi efectuată vaccinarea într-o zonă cu o densitate mare de porcine

Da

Nu

Probabilitatea apariției de noi focare în zonă în următoarele două luni sau mai mult

Foarte probabil

Improbabil

Lipsa capacităților de prelucrare

Da

Nu


ANEXA VII

Criterii și cerințe privind planurile de urgență

Statele membre trebuie să se asigure că planurile de urgență îndeplinesc cel puțin următoarele criterii și cerințe:

(a)

trebuie adoptate dispoziții pentru a asigura existența prerogativelor legale necesare pentru aplicarea planurilor de urgență și pentru desfășurarea unei campanii rapide și eficiente de eradicare;

(b)

trebuie adoptate dispoziții pentru a asigura accesul la fondurile de urgență, mijloacele bugetare și resursele financiare pentru a acoperi toate aspectele combaterii unei epizootii de pestă porcină clasică;

(c)

trebuie instituit un sistem de comandă pentru ca procedura de luare a deciziilor în cazul unei epizootii să fie rapidă și eficace. Dacă este necesar, sistemul de comandă trebuie plasat sub autoritatea unei unități centrale de luare a deciziilor, responsabilă cu coordonarea tuturor strategiilor de luptă împotriva unei epizootii. Directorul serviciilor veterinare trebuie să fie membru al unității respective și să asigure legătura între unitatea centrală de luare a deciziilor și centrul național de control al bolii prevăzut în articolul 23;

(d)

trebuie adoptate dispoziții pentru disponibilizarea resurselor adecvate care să asigure o campanie rapidă și eficace, inclusiv personal de laborator, echipamente și infrastructură;

(e)

trebuie furnizat un manual de instrucțiuni. Acesta trebuie să prezinte o descriere completă, practică și detaliată a tuturor procedurilor, instrucțiunilor și măsurilor care trebuie aplicate în eventualitatea unui focar de pestă porcină clasică;

(f)

dacă este necesar, trebuie furnizate planuri detaliate pentru vaccinarea de urgență;

(g)

personalul trebuie să ia parte în mod regulat la:

(i)

instruirea privind semnele clinice, cercetarea epidemiologică și combaterea pestei porcine clasice;

(ii)

exercițiile de alarmă organizate cel puțin de două ori pe an;

(iii)

instruire în tehnici de comunicare, pentru a organiza campanii de informare a autorităților, fermierilor și medicilor veterinari cu privire la o epizootie aflată în desfășurare.


ANEXA VIII

Partea A

Directiva 80/271/CEE și actele de modificare succesivă ale acesteia

(prevăzute în articolul 28)

Directiva 80/1101/CEE (1)

 

Directiva 80/1274/CEE (2)

numai articolul 2

Directiva 81/476/CEE (3)

numai privind trimiterile din articolele 1 și 2 din Directiva 80/217/CEE

Directiva 84/645/CEE (4)

 

Directiva 85/586/CEE (5)

numai privind trimiterile din articolul 5 din Directiva 80/217/CEE

Directiva 87/486/CEE (6)

 

Directiva 91/685/CEE (7)

 

Decizia 93/384/CEE (8)

 

Partea B

Termene limită pentru transpunerea în legislația națională

Directiva

Termenul limită pentru transpunere

80/217/CEE

1 iulie 1981

80/1101/CEE

 

80/1274/CEE

1 iulie 1981

81/476/CEE

 

84/645/CEE

31 martie 1985

85/586/CEE

1 ianuarie 1986

87/486/CEE

31 decembrie 1987

91/685/CEE

1 iulie 1992


(1)  JO L 325, 1.12.1980, p. 17.

(2)  JO L 375, 31.12.1980, p. 75.

(3)  JO L 186, 8.7.1981, p. 20.

(4)  JO L 339, 27.12.1984, p. 33.

(5)  JO L 372, 31.12.1985, p. 44.

(6)  JO L 280, 3.10.1987, p. 21.

(7)  JO L 377, 31.12.1991, p. 1.

(8)  JO L 166, 8.7.1993, p. 34.


ANEXA IX

Tabel de corespondență

Prezenta directivă

Directiva 80/217/CEE

Articolul 1

Articolul 1

Articolul 2 literele (a), (b), (e), (f), (m), (n), (o) și (q)

Articolul 2 literele (a), (e), (g), (h), (i), (j), (k) și (m)

Articolul 2 literele (c), (d), (g), (h), (i), (j), (k), (l), (p), (r), (s), (t), (u), (v) și (w)

-

Articolul 3 alineatul (1)

Articolul 3

Articolul 3 alineatele (2) și (3)

Articolul 12

Articolul 4 alineatele (1) și (2)

Articolul 4 alineatul (1)

Articolul 4 alineatul (3)

-

Articolul 4 alineatul (4)

Articolul 4 alineatul (2)

Articolul 5 alineatul (1) literele (a), (c), (d), (f), (g) și (i)

Articolul 5 alineatul (1), cu excepția celei de-a șaptea liniuțe

Articolul 5 alineatul (1) literele (b), (e), (h) și (2)

-

Articolul 6

Articolul 6

Articolul 7 alineatele (1) și (2) primul paragraf

Articolul 5 alineatul (2), articolul 10 alineatul (1)

Articolul 7 alineatul (2) al doilea paragraf și alineatul (3)

-

Articolul 8 primul paragraf și litera (b) din al doilea paragraf

-

Articolul 8, cu excepția paragrafului și literei menționate anterior

Articolul 7

Articolul 9 alineatul (1) primul paragraf

Articolul 9 alineatul (1)

Articolul 9 alineatul (1) al doilea paragraf

-

Articolul 9 alineatele (2), (3) și (4)

Articolul 9 alineatele (2), (3) și (10)

Articolul 10 alineatul (1), cu excepția literelor (g) și (h), alineatele (2) și (3)

Articolul 9 alineatul (4)

Articolul 10 alineatul (1), literele (g) și (h)

-

Articolul 10 alineatul (4)

Articolul 9 alineatul (5)

Articolul 11 alineatele (1) și (2)

Articolul 9 alineatul (6)

Articolul 11 alineatul (3)

Articolul 9 alineatul (7)

Articolul 12 alineatul (1)

Articolul 12

Articolul 12 alineatul (2)

-

Articolul 13, cu excepția alineatului (1) litera (b)

Articolul 5 alineatul (1) a șaptea liniuță

Articolul 13 alineatul (2) litera (b)

-

Articolul 14

-

Articolul 15 alineatul (1)

Articolul 6a alineatul (1)

Articolul 15 alineatul (2) literele (a) și (b), a cincea și a opta liniuță

-

Articolul 15 alineatul (2) litera (b), exceptând a cincea și a opta liniuță

Articolul 6a alineatul (2)

Articolul 15 alineatul (2) litera (c)

Articolul 6a alineatul (2a)

Articolul 15 alineatul (2) litera (d) și alineatul (3)

-

Articolul 16 alineatul (1), exceptând al patrulea paragraf, și alineatul (2)

Articolul 6a alineatul (3) și (4)

Articolul 16 alineatul (3) literele (b), (c), (g), (j), (k), (l) și (n)

Articolul 6a alineatul (5)

Articolul 16 alineatul (1) al patrulea paragraf, alineatul (3) literele (a), (d), (e), (f), (h), (i), (m), (o), (p), (q) și alineatul (4)

-

Articolul 17 alineatele (1) și (2)

Articolul 11

Articolul 17 alineatele (3), (4) și (5)

-

Articolul 18

Articolul 14 alineatul (1) literele (a) și (c) și alineatul (5)

Articolul 19 alineatul (1), alineatul (3), cu excepția literelor (h) și (i), alineatul (4), cu excepția literei (c), alineatul (5) și alineatul (6), cu excepția literei (b)

Articolul 14 alineatele (2), (3) și (4)

Articolul 19 alineatul (2), alineatul (3) literele (h) și (i), alineatul (4) litera (c), alineatul (6) litera (b), alineatele (7), (8) și (9)

-

Articolul 20

-

Articolul 21

Articolul 14a

Articolul 22 alineatele (1), (2) și (3)

Articolul 14b alineatele (1), (2), (4)

Articolul 23

-

Articolul 24

-

Articolul 26

Articolul 16

Articolul 27

Articolul 16a

Articolul 28

-

Articolul 29

-

Articolul 30

-

Articolul 31

-

Articolul 32

Articolul 20

Anexa I

-

Anexa II punctele 1 și 2 prima și a doua liniuță și punctul 3 litera (b)

-

Anexa II punctul 2, exceptând prima și a doua liniuță și punctul 3 litera (b)

Anexa V

Anexa III punctele 1 și 3

Anexa II

Anexa III punctul 2

-

Anexa IV

Anexa VI

Anexa V

-

Anexa VI

-

Anexa VII

-


Top