EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 31997D0340

Decizia Consiliului din 26 mai 1997 privind schimbul de informații referitor la asistența pentru repatrierea voluntară a resortisanților țărilor terțe

OJ L 147, 5.6.1997, p. 3–4 (ES, DA, DE, EL, EN, FR, IT, NL, PT, FI, SV)
Special edition in Czech: Chapter 05 Volume 003 P. 238 - 239
Special edition in Estonian: Chapter 05 Volume 003 P. 238 - 239
Special edition in Latvian: Chapter 05 Volume 003 P. 238 - 239
Special edition in Lithuanian: Chapter 05 Volume 003 P. 238 - 239
Special edition in Hungarian Chapter 05 Volume 003 P. 238 - 239
Special edition in Maltese: Chapter 05 Volume 003 P. 238 - 239
Special edition in Polish: Chapter 05 Volume 003 P. 238 - 239
Special edition in Slovak: Chapter 05 Volume 003 P. 238 - 239
Special edition in Slovene: Chapter 05 Volume 003 P. 238 - 239
Special edition in Bulgarian: Chapter 05 Volume 005 P. 9 - 10
Special edition in Romanian: Chapter 05 Volume 005 P. 9 - 10
Special edition in Croatian: Chapter 05 Volume 007 P. 236 - 237

In force

ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/1997/340/oj

05/Volumul 05

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

9


31997D0340


L 147/3

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DECIZIA CONSILIULUI

din 26 mai 1997

privind schimbul de informații referitor la asistența pentru repatrierea voluntară a resortisanților țărilor terțe

(97/340/JAI)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană și, în special, articolul K.3 alineatul (2) litera (a) a acestuia,

întrucât, în conformitate cu articolul K.1 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană, statele membre consideră politica de imigrare și politica privind resortisanții țărilor terțe ca probleme de interes comun;

întrucât, la punctul 111 din Comunicarea Comisiei din 23 februarie 1994 privind politicile referitoare la imigrare și la azil, se sugerează apropierea politicilor statelor membre referitoare la repatrierea voluntară a resortisanților țărilor terțe;

întrucât un anumit număr de state membre au instituit programe de sprijinire a repatrierii voluntare a resortisanților țărilor terțe aflați legal și a celor aflați ilegal pe teritoriul acestora;

întrucât, în cazul resortisanților țărilor terțe aflați legal pe teritoriul statelor membre, politicile acestora trebuie să urmărească integrarea lor în societate și întrucât asistența pentru repatrierea voluntară nu trebuie să fie interpretată ca reflectând o politică de încurajare activă a acestei repatrieri, ci este menită doar să înlesnească repatrierea celor care au luat o astfel de decizie din propria lor voință;

întrucât asistența pentru repatrierea voluntară a resortisanților țărilor terțe aflați ilegal pe teritoriul statelor membre este în conformitate cu tradiția umanitară europeană și poate contribui la găsirea unei soluții demne de reducere a numărului resortisanților țărilor terțe aflați ilegal pe teritoriul statelor membre; întrucât trebuie evitat ca o astfel de asistență să conducă la un efect - nedorit - de atragere;

întrucât prezenta decizie nu aduce atingere dispozițiilor Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, încheiată la 4 noiembrie 1950, și ale Convenției de la Geneva din 28 iulie 1951 privind statutul refugiaților, modificată de Protocolul de la New York din 31 ianuarie 1967,

DECIDE:

Articolul 1

Schimbul de informații

(1)   Statele membre care au luat măsuri pentru derularea de programe de sprijinire a repatrierii voluntare a resortisanților țărilor terțe în țara lor de origine raportează anual Secretariatului General al Consiliului cu privire la acestea. Secretariatul General comunică aceste informații tuturor statelor membre și Comisiei.

(2)   Informațiile privind aceste programe naționale de asistență pentru repatriere includ, în special, următoarele elemente:

autoritățile însărcinate cu realizarea programului, adică organizații neguvernamentale și, după caz, organizațiile internaționale;

persoanele vizate de program;

orice alte condiții suplimentare care trebuie îndeplinite de către candidații la repatriere pentru ca cererea lor de asistență în cadrul programului să fie luată în considerație;

orice condiții impuse în țara de origine în cadrul programului;

natura și cuantumul asistenței acordate (de exemplu cheltuieli de transport pentru repatriat și familia sa, costuri de mutare, alocație de repatriere);

evaluarea impactului programului, inclusiv numărul beneficiarilor și posibila existență a unui efect de atracție.

Articolul 2

Analiza

(1)   Secretariatul General al Consiliului transmite anual statelor membre și Comisiei un proiect de raport privind informațiile primite în temeiul articolului 1. Acest raport este exhaustiv și conține informații specifice pentru fiecare din elementele menționate la articolul 1 alineatul (2).

(2)   Statele membre și Comisia examinează proiectul de raport menționat la alineatul (1) și îl adaptează, dacă este necesar.

Articolul 3

Coordonarea

(1)   Pe baza proiectului de raport menționat la articolul 2 alineatul (1), statele membre în cauză și Comisia efectuează schimburi de opinii, în cadrul Consiliului, cu privire la programele la care se face trimitere la articolul 1. Ele compară îndeosebi domeniul de aplicare, condițiile și impactul acestor programe, avându-se în vedere posibila lor apropiere.

(2)   Statele membre interesate care nu au introdus aceste programe examinează rezultatele și utilitatea acestora.

Articolul 4

(1)   Prezenta decizie se publică în Jurnalul Oficial.

(2)   Statele membre interesate prezintă pentru prima oară raportul menționat la articolul 1 în termen de șase luni de la publicarea prezentei decizii în Jurnalul Oficial.

Adoptată la Bruxelles, 26 mai 1997.

Pentru Consiliu

Președintele

W. SORGDRAGER


Top