15/Volumul 02

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

109

---

31992L0043

---

L 206/7

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

---

DIRECTIVA 92/43/CEE A CONSILIULUI

din 21 mai 1992

privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică

CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, în special articolul 130s,

având în vedere propunerea Comisiei (1),

având în vedere avizul Parlamentului European (2),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (3),

întrucât conservarea, protecția și îmbunătățirea calității mediului, inclusiv conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, sunt obiective comunitare esențiale și de interes general, în conformitate cu articolul 130r din tratat;

întrucât politicile Comunității Europene și programul de acțiune în domeniul mediului (1987-1992) (4) dispun adoptarea unor măsuri de conservare a naturii și a resurselor naturale;

întrucât, scopul său principal fiind să promoveze menținerea biodiversității luând în considerare aspectele economice, sociale, culturale și regionale, prezenta directivă contribuie la atingerea obiectivului mai general al dezvoltării durabile; întrucât respectiva menținere a biodiversității presupune uneori menținerea sau chiar încurajarea activităților umane;

întrucât, pe teritoriul european al statelor membre, habitatele naturale continuă să se deterioreze și din ce în ce mai multe specii sălbatice sunt periclitate; întrucât habitatele și speciile amenințate fac parte din patrimoniul natural al Comunității, iar pericolele care le amenință sunt adesea de natură transfrontalieră, trebuie adoptate reglementări comunitare de conservare a acestora;

întrucât, în ceea ce privește anumite tipuri de habitate naturale și anumite specii amenințate, trebuie găsit un mod de a le desemna ca priorități, astfel încât măsurile de conservare a lor să poată fi puse în aplicare cât mai repede;

întrucât, pentru a menține sau a readuce habitatele naturale sau speciile sălbatice de importanță comunitară la un stadiu corespunzător de conservare, trebuie desemnate arii speciale de conservare, astfel încât să se creeze o rețea ecologică europeană coerentă, conform unui program bine stabilit;

întrucât toate ariile desemnate, inclusiv cele clasificate în prezent sau de acum înainte ca arii de protecție specială în conformitate cu Directiva 79/409/CEE a Consiliului din 2 aprilie 1979 privind conservarea păsărilor sălbatice (5), vor trebui incluse în rețeaua ecologică europeană coerentă;

întrucât, în fiecare arie desemnată, trebuie puse în aplicare măsurile necesare în conformitate cu obiectivele de conservare urmărite;

întrucât, deși statele membre propun siturile candidate la statutul de arii speciale de conservare, trebuie prevăzută, cu toate acestea, o procedură excepțională permițând desemnarea unui sit care, chiar dacă nu a fost propus de statul membru, este considerat esențial de către Comunitate în ceea ce privește menținerea ori supraviețuirea unui habitat natural prioritar sau a unei specii prioritare;

întrucât orice plan sau program care ar putea afecta în mod considerabil obiectivele de conservare a unui sit desemnat sau care urmează să fie desemnat trebuie evaluate cu mare atenție;

întrucât este știut faptul că toate statele membre au responsabilitatea comună de a adopta măsuri de promovare a conservării habitatelor naturale prioritare și a speciilor prioritare de importanță comunitară; întrucât acest fapt ar putea să creeze dificultăți financiare excesive anumitor state membre, date fiind, pe de o parte, distribuția neuniformă a habitatelor și speciilor respective pe teritoriul Comunității și, pe de altă parte, faptul că principiul „poluatorul plătește” nu se poate aplica decât în unele cazuri de conservare a naturii;

întrucât, în consecință, este stabilit faptul că, în acest caz excepțional, trebuie acordată o contribuție sub forma unei cofinanțări comunitare, în limitele resurselor disponibile potrivit deciziilor comunitare;

întrucât politicile de amenajare și dezvoltare a teritoriului ar trebui să încurajeze gestionarea acelor caracteristici ale peisajului care au o importanță majoră pentru fauna și flora sălbatică;

întrucât trebuie instituit un sistem de evaluare a stadiului de conservare a habitatelor naturale și a speciilor prevăzute în prezenta directivă;

întrucât, pentru a completa Directiva 79/409/CEE, trebuie instituit un sistem general de protecție pentru anumite specii de floră și faună; întrucât trebuie adoptate măsuri de gestionare pentru anumite specii, dacă stadiul lor de conservare impune acest lucru, măsuri care pot include interzicerea anumitor metode de capturare sau de ucidere, oferind în același timp posibilitatea de derogare în anumite condiții;

întrucât, pentru a monitoriza punerea în aplicare a prezentei directive, Comisia pregătește periodic un raport complex întocmit, între altele, pe baza informațiilor trimise de statele membre în ceea ce privește aplicarea dispozițiilor de drept intern adoptate în temeiul prezentei directive;

întrucât evoluția cunoștințelor științifice și tehnice este foarte importantă pentru punerea în aplicare a prezentei directive; întrucât, în consecință, trebuie susținută munca de cercetare științifică necesară;

întrucât evoluția tehnică și științifică poate impune adaptarea prevederilor din anexe; întrucât trebuie prevăzută o procedură în conformitate cu care Consiliul să poată modifica anexele;

întrucât trebuie instituit un comitet de reglementare care să asiste Comisia la punerea în aplicare a prezentei directive, mai ales în cazurile în care se adoptă decizii de cofinanțare comunitară;

întrucât trebuie prevăzute dispoziții suplimentare care să reglementeze reintroducerea anumitor specii indigene de faună și floră și, eventual, introducerea unor specii alogene;

întrucât, pentru o aplicare eficientă a prezentei directive, este foarte important să se asigure informarea și educarea corespunzătoare a opiniei publice,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Definiții

Articolul 1

În sensul prezentei directive:

(a)	conservare înseamnă o serie de măsuri necesare pentru a menține sau a readuce un habitat natural și populațiile de faună și floră sălbatică la un stadiu corespunzător, în conformitate cu definițiile de la litera (e) și (i);

(b)	habitate naturale înseamnă areale terestre sau acvatice care se disting prin anumite caracteristici geografice, abiotice și biotice naturale sau seminaturale;

(c)

tipuri de habitate naturale de importanță comunitară înseamnă habitatele care, în cadrul teritoriului prevăzut la articolul 2: (i) sunt pe cale de dispariție în aria lor de extindere naturală sau (ii) au o arie de extindere naturală redusă, datorată regresiei sau dimensiunilor mici intrinseci ale teritoriului lor sau (iii) prezintă caracteristici remarcabile, specifice pentru una sau mai multe dintre următoarele cinci regiuni biogeografice: alpină, atlantică, continentală, macaroneziană și mediteraneană. Aceste tipuri de habitate sunt sau ar putea fi menționate în anexa I;

(d)

tipuri de habitate naturale prioritare înseamnă habitatele naturale amenințate cu dispariția, prezente pe teritoriul prevăzut la articolul 2 și a căror conservare a devenit o responsabilitate de prim rang pentru Comunitate, având în vedere procentul din aria lor de extindere naturală care intră în teritoriul prevăzut la articolul 2; aceste tipuri de habitate naturale prioritare sunt evidențiate printr-un asterisc (*) în anexa I;

(e)

stadiul de conservare a unui habitat natural înseamnă efectul unui ansamblu de factori care influențează habitatul natural și speciile sale specifice, putând afecta aria de extindere naturală pe termen lung a habitatului, structura și funcțiile acestuia, precum și supraviețuirea pe termen lung a speciilor sale specifice pe teritoriul prevăzut la articolul 2. Stadiul de conservare a unui habitat natural este considerat „corespunzător” dacă: — aria sa de extindere naturală și teritoriile care se încadrează în această arie sunt stabile sau în creștere; — structura și funcțiile sale specifice, necesare pentru menținerea sa pe termen lung, există și vor continua, probabil, să existe în viitorul apropiat și — stadiul de conservare a speciilor sale specifice este corespunzător, în conformitate cu definiția de la litera (i);

(f)	habitatul unei specii înseamnă mediul descris de factori abiotici și biotici specifici, în care se regăsește o specie la orice stadiu al ciclului său biologic;

(g)

specii de importanță comunitară înseamnă speciile care, pe teritoriul prevăzut la articolul 2, sunt: (i) amenințate cu dispariția, cu excepția acelor specii a căror arie de extindere naturală este doar marginală în cadrul respectivului teritoriu și care nu sunt în pericol sau vulnerabile în regiunea palearctică occidentală; (ii) vulnerabile, adică specii care vor trece, foarte probabil, într-un viitor apropiat, în categoria speciilor amenințate dacă factorii care le amenință continuă să acționeze; (iii) rare, adică au populații mici care nu sunt deocamdată amenințate sau vulnerabile, dar riscă să ajungă în această situație. Speciile respective trăiesc pe arii geografice reduse sau sunt răspândite în număr mic pe suprafețe întinse sau (iv) endemice și au nevoie de o atenție deosebită prin natura specială a habitatului lor și/sau prin impactul potențial al exploatării lor asupra habitatului propriu și/sau prin impactul potențial al exploatării lor asupra stadiului de conservare a speciei. Aceste specii sunt sau ar putea fi enumerate în anexa II și/sau în anexele IV sau V;

(h)

specii prioritare înseamnă speciile prevăzute la litera (g) punctul (i), a căror conservare a devenit o responsabilitate de prim rang pentru Comunitate, având în vedere procentul din aria lor de extindere naturală care intră în teritoriul prevăzut la articolul 2; aceste specii prioritare sunt evidențiate printr-un asterisc (*) în anexa II;

(i)

stadiul de conservare a unei specii înseamnă efectul unui ansamblu de factori care influențează specia respectivă, putând afecta aria de extindere naturală pe termen lung a speciei și abundența populației acesteia pe teritoriul prevăzut la articolul 2. Stadiul de conservare este considerat „corespunzător” dacă: — datele de dinamică a populației pentru specia respectivă indică faptul că specia se menține pe termen lung ca element viabil al habitatelor sale naturale; — aria de extindere naturală a speciei nu se reduce și nici nu amenință să se reducă în viitorul apropiat și — specia dispune și este foarte probabil că va continua să dispună de un habitat suficient de extins pentru a-și menține populația pe termen lung;

(j)	sit înseamnă o arie geografică definită, cu suprafață bine delimitată;

(k)

sit de importanță comunitară înseamnă un sit care, în cadrul regiunii sau regiunilor biogeografice cărora le aparține, contribuie în mod semnificativ la menținerea sau readucerea unui habitat din anexa I sau a unei specii din anexa II la un stadiu corespunzător de conservare și, în același timp, la coerența sistemului Natura 2000 menționat la articolul 3, precum și/sau la menținerea diversității biologice a regiunii sau regiunilor biogeografice respective. Pentru speciile de faună cu arii mari de extindere, siturile de importanță comunitară corespund acelor teritorii din aria de extindere a respectivelor specii care prezintă elementele fizice sau biologice esențiale pentru viața și reproducerea lor;

(l)

arie specială de conservare înseamnă un sit de importanță comunitară desemnat de către un stat membru prin acte administrative sau clauze contractuale, în care se aplică măsurile de conservare necesare pentru menținerea sau readucerea la un stadiu corespunzător de conservare a habitatelor naturale și/sau a populațiilor din speciile pentru care a fost desemnat respectivul sit;

(m)

specimen înseamnă orice plantă sau animal, mort sau viu, din speciile enumerate în anexele IV și V, orice parte a sau produs obținut din planta sau animalul respectiv, precum și orice alt bun de consum care pare să fie, conform documentului justificativ, ambalajului, etichetei, marcajului sau oricărui alt element, parte a sau produs obținut din animalele sau plantele speciilor respective;

(n)	comitet înseamnă comitetul instituit în temeiul articolului 20.

Articolul 2

(1)   Obiectul prezentei directive este să contribuie la menținerea biodiversității prin conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatică de pe teritoriul statelor membre în care se aplică tratatul.

(2)   În temeiul prezentei directive, se adoptă măsuri de menținere sau readucere la un stadiu corespunzător de conservare a habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatică de importanță comunitară.

(3)   Măsurile adoptate în temeiul prezentei directive trebuie să țină seama de condițiile economice, sociale și culturale, precum și de caracteristicile regionale și locale.

Conservarea habitatelor naturale și a habitatelor speciilor

Articolul 3

(1)   Se instituie o rețea ecologică europeană coerentă, care să reunească ariile speciale de conservare, cu denumirea de Natura 2000. Compusă din situri care adăpostesc tipurile de habitate naturale enumerate în anexa I și habitatele speciilor enumerate în anexa II, această rețea permite menținerea sau, după caz, readucerea la un stadiu corespunzător de conservare în aria lor de extindere naturală a tipurilor de habitate naturale și a habitatelor speciilor respective.

Sistemul Natura 2000 va include arii speciale de protejare clasificate de statele membre în temeiul Directivei 79/409/CEE.

(2)   Fiecare stat membru contribuie la punerea în aplicare a sistemului Natura 2000 proporțional cu gradul de reprezentare a tipurilor de habitate naturale sau a habitatelor speciilor prevăzute la alineatul (1) pe teritoriul său. În acest sens, fiecare stat membru desemnează anumite situri, în conformitate cu articolul 4, ca arii speciale de conservare, ținând seama de obiectivele stabilite la alineatul (1).

(3)   Dacă este necesar, statele membre contribuie la îmbunătățirea coerenței ecologice a sistemului Natura 2000, prin menținerea și, după caz, dezvoltarea acelor elemente de peisaj care sunt de o importanță majoră pentru flora și fauna sălbatică, în conformitate cu articolul 10.

Articolul 4

(1)   Pe baza criteriilor stabilite în anexa III (Etapa 1) și a informațiilor științifice pertinente, fiecare stat membru propune o listă de situri de pe teritoriul său, indicând, pentru fiecare dintre ele, tipurile de habitate naturale din anexa I și speciile indigene din anexa II adăpostite de respectivul sit. Pentru speciile de faună cu arii mari de extindere, siturile corespund acelor teritorii din aria de extindere a respectivelor specii care prezintă elementele fizice sau biologice esențiale pentru viața și reproducerea lor. Pentru speciile acvatice cu arii mari de extindere, siturile sunt propuse doar dacă se poate delimita clar teritoriul care prezintă elementele fizice sau biologice esențiale pentru viața și reproducerea respectivelor specii. După caz, statul membru propune adaptarea listei în funcție de rezultatele controlului prevăzut la articolul 11.

Lista este transmisă Comisiei în termen de trei ani de la notificarea prezentei directive, însoțită de informații despre fiecare sit. Informațiile respective trebuie să includă harta sitului, numele și localizarea acestuia, întinderea și datele rezultate din aplicarea criteriilor enumerate în anexa III (Etapa 1), înscrise într-un formular pe care Comisia urmează să-l stabilească în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 21.

(2)   Pe baza criteriilor stabilite în anexa III (Etapa 2) și, atât în cadrul fiecăreia dintre cele cinci regiuni biogeografice prevăzute la articolul 1 litera (c) punctul (iii), cât și al ansamblului teritoriului prevăzut la articolul 2 alineatul (1), Comisia stabilește, prin acord cu fiecare stat membru, un proiect de listă a siturilor de importanță comunitară, pornind de la listele întocmite de statele membre și punându-le în evidență pe acelea care adăpostesc unul sau mai multe tipuri de habitate naturale prioritare sau specii prioritare.

Statele membre ale căror situri adăpostind unul sau mai multe tipuri de habitate naturale prioritare și specii prioritare reprezintă mai mult de 5 % din teritoriul lor național pot, prin acord cu Comisia, să solicite o aplicare mai flexibilă a criteriilor enumerate în anexa III (Etapa 2) la selectarea siturilor de importanță comunitară de pe teritoriul lor.

Comisia adoptă, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 21, lista siturilor selectate ca situri de importanță comunitară, cu evidențierea celor care adăpostesc unul sau mai multe tipuri de habitate naturale prioritare sau specii prioritare.

(3)   Lista menționată la alineatul (2) se întocmește în termen de șase ani de la notificarea prezentei directive.

(4)   După adoptarea unui sit de importanță comunitară în conformitate cu procedura prevăzută la alineatul (2), statul membru respectiv desemnează situl ca arie specială de conservare cât mai curând posibil, în termen de maximum șase ani, stabilind prioritățile în funcție de importanța siturilor pentru menținerea sau readucerea la un stadiu corespunzător de conservare a unui habitat natural din anexa I sau a unei specii din anexa II ori pentru coerența sistemului Natura 2000 și în funcție de pericolele de degradare sau distrugere ce amenință respectivele situri.

(5)   De îndată ce este inclus în lista menționată la alineatul (2) paragraful al treilea, orice sit este supus dispozițiilor articolului 6 alineatele (2), (3) și (4).

Articolul 5

(1)   În cazurile excepționale în care Comisia constată că un sit care adăpostește un tip de habitat natural prioritar sau o specie prioritară și pe care îl consideră esențial pentru menținerea respectivului tip de habitat natural prioritar sau pentru supraviețuirea respectivei specii prioritare, pe baza unor date științifice corecte și pertinente, nu a fost inclus în lista națională prevăzută la articolul 4 alineatul (1), se inițiază o procedură consultativă bilaterală între Comisie și statul membru respectiv, cu scopul de a compara datele științifice folosite de fiecare.

(2)   Dacă, până la expirarea unei perioade de consultare care nu trebuie să depășească șase luni, diferendul rămâne nerezolvat, Comisia propune Consiliului să selecteze situl respectiv ca sit de importanță comunitară.

(3)   Consiliul, hotărând în unanimitate, ia o decizie în termen de trei luni de la data înaintării propunerii de către Comisie.

(4)   În timpul perioadei de consultare și până când Consiliul ia o decizie, situl respectiv este supus prevederilor articolului 6 alineatul (2).

Articolul 6

(1)   Pentru ariile speciale de conservare, statele membre adoptă măsurile de conservare necesare, inclusiv, după caz, planuri de gestionare adecvate, speciale sau incluse în alte planuri de dezvoltare, precum și actele administrative sau clauzele contractuale adecvate în conformitate cu necesitățile ecologice ale tipurilor de habitate naturale din anexa I sau ale speciilor din anexa II prezente pe teritoriul respectivelor situri.

(2)   Statele membre iau măsurile necesare pentru a evita, pe teritoriul ariilor speciale de conservare, deteriorarea habitatelor naturale și a habitatelor speciilor, precum și perturbarea speciilor pentru care au fost desemnate respectivele arii, în măsura în care perturbările respective ar putea fi relevante în sensul obiectivelor prezentei directive.

(3)   Orice plan sau proiect care nu are o legătură directă cu sau nu este necesar pentru gestionarea sitului, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, per se sau în combinație cu alte planuri sau proiecte, trebuie supus unei evaluări corespunzătoare a efectelor potențiale asupra sitului, în funcție de obiectivele de conservare ale acestuia din urmă. În funcție de concluziile evaluării respective și în conformitate cu dispozițiile alineatului (4), autoritățile naționale competente aprobă planul sau proiectul doar după ce au constatat că nu are efecte negative asupra integrității sitului respectiv și, după caz, după ce au consultat opinia publică.

(4)   Dacă, în ciuda unui rezultat negativ al evaluării efectelor asupra sitului și în lipsa unei soluții alternative, planul sau proiectul trebuie realizat, cu toate acestea, din motive cruciale de interes public major, inclusiv din rațiuni de ordin social sau economic, statul membru ia toate măsurile compensatorii necesare pentru a proteja coerența globală a sistemului Natura 2000. Statul membru informează Comisia cu privire la măsurile compensatorii adoptate.

În cazul în care situl respectiv adăpostește un tip de habitat natural prioritar și/sau o specie prioritară, singurele considerente care pot fi invocate sunt cele legate de sănătatea sau siguranța publică, de anumite consecințe benefice de importanță majoră pentru mediu sau, ca urmare a avizului Comisiei, de alte motive cruciale de interes public major.

Articolul 7

Obligațiile care decurg din articolul 6 alineatele (2), (3) și (4) din prezenta directivă înlocuiesc orice obligații rezultând de la articolul 4 alineatul (4) prima teză din Directiva 79/409/CEE în ceea ce privește ariile clasificate în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din prezenta directivă sau recunoscute în mod similar în conformitate cu articolul 4 alineatul (2), începând cu data punerii în aplicare a prezentei directive sau cu data clasificării sau recunoașterii de către statul membru în conformitate cu Directiva 79/409/CEE, dacă aceasta din urmă are loc după prima.

Articolul 8

(1)   O dată cu propunerile de situri care ar putea fi desemnate ca arii speciale de conservare adăpostind tipuri de habitate naturale prioritare și/sau specii prioritare, statele membre trimit, după caz, Comisiei, estimări privind cofinanțarea comunitară pe care o consideră necesară pentru a-și putea îndeplini obligațiile care decurg din articolul 6 alineatul (1).

(2)   Prin acord cu fiecare dintre statele membre respective, Comisia determină, pentru siturile de importanță comunitară pentru care se solicită cofinanțare, măsurile esențiale de menținere sau de restabilire a unui stadiu corespunzător de conservare a tipurilor de habitate naturale prioritare și a speciilor prioritare în siturile respective, precum și costurile totale aferente acestor măsuri.

(3)   Comisia evaluează, prin acord cu statele membre respective, finanțarea (inclusiv cofinanțarea) necesară pentru aplicarea măsurilor menționate la alineatul (2), ținând seama, printre altele, de densitatea, pe teritoriul statului membru respectiv, a tipurilor de habitate naturale prioritare și/sau a speciilor prioritare, precum și de obligațiile financiare impuse de aceste măsuri.

(4)   În funcție de rezultatele evaluării menționate la alineatele (2) și (3), Comisia adoptă, ținând seama de sursele de finanțare disponibile în cadrul instrumentelor comunitare corespunzătoare și în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 21, un cadru de acțiune structurat în funcție de priorități și cuprinzând măsuri de cofinanțare aplicabile la desemnarea sitului în conformitate cu articolul 4 alineatul (4).

(5)   Măsurile care nu au fost incluse în cadrul de acțiune menționat anterior din cauza fondurilor insuficiente sau măsurile incluse în cadru, dar care au beneficiat doar parțial de sau nu au primit cofinanțarea necesară sunt reexaminate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 21, în cadrul examinării bienale a cadrului de acțiune, iar statele membre le pot amâna, între timp, până la efectuarea respectivei reexaminări. Examinarea ia în considerare, după caz, noua situație a sitului respectiv.

(6)   Statele membre se abțin de la aplicarea oricărei măsuri care ar putea duce la deteriorarea ariilor pentru care măsurile de cofinanțare au fost amânate.

Articolul 9

Comisia reexaminează periodic, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 21, contribuția sistemului Natura 2000 la realizarea obiectivelor stabilite la articolele 2 și 3. În acest sens, o arie specială de conservare poate fi declasată dacă acest lucru se justifică printr-o evoluție naturală constatată în urma programului de control prevăzut la articolul 11.

Articolul 10

Dacă este necesar, statele membre încurajează, prin politicile de amenajare și dezvoltare a teritoriului, în special pentru a mări coerența ecologică a sistemului Natura 2000, gestionarea acelor caracteristici ale peisajului care au o importanță majoră pentru fauna și flora sălbatică.

Aceste caracteristici sunt cele care, prin structura lor liniară și continuă (râurile cu malurile lor sau sistemele tradiționale de delimitare a câmpurilor) sau prin rolul lor de puncte de trecere (iazurile sau crângurile), sunt elemente esențiale pentru migrarea, răspândirea și schimbul genetic al speciilor sălbatice.

Articolul 11

Statele membre pun în aplicare programe de control al stadiului de conservare a habitatelor naturale și a speciilor menționate la articolul 2, acordând o atenție deosebită tipurilor de habitate naturale prioritare și speciilor prioritare.

Protejarea speciilor

Articolul 12

(1)   Statele membre iau măsurile necesare pentru a institui un sistem de protecție riguroasă a speciilor de animale enumerate în anexa IV litera (a) în aria lor de extindere, interzicând:

(a)	orice formă de capturare sau ucidere deliberată a specimenelor din aceste specii în natură;

(b)	perturbarea deliberată a speciilor respective, în special în timpul perioadei de reproducere, cuibărire, hibernare și migrare;

(c)	distrugerea deliberată sau culegerea ouălor din natură;

(d)	deteriorarea sau distrugerea ariilor de reproducere sau de odihnă.

(2)   Pentru speciile respective, statele membre interzic deținerea, transportul, vânzarea sau schimbul, precum și oferirea spre schimb sau vânzare a specimenelor luate din natură, cu excepția celor luate legal, înainte de punerea în aplicare a prezentei directive.

(3)   Interdicțiile prevăzute la alineatul (1) literele (a) și (b) și la alineatul (2) se aplică în toate stadiile de viață ale animalelor care se supun prevederilor prezentului articol.

(4)   Statele membre instituie un sistem de control al capturii și uciderii accidentale a animalelor din speciile enumerate în anexa IV litera (a). Pe baza informațiilor astfel obținute, statele membre iau măsuri suplimentare de cercetare sau de conservare, pentru a se asigura că uciderile sau capturile accidentale nu au un impact negativ foarte puternic asupra speciilor respective.

Articolul 13

(1)   Statele membre iau măsurile necesare pentru a institui un sistem de protecție riguroasă a speciilor de plante enumerate în anexa IV litera (b), interzicând:

(a)	culesul, colecționarea, tăierea, smulgerea sau distrugerea deliberată a acestor plante în natură, în aria lor de extindere naturală;

(b)	deținerea, transportul, vânzarea sau schimbul, precum și oferirea spre schimb sau vânzare a specimenelor din respectivele specii, luate din natură, cu excepția celor luate legal, înainte de punerea în aplicare a prezentei directive.

(2)   Interdicțiile prevăzute la alineatul (1) literele (a) și (b) se aplică în toate stadiile ciclului biologic al plantelor care se supun prevederilor prezentului articol.

Articolul 14

(1)   Pe baza informațiilor obținute în urma controlului prevăzut la articolul 11 și când consideră acest lucru necesar, statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că prelevarea din natură și exploatarea specimenelor din speciile de faună și floră sălbatică enumerate în anexa V nu afectează negativ menținerea lor la un stadiu corespunzător de conservare.

(2)   Dacă măsurile respective sunt considerate necesare, ele trebuie să continue programele de control prevăzute la articolul 11. Măsurile mai pot să cuprindă, în special:

—	reglementarea accesului la anumite arii;

—	interzicerea, limitată în timp sau spațiu, a prelevării specimenelor din natură și a exploatării anumitor populații;

—	reglementarea perioadelor și/sau metodelor de prelevare a specimenelor;

—	în cazul prelevării de specimene, aplicarea unor norme cinegetice și halieutice care să protejeze conservarea respectivelor populații;

—	stabilirea unui sistem de autorizații sau de cote pentru prelevarea de specimene;

—	reglementarea achiziționării, vânzării, oferirii spre vânzare, deținerii sau transportului în vederea vânzării a specimenelor;

—	creșterea în captivitate a speciilor de animale și propagarea artificială a speciilor de plante, în condiții de supraveghere strictă, pentru a reduce prelevarea specimenelor din natură;

—	evaluarea măsurilor adoptate.

Articolul 15

În ceea ce privește capturarea sau uciderea speciilor de faună sălbatică enumerate în anexa V litera (a) și în cazurile în care se aplică derogări, în conformitate cu articolul 16, pentru prelevarea, capturarea sau uciderea speciilor enumerate în anexa IV litera (a), statele membre interzic folosirea oricărei metode neselective care ar putea duce la dispariția localizată sau la perturbarea gravă a respectivelor specii, mai ales:

(a)	folosirea metodelor de capturare și ucidere enumerate în anexa VI litera (a),

(b)	orice formă de capturare și ucidere practicată din mijloacele de transport enumerate în anexa VI litera (b).

Articolul 16

(1)   Statele membre pot deroga de la dispozițiile articolelor 12, 13, 14 și 15 literele (a) și (b), cu condiția ca derogarea să nu afecteze negativ menținerea populațiilor din speciile respective la un stadiu corespunzător de conservare în aria lor de extindere naturală și în măsura în care nu există o alternativă satisfăcătoare la derogare, în următoarele scopuri:

(a)	pentru a proteja fauna și flora sălbatică și pentru a conserva habitatele naturale;

(b)	pentru a evita daunele grave asupra recoltelor, efectivelor de animale, pădurilor, exploatațiilor piscicole, apelor și altor forme de proprietate;

(c)	în folosul sănătății și siguranței publice sau pentru alte motive cruciale de interes public major, inclusiv din rațiuni de ordin social sau economic și în situații care ar avea efecte benefice de importanță majoră asupra mediului;

(d)	în scopuri educative și de cercetare, pentru repopulare sau pentru reintroducerea anumitor specii, precum și pentru operațiunile de reproducere necesare acestor scopuri, inclusiv propagarea artificială a plantelor;

(e)	pentru a permite, în condiții de strictă supraveghere, după criterii selective și la un nivel limitat, prelevarea sau deținerea de anumite specimene din speciile enumerate în anexa IV, în număr limitat, stabilit de autoritățile naționale competente.

(2)   La fiecare doi ani, statele membre transmit Comisiei un raport conform cu formularul stabilit de Comitet pentru derogările acordate în temeiul alineatului (1). Comisia eliberează un aviz în legătură cu aceste derogări în termen de maximum 12 luni de la primirea raportului și informează Comitetul în această privință.

(3)   Raportul trebuie să menționeze:

(a)	speciile pentru care se acordă derogarea și motivele de acordare a acesteia, inclusiv natura riscului și, după caz, alternativele la derogare respinse și baza științifică folosită;

(b)	mijloacele, dispozitivele și metodele de capturare sau ucidere a animalelor autorizate și motivele pentru care sunt folosite;

(c)	situațiile pentru care se acordă respectivele derogări;

(d)	autoritatea împuternicită să declare și să verifice respectarea condițiilor de derogare impuse și să decidă ce mijloace, dispozitive și metode se pot folosi, în ce limite și de către care instituții, precum și persoanele care execută operațiunile;

(e)	măsurile de supraveghere aplicate și rezultatele obținute.

Informarea

Articolul 17

(1)   La fiecare șase ani începând cu data expirării perioadei prevăzute la articolul 23, statele membre întocmesc un raport asupra punerii în aplicare a măsurilor adoptate în temeiul prezentei directive. Acest raport trebuie să cuprindă în special informații referitoare la măsurile de conservare prevăzute la articolul 6 alineatul (1), la evaluarea impactului acestor măsuri asupra stadiului de conservare a tipurilor de habitate naturale din anexa I și a speciilor din anexa II, precum și la rezultatele principale ale controalelor prevăzute la articolul 11. Raportul, întocmit conform formularului stabilit de comitet, este transmis Comisiei și adus la cunoștința publicului.

(2)   Comisia întocmește un raport complex pe baza rapoartelor menționate la alineatul (1). Raportul Comisiei cuprinde o evaluare corespunzătoare a progreselor realizate, în special a contribuției sistemului Natura 2000 la atingerea obiectivelor stabilite la articolul 3. Partea raportului care cuprinde informații transmise de un anumit stat membru trebuie trimisă respectivului stat membru sub formă de proiect, pentru confirmare. După consultarea Comitetului, Comisia publică versiunea finală a raportului, în termen de cel mult doi ani de la primirea rapoartelor menționate la alineatul (1), și o transmite statelor membre, Parlamentului European, Consiliului și Comitetului Economic și Social.

(3)   Statele membre pot marca ariile desemnate în conformitate cu prezenta directivă cu ajutorul unor panouri prevăzute de Comitet în acest scop.

Cercetarea

Articolul 18

(1)   Statele membre și Comisia încurajează lucrările științifice și de cercetare necesare pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite la articolul 2 și a obligației prevăzute la articolul 11. Statele membre și Comisia trebuie să facă un schimb de informații pentru a asigura o bună coordonare a cercetării la nivelul statelor membre cu cercetarea comunitară.

(2)   Trebuie acordată o atenție deosebită lucrărilor științifice necesare pentru punerea în aplicare a articolul 4 și 10 și trebuie încurajată cercetarea comună interstatală a statelor membre.

Procedura de modificare a anexelor

Articolul 19

Modificările necesare ale anexelor I, II, III, V și VI în funcție de evoluția tehnică și științifică sunt adoptate de Consiliu, care hotărăște cu majoritate calificată la propunerea Comisiei.

Modificările necesare ale anexei IV în funcție de evoluția tehnică și științifică sunt adoptate de Consiliu, care hotărăște în unanimitate la propunerea Comisiei.

Comitetul

Articolul 20

Comisia este sprijinită de un comitet alcătuit din reprezentanții statelor membre și prezidat de un reprezentant al Comisiei.

Articolul 21

(1)   Reprezentantul Comisiei înaintează comitetului un proiect cu măsurile ce urmează să fie adoptate. Comitetul își dă avizul cu privire la acest proiect în termenul pe care președintele îl poate stabili în funcție de urgența subiectului în cauză. Avizul este emis cu majoritatea prevăzută la articolul 148 alineatul (2) din tratat pentru deciziile pe care Consiliul trebuie să le adopte la propunerea Comisiei. Voturile reprezentanților statelor membre în comitet sunt ponderate potrivit articolului menționat anterior. Președintele nu participă la vot.

(2)   Comisia adoptă măsurile preconizate, dacă acestea corespund avizului comitetului.

Dacă măsurile preconizate nu corespund avizului comitetului sau în absența avizului, Comisia înaintează Consiliului, fără întârziere, o propunere cu privire la măsurile ce trebuie adoptate. Con siliul decide cu majoritate calificată.

Dacă, la expirarea perioadei de trei luni de la data înaintării propunerii la Consiliu, acesta nu se pronunță, Comisia adoptă măsurile propuse.

Dispoziții suplimentare

Articolul 22

Pentru a pune în aplicare dispozițiile prezentei directive, statele membre:

(a)

evaluează avantajele reintroducerii speciilor din anexa IV în teritoriul lor nativ, dacă această măsură poate contribui la conservarea lor, cu condiția efectuării unei anchete care, ținând seama și de experiența altor state membre sau țări terțe, a stabilit că reintroducerea respectivă ar contribui într-adevăr la readucerea speciei în cauză la un stadiu de conservare corespunzător și că operațiunea se efectuează doar în urma consultării publicului interesat;

(b)

se asigură că introducerea deliberată în natură a unei specii neindigene pentru un anumit teritoriu este reglementată astfel încât să nu afecteze negativ speciile de faună și floră sălbatică sau habitatele naturale în aria lor de extindere naturală și, dacă este necesar, interzic introducerea respectivă. Rezultatele evaluării efectuate în acest sens sunt transmise comitetului, spre informare;

(c)	iau măsuri de educație și de informare asupra necesității de a proteja speciile de faună și floră sălbatică și de a conserva habitatele acestora și habitatele naturale.

Dispoziții finale

Articolul 23

(1)   Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive, în termen de doi ani de la data notificării acesteia. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.

(2)   Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(3)   Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele dispozițiilor de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 24

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

---

(1)  JO C 247, 21.9.1988, p. 3 și

JO C 195, 3.8.1990, p. 1.

(2)  JO C 75, 20.3.1991, p. 12.

(3)  JO C 31, 6.2.1991, p. 25.

(4)  JO C 328, 7.12.1987, p. 1.

(5)  JO L 103, 25.4.1979, p. 1. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 91/244/CEE (JO L 115, 8.5.1991, p. 4).

---

ANEXA I

TIPURI DE HABITATE NATURALE DE IMPORTANȚĂ COMUNITARĂ A CĂROR CONSERVARE IMPUNE DESEMNAREA UNOR ARII SPECIALE DE CONSERVARE

Interpretare

Cod:

Clasificarea ierarhică a habitatelor elaborată în cadrul programului Corine (1) (Corine Biotopes Project — Proiectul Biotopi Corine) este lucrarea de referință a prezentei anexe. Majoritatea tipurilor de habitate naturale menționate sunt însoțite de codurile Corine corespunzătoare, extrase din documentul denumit Technical Handbook, volumul I, pp. 73-109, Corine/Biotope/89/2.2, 19 mai 1988, actualizat parțial la 14 februarie 1989.

Semnul „x” care combină mai multe coduri indică tipuri de habitate asociate, de exemplu 35.2 x 64.1 — Pajiște deschisă cu Corynephorusși Agrostis (35.2), în combinație cu dune continentale (64.1).

Semnul * indică tipurile de habitate prioritare.

HABITATE DE COASTĂ ȘI CU VEGETAȚIE HALOFITĂ

Zone maritime și zone afectate de maree

11.25	Bancuri de nisip acoperite în permanență de apă marină puțin adâncă
11.34	*Straturi cu Posidonia
13.2	Estuare
14	Terase mlăștinoase și terase nisipoase neacoperite de apă la reflux
21	*Lagune
––	Fiorduri largi și puțin adânci și golfuri
––	Recife
––	„Coloane” marine provocată de scurgerile de gaze în apele puțin adânci

Faleze și litoraluri cu prundiș sau pietriș

17.2	Vegetație anuală la limita mareei
17.3	Vegetație perenă pe țărmurile stâncoase
18.21	Faleze acoperite de vegetație de pe coastele atlantice sau baltice
18.22	Faleze acoperite de vegetație (cu Limonium spp. endemic) de pe coastele mediteraneane
18.23	Faleze acoperite de vegetație de pe coastele macaroneziane (flora endemică a acestor coaste)

Mlaștini sărăturate și pajiști sărăturate atlantice sau continentale

15.11	Salicornia și alte specii anuale care populează regiunile mlăștinoase sau nisipoase
15.12	Pajiștile Spartina (Spartinion)
15.13	Pajiști sărăturate atlantice (Glauco-Puccinellietalia)
15.14	* Pajiști sărăturate continentale (Puccinellietalia distantis)

Mlaștini sărăturate și pajiști sărăturate mediteraneene și termo-atlantice

15.15	Pajiști sărăturate mediteraneene (Juncetalia maritimi)
15.16	Tufărișuri halofile mediteraneene și termo-atlantice (Arthrocnemetalia fructicosae)
15.17	Tufărișuri halo-nitrofile iberice (Pegano-Salsoletea)

Stepe continentale saline și de gips

15.18	*Stepe saline (Limonietalia)
15.19	*Stepe de gips (Gypsophiletalia)

DUNE DE NISIP MARITIME ȘI DUNE CONTINENTALE

Dune maritime de pe coastele Atlanticului, ale Mării Nordului și Mării Baltice

16.211	Dune mobile embrionare
16.212	Dune mobile de-a lungul țărmului cu Ammophila arenaria (dune albe)
16.221 – 16.227	*Dune fixate cu vegetație herbacee (dune cenușii) 16.221   Galio-Koelerion albescentis 16.222   Euphorbio-Helichrysion 16.223   Crucianellion maritimae 16.224   Euphorbia terracina 16.225   Mesobromion 16.226   Trifolio-Geranietea sanguinei, Galio maritimi-Geranion sanguinei 16.227   Thero-Airion, Botrychio-Polygaletum, Tuberarion guttatae
16.23	*Dune fixate decalcificate cu Empetrum nigrum
16.24	Dune fixate decalcificate euro-atlantice (Calluno-Ulicetea)
16.25	Dune cu Hyppophae rhamnoides
16.26	Dune cu Salix arenaria
16.29	Dune împădurite de pe coastele Atlanticului
16.31 - 16.35	Depresiuni intradunale umede
1.A	Machair (*habitat specific irlandez)

Dune maritime de pe coastele mediteraneene

16.223	Dune fixate de pe litoralul Crucianellion maritimae
16.224	Dune cu Euphorbia terracina
16.228	Dune cu iarbă în Malcolimietalia
16.229	Dune cu iarbă și specii anuale în Brachypodietalia
16.27	*Dune cu tufărișuri de ienupăr (Juniperus spp.)
16.28	Dune cu tufărișuri sclerofile (Cisto-Lavenduletalia)
16.29 × 42.8	*Dune împădurite cu Pinus pineași/sau Pinus pinaster

Dune continentale, vechi și decalcificate

64.1 × 31.223	Lande nisipoase uscate cu Callunași Genista
64.1 × 31.227	Lande nisipoase uscate cu Callunași Empetrum nigrum
64.1 × 35.2	Pajiști deschise cu Corynephorusși Agrostis de pe dunele continentale

HABITATE DE APĂ DULCE

Ape stătătoare

22.11 × 22.31	Ape oligotrofe din câmpiile atlantice nisipoase, cu conținut redus de minerale și vegetație amfibie: Lobelia, Littorellași Isoetes
22.11 × 22.34	Ape oligotrofe din câmpiile nisipoase vest-mediteraneene, cu conținut redus de minerale și Isoetes
22.12 × (22.31 și 22.32)	Ape oligotrofe din ariile medio-europeană și perialpină, cu vegetație amfibie: Littorella, Isoetes sau vegetație anuală de pe țărmurile expuse (Nanocyperetalia)
22.12 × 22.44	Ape oligo-mezotrofe dure cu formațiuni de vegetație bentonică cu Chara fontinalis
22.13	Lacuri eutrofice naturale cu vegetație de tip Magnopotamion sau Hydrocharition
22.14	Lacuri distrofice
22.34	*Iazuri temporare mediteraneene
—	*Turlough (habitat specific irlandez)

Ape curgătoare

Sectoare ale cursurilor de apă cu dinamică naturală sau seminaturală (bazine minore, medii și majore) în care calitatea apei nu a suferit deteriorări considerabile

24.221 și 24.222	Râuri de munte și vegetația herbacee de pe malurile lor
24.223	Râuri de munte și vegetația lor lemnoasă cu Myricaria germanica
24.224	Râuri de munte și vegetația lor lemnoasă cu Salix eleagnos
24.225	Râuri mediteraneene cu debit permanent și vegetație de Glaucium flavum
24.4	Vegetație de piciorul-cocoșului plutitoare pe râurile submontane și de câmpie
24.52	Chenopodietum rubri de pe râurile submontane
24.53	Râuri mediteraneene cu debit permanent: Paspalo-Agrostidionși galerii riverane de Salixși de Populus alba
—	Râuri mediteraneene cu debit intermitent

LANDE ȘI TUFĂRIȘURI TEMPERATE

31.11	Lande umede nord-atlantice cu Erica tetralix
31.12	*Lande umede sud-atlantice cu Erica ciliarisși Erica tetralix
31.2	*Lande uscate (toate subtipurile)
31.234	*Lande uscate de coastă cu Erica vagansși Ulex maritimus
31.3	*Lande uscate macaroneziene cu vegetație endemică
31.4	Lande alpine și subalpine
31.5	*Tufărișuri de Pinus mugoși de Rhododendron hirsutum (Mugo-Rhododenretum hirsuti)
31.622	Crâng de sălcii subarctic
31.7	Lande oro-mediteraneene cu formațiuni endemice de grozamă (Genista aethnensis)

TUFĂRIȘURI SCLEROFILE (MATORRAL)

Submediteraneene și temperate

31.82	Formațiuni stabile de Buxus sempervirens pe pante stâncoase calcaroase (Berberidion p.)
31.842	Formațiuni montane de Genista purgans
31.88	Formațiuni de Juniperus communis pe lande sau pajiști calcaroase
31.89	Formațiuni de Cistus palhinhae pe lande maritime umede (Junipero-Cistetum palhinhae)

Matorral arborescent mediteranean

32.131 – 32.135	Formațiuni de ienupăr
32.17	*Matorral cu Zyziphus
32.18	*Matorral cu Laurus nobilis

Tufișuri termo-mediteraneene și de pseudo-stepă

32.216	Tufișuri de dafin
32.217	Formațiuni pitice de Eupforbia în apropierea stâncilor
32.22 - 32.26	Toate tipurile

Phrygana

33.1	Astragalo-Plantaginetum subulatae phrygana
33.3	Sarcopoterium spinosum phrygana
33.4	Formațiuni din Creta (Euphorbieto-Verbascion)

FORMAȚIUNI IERBOASE NATURALE ȘI SEMINATURALE

Pajiști naturale

34.11	*Pajiști carstice calcaroase (Alysso-Sedion albi)
34.12	*Pajiști xerofile calcaroase (Koelerion glaucae)
34.2	Pajiști calaminariene
36.314	Pajiști silicioase din Pirinei cu Festuca eskia
36.32	Ierburi alpine și boreale silicioase
36.36	Pajiști silicioase iberice cu Festuca indigesta
36.41 - 36.45	Pajiști alpine calcaroase
36.5	Pajiști montane macaroneziene

Pajiști uscate seminaturale și facies pentru tufărișuri

34.31 - 34.34	Pe substraturi calcaroase (Festuco Brometalia) *(situri importante pentru orhidee)
34.5	*Pseudo-stepă cu ierburi și specii anuale (Thero-Brachypodietea)
35.1	*Pajiști cu Nardus, cu mare diversitate de specii, dezvoltate pe substra-turi silicioase în zone montane (și submontane, în Europa continentală)

Păduri sclerofile pășunate (dehesas)

32.11

Cu Quercus suberși/sau Quercus ilex

Pajiști umede seminaturale cu ierburi înalte

37.31	Pajiști mezohigrofile pe argile și calcare cu iarbă albastră (Molinia, alianță de vegetație Eu – Molinion)
37.4	Pajiști mediteraneene cu ierburi înalte și stufăriș (Molinion-Holoschoenion)
37.7 și 37.8	Ierburi înalte eutrofice
—	Pajiștile cu Cnidion venosae expuse inundațiilor

Pajiști mezofile

38.2	Fânațuri de altitudine mică (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)
38.3	Fânațuri de munte (tipuri britanice cu Geranium sylvaticum)

TURBĂRII ȘI MLAȘTINI

Turbării acide cu spagnum

51.1	*Turbării ridicate active
51.2	Turbării ridicate epuizate (capabile încă de regenerare naturală)
52.1 și 52.2	Turbării de acoperire (*exclusiv active)
54.5	Mlaștini turboase de tranziție și turbării mișcătoare
54.6	Depresiuni pe substraturi de turbă (Rhynchosporion)

Mlaștini calcaroase

53.3	*Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscusși Carex davalliana
54.12	* Izvoare pietrificatoare cu formațiuni de tuf calcaros (Cratoneurion)
54.2	Mlaștini alcaline
54.3	*Formațiune vegetală alpină pionieră cu Caricion bicoloris-atrofuscae

HABITATE STÂNCOASE ȘI PEȘTERI

Grohotișuri

61.1	Silicioase
61.2	Eutrice
61.3	Termofile vest-medireaneene și alpine
61.4	Balcanice
61.5	Silicioase medio-europene
61.6	*Calcaroase medio-europene

Vegetație casmofită de pe pantele stâncoase

62.1 și 62.1A	Subtipuri calcaroase
62.2	Subtipuri silicioase
62.3	Vegetație pionieră de pe suprafețele stâncoase
62.4	*Vetre calcaroase

Alte habitate stâncoase

65	Peșteri inaccesibile publicului
—	Câmpuri de lavă și excavări naturale
—	Peșteri marine scufundate complet sau parțial
—	Ghețari permanenți

PĂDURI

Păduri (sub)naturale cu specii autohtone grupate în formațiuni de copaci înalți, cu subarboret specific, care îndeplinesc următoarele criterii: sunt rare sau pe cale de dispariție și/sau adăpostesc specii de importanță comunitară

Păduri din Europa temperată

41.11	Păduri de fag Luzulo-Fagetum
41.12	Păduri de fag cu Ilex și Taxus, bogate în specii epifite (Ilici-Fagion)
41.13	Păduri de fag Asperulo-Fagetum
41.15	Păduri de fag subalpine cu Acerși Rumex arifolius
41.16	Păduri de fag dezvoltate pe calcare (Cephalanthero-Fagion)
41.24	Păduri de stejar și carpen Stellario-Carpinetum
41.26	Păduri de stejar și carpen Galio-Carpinetum
41.4	*Păduri de ravenă Tilio-Acerion
41.51	Păduri acidofile de stejar bătrân cu Quercus robur de pe câmpiile nispoase
41.53	Păduri de stejar bătrân cu Ilexși Blechnum din Insulele Britanice
41.86	Păduri de Fraxinus angustifolia
42.51	*Păduri caledoniene
44.A1 - 44.A4	*Mlaștini împădurite
44.3	*Păduri aluviale reziduale (Alnion glutinoso-incanae)
44.4	Păduri mixte de stejar, ulm și frasin de pe malurile marilor râuri

Păduri mediteraneene caducifoliate

41.181	*Păduri de fag din Apenini cu Taxusși Ilex
41.184	*Păduri de fag din Apenini cu Abies albași păduri de fag cu Abies nebrodensis
41.6	Păduri de stejar galițio-portugheze cu Quercus roburși Quercus pyrenaica
41.77	Păduri de Quercus faginea (Peninsula Iberică)
41.85	Păduri de Quercus trojana (Italia și Grecia)
41.9	Păduri de castan
41.1A × 42.17	Păduri de fag elene cu Abies borisii-regis
41.1B	Păduri de Quercus frainetto
42.A1	Păduri de chiparos (Acero-Cupression)
44.17	Galerii de Salix albași de Populus alba
44.52	Formațiuni riverane pe cursurile de apă mediteraneene cu debit intermitent, cu specii de Rhododendron ponticum, Salixși altele
44.7	Păduri de platan oriental (Platanion orientalis)
44.8	Galerii riverane termo-mediteraneene (Nerio-Tamariceteae) și galerii riverane din sud-vestul Peninsulei Iberice (Securinegion tinctoriae)

Păduri mediteraneene sclerofile

41.7C	Păduri de Quercus brachyphylla în Creta
45.1	Păduri de Oleași Ceratonia
45.2	Păduri de Quercus suber
45.3	Păduri de Quercus ilex
45.5	Păduri de Quercus macrolepis
45.61 - 45.63	*Păduri macaroneziene de dafin (Laurus, Ocotea)
45.7	*Crânguri de palmieri în Phoenix
45.8	Păduri de Ilex aquifolium

Păduri alpine și subalpine de conifere

42.21 - 42.23	Păduri acidofile (Vaccinio -Piceetea)
42.31 și 42.32	Păduri alpine de zadă și Pinus cembra
42.4	Păduri de Pinus uncinata (*dezvoltate pe gips sau calcare)

Păduri mediteraneene montane de conifere

42.14	*Păduri de Abies albași Picea excelsa din Apenini
42.19	Păduri de Abies pinsapo
42.61 bis 42.66	*Păduri mediteraneene de pin cu pin negru endemic
42.8	Păduri mediteraneene de pin cu pin mezogen endemic, inclusiv Pinus mugoși Pinus leucodermis
42.9	Păduri macaroneziene de pin (endemic)
42.A2 à 42.A5 și 42.A8	*Păduri mediteraneene endemice cu Juniperus spp.
42.A6	*Păduri de Tetraclinis articulata (în Andaluzia)
42.A71 à 42.A73	*Păduri de Taxus baccata

---

(1)  Corine: Decizia 85/338/CEE a Consiliului din 27 iunie 1985 (JO L 176, 6.7.1985, p. 14).

---

ANEXA II

SPECII DE ANIMALE ȘI PLANTE DE IMPORTANȚĂ COMUNITARĂ A CĂROR CONSERVARE NECESITĂ DESEMNAREA UNOR ARII SPECIALE DE CONSERVARE

Interpretare

(a)	În completarea anexei I, anexa II contribuie la instituirea unei rețele coerente de arii speciale de conservare.

(b)

Speciile menționate în prezenta anexă sunt identificate: — prin numele speciei sau subspeciei sau — prin ansamblul speciilor care aparțin unei categorii taxonomice superioare sau unei părți bine determinate din respectiva categorie. Abrevierea „spp.” adăugată la numele unei familii sau al unui gen desemnează toate speciile care aparțin respectivei familii sau respectivului gen.

(c)

Simboluri Asteriscul (*) înainte de numele speciei indică faptul că este vorba despre o specie prioritară. Majoritatea speciilor enumerate în prezenta anexă se regăsesc în anexa IV. Dacă o specie apare în prezenta anexă, dar nu și în anexa IV sau V, numele speciei este urmat de simbolul (o); dacă o specie din prezenta anexă apare și în anexa V, dar nu apare în anexa IV, numele său este urmat de simbolul (V).

(a)    ANIMALE

VERTEBRATE

MAMIFERE

INSECTIVORA

Talpidae

Galemys pyrenaicus

CHIROPTERA

Rhinolophidae

Rhinolophus blasii

Rhinolophus euryale

Rhinolophus ferrumequinum

Rhinolophus hipposideros

Rhinolophus mehelyi

Vespertilionidae

Barbastella barbastellus

Miniopterus schreibersi

Myotis bechsteini

Myotis blythi

Myotis capaccinii

Myotis dasycneme

Myotis emarginatus

Myotis myotis

RODENTIA

Sciuridae

Spermophilus citellus

Castoridae

Castor fiber

Microtidae

Microtus cabrerae

*Microtus oeconomus arenicola

CARNIVORA

Canidae

*Canis lupus (populațiile din Spania: numai cele de la sud de Duero; populațiile din Grecia: numai cele din sudul paralelei 39°)

Ursidae

*Ursus arctos

Mustelidae

Lutra lutra

Mustela lutreola

Felidae

Lynx lynx

*Lynx pardina

Phocidae

Halichoerus grypus (V)

*Monachus monachus

Phoca vitulina (V)

ARTIODACTYLA

Cervidae

*Cervus elaphus corsicanus

Bovidae

Capra aegagrus (populațiile naturale)

*Capra pyrenaica pyrenaica

Ovis ammon musimon (populațiile naturale din Corsica și Sardinia)

Rupicapra rupicapra balcanica

*Rupicapra ornata

CETACEA

Tursiops truncatus

Phocoena phocoena

REPTILE

TESTUDINATA

Testudinidae

Testudo hermanni

Testudo graeca

Testudo marginata

Cheloniidae

*Caretta caretta

Emydidae

Emys orbicularis

Mauremys caspica

Mauremys leprosa

SAURIA

Lacertidae

Lacerta monticola

Lacerta schreiberi

Gallotia galloti insulanagae

*Gallotia simonyi

Podarcis lilfordi

Podarcis piryusensis

Scinidae

Chalcides occidentalis

Gekkonidae

Phyllodactylus europaeus

OPHIDIA

Colubridae

Elaphe quatuorlineata

Elaphe situla

Viperidae

*Vipera schweizeri

Vipera ursinii

AMFIBIENI

CAUDATA

Salamandridae

Chioglossa lusitanica

Mertensiella luschani

*Salamandra salamandra aurorae

Salamandrina terdigitata

Triturus cristatus

Proteidae

Proteus anguinus

Plethodontidae

Speleomantes ambrosii

Speleomantes flavus

Speleomantes genei

Speleomantes imperialis

Speleomantes supramontes

ANURA

Discoglossidae

Bombina bombina

Bombina variegata

Discoglossus jeanneae

Discoglossus montalentii

Discoglossus sardus

*Alytes muletensis

Ranidae

Rana latastei

Pelobatidae

*Pelobates fuscus insubricus

PEȘTI

PETROMYZONIFORMES

Petromyzonidae

Eudontomyzon spp. (o)

Lamperta fluviatilis (V)

Lamperta planeri (o)

Lethenteron zanandrai (V)

Petromyzon marinus (o)

ACIPENSERIFORMES

Acipenseridae

*Acipenser naccarii

*Acipenser sturio

ATHERINIFORMES

Cyprinodontidae

Aphanius iberus (o)

Aphanius fasciatus (o)

*Valencia hispanica

SALMONIFORMES

Salmonidae

Hucho hucho (populațiile naturale) (V)

Salmo salar (numai în ape dulci) (V)

Salmo marmoradus (o)

Salmo macrostigma (o)

Coregonidae

*Coregonus oxyrhynchus (populații anadrome în anumite sectoare ale Mării Nordului)

CYPRINIFORMES

Cyprinidae

Alburnus vulturius (o)

Alburnus albidus (o)

Anaecypris hispanica

Asipus asipus

Barbus plebejus (V)

Barbus meridionalis (V)

Barbus capito (V)

Barbus comiza (V)

Chalcalburnus chalcoides (o)

Chondrostoma soetta (o)

Chondrostoma polylepis (o)

Chondrostoma genei (o)

Chondrostoma lusitanicum (o)

Chondrostoma toxostoma (o)

Gobio albipinnatus (o)

Gobio uranoscopus (o)

Iberocypris palaciosi (o)

*Ladigesocypris ghigii (o)

Leuciscus souffia (o)

Phoxinellus spp. (o)

Rutilus pigus (o)

Rutilus rubilio (o)

Rutilus arcasii (o)

Rutilus macrolepidotus (o)

Rutilus lemmingii (o)

Rutilus friesii meidingeri (o)

Rutilus alburnoides (o)

Rhodeus sericeus amarus (o)

Scardinius graecus (o)

Cobitidae

Cobitis conspersa (o)

Cobitis larvata (o)

Cobitis trichonica (o)

Cobitis taenia (o)

Misgurnis fossilis (o)

Sabanejewia aurata (o)

PERCIFORMES

Percidae

Gymnocephalus schraetzer (V)

Zingel spp. [(o) exceptând Zingel asper și Zingel zingel (V)]

Gobiidae

Pomatoschistus canestrini (o)

Padogobius panizzai (o)

Padogobius nigricans (o)

CLUPEIFORMES

Clupeidae

Alosa spp. (V)

SCORPAENIFORMES

Cottidae

Cottus ferruginosus (o)

Cottus petiti (o)

Cottus gobio (o)

SILURIFORMES

Siluridae

Silurus aristotelis (V)

NEVERTEBRATE

ARTROPODE

CRUSTACEA

Decapoda

Austropotamobius pallipes (V)

INSECTA

Coleoptera

Buprestis splendens

*Carabus olympiae

Cerambyx cerdo

Cucujus cinnaberinus

Dytiscus latissimus

Graphoderus bilineatus

Limoniscus violaceus (o)

Lucanus cervus (o)

Morimus funereus (o)

*Osmoderma eremita

*Rosalia alpina

Lepidoptera

*Callimorpha quadripunctata (o)

Coenonympha oedippus

Erebia calcaria

Erebia christi

Eriogaster catax

Euphydryas aurinia (o)

Graellsia isabellae (V)

Hypodryas maturna

Lycaena dispar

Maculinea nausithous

Maculinea teleius

Melanagria arge

Papilio hospiton

Plebicula golgus

Mantodea

Apteromantis aptera

Odonata

Coenagrion hylas (o)

Coenagrion mercuriale (o)

Cordulegaster trinacriae

Gomphus graslinii

Leucorrhina pectoralis

Lindenia tetraphylla

Macromia splendens

Ophiogomphus cecilia

Oxygastra curtisii

Orthoptera

Baetica ustulata

MOLUȘTE

GASTROPODA

Caseolus calculus

Caseolus commixta

Caseolus sphaerula

Discula leacockiana

Discula tabellata

Discus defloratus

Discus guerinianus

Elona quimperiana

Geomalacus maculosus

Geomitra moniziana

Helix subplicata

Leiostyla abbreviata

Leiostyla cassida

Leiostyla corneocostata

Leiostyla gibba

Leiostyla lamellosa

Vertigo angustior (o)

Vertigo genesii (o)

Vertigo geyeri (o)

Vertigo moulinsiana (o)

BIVALVIA

Unionoida

Margaritifera margaritifera (V)

Unio crassus

(b)    PLANTE

PTERIDOPHYTA

ASPLENIACEAE

Asplenium jahandiezii (Litard.) Rouy

BLECHNACEAE

Woodwardia radicans (L.) Sm.

DICKSONIACEAE

Culcita macrocarpa C. Presl

DRYOPTERIDACEAE

*Dryopteris corleyi Fraser-Jenk.

HYMENOPHYLLACEAE

Trichomanes speciosum Willd.

ISOETACEAE

Isoetes boryana Durieu

Isoetes malinverniana Ces. & De Not.

MARSILEACEAE

Marsilea batardae Launert

Marsilea quadrifolia L.

Marsilea strigosa Willd.

OPHIOGLOSSACEAE

Botrychium simplex Hitchc.

Ophioglossum polyphyllum A. Braun

GYMNOSPERMAE

PINACEAE

*Abies nebrodensis (Lojac.) Mattei

ANGIOSPERMAE

ALISMATACEAE

Caldesia parnassifolia (L.) Parl.

Luronium natans (L.) Raf.

AMARYLLIDACEAE

Leucojum nicaeense Ard.

Narcissus asturiensis (Jordan) Pugsley

Narcissus calcicola Mendonça

Narcissus cyclamineus DC.

Narcissus fernandesii G. Pedro

Narcissus humilis (Cav.) Traub

*Narcissus nevadensis Pugsley

Narcissus pseudonarcissus L.   subsp. nobilis (Haw.) A. Fernandes

Narcissus scaberulus Henriq.

Narcissus triandrus (Salisb.) D. A. Webb   subsp. capax (Salisb.) D. A. Webb.

Narcissus viridiflorus Schousboe

BORAGINACEAE

*Anchusa crispa Viv.

*Lithodora nitida (H. Ern) R. Fernandes

Myosotis lusitanica Schuster

Myosotis rehsteineri Wartm.

Myosotis retusifolia R. Afonso

Omphalodes kuzinskyana Willk.

*Omphalodes littoralis Lehm.

Solenanthus albanicus (Degen & al.) Degen & Baldacci

*Symphytum cycladense Pawl.

CAMPANULACEAE

Asyneuma giganteum (Boiss.) Bornm.

*Campanula sabatia De Not.

Jasione crispa (Pourret) Samp.   subsp. serpentinica Pinto da Silva

Jasione lusitanica A. DC.

CARYOPHYLLACEAE

*Arenaria nevadensis Boiss. & Reuter

Arenaria provincialis Chater & Halliday

Dianthus cintranus Boiss. & Reuter   subsp. cintranus Boiss. & Reuter

Dianthus marizii (Samp.) Samp.

Dianthus rupicola Biv.

*Gypsophila papillosa P. Porta

Herniaria algarvica Chaudri

Herniaria berlengiana (Chaudhri) Franco

*Herniaria latifolia Lapeyr.   subsp. litardierei gamis

Herniaria maritima Link

Moehringia tommasinii Marches.

Petrocoptis grandiflora Rothm.

Petrocoptis montsicciana O. Bolos & Rivas Mart.

Petrocoptis pseudoviscosa Fernandez Casas

Silene cintrana Rothm.

*Silene hicesiae Brullo & Signorello

Silene hifacensis Rouy ex Willk.

*Silene holzmanii Heldr. ex Boiss.

Silene longicilia (Brot.) Otth.

Silene mariana Pau

*Silene orphanidis Boiss.

*Silene rothmaleri Pinto da Silva

*Silene velutina Pourret ex Loisel.

CHENOPODIACEAE

*Bassia saxicola (Guss.) A. J. Scott

*Kochia saxicola Guss.

*Salicornia veneta Pignatti & Lausi

CISTACEAE

Cistus palhinhae Ingram

Halimium verticillatum (Brot.) Sennen

Helianthemum alypoides Losa & Rivas Goday

Helianthemum caput-felis Boiss.

*Tuberaria major (Willk.) Pinto da Silva & Roseira

COMPOSITAE

*Anthemis glaberrima (Rech. f.) Greuter

*Artemisia granatensis Boiss.

*Aster pyrenaeus Desf. ex DC.

*Aster sorrentinii (Tod) Lojac.

*Carduus myriacanthus Salzm. ex DC.

*Centaurea alba L.   subsp. heldreichii (Halacsy) Dostal

*Centaurea alba L.   subsp. princeps (Boiss. & Heldr.) Gugler

*Centaurea attica Nyman   subsp. megarensis (Halacsy & Hayek) Dostal

*Centaurea balearica J. D. Rodriguez

*Centaurea borjae Valdes-Berm. & Rivas Goday

*Centaurea citricolor Font Quer

Centaurea corymbosa Pourret

Centaurea gadorensis G. Bianca

*Centaurea horrida Badaro

*Centaurea kalambakensis Freyn & Sint.

Centaurea kartschiana Scop.

*Centaurea lactiflora Halacsy

Centaurea micrantha Hoffmanns. & Link   subsp. herminii (Rouy) Dostál

*Centaurea niederi Heldr.

*Centaurea peucedanifolia Boiss. & Orph.

*Centaurea pinnata Pau

Centaurea pulvinata (G. Bianca) G. Bianca

Centaurea rothmalerana (Arènes) Dostál

Centaurea vicentina Mariz

*Crepis crocifolia Boiss. & Heldr.

Crepis granatensis (Willk.) B. Bianca & M. Cueto

Erigeron frigidus Boiss. ex DC.

Hymenostemma pseudanthemis (Kunze) Willd.

*Jurinea cyanoides (L.) Reichenb.

*Jurinea fontqueri Cuatrec.

*Lamyropsis microcephala (Moris) Dittrich & Greuter

Leontodon microcephalus (Boiss. ex DC.) Boiss.

Leontodon boryi Boiss.

*Leontodon siculus (Guss.) Finch & Sell

Leuzea longifolia Hoffmanns. & Link

Ligularia sibirica (L.) Cass.

Santolina impressa Hoffmanns. & Link

Santolina semidentata Hoffmanns. & Link

*Senecio elodes Boiss. ex DC.

Senecio nevadensis Boiss. & Reuter

CONVOLVULACEAE

*Convolvulus argyrothamnus Greuter

*Convolvulus fernandesii Pinto da Silva & Teles

CRUCIFERAE

Alyssum pyrenaicum Lapeyr.

Arabis sadina (Samp.) P. Cout.

*Biscutella neustriaca Bonnet

Biscutella vincentina (Samp.) Rothm.

Boleum asperum (Pers.) Desvaux

Brassica glabrescens Poldini

Brassica insularis Moris

*Brassica macrocarpa Guss.

Coincya cintrana (P. Cout.) Pinto da Silva

*Coincya rupestris Rouy

*Coronopus navasii Pau

Diplotaxis ibicensis (Pau) Gomez-Campo

*Diplotaxis siettiana Maire

Diplotaxis vicentina (P. Cout.) Rothm.

Erucastrum palustre (Pirona) Vis.

*Iberis arbuscula Runemark

Iberis procumbens Lange   subsp. microcarpa Franco & Pinto da Silva

*Ionopsidium acaule (Desf.) Reichenb.

Ionopsidium savianum (Caruel) Ball ex Arcang.

Sisymbrium cavanillesianum Valdes & Castroviejo

Sisymbrium supinum L.

CYPERACEAE

*Carex panormitana Guss.

Eleocharis carniolica Koch

DIOSCOREACEAE

*Borderea chouardii (Gaussen) Heslot

DROSERACEAE

Aldrovanda vesiculosa L.

EUPHORBIACEAE

*Euphorbia margalidiana Kuhbier & Lewejohann

Euphorbia transtagana Boiss.

GENTIANACEAE

*Centaurium rigualii Esteve Chueca

*Centaurium somedanum Lainz

Gentiana ligustica R. de Vilm. & Chopinet

Gentianella angelica (Pugsley) E. F. Warburg

GERANIACEAE

*Erodium astragaloides Boiss. & Reuter

Erodium paularense Fernandez-Gonzalez & Izco

*Erodium rupicola Boiss.

GRAMINEAE

Avenula hackelii (Henriq.) Holub

Bromus grossus Desf. ex DC.

Coleanthus subtilis (Tratt.) Seidl

Festuca brigantina (Markgr.-Dannenb.) Markgr.-Dannenb.

Festuca duriotagana Franco & R. Afonso

Festuca elegans Boiss.

Festuca henriquesii Hack.

Festuca sumilusitanica Franco & R. Afonso

Gaudinia hispanica Stace & Tutin

Holcus setiglumis Boiss. & Reuter   subsp. duriensis Pinto da Silva

Micropyropsis tuberosa Romero - Zarco & Cabezudo

Pseudarrhenatherum pallens (Link) J. Holub

Puccinellia pungens (Pau) Paunero

*Stipa austroitalica Martinovsky

*Stipa bavarica Martinovsky & H. Scholz

*Stipa veneta Moraldo

GROSSULARIACEAE

*Ribes sardum Martelli

HYPERICACEAE

*Hypericum aciferum (Greuter) N. K. B. Robson

JUNCACEAE

Juncus valvatus Link

LABIATAE

Dracocephalum austriacum L.

*Micromeria taygetea P. H. Davis

Nepeta dirphya (Boiss.) Heldr. ex Halacsy

*Nepeta sphaciotica P. H. Davis

Origanum dictamnus L.

Sideritis incana   subsp. glauca (Cav.) Malagarriga

Sideritis javalambrensis Pau

Sideritis serrata Cav. ex Lag.

Teucrium lepicephalum Pau

Teucrium turredanum Losa & Rivas Goday

*Thymus camphoratus Hoffmanns. & Link

Thymus carnosus Boiss.

*Thymus cephalotos L.

LEGUMINOSAE

Anthyllis hystrix Cardona, Contandr. & E. Sierra

*Astragalus algarbiensis Coss. ex Bunge

*Astragalus aquilanus Anzalone

Astragalus centralpinus Braun-Blanquet

*Astragalus maritimus Moris

Astragalus tremolsianus Pau

*Astragalus verrucosus Moris

*Cytisus aeolicus Guss. ex Lindl.

Genista dorycnifolia Font Quer

Genista holopetala (Fleischm. ex Koch) Baldacci

Melilotus segetalis (Brot.) Ser.   subsp. fallax Franco

*Ononis hackelii Lange

Trifolium saxatile All.

*Vicia bifoliolata J. D. Rodriguez

LENTIBULARIACEAE

Pinguicula nevadensis (Lindb.) Casper

LILIACEAE

Allium grosii Font Quer

*Androcymbium rechingeri Greuter

*Asphodelus bento-rainhae P. Silva

Hyacinthoides vicentina (Hoffmanns. & Link) Rothm.

*Muscari gussonei (Parl.) Tod.

LINACEAE

*Linum muelleri Moris

LYTHRACEAE

*Lythrum flexuosum Lag.

MALVACEAE

Kosteletzkya pentacarpos (L.) Ledeb.

NAJADACEAE

Najas flexilis (Willd.) Rostk. & W. L. Schmidt

ORCHIDACEAE

*Cephalanthera cucullata Boiss. & Heldr.

Cypripedium calceolus L.

Liparis loeselii (L.) Rich.

*Ophrys lunulata Parl.

PAEONIACEAE

Paeonia cambessedesii (Willk.) Willk.

Paeonia parnassica Tzanoudakis

Paeonia clusii F. C. Stern   subsp. rhodia (Stearn) Tzanoudakis

PALMAE

Phoenix theophrasti Greuter

PLANTAGINACEAE

Plantago algarbiensis Samp.

Plantago almogravensis Franco

PLUMBAGINACEAE

Armeria berlengensis Daveau

*Armeria helodes Martini & Pold

Armeria negleta Girard

Armeria pseudarmeria (Murray) Mansfeld

*Armeria rouyana Daveau

Armeria soleirolii (Duby) Godron

Armeria velutina Welv. ex Boiss. & Reuter

Limonium dodartii (Girard) O. Kuntze   subsp. lusitanicum (Daveau) Franco

*Limonium insulare (Beg. & Landi) Arrig. & Diana

Limonium lanceolatum (Hoffmanns. & Link) Franco

Limonium multiflorum Erben

*Limonium pseudolaetum Arrig. & Diana

*Limonium strictissimum (Salzmann) Arrig.

POLYGONACEAE

Polygonum praelongum Coode & Cullen

Rumex rupestris Le Gall

PRIMULACEAE

Androsace mathildae Levier

Androsace pyrenaica Lam.

*Primula apennina Widmer

Primula palinuri Petagna

Soldanella villosa Darracq.

RANUNCULACEAE

*Aconitum corsicum Gayer

Adonis distorta Ten.

Aquilegia bertolonii Schott

Aquilegia kitaibelii Schott

*Aquilegia pyrenaica D. C.   subsp. cazorlensis (Heywood) Galiano

*Consolida samia P. H. Davis

Pulsatilla patens (L.) Miller

*Ranunculus weyleri Mares

RESEDACEAE

*Reseda decursiva Forssk.

ROSACEAE

Potentilla delphinensis Gren. & Godron

RUBIACEAE

*Galium litorale Guss.

*Galium viridiflorum Boiss. & Reuter

SALICACEAE

Salix salvifolia Brot.

subsp. australis Franco

SANTALACEAE

Thesium ebracteatum Hayne

SAXIFRAGACEAE

Saxifraga berica (Beguinot) D. A. Webb

Saxifraga florulenta Moretti

Saxifraga hirculus L.

Saxifraga tombeanensis Boiss. ex Engl.

SCROPHULARIACEAE

Antirrhinum charidemi Lange

Chaenorrhinum serpyllifolium (Lange) Lange   subsp. lusitanicum R. Fernandes

*Euphrasia genargentea (Feoli) Diana

Euphrasia marchesettii Wettst. ex Marches.

Linaria algarviana Chav.

Linaria coutinhoi Valdés

*Linaria ficalhoana Rouy

Linaria flava (Poiret) Desf.

*Linaria hellenica Turrill

*Linaria ricardoi Cout.

*Linaria tursica B. Valdes & Cabezudo

Linaria tonzigii Lona

Odontites granatensis Boiss.

Verbascum litigiosum Samp.

Veronica micrantha Hoffmanns. & Link

*Veronica oetaea L.-A. Gustavson

SELAGINACEAE

*Globularia stygia Orph. ex Boiss.

SOLANACEAE

*Atropa baetica Willk.

THYMELAEACEAE

Daphne petraea Leybold

*Daphne rodriguezii Texidor

ULMACEAE

Zelkova abelicea (Lam.) Boiss.

UMBELLIFERAE

*Angelica heterocarpa Lloyd

Angelica palustris (Besser) Hoffm.

*Apium bermejoi Llorens

Apium repens (Jacq.) Lag.

Athamanta cortiana Ferrarini

*Bupleurum capillare Boiss. & Heldr.

*Bupleurum kakiskalae Greuter

Eryngium alpinum L.

*Eryngium viviparum Gay

*Laserpitium longiradium Boiss.

*Naufraga balearica Constans & Cannon

*Oenanthe conioides Lange

Petagnia saniculifolia Guss.

Rouya polygama (Desf.) Coincy

*Seseli intricatum Boiss.

Thorella verticillatinundata (Thore) Brig.

VALERIANACEAE

Centranthus trinervis (Viv.) Beguinot

VIOLACEAE

*Viola hispida Lam.

Viola jaubertiana Mares & Vigineix

Plante inferioare

BRYOPHYTA

Bruchia vogesiaca Schwaegr. (o)

*Bryoerythrophyllum machadoanum (Sergio) M. Hill (o)

Buxbaumia viridis (Moug. ex Lam. & DC.) Brid. ex Moug. & Nestl. (o)

Dichelyma capillaceum (With.) Myr. (o)

Dicranum viride (Sull. & Lesq.) Lindb. (o)

Distichophyllum carinatum Dix. & Nich. (o)

Drepanocladus vernicosus (Mitt.) Warnst. (o)

Jungermannia handelii (Schiffn.) Amak. (o)

Mannia triandra (Scop.) Grolle (o)

*Marsupella profunda Lindb. (o)

Meesia longiseta Hedw. (o)

Nothothylas orbicularis (Schwein.) Sull. (o)

Orthotrichum rogeri Brid. (o)

Petalophyllum ralfsii Nees & Goot. ex Lehm. (o)

Riccia breidleri Jur. ex Steph. (o)

Riella helicophylla (Mont.) Hook. (o)

Scapania massolongi (K. Muell.) K. Muell. (o)

Sphagnum pylaisii Brid. (o)

Tayloria rudolphiana (Gasrov) B. & G. (o)

SPECII PENTRU MACARONEZIA

PTERIDOPHYTA

HYMENOPHYLLACEAE

Hymenophyllum maderensis Gibby & Lovis

DRYOPTERIDACEAE

Polystichum drepanum (Sw.) C. Presl.

ISOETACEAE

Isoetes azorica Durieu & Paiva

MARSILIACEAE

*Marsilea azorica Launert & Paiva

ANGIOSPERMAE

ASCLEPIADACEAE

Caralluma burchardii N. E. Brown

*Ceropegia chrysantha Svent.

BORAGINACEAE

Echium candicans L. fil.

*Echium gentianoides Webb & Coincy

Myosotis azorica H. C. Watson

Myosotis maritima Hochst. in Seub.

CAMPANULACEAE

*Azorina vidalii (H. C. Watson) Feer

Musschia aurea (L. f.) DC.

*Musschia wollastonii Lowe

CAPRIFOLIACEAE

*Sambucus palmensis Link

CARYOPHYLLACEAE

Spergularia azorica (Kindb.) Lebel

CELASTRACEAE

Maytenus umbellata (R. Br.) Mabb.

CHENOPODIACEAE

Beta patula Ait.

CISTACEAE

Cistus chinamadensis Banares & Romero

*Helianthemum bystropogophyllum Svent.

COMPOSITAE

Andryala crithmifolia Ait.

*Argyranthemum lidii Humphries

Argyranthemum thalassophylum (Svent.) Hump.

Argyranthemum winterii (Svent.) Humphries

*Atractylis arbuscula Svent. & Michaelis

Atractylis preauxiana Schultz.

Calendula maderensis DC.

Cheirolophus duranii (Burchard) Holub

Cheirolophus ghomerytus (Svent.) Holub

Cheirolophus junonianus (Svent.) Holub

Cheirolophus massonianus (Lowe) Hansen

Cirsium latifolium Lowe

Helichrysum gossypinum Webb

Helichrysum oligocephala (Svent. & Bzamw.)

*Lactuca watsoniana Trel.

*Onopordum nogalesii Svent.

*Onopordum carduelinum Bolle

*Pericallis hadrosoma Svent.

Phagnalon benettii Lowe

Stemmacantha cynaroides (Chr. Son. in Buch) Ditt

Sventenia bupleuroides Font Quer

*Tanacetum ptarmiciflorum Webb & Berth

CONVOLVULACEAE

*Convolvulus caput-medusae Lowe

*Convolvulus lopez-socasii Svent.

*Convolvulus massonii A. Dietr.

CRASSULACEAE

Aeonium gomeraense Praeger

Aeonium saundersii Bolle

Aichryson dumosum (Lowe) Praeg.

Monanthes wildpretii Banares & Scholz

Sedum brissemoretii Raymond-Hamet

CRUCIFERAE

*Crambe arborea Webb ex Christ

Crambe laevigata DC. ex Christ

*Crambe sventenii R. Petters ex Bramwell & Sund.

*Parolinia schizogynoides Svent.

Sinapidendron rupestre (Ait.) Lowe

CYPERACEAE

Carex malato-belizii Raymond

DIPSACACEAE

Scabiosa nitens Roemer & J. A. Schultes

ERICACEAE

Erica scoparia L.

subsp. azorica (Hochst.) D. A. Webb

EUPHORBIACEAE

*Euphorbia handiensis Burchard

Euphorbia lambii Svent.

Euphorbia stygiana H. C. Watson

GERANIACEAE

*Geranium maderense P. F. Yeo

GRAMINEAE

Deschampsia maderensis (Haeck. & Born.)

Phalaris maderensis (Menezes) Menezes

LABIATAE

*Sideritis cystosiphon Svent.

*Sideritis discolor (Webb ex de Noe) Bolle

Sideritis infernalis Bolle

Sideritis marmorea Bolle

Teucrium abutiloides L'Hér

Teucrium betonicum L'Hér

LEGUMINOSAE

*Anagyris latifolia Brouss. ex Willd.

Anthyllis lemanniana Lowe

*Dorycnium spectabile Webb & Berthel

*Lotus azoricus P. W. Ball

Lotus callis-viridis D. Bramwell & D. H. Davis

*Lotus kunkelii (E. Chueca) D. Bramwell & al.

*Teline rosmarinifolia Webb & Berthel.

*Teline salsoloides Arco & Acebes.

Vicia dennesiana H. C. Watson

LILIACEAE

*Androcymbium psammophilum Svent.

Scilla maderensis Menezes

Semele maderensis Costa

LORANTHACEAE

Arceuthobium azoricum Wiens & Hawksw

MYRICACEAE

*Myrica rivas-martinezii Santos.

OLEACEAE

Jasminum azoricum L.

Picconia azorica (Tutin) Knobl.

ORCHIDACEAE

Goodyera macrophylla Lowe

PITTOSPORACEAE

*Pittosporum coriaceum Dryand. ex Ait.

PLANTAGINACEAE

Plantago malato-belizii Lawalree

PLUMBAGINACEAE

*Limonium arborescens (Brouss.) Kuntze

Limonium dendroides Svent.

*Limonium spectabile (Svent.) Kunkel & Sunding

*Limonium sventenii Santos & Fernandez Galvan

POLYGONACEAE

Rumex azoricus Rech. fil.

RHAMNACEAE

Frangula azorica Tutin

ROSACEAE

*Bencomia brachystachya Svent.

Bencomia sphaerocarpa Svent.

*Chamaemeles coriacea Lindl.

Dendriopterium pulidoi Svent.

Marcetella maderensis (Born.) Svent.

Prunus lusitanica L.   subsp. azorica (Mouillef.) Franco

Sorbus maderensis (Lowe) Docle

SANTALACEAE

Kunkeliella subsucculenta Kammer

SCROPHULARIACEAE

*Euphrasia azorica Wats

Euphrasia grandiflora Hochst. ex Seub.

*Isoplexis chalcantha Svent. & O'Shanahan

Isoplexis isabelliana (Webb & Berthel.) Masferrer

Odontites holliana (Lowe) Benth.

Sibthorpia peregrina L.

SELAGINACEAE

*Globularia ascanii D. Bramwell & Kunkel

*Globularia sarcophylla Svent.

SOLANACEAE

*Solanum lidii Sunding

UMBELLIFERAE

Ammi trifoliatum (H. C. Watson) Trelease

Bupleurum handiense (Bolle) Kunkel

Chaerophyllum azoricum Trelease

Ferula latipinna Santos

Melanoselinum decipiens (Schrader & Wendl.) Hoffm.

Monizia edulis Lowe

Oenanthe divaricata (R. Br.) Mabb.

Sanicula azorica Guthnick ex Seub.

VIOLACEAE

Viola paradoxa Lowe

Plante inferioare

BRYOPHYTA

*Echinodium spinosum (Mitt.) Jur. (o)

*Thamnobryum fernandesii Sergio (o)

---

ANEXA III

CRITERII DE SELECȚIE A SITURILOR ELIGIBILE PENTRU IDENTIFICARE CA SITURI DE IMPORTANȚĂ COMUNITARĂ ȘI PENTRU DESEMNARE CA ARII SPECIALE DE CONSERVARE

ETAPA 1:   Evaluarea la nivel național a siturilor relativ importante pentru fiecare habitat natural din anexa I și fiecare specie din anexa II (inclusiv tipurile de habitate naturale prioritare și speciile prioritare)

A.   Criterii de evaluare a siturilor pentru un anumit tip de habitat natural din anexa I

(a)	Gradul de reprezentativitate al sitului pentru respectivul habitat.

(b)	Raportul dintre suprafața sitului acoperită de tipul respectiv de habitat natural și suprafața totală de pe teritoriul național acoperită de respectivul habitat natural.

(c)	Gradul de conservare a structurii și funcțiilor tipului respectiv de habitat natural și posibilitățile de regenerare ale acestuia.

(d)	Evaluarea globală a importanței sitului pentru conservarea tipului de habitat natural respectiv.

B.   Criterii de evaluare a siturilor pentru o anumită specie din anexa II

(a)	Raportul dintre dimensiunea și densitatea populației din respectiva specie prezentă în sit și ale populației prezente pe teritoriul național.

(b)	Gradul de conservare a caracteristicilor habitatului relevante pentru specia respectivă și posibilitățile de regenerare.

(c)	Gradul de izolare a populației prezente în sit față de aria de extindere naturală a speciei.

(d)	Evaluarea globală a importanței sitului pentru conservarea speciei respective.

C.   Pe baza acestor criterii, statele membre clasifică siturile și le înscriu pe o listă de situri eligibile pentru identificare ca situri de importanță comunitară, în funcție de valoarea pe care o prezintă pentru conservarea fiecărui tip de habitat natural din anexa I sau a fiecărei specii din anexa II.

D.   În lista respectivă trebuie evidențiate siturile care conțin tipuri de habitate naturale prioritare și/sau specii prioritare, selectate de statele membre pe baza criteriilor de la punctul (A) și B de mai sus.

ETAPA 2:   Evaluarea importanței comunitare a siturilor incluse pe listele naționale

1.   Toate siturile identificate de statele membre conform etapei 1 și care conțin tipuri de habitate naturale și/sau specii prioritare sunt considerate situri de importanță comunitară.

2.   La evaluarea importanței comunitare a altor situri de pe listele naționale ale statelor membre, de exemplu din punctul de vedere al contribuției respectivelor situri la menținerea sau readucerea unui habitat natural din anexa I sau unei specii din anexa II la un stadiu corespunzător de conservare și/sau la coerența rețelei Natura 2000, se ține seama de următoarele criterii:

(a)	valoarea relativă a sitului la nivel național;

(b)	localizarea geografică a sitului față de rutele de migrație ale speciilor din anexa II și situațiile în care situl aparține unui ecosistem continuu, situat de o parte și de cealaltă a uneia sau mai multor frontiere interne ale Comunității;

(c)	suprafața totală a sitului;

(d)	numărul de habitate naturale din anexa I și de specii din anexa II prezente în sit;

(e)	evaluarea ecologică globală a importanței pe care o prezintă situl pentru ariile biogeografice respective și/sau pentru întreg teritoriul menționat la articolul 2, atât în ceea ce privește caracteristicile sale cu caracter unic, cât și felul în care acestea se combină.

---

ANEXA IV

SPECIILE DE ANIMALE ȘI PLANTE DE IMPORTANȚĂ COMUNITARĂ CARE AU NEVOIE DE PROTECȚIE STRICTĂ

Speciile enumerate în prezenta anexă sunt identificate:

—	prin numele speciei sau subspeciei sau

—	prin ansamblul speciilor care aparțin unei categorii taxonomice superioare sau unei părți bine determinate din respectiva categorie.

Abrevierea „spp.” adăugată la numele unei familii sau al unui gen desemnează toate speciile care aparțin respectivei familii sau respectivului gen.

(a)    ANIMALE

VERTEBRATE

MAMIFERE

INSECTIVORA

Erinaceidae

Erinaceus algirus

Soricidae

Crocidura canariensis

Talpidae

Galemys pyrenaicus

MICROCHIROPTERA

Toate speciile

RODENTIA

Gliridae

Toate speciile (cu excepția Glis glis și Eliomys quercinus)

Sciuridae

Citellus citellus

Sciurus anomalus

Castoridae

Castor fiber

Cricetidae

Cricetus cricetus

Microtidae

Microtus cabrerae

Microtus oeconomus arenicola

Zapodidae

Sicista betulina

Hystricidae

Hystrix cristata

CARNIVORA

Canidae

Canis lupus (cu excepția populațiilor din Spania de la nord de Duero și a populațiilor din Grecia din nordul paralelei 39°)

Ursidae

Ursus arctos

Mustelidae

Lutra lutra

Mustela lutreola

Felidae

Felis silvestris

Lynx lynx

Lynx pardina

Phocidae

Monachus monachus

ARTIODACTYLA

Cervidae

Cervus elaphus corsicanus

Bovidae

Capra aegagrus (populațiile naturale)

Capra pyrenaica pyrenaica

Ovis ammon musimon (populațiile naturale din Corsica și Sardinia)

Rupicapra rupicapra balcanica

Rupicapra ornata

CETACEA

Toate speciile

REPTILE

TESTUDINATA

Testudinidae

Testudo hermanni

Testudo graeca

Testudo marginata

Cheloniidae

Caretta caretta

Chelonia mydas

Lepidochelys kempii

Eretmochelys imbricata

Dermochelyidae

Dermochelys coriacea

Emydidae

Emys orbicularis

Mauremys caspica

Mauremys leprosa

SAURIA

Lacertidae

Algyroides fitzingeri

Algyroides marchi

Algyroides moreoticus

Algyroides nigropunctatus

Lacerta agilis

Lacerta bedriagae

Lacerta danfordi

Lacerta dugesi

Lacerta graeca

Lacerta horvathi

Lacerta monticola

Lacerta schreiberi

Lacerta trilineata

Lacerta viridis

Gallotia atlantica

Gallotia galloti

Gallotia galloti insulanagae

Gallotia simonyi

Gallotia stehlini

Ophisops elegans

Podarcis erhardii

Podarcis filfolensis

Podarcis hispanica atrata

Podarcis lilfordi

Podarcis melisellensis

Podarcis milensis

Podarcis muralis

Podarcis peloponnesiaca

Podarcis pityusensis

Podarcis sicula

Podarcis taurica

Podarcis tiliguerta

Podarcis wagleriana

Scincidae

Ablepharus kitaibelli

Chalcides bedriagai

Chalcides occidentalis

Chalcides ocellatus

Chalcides sexlineatus

Chalcides viridianus

Ophiomorus punctatissimus

Gekkonidae

Cyrtopodion kotschyi

Phyllodactylus europaeus

Tarentola angustimentalis

Tarentola boettgeri

Tarentola delalandii

Tarentola gomerensis

Agamidae

Stellio stellio

Chamaeleontidae

Chamaeleo chamaeleon

Anguidae

Ophisaurus apodus

OPHIDIA

Colubridae

Coluber caspius

Coluber hippocrepis

Coluber jugularis

Coluber laurenti

Coluber najadum

Coluber nummifer

Coluber viridiflavus

Coronella austriaca

Eirenis modesta

Elaphe longissima

Elaphe quatuorlineata

Elaphe situla

Natrix natrix cetti

Natrix natrix corsa

Natrix tessellata

Telescopus falax

Viperidae

Vipera ammodytes

Vipera schweizeri

Vipera seoanni (cu excepția populațiilor din Spania)

Vipera ursinii

Vipera xanthina

Boidae

Eryx jaculus

AMFIBIENI

CAUDATA

Salamandridae

Chioglossa lusitanica

Euproctus asper

Euproctus montanus

Euproctus platycephalus

Salamandra atra

Salamandra aurorae

Salamandra lanzai

Salamandra luschani

Salamandrina terdigitata

Triturus carnifex

Triturus cristatus

Triturus italicus

Triturus karelinii

Triturus marmoratus

Proteidae

Proteus anguinus

Plethodontidae

Speleomantes ambrosii

Speleomantes flavus

Speleomantes genei

Speleomantes imperialis

Speleomantes italicus

Speleomantes supramontes

ANURA

Discoglossidae

Bombina bombina

Bombina variegata

Discoglossus galganoi

Discoglossus jeanneae

Discoglossus montalentii

Discoglossus pictus

Discoglossus sardus

Alytes cisternasii

Alytes muletensis

Alytes obstetricans

Ranidae

Rana arvalis

Rana dalmatina

Rana graeca

Rana iberica

Rana italica

Rana latastei

Rana lessonae

Pelobatidae

Pelobates cultripes

Pelobates fuscus

Pelobates syriacus

Bufonidae

Bufo calamita

Bufo viridis

Hylidae

Hyla arborea

Hyla meridionalis

Hyla sarda

PEȘTI

ACIPENSERIFORMES

Acipenseridae

Acipenser naccarii

Acipenser sturio

ATHERINIFORMES

Cyprinodontidae

Valencia hispanica

CYPRINIFORMES

Cyprinidae

Anaecypris hispanica

PERCIFORMES

Percidae

Zingel asper

SALMONIFORMES

Coregonidae

Coregonus oxyrhynchus (populațiile anadrome din anumite sectoare ale Mării Nordului)

NEVERTEBRATE

ARTROPODE

INSECTA

Coleoptera

Buprestis splendens

Carabus olympiae

Cerambyx cerdo

Cucujus cinnaberinus

Dytiscus latissimus

Graphoderus bilineatus

Osmoderma eremita

Rosalia alpina

Lepidoptera

Apatura metis

Coenonympha hero

Coenonympha oedippus

Erebia calcaria

Erebia christi

Erebia sudetica

Eriogaster catax

Fabriciana elisa

Hypodryas maturna

Hyles hippophaes

Lopinga achine

Lycaena dispar

Maculinea arion

Maculinea nausithous

Maculinea teleius

Melanagria arge

Papilio alexanor

Papilio hospiton

Parnassius apollo

Parnassius mnemosyne

Plebicula golgus

Proserpinus proserpina

Zerynthia polyxena

Mantodea

Apteromantis aptera

Odonata

Aeshna viridis

Cordulegaster trinacriae

Gomphus graslinii

Leucorrhina albifrons

Leucorrhina caudalis

Leucorrhina pectoralis

Lindenia tetraphylla

Macromia splendens

Ophiogomphus cecilia

Oxygastra curtisii

Stylurus flavipes

Sympecma braueri

Orthoptera

Baetica ustulata

Saga pedo

ARACHNIDA

Araneae

Macrothele calpeiana

MOLUȘTE

GASTROPODA

Prosobranchia

Patella feruginea

Stylommatophora

Caseolus calculus

Caseolus commixta

Caseolus sphaerula

Discula leacockiana

Discula tabellata

Discula testudinalis

Discula turricula

Discus defloratus

Discus guerinianus

Elona quimperiana

Geomalacus maculosus

Geomitra moniziana

Helix subplicata

Leiostyla abbreviata

Leiostyla cassida

Leiostyla corneocostata

Leiostyla gibba

Leiostyla lamellosa

BIVALVIA

Anisomyaria

Lithophaga lithophaga

Pinna nobilis

Unionoida

Margaritifera auricularia

Unio crassus

ECHINODERMATA

Echinoidea

Centrostephanus longispinus

(b)    PLANTE

Pe lângă toate speciile de plante enumerate în anexa II (b) (1), anexa IV (b) mai conține speciile următoare:

PTERIDOPHYTA

ASPLENIACEAE

Asplenium hemionitis L.

ANGIOSPERMAE

AGAVACEAE

Dracaena draco (L.) L.

AMARYLLIDACEAE

Narcissus longispathus Pugsley

Narcissus triandrus L.

BERBERIDACEAE

Berberis maderensis Lowe

CAMPANULACEAE

Campanula morettiana Reichenb.

Physoplexis comosa (L.) Schur.

CARYOPHYLLACEAE

Moehringia fontqueri Pau

COMPOSITAE

Argyranthemum pinnatifidum (L.f.) Lowe   subsp. succulentum (Lowe) C. J. Humphries

Helichrysum sibthorpii Rouy

Picris willkommii (Schultz Bip.) Nyman

Santolina elegans Boiss. ex DC.

Senecio caespitosus Brot.

Senecio lagascanus DC.   subsp. lusitanicus (P. Cout.) Pinto da Silva

Wagenitzia lancifolia (Sieber ex Sprengel) Dostal

CRUCIFERAE

Murbeckiella sousae Rothm.

EUPHORBIACEAE

Euphorbia nevadensis Boiss. & Reuter

GESNERIACEAE

Jankaea heldreichii (Boiss.) Boiss.

Ramonda serbica Pancic

IRIDACEAE

Crocus etruscus Parl.

Iris boissieri Henriq.

Iris marisca Ricci & Colasante

LABIATAE

Rosmarinus tomentosus Huber-Morath & Maire

Teucrium charidemi Sandwith

Thymus capitellatus Hoffmanns. & Link

Thymus villosus L.   subsp. villosus L.

LILIACEAE

Androcymbium europeum (Lange) K. Richter

Bellevalia hackelli Freyn

Colchicum corsicum Baker

Colchicum cousturieri Greuter

Fritillaria conica Rix

Fritillaria drenovskii Dogen & Stoy.

Fritillaria gussichiae (Degen & Doerfler) Rix

Fritillaria obliqua Ker-Gawl.

Fritillaria rhodocanakis Orph. ex Baker

Ornithogalum reverchonii Degen & Herv.-Bass.

Scilla beirana Samp.

Scilla odorata Link

ORCHIDACEAE

Ophrys argolica Fleischm.

Orchis scopulorum Simsmerh.

Spiranthes aestivalis (Poiret) L. C. M. Richard

PRIMULACEAE

Androsace cylindrica DC.

Primula glaucescens Moretti

Primula spectabilis Tratt.

RANUNCULACEAE

Aquilegia alpina L.

SAPOTACEAE

Sideroxylon marmulano Banks ex Lowe

SAXIFRAGACEAE

Saxifraga cintrana Kuzinsky ex Willk.

Saxifraga portosanctana Boiss.

Saxifraga presolanensis Engl.

Saxifraga valdensis DC.

Saxifraga vayredana Luizet

SCROPHULARIACEAE

Antirrhinum lopesianum Rothm.

Lindernia procumbens (Krocker) Philcox

SOLANACEAE

Mandragora officinarum L.

THYMELAEACEAE

Thymelaea broterana P. Cout.

UMBELLIFERAE

Bunium brevifolium Lowe

VIOLACEAE

Viola athois W. Becker

Viola cazorlensis Gandoger

Viola delphinantha Boiss.

---

(1)  Cu excepția grupei Bryophyta din anexa II (b).

---

ANEXA V

SPECIILE DE ANIMALE ȘI PLANTE DE IMPORTANȚĂ COMUNITARĂ A CĂROR PRELEVARE ȘI EXPLOATARE POT FACE OBIECTUL UNOR MĂSURI ADMINISTRATIVE

Speciile enumerate în prezenta anexă sunt identificate:

—	prin numele speciei sau subspeciei sau

—	prin ansamblul speciilor care aparțin unei categorii taxonomice superioare sau unei părți bine determinate din respectiva categorie.

Abrevierea „spp.” adăugată la numele unei familii sau al unui gen desemnează toate speciile care aparțin respectivei familii sau respectivului gen.

(a)   ANIMALE

VERTEBRATE

MAMIFERE

CARNIVORA

Canidae

Canis aureus

Canis lupus (populațiile din Spania de la nord de Duero și populațiile din Grecia de la nord de paralela 39°)

Mustelidae

Martes martes

Mustela putorius

Phocidae

Toate speciile care nu sunt menționate în anexa IV

Viverridae

Genetta genetta

Herpestes ichneumon

DUPLICIDENTATA

Leporidae

Lepus timidus

ARTIODACTYLA

Bovidae

Capra ibex

Capra pyrenaica (cu excepția Capra pyrenaica pyrenaica)

Rupicapra rupicapra (cu excepția Rupicapra rupicapra balcanica)

AMFIBIENI

ANURA

Ranidae

Rana esculenta

Rana perezi

Rana ridibunda

Rana temporaria

PEȘTI

PETROMYZONIFORMES

Petromyzonidae

Lampetra fluviatilis

Lethenteron zanandrai

ACIPENSERIFORMES

Acipenseridae

Toate speciile care nu sunt menționate în anexa IV

SALMONIFORMES

Salmonidae

Thymallus thymallus

Coregonus spp. (cu excepția Coregonus oxyrhynchos - populațiile anadrome din anumite sectoare ale Mării Nordului)

Hucho hucho

Salmo salar (exclusiv în apele dulci)

Cyprinidae

Barbus spp.

PERCIFORMES

Percidae

Gymnocephalus schraetzer

Zingel zingel

CLUPEIFORMES

Clupeidae

Alosa spp.

SILURIFORMES

Siluridae

Silurus aristotelis

NEVERTEBRATE

COELENTERATA

CNIDARIA

Corallium rubrum

MOLLUSCA

GASTROPODA - STYLOMMATOPHORA

Helicidae

Helix pomatia

BIVALVIA - UNIONOIDA

Margaritiferidae

Margaritifera margaritifera

Unionidae

Microcondylaea compressa

Unio elongatulus

ANNELIDA

HIRUDINOIDEA - ARHYNCHOBDELLAE

Hirudinidae

Hirudo medicinalis

ARTHROPODA

CRUSTACEA - DECAPODA

Astacidae

Astacus astacus

Austropotamobius pallipes

Austropotamobius torrentium

Scyllaridae

Scyllarides latus

INSECTA - LEPIDOPTERA

Saturniidae

Graellsia isabellae

(b)   PLANTE

ALGAE

RHODOPHYTA

CORALLINACEAE

Lithothamnium coralloides Crouan frat.

Phymatholithon calcareum (Poll.) Adey & McKibbin

LICHENES

CLADONIACEAE

Cladonia L. subgenus Cladina (Nyl.) Vain.

BRYOPHYTA

MUSCI

LEUCOBRYACEAE

Leucobryum glaucum (Hedw.) AAngstr.

SPHAGNACEAE

Sphagnum L. spp. (cu excepția Sphagnum pylasii Brid.)

PTERIDOPHYTA

Lycopodium spp.

ANGIOSPERMAE

AMARYLLIDACEAE

Galanthus nivalis L.

Narcissus bulbocodium L.

Narcissus juncifolius Lagasca

COMPOSITAE

Arnica montana L.

Artemisia eriantha Ten

Artemisia genipi Weber

Doronicum plantagineum L.   subsp. tournefortii (Rouy) P. Cout.

CRUCIFERAE

Alyssum pintodasilvae Dudley.

Malcolmia lacera (L.) DC.   subsp. graccilima (Samp.) Franco

Murbeckiella pinnatifida (Lam.) Rothm.   subsp. herminii (Rivas-Martinez) Greuter & Burdet

GENTIANACEAE

Gentiana lutea L.

IRIDACEAE

Iris lusitanica Ker-Gawler

LABIATAE

Teucrium salviastrum Schreber

subsp. salviastrum Schreber

LEGUMINOSAE

Anthyllis lusitanica Cullen & Pinto da Silva

Dorycnium pentaphyllum Scop.   subsp. transmontana Franco

Ulex densus Welw. ex Webb.

LILIACEAE

Lilium rubrum Lmk

Ruscus aculeatus L.

PLUMBAGINACEAE

Armeria sampaioi (Bernis) Nieto Feliner

ROSACEAE

Rubus genevieri Boreau

subsp. herminii (Samp.) P. Cout.

SCROPHULARIACEAE

Anarrhinum longipedicelatum R. Fernandes

Euphrasia mendonçae Samp.

Scrophularia grandiflora DC.   subsp. grandiflora DC.

Scrophularia berminii Hoffmanns & Link

Scrophularia sublyrata Brot.

COMPOSITAE

Leuzea rhaponticoides Graells

---

ANEXA VI

METODE, DISPOZITIVE ȘI MIJLOACE INTERZISE DE TRANSPORT, CAPTURARE ȘI UCIDERE

(a)   Mijloace neselective

MAMIFERE

—	Animale oarbe sau mutilate folosite ca momeală vie

—	Casetofoane

—	Dispozitive electrice sau electronice capabile să ucidă sau să amețească

—	Surse de lumină artificiale

—	Oglinzi și alte dispozitive de orbire

—	Dispozitive de iluminare a țintelor

—	Dispozitive de ochire pentru tir de noapte cu lunetă electronică sau convertizor de imagine

—

Explozivi

—	Plase neselective prin principiul de construire sau prin condițiile de utilizare

—	Capcane neselective prin principiul de construire sau prin condițiile de utilizare

—

Arbalete

—	Otravă și momeli otrăvite sau anesteziante

—	Gazare sau fumigare

—	Arme automate sau semiautomate cu încărcătoare care pot conține mai mult de două cartușe

PEȘTI

—

Otravă

—

Explozivi

(b)   Mijloace de transport

—

Aeronave

—	Vehicule cu motor în mișcare

---